 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Cuprins
CAP. I: NOTIUNI GENERALE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI
1.1. Conceptul de amenajare turistica a unei zone
1.2. Proiectarea amenajarii turistice
1.3. Tipuri si modele de amenajare turistica
CAP. II: PREZENTAREA ZONEI TURISTICE GALATI-BRAILA
2.3. Potentialul turistic natural
2.3.2. Potentialul climato-turistic
2.4.1.Potentialul turistic cultural - istoric
2.4.2 Manifestari culturale in zona Galati-Braila
2.4.3. Potentialul turistic socio-economic
CAP. III: VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC
3.1.2 Structuri de alimentatie pentru turism
3.1.3. Structuri de agrement si tratament
3.3. Circulatia turistica in zona turistica Galati-Braila
CAP. IV: POSIBILITATI SI DIRECTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC
4.3. Tratamentul si agrementul
4.4. Infrastructura si dotarile tehnico-edilitare
4.4.1. Resurse turistice nevalorificate
4.4.2. Promovarea unor forme de turism
Vitalitatea unui spatiu geografic se bazeaza pe arta si stiinta de amenajare a acestuia.
Turismul nu este numai un fenomen economic si social, ci in acelasi timp, un fenomen 'spatial', spatiul fiind o componenta a teritoriului national al unei tari.
Elementele bazei tehnico-materiale ale turismului nu pot fi cercetate izolat, nu pot fi desprinse din cadrul teritorial complex in care se afla, ci numai in stransa concordanta cu potentialul fiecarei zone (baza de materii prime, cai de comunicatii, surse de apa si energie, vestigii culturale si altele), spatiul amenajat presupunand un ansamblu de interconditionare cu mediul.
Rezulta deci o stransa legatura intre amenajarea zonelor turistice si amenajarea de ansamblu a teritoriului. Principiile de baza legate de sistematizarea teritoriala si a localitatilor formeaza cadrul general in care se va realiza si procesul de amenajare a zonelor turistice.[1]
Omul simte nevoia de evadare intr-un spatiu de odihna si recreere, nevoie care impune masuri deosebite de amenajare a teritoriului.
Amenajarea turistica a teritoriului face parte din notiune mult mai larga de utilizare si administrare a spatiului in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor umane.
Desfasurarea activitatilor turistice indiferent de forma lor, presupune stabilirea unor legaturi intre turist si zonele pe care le viziteaza, in care este prezent temporar. Aceste legaturi au un continut complex intrucat teritoriul prin potentialul sau natural reprezinta motivul pentru care turistul se deplaseaza si se serveste ca suport material fizic pentru amenajarile destinate satisfacerii nevoilor sale.[2]
De-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la amenajarea teritoriului. Pornind de la opinia profesorului F.Prikril in articolul ,,Methode de travail du plan d'amenagement du teritoire d'un region de tourisme'' din ,, Revue de tourisme'' nr. 2/1967, in care considera ca amenajarea teritoriului reprezinta ,, un efort de dezvoltare planificata aplicata la diferite sectoare ale economiei nationale in vederea realizarii unei solutii optime pentru dezvoltarea coordonata a unei zona , intr-un ansamblu complex''.[3]
Amenajarea turistica este o forma particulara a planificarii teritoriale, ce trebuie analizata din punct de vedere fizic, economic si social.
Ea este definita ca un proces dinamic, complex, de organizare stiintifica a spatiului turistic, luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane, precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii. Teoria amenajarii turistice a cunoscut o evolutie permanenta, contributii mari au adus reprezentantii scolii franceze (intre care amintim pe J.R. Boudeville, P. Defert, R. Lanquare, G. Cazes), dar si teoreticieni sau experti in domeniul turismului din Austria si Elvetia(Fr.Geigat, H. Todt).
Amenajarea turismului are drept fundament necesitatea adaptarii teritoriului la problemele ridicate de dezvoltarea economico-sociala si se constituie dintr-un inventar de tehnici pentru localizarea activitatii si pentru reglementarea utilizarii spatiului.
Conceptul de spatiu amenajat contine ideea de adaptare reciproca intr-un teritoriu si nevoile rezultate din activitatile economico-sociale desfasurate in limitele teritoriului respective, definindu-se ca produs al "interactiunii intre activitati si spatiu''.[4]
Pornind de la premisa ca 'orientarea geografica a activitatilor' reprezinta actiunea fundamentala a amenajarii teritoriului, continutul si aria problematica a acestei stiinte au evoluat in stransa conexiune cu tendinta de concentrare a activitatilor in arii bine definite precum si cu nevoia corectarii acestor concentrari si a efectelor lor negative.
In consecinta, actuala dezvoltare economica si sociala pune cu totul mai multa acuitate necesitatea unei politici de amenajare a teritoriului care sa ia in calcul 'informatiile asupra spatiului regional si cele de comportament al firmelor'.
In acelasi timp se evidentiaza faptul ca amenajarea teritoriului priveste implantarea infrastructurii si echipamentelor deopotriva in industrie, agricultura, servicii etc., reclamand o abordare globala, unitara a problemelor teritoriale. In aceste conditii, amenajarea teritoriului poate fi definita ca un proces de 'punere in valoare a resurselor regionale, de imbunatatire a cadrului de viata si conditiilor de existenta ale locuitorilor, totul prin atenuarea disparitatilor regionale ale dezvoltarii economice si sociale, printr-o organizare prospectiva a spatiului, reasezata pe o orientare voluntara si concentrata a echipamentelor si activitatilor'.
De asemenea, interferenta deciziilor de amenajare a teritoriului la nivel national si international, restrictiile de mediu exterior - atat geografic cat si economic - determina, in politica de amenajare a teritoriului, si raportarea la contextul international.
Aceste elemente subliniaza complexitatea activitatii de amenajare a teritoriului, multitudinea planurilor de decizie in acest domeniu si, corespunzator, varietatea tipologica a actiunilor, implicatiile asupra dezvoltarii economico-sociale de ansamblu.[5]
Pentru amenajarea turistica, o problema de baza o reprezinta selectionarea teritoriului.
Criteriile ce stau la baza selectionarii teritoriului sunt multiple si variate cu aspecte particulare in cazul fiecarei situatii, datorita unor factori ce intervin in luarea deciziilor.
In literatura de specialitate, de-a lungul anilor s-au conturat mai multe puncte de vedere cu privire la amenajarea teritoriului.
Amenajarea teritoriului reprezinta un efort de dezvoltare planificata aplicata la diferite sectoare ale economiei nationale ,in vederea realizarii unei solutii optime pentru dezvoltarea coordonata a unei zone, intr-un ansamblu complet.
La conturarea sa concura atat propriile structuri -pozitia in teritoriu, caile de acces, valoarea resurselor turistice, dotarile de baza materiala etc. cat si elementele definitorii ale cererii turistice din zone emitente: populatie, venituri, structuri socio-economice.
Combinarea informatiilor referitoare la cele doua grupe de componente conduce la desprinderea urmatoarelor elemente definitorii pentru conceptul de amenajare turistica :
- amenajarea turistica, parte a sistematizarii, se integreaza in ansamblul sistemic al turismului romanesc, ingloband o serie de subsisteme in vederea cresterii eficientei economice si sociale a investitiilor
- structura zonelor turistice trebuie conceputa ca un sistem transformabil, polifunctional, care sa permita dezvoltari continui si adaptari in functie de mutatiile intervenite in structura cererii;
- prin dotari si echipari corespunzatoare, prin repartitia functionala optima a acestora in teritoriu, se asigura protectia si conservarea calitatii mediului inconjurator;
amplasarea in teritoriu a dotarilor se realizeaza prin mentinerea unor proportii corespunzatoare, astfel incat acestea sa nu produca degradarea perimetrelor cu resurse turistice valoroase;
- evitarea amplasarii unor obiective economice (industriale, agricole etc.) in apropierea arealelor turistice, obiective ce pot stanjeni derularea activitatii turistice.
In concluzie, prin amenajarea turistica trebuie sa intelegem actiunea de punere in valoare estetica si economica a unui obiectiv, complex atractiv sau zona turistica. Ea genereaza prin edificarea unei anumite parti din infrastructura turistica produsul turistic sau oferta turistica integrala. Simpla existenta in spatiul geografic a unui fond turistic remarcabil nu genereaza o miscare turistica importanta , este nevoie de intrarea in scena a unor elemente infrastructurale care sa asigure accesul in zona dupa care trebuie edificata baza tehnico-materiala necesara unui turism modern .
Sunt cunoscute in literatura de specialitate numeroase zone austere din perspectiva fondului turistic a caror cota a fost ridicata prin amenajari turistice de exceptie (vezi spatiul geografic al petro-dolarului aferent Golfului Persic, unde, numeroase spatii desertice si semi desertice au fost transformate in bijuterii turistico-arhitectonice; aici a aparut primul hotel de 7 stele - Burj-al-Arab, Dubaiul fiind recunoscut ca un paradis turistic ce a sfidat rigorile desertului ).
La polul opus este recunoscut faptul ca nici 50% din oportunitatile oferite de Romania nu sunt valorificate, noi fiind, de pilda, pe locul al II-lea in Europa, dupa Franta, la capitolul potential turistic morfo-peisagistic.
Prin amenajarea turistica a spatiului geografic se urmareste in primul rand estetizarea locurilor respective si abordarea unor lucrari care sa duca in final la cizelarea fondului turistic.
Analizat in ansamblu , procesul amenajarii vizeaza :
1. Estetizarea si cizelarea fontului turistic ;
2. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale (pentru cazare , servicii , recreere , distractii si alte activitati de agrement ) ;
3. Imbunatatirea cailor si mijloacelor de acces in teritoriu;
4. Ridicare cotei prestatiilor de servicii la nivelul cerintelor moderne si in concordanta cu nevoile principalelor categorii de turisti ;
5. Imbunatatirea sistemului informatiei turistice prin realizarea atat a unui mix publicitar divers si eficient cat si prin infiintarea unor servicii care sa furnizeze informatii turistilor in regim non-stop .
Implicatiile dezvoltarii unei zone turistice asupra evolutiei turismului in general si asupra economiei teritoriului respective argumenteaza necesitatea abordarii acestui proces intr-o conceptie globala, integrata strategiei turistice de ansamblu si in corelatie cu dinamica celorlalte ramuri si sectoare de activitate. Aceasta presupune o atenta evaluare a tuturor categoriilor de resurse si definirea directiilor si prioritarilor in cresterea economica precum si a posibilitatilor si limitelor dezvoltarii turistice.
Amenajarea turistica a unei zone prin obiective si modalitati de desfasurare se interfereaza frecvent cu planificarea turistica, uneori si cu cea economica, ceea ce a determinat, in literatura de specialitate, o tratare unitara si chiar un transfer de probleme.
Amenajarea turistica, este prin continutul sau, un proces complex ce acopera o arie problematica vasta, cuprinzand, pe de o parte, solutii de stimulare a circulatiei turistice si de asigurare a integrarii turismului in economia teritoriului, si pe de alta parte, metode privind selectia si delimitarea zonelor, tehnologii si etape de elaborare, si realizarea a proiectelor noilor localizari, principii de functionare.
Ansamblul tuturor masurilor si interventiilor tehnice aplicate in scopul creerii conditiilor optime pentru valorificarea si exploatarea integrala a potentialului natural dintr-o regiune reprezinta procesul de amenajare turistica a unui teritoriu . Actul amenajarii concrete trebuie sa fie precedat de un studiu foarte bine documentat cu elementele de fezabilitate la care trebuie adaugate cateva expertize tehnice care vizeaza teritoriul respectiv (analize geotehnice , repere hidrotehnice , observatii meteo-climatice , etc.)[9]
Pentru o cat mai corespunzatoare valorificare turistica a unui teritoriu trebuie respectate cateva reguli si masuri foarte importante :
calcularea si respectarea unui prag de toleranta a utilizarii mediului inconjurator prin limitarea volumului de constructii dintr-un teritoriu ;
stabilirea unui raport rezonabil intre extensiunea spatiului ce urmeaza a fi construit si caracterul limitat al resurselor turistice din spatiul respectiv ;
stabilirea unei densitati a componentelor turistice in raport cu necesarul pentru populatia din teritoriu (atentia trebuie indreptata mai ales spre spatiile verzi , a caror suprafata este recomandabil sa nu fie diminuata ).
Aceste praguri nu constituie limite absolute deoarece ele pot fi stabilite in deplina concordanta cu existenta unor coeficienti de armonie intre diferitele activitati economice si dezvoltarea turismului in zona . Exista de pilda , pentru anumite zone turistice , calculate praguri specifice de capacitate maxima : 1450 persoane / ha de plaja , 25 persoane / km de drum sau poteca turistica , etc.
Pentru realizarea actiunii de amenajare turistica se impune luarea in considerare a urmatorilor factori :
a) Particularitatile fondului natural care se poate manifesta favorabil sau restrictiv in procesul de amenajare turistica . Exista unele bariere orografice care au un important potential de atractivitate turistica dar care prin relieful accidentat diminueaza posibilitatile de amenajare turistica a spatiului respectiv ;
b) Dimensiunea si valoarea potentialului atractiv , care isi va pune amprenta asupra complexitatii procesului de amenajare , deoarece interventia in teritoriu este proportionala cu cererea turistica . Cu cat potentialul va fi mai bogat , cu atat o amenajare mai complexa este pe deplin justificata .
c) Distanta dintre zona receptoare si cea emitatoare de turisti joaca un rol de prim ordin in privinta cheltuielilor si consumului de energie de catre turisti . Interesul acestora descreste odata cu amplificarea distantelor .
d) Potentialul demografic al zonei este foarte important dintr-o dubla perspectiva :
- cea a oamenilor capabili sa presteze servicii turistice catre vizitatori ;
- cea a potentialilor turisti .
Amenajarea teritoriala reprezinta o importanta deosebita deoarece teritoriul, cu toate componentele sale, privit ca o sursa de turism, trebuie luat in considerare atunci cand se proiecteaza dezvoltarea unei zone geografice. Un plan de amenajare a teritoriului pentru turism trebuie sa se ghideze dupa anumite principii ce trebuiesc luate in vedere in elaborarea si derularea programului de amenajare turistica, astfel in literatura de specialitate s-au conturat urmatoarele principii:[10]
Principiul integrarii armonioase a constructiilor- infrastructura si echipamente turistice- in conditiile naturale. Potrivit acestui principiu, dotarile turistice trebuie sa sporeasca si sa nu diminueze valoarea resurselor prin amplasamente sau arhitectura inadecvata, ele trebuind sa subordoneze dominantei data de conditiile naturale, istorice, etno folclorice etc.
Totodata, integrarea vizeaza si legaturile zonei turistice cu teritoriile invecinate si chiar cu suprafata intregii tari.
Principiul flexibilitatii sau al structurilor evolutive. Se considera necesara ca dotarile unei zone turistice sa se prezinte sub forma unui sistem polifunctional, suplu, transformabil, capabil sa se adapteze dinamicii si mutatiilor in structura cererii. Prin respectarea cerintelor acestui principiu se asigura diminuarea efectelor negative ale rigiditatii amplasamentelor.
Principiul corelarii activitatii principale si receptiei secundare, este rezultatul conceptiei moderne de organizare a statiunilor punandu-se accent pe elementul recreativ si pe serviciile complementare de agrement.
Principiul interdependentei retelelor urmareste realizarea unor relatii de completare si sustinere reciproca intre populatia rezidenta si turisti, astfel incat sa nu se simta diferentele social - economice.
Principiul functionalitatii optime a intregului sistem de retele. In structura unei zone turistice pot fi delimitate mai multe retele: reteaua resurselor naturale si antropice, reteaua de activitati - servicii (transport, alimentatie, agrement), reteaua unitarilor de receptie, reteaua echipamentelor de infrastructura generala. Statiunea va fi conceputa ca un sistem integrat, in interiorul caruia sunt repartizate rational zonele de locuit, spatiile verzi, locurile de plimbare, constructiile destinate divertismentului, restaurantele, centrele comerciale.
Principiul rentabilitatii directe si indirecte. Amenajarea turistica are implicatii asupra circulatiei turistice in general si asupra dezvoltarii economice si sociale a ariei teritoriale supusa atentiei. Principiul subliniaza necesitatea urmaririi deopotriva a desfasurarii unei activitati turistice eficiente - rentabilitatea directa trebuie sa fie un criteriu fundamental de evaluare a amenajarii unei zone turistice - si a unor efecte pozitive (efect multiplicator) asupra altor ramuri si activitati prezente in zona.
In cadrul unui program de amenajare, respectarea acestor principii sunt importante deoarece prin utilizarea corecta a resurselor se urmareste diminuarea efectelor negative ale rigiditatii amplasamentelor, dezvoltarea serviciilor suplimentare, evitarea fenomenului de respingere intalnit la populatia permanenta prin dezvoltarea unor relatii de interconditionare, de completare si sustinere reciproca, si mai ales ierarhizarea si ordonarea in teritoriu a diverselor echipamente turistice.
In scopul optimizarii functionalitatii sistemului amenajabil, este necesara cunoasterea si descrierea comportamentului componentelor si interactiunii dintre acestea, deoarece orice mutatie intervenita poate modifica echilibrul sistemului. Pentru aceasta, se stabilesc formele eventualelor mutatii, amplitudinea si intensitatea lor, corelatiile dintre ele si daca pot sau nu fi controlabile, dupa cum urmeaza:
- organizarea zonelor turistice si a subunitatilor taxonomice intr-o viziune sistemica, in care elementele componente ale sistemului turism se integreaza ansamblului retelei si sistemelor sau subsistemelor de localitati;
- permanentizarea cooperarii intre componentele sistemului turism (statiuni, de regula) si celelalte localitati din cadrul aceleiasi zone sau intre diferite zone turistice, pentru construirea in comun a unor obiective economice, social-culturale, lucrari tehnico-edilitare, de alimentare cu apa, cu energie electrica etc., in scopul asigurarii unei eficiente economice si sociale ridicate a investitiilor;
- mentinerea conditiilor de valorificare eficienta a zonelor cu potential turistic ridicat, prin evitarea amplasarii si dezvoltarii in zonele respective sau in apropierea acestora a unor obiective care pot conduce la degradarea calitatii mediului si la perturbarea activitatii de turism;
- asigurarea unor proportii juste, corespunzatoare resurselor turistice, in dezvoltarea amenajarilor turistice, astfel incat acestea sa nu produca o degradare, ca urmare a unor dezvoltari excesive a suprafetelor ocupate cu constructii, a perimetrelor cu resurse turistice variate si cu un mediu natural valoros;
- pastrarea, conservarea si imbunatatirea conditiilor si calitatii mediului inconjurator prin amenajari si dotari corespunzatoare, prin repartitia functionala a acestora in teritoriu si prin crearea, acolo unde este cazul, a unor rezervatii naturale care, intr-un cadru organizat, partial si planificat, pot fi vizitate de turisti.
In functie de trasaturile caracteristice ale unei zone, precum si de corelatiile posibile intre acestea, pot fi stabilite urmatoarele tipologii de amenajare turistica:
- amenajare bazata pe unicitatea prestatiei, determinata, de regula, de caracterul limitat al resurselor turistice;
. amenajarea complexa, cu o infrastructura dezvoltata si o diversitate de unitati turistice, dar indepartata de piata cumparatorului;
. amenajarea turistica polivalenta, cu o larga paleta de servicii oferite turistilor si care se adreseaza unei diversitati a segmentelor cererii;
amenajarea suprastructurala, specifica zonelor ce au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economica, turismul integrandu-se in asa-numita "expansiune a tertiarului'.
In functie de aceste tipologii, statiunile turistice, cu particularitatile lor, considerate puncte-cheie sau "puncte de cristalizare' in amenajarea unor zone turistice, determina fluxurile turistice intre zona de origine si cea de receptie, constituind, totodata, premise in fundamentarea stiintifica a amenajarii turistice.
Solutiile de amenajare se diferentiaza semnificativ si in functie de natura spatiului geografic[11]:
amenajarea siturilor (balneare) de litoral;
amenajarea siturilor montane;
amenajarea parcurilor si rezervatiilor naturale;
amenajarea siturilor istorice si arheologice (orase);
amenajarea statiunilor termale;
amenajarea zonelor rurale;
amenajarea zonelor periurbane.
In interiorul acestor categorii, amenajarile se particularizeaza in functie de conditiile naturale existente si obiectivele urmarite.
In situatia in care criteriul de structurare al amenajarilor il constituie relatiile cu elementele definitorii ale teritoriului si distributia cererii, amenajarile turistice pot lua forma unor unitati turistice izolate, punctiforme, oferind doar prestatii specifice (cazare, masa, un minim de agrement) sau a unor localizari complexe (statiuni, urbanizari) integrate regiunilor.
A. Judetul Galati
Amplasare geografica
Galati este un judet in regiunea Moldova din Romania. Situat la extremitatea est-centrala a Romaniei, la confluenta Dunarii cu raurile Siret si Prut, judetul Galati are o suprafata de 4.466 km2, ceea ce reprezinta 1,9 % din suprafata tarii. Judetul include patru localitati urbane (municipiile Galati si Tecuci si orasele Tg. Bujor si Beresti) si 56 comune cuprinzand 180 sate.
Scurta descriere geografica
Relieful - prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeana, sud-europeana si in parte, central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in conditiile climaterice in invelisul vegetal si de soluri, cat si in structura geologica a reliefului. Acestea din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 3-10 m in nord si 5-10 m la sud. Teritoriul judetului Galati in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud, distingandu-se dupa altitudine, pozitie si particularitati de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului, Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.
Istorie
Se pare ca denumirea de Galati deriva de la vechiul nume de 'GALATA' ,dar cu privire la acest subiect s-au formulat mai multe ipoteze. In privinta primei sale atestari documentare au fost, de asemenea, mai multe pareri, dar cert este ca dovezile arheologice si documentele impun concluzia ca targul Galati ia fiinta la inceputul sec.al XV-lea, ajungand catre sfarsitul acestuia principalul port al Moldovei. Strabatand judetul de la un capat la altul, istoria se leaga cu fostul targ al Tecucilor, azi un infloritor municipiu; la Brahasesti se gasesc vestigiile unei cetati geto - dacice din sec.IV-III i.e.n., iar la Tirighina urmele castrului roman plasat la rascrucea drumurilor de pamant si de ape ale zonei in care azi isi are vatra municipiul Galati. Acesta din urma este asezat pe trei terase successive care ii dau o infatisare de amfiteatru.
B. Judetul Braila
Amplasare geografica
Judet situat in partea de SE si E a Romaniei, in NE Campiei Romane, pe cursul inferior al Dunarii intre 27,05 si 28,10 grade long E si 44,44 si 45,28 lat N. Judetul Braila e limitat de judetele Galati la N, Tulcea la E, Constanta la SE, Ialomita la S, Buzau la V si Vrancea la NV. Are o suprafata de 4 766 km 2 cu o populatie de 385 066 locuitori din care 48,92% sunt barbati, si 51,08% femei. Densitatea este de 81,5 loc/km 2 . Resedinta de judet este municipiul Braila, orase mai importante sunt Faurei, Ianca, Insuratei. Exista 39 de comune si 140 de sate.
Scurta descriere geografica
Relieful este reprezentat in proportie de 58% printr-o campie tabulara, de tip Baragan, care apartine partii de NE a Campiei Romane, iar 42% din suprafata judetului e ocupata de luncile Dunarii, Siretului, Buzaului si Calmatuiului, care constituie subunitati distincte in cadrul campiei. In sens mai larg, cea mai mare parte din suprafata judetului Braila se extinde in arealul partii de NE a Campiei Romane, formata din mai multe subunitati (Campia Baraganului, Campia Calmatuiului, Campia Baraganului de N, Campia Siretului Inferior) si in care singurele accidentari ale reliefului de campie sunt vaile raurilor, crovurile si cuvetele lacustre. Cea mai mare altitudine din judet se afla in arealul comunei Zavoaia, 51 m, iar cea mai joasa in Balta Brailei la 6 m. Relieful de campie este relativ uniform,, cu interfluvii netede, care formeaza asa numitele campuri, acoperite in mare parte cu depozite de loess. Caracteristicile principale ale zonei de campie sunt prezenta numeroaselor crovuri in care s-au acumulat apele, dand nastere unor lacuri precum si extinderea suprafetelor acoperite cu dune de nisip. Lunca Dunarii din aceasta zona este numita Balta Brailei. Aceasta are o lungime de 60 km si o latime de 20, ocupand o suprafata de cca. 96 000 ha, fiind indiguita, desecata si redata circuitului agricol.
Istorie
Un studiu al originilor Brailei arata ca regiunea a fost locuita din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice datand din 5000 i.Hr., vestigii care sunt dovada continuitatii vietii si a civilizatiei in aceasta regiune. Orasul Braila a fost pentru prima data atestat documentar acum 630 ani, cand domnitorul tarii Romanesti Vlaicu I a oferit comerciantilor din Brasov privilegiul de a-si vinde marfurile in Braila. Din vremuri imemorabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul comertului, ocupatia principala a locuitorilor din aceasta zona. In 1836, Braila a fost declarat port-liber. Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si Bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii economice infloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din Romania. Comertul infloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. Aceasta dezvoltare a insemnat mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri (1883). Prima investitie straina in Braila a fost facuta in 1924 - Societatea Franco-Romana. Port important, Braila a fost salas pentru multe grupuri etnice - greci, turci, rusi, bulgari, evrei, armeni, sasi - care traiesc in pace si intelegere. Traditiile, obiceiurile si credintele acestora au fost integrate in viata culturala si spirituala a orasului. Panait Istrate, Panait Cerna, Fratii Minovici, Maria Filotti, Ana Aslan, Mihail Sebastian, D.P. Perpessicius, sunt doar cateva din personalitatile marcante ale stiintei si culturii , de renume mondial, care au dus renumele orasului si sunt mandria locuitorilor sai. Braila nu este un oras-muzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care este prezenta pretutindeni.
Transportul reprezinta una din componentele de baza ale prestatiei turistice; el asigura, in principal, deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei, asigura mobilitatea turistilor in teritoriul de sejur si contribuie la implinirea actului turistic.
Caile de comunicatie - feroviare, rutiere - despre care se poate vorbi in zona, nu constituie elemente de potential turistic, dar polarizeaza, orienteaza si canalizeaza fluxurile turistice spre obiectivele ce constituie patrimoniul turistic, avand o dubla functie - transportul turistilor, dar si transportul de bunuri care au menirea de a satisface diferite trebuinte ale turistilor.
a)Transporturile feroviare - situate pe primul loc in privinta sigurantei de circulatie si a certitudinii de functionare (mai putin influentate de conditiile meteorologice si de starile anotimpuale) este preferat de turisti si pentru preturile practicate sustinand turismul social si printr-o serie de facilitati financiare.
In regiunea Galati-Braila, transporturile feroviare au si cateva neajunsuri care se refera la neacoperirea unor regiuni cu linii ferate, accesibilitatea limitata in teritoriu, orarul fix dezavantajos in unele situatii.
b) Transporturile rutiere sunt bine reprezentate in zona in special prin cai rutiere locale.
Astfel, pentru judetul Galati avem urmatoarele cai principale de acces:
Rutiere - DN24(E581) Marasesti (VN) - Tecuci - Barlad (VS), DN25 Tecuci - Galati; DN26 Galati Murgeni (VS); DN2B Galati - Braila - Buzau;
Linia ferata -Galati - Beresti
- Barlad (VS); Tecuci - Marasesti; Tecuci - Faurei
(IL)
Porturi- Galati; trecere cu bacul Galati - I.c.Bratianu (TL);
Puncte vamale la frontiera:Giurgiulesti, Oancea.
Principalele cai de acces din judetul Braila sunt:
Drumuri nationale: DN 21 Braila (DN 2B) - Baraganul - Slobozia - Calarasi, DN 2B Buzau - Surdila Greci - Ianca - Braila - Baldovinesti - Galati, DN 21A Slobozia - Baraganul - Braila, DN 22 Buzau - Gradistea - Braila - (traversarea Dunarii) Tulcea
Drumuri judetene: DJ 221A Braila - Galati
Potentialul turistic natural (fond turistic natural ; oferta turistica primara) este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu : unitati, tipuri si forme de relief ; tipuri si subtipuri climatice ; ape de suprafata si subterane ; etaje de vegetatie sau asociatii vegetale - incluzand si modificarile produse de interventiile antropice - care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic.
In foarte multe situatii, componentele cadrului natural au un rol predominant in determinarea valorii potentialului turistic al unui teritoriu si a dezvoltarii industriei turistice.
Atractivitatea cadrului national al subcarpatilor Buzaului este data de trasaturile care individualizeaza componentele acestuia si poate fi definita, in principal, prin :
valoarea peisagistica a zonei colinare existente aici ;
calitatile terapeutice, relaxante ale factorilor climatici , care se identifica cu tipul de bioclimat sedativ, de crutare cu usoare nuante solicitante ;
biodiversitatea floristica si faunistica - care ofera elemente de cunoastere stiintifica si ecologica avand si valoare estetica, cinegetica si piscicola.
Toate componentele cadrului national se pot individualiza pe baza unor parametri cantitativi si calitativi, care ne dau valoarea turistica a respectivelor componente.
A. Judetul Galati
Zona de confluenta intre Platoul Covurlui la nord (50% din suprafata judetului), campiile Tecuci si Covurlui (34%) si lunca Siretului inferior si a Prutului la sud (16%), judetul Galati reprezinta o structura unitara din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apa sunt Dunarea, Prutul si Siretul, principalele lacuri sunt Lacul Brates (de lunca) 21 kmp si Lacul Talabasca (de lunca). Altitudinea maxima este atinsa in Dealurile Falciului: 274 m.Clima - teritoriul judetului Galati apartine in totalitate sectorului de clima continentala (partea sudica si centrala insumand mai bine de 90% din suprafata, se incadreaza in tinutul de clima de campie, iar extremitatea nordica reprezentand 10% din teritoriu, in tinutul cu clima de dealuri). In ambele tinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si de intreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si umed din S si SV care determina intervale de incalzire si de topire a stratului de zapada. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna. Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S. Relieful - prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeana, sud-europeana si in parte, central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in conditiile climaterice in invelisul vegetal si de soluri, cat si in structura geologica a reliefului. Acestea din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 310 m in nord si 5 -10 m la sud. Teritoriul judetului Galati in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud, distingandu-se dupa altitudine, pozitie si particularitati de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului, Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos. Formatiunile geologice vechi sunt prea putin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate si se exploateaza hidrocarburi - titei si gaze naturale in zonele Schela - Independenta, Munteni - Berheci si Brates. Formatiunile geologice tinere si in special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrisuri - exploatate la Galati, Tecuci, Branistea si din albia minora a raului Prut, au deosebita importanta pentru industria materialelor de constructii. Rezervatii si monumente ale naturii Principala rezervatie naturala din judetul Galati este localizata pe nisipurile din campia Tecuciului si anume la sud de localitatea Liesti, in jurul satului Hanu Conachi, pe o fasie de circa 4 km lungime si 0,5 - 1 km latime avand o suprafata de circa 84 ha si care se continua pana in lunca Siretului. La cativa kilometri de Municipiul Galati se afla rezervatia paleontologica de la Barbosi (Tirighina) cu o suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani in urma). De asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie paleontologica. A treia rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea Marului-Pechea-Galati, cu o suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a Barladului, la punctul numit "La Rates", adica acolo unde a fost candva un han. In partea de rasarit a judetului, pe teritoriul comunei Baneasa, intre localitatile Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa, in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc in fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita lipsei de apa. Si in padurea de la Hanu Conachi se desfasoara in fiecare an, sarbatoarea salcamului. Aceste doua rezervatii constituie nu numai obiective stiintifice, dar si atractii permanente pentru turisti.
B. Judetul Braila
Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general monoton, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare si depresiunile lacustre. Cea mai mare parte a judetului este asezata in campia tabulara in care se includ vaile Dunarii si ale afluentilor ei, precum si terasele acestora si o parte din campia de subsidenta.
Zona cea mai joasa a orasului, situata pe grindul fluviatil, are 3 - 4 m peste nivelul marii. In aceasta zona se gasesc cea mai mare parte a instalatiilor portuare. Urmeaza o zona care apartine Luncii Dunarii, cu inaltimi de 4 - 6 m, care face trecerea spre terasa Brailei. In aceasta zona se afla cartierul Comorofca, fosta Uzina de Apa si terenurile joase dinspre satul Varsatura.
Cea mai mare parte a orasului se intinde in zona de terasa, care are inaltimea cuprinsa intre 12m si 25m si care se ridica peste un versant paralel cu fluviu, cunoscut sub numele de faleza. Terasa Brailei este plana, coborand de la nord unde se afla Piscul Brailei (33m) spre sud unde atinge 15m, iar de la est la vest inaltimile variaza intre 25m la Gradina Mare si 10m in cartierul Lacu Dulce.
Resursele subsolului sunt formate din rezerve de hidrocarburi lichide si gazoase; depunerile de loes formeaza materia prima pentru ceramica inferioara. Apa si namolul lacurilor sarate au calitati terapeutice deosebite, pe langa acestea fiind amenajate baze de tratament balnear, din care functioneaza in prezent numai cea de la Lacul Sarat. In orasul Insuratei a fost pus in evidenta un izvor de ape termale sulfuroase cu calitati terapeutice deosebite, avand un debit de 280 mc in 24 ore si o temperatura la iesire de 60°.
Solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafata judetului Braila
Clima, alaturi de relief, constituie o componenta de importanta majora a potentialului turistic natural al zonei Galati-Braila favorizand sau dimpotriva inhiband - in anumite situatii - organizarea si desfasurarea activitatilor turistice.
Zona Galati-Braila se incadreaza in conditiile climatului temperat continental in care se inscrie intreaga tara. Are un regim termic moderat
Impactul elementelor climatice (temperatura, precipitatiile,vantul, nebulozitatea, presiunea atmosferica etc.), fiecare in parte sau, ca un ansamblu unitar, constituie pentru turism ambianta necesara desfasurarii lui, dar si o resursa importanta in procesul procesul recreerii si tratamentelor balneoclimaterice si climaterice mai ales, o resursa care ofera posibilitati multiple si variate de practicare a turismului (climateric, de agrement, de odihna si recreere).
Temperatura este un parametru important al conditiilor climaterice, evolutia sa fiind influentata de regimul radiatiei solare. Intensitatea radiatiei solare directe este cuprinsa in regiunea Galati-Braila intre 1,4 cal/cm2 /min. in timpul verii si 1,1 cal/cm2 /min.in timpul iernii, aceste valori fiind mai mici cu aproape 25 % pe pantele cu orientare nordica, din aceasta cauza fiind mai putin preferate in activitatile de turism.
Semnificative pentru desfasurarea diferitelor forme de turism sunt temperaturile 'favorabile' sau 'adecvate', de exemplu : temperaturile adecvate pentru petrecerea timpului liber in natura etc.
Exista insa si 'temperaturi extreme', foarte ridicate sau mult sub 00 C care, de regula, sunt nefavorabile pentru turism, declansand stresul bioclimatic.
Cercetarile bioclimatice apeleaza adesea la conceptul de confort termic asigurat de temperaturi ce variaza intre 16,80 - 20,60 C ; sub aceasta limita se resimte inconfortul termic prin incalzire.
Analizand tabelul temperaturilor medii lunare din zona Galati-Braila se constata ca sezonul propice pentru practicarea activitatilor de turism dureaza din luna mai pana in luna septembrie cand temperaturile se incadreaza intre limitele impuse de conceptul de confort termic - in mai, iunie si septembrie - sau depasesc putin aceasta limita in iulie si august.
Informatii meteo climatice
Temperatura medie anuala in 2008 a fost de 13,10C;
Temperatura maxima anuala a fost de 40,50 C inregistrata in iulie 2008;
Temperatura minima anuala a fost de -13,1 C inregistrata in februarie 2008.
Precipitatiile, daca sunt lichide, constituie conditii climatice restrictive, nefavorabile derularii activitatii turistice.
Precipitatiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare si cristalizare a vaporilor de apa din atmosfera, denumite si hidrometeori, sub forma lichida (ploaie si aversa de ploaie, burnita etc.), solida (ninsoare si aversa de zapada, grindina etc.) sau sub ambele forme in acelasi timp (lapovita si aversa de lapovita). In meteorologie, observatiile asupra precipitatiilor atmosferice se efectueaza vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instrumental, masurandu-se si inregistrandu-se continuu cantitatea de apa cazuta in timpul caderii precipitatiilor.
Particularitatile si repartitia precipitatiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscarilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convectiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasarile advective.
Precipitatiile atmosferice fiind un element meteorologic dificil de masurat, comporta unele erori inerente, legate, in principal, de actiunea vantului si de evaporatie. Este evident ca, odata cu cresterea altitudinii si implicit sporirea ponderii precipitatiilor solide din totalul precipitatiilor anuale, actiunea vantului determina cresterea erorii de masurare, prin diminuarea cantitatii reale.
Tabelul nr.1
|
STAREA METEOROLOGICA GALATI-BRAILA |
|||
|
Element meteorologic |
Ultimii 40 ani | ||
|
Temperatura Aerului (oC) |
Media | ||
|
Minima absoluta (oC/data) |
-21,8/19 februarie 1985 |
-13,1 / februarie |
|
|
Maxima absoluta (oC/data) |
40,5/22 iulie 2007 |
40,5 /iulie |
|
|
Precipitatii Atmosferice (l/m2) |
Media | ||
|
Minima anuala (l/m2 / anul - luna) |
0,6/iulie |
||
|
Maxima anuala (l/m2 / anul - luna) |
96,0/ octombrie |
||
Sursa: ANM - Centrul Meteorologic Regional Moldova
Cantitatea de precipitatii inregistrata pe teritoriul judetelor Galati si Braila in 2008 a fost de 499,6 litri/m2.
Nebulozitatea, cand este accentuata slabeste vizibilitatea si reduce durata de stralucire a soarelui, devenind chiar element de stres. Formatiunile noroase izolate sau cele constituite din nori subtiri - tip Cirus - fie intregesc valoarea estetica a peisajelor, fie reduc intensitatea radiatiei calorice - care are efecte negative asupra organismului uman. Maximum de nebulozitate are loc in luna decembrie, iar minimum de nebulozitate in septembrie.
Numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 50-60, fiind mai mare in partile sudice decat in cele nordice.
Toate acestea constituie amanunte semnificative pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de turism. De mentionat, este faptul ca cele mai multe zile cu cer senin se inregistreaza in lunile august si septembrie - fiind si cele mai favorabile practicarii turismului din acest punct de vedere -, iar cele mai putin in decembrie.
Vantul, in general, influenteaza negativ activitatile turistice, accentuand disconfortul termic si stresul climatic cutanat (legat de senzatia de frig sau caldura), mai ales cand se asociaza cu temperaturi extreme.
Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales in anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.
Vantul predominant bate din directia Nord - Nord - Est cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzand la o viteza medie de 8 m/s.
Frecventa medie anuala a vanturilor din directia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuala de 2,3 grade Beaufort. Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.
Suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul zonei Galati-Braila, formeaza bioclimatul acestei zone, care prin parametrii elementelor componente poate influenta organismul uman sanatos sau bolnav.
Analiza efectuata asupra acestor parametri ne conduce la concluzia ca zona beneficiaza de un bioclimat sedativ - indiferent (de crutare) prezent de altfel, in zonele de deal si campie, caracterizat printr-un climat de dealuri si un covor vegetal variat (de la formatiuni vegetale specifice stepei, silvostepei, padurilor de foioase) - pana la cele mai variate culturi agricole.
Valorile medii anuale si lunare ale temperaturii sunt mai moderate ; nebulozitatea si gradul de umiditate sunt mai ridicate decat in zonele de campie, presiunea atmosferica, durata de stralucire a soarelui si vanturile mai moderate - ceea ce face ca adaptarea organismului sa se faca mai repede si principalele functii biologice ale organismului uman sa intre in repaus relativ.
Apa - privita ca resursa turistica, 'materie prima' pentru diferite forme de turism, ca element al spatiului geografic definit printr-o mare atractivitate - ocupa un loc prioritar in turism, impunandu-se prin multiplele sale forme de organizare : ape subterane, izvoare, retele hidrografice, lacuri ; prin calitatea sa, si nu in ultimul rand prin continutul variat de saruri.
Datorita functiilor multiple pe care le indeplineste in actul turistic, prin caracteristicile sale si modalitatile de existenta pe teritoriul subcarpatilor Buzaului apa a generat aici turismul balnear, turismul de recreere, turismul de sfarsit de saptamana, dar si turismul profesional.
A. Hidrografia judetului Galati
Apele curgatoare din judetul Galati se incadreaza in tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor si podisului Moldovei, cu scurgere predominanta in sezonul de primavara si vara, cu viituri primavara si toamna.
Resurse de apǎ de suprafatǎ sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare debitele medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea cazurilor pentru alimentari cu apa potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii, piscicultura si alte folosinte.
Suprafata totala ocupata
de ape si balti la nivelul judetului Galati este de
Principalele cursuri de apa care strabat judetul Galati sunt: Dunarea, Siretul, Prutul, Barladul.
Tabelul nr.2
|
Curs de apa |
Lungime totala pe teritoriul Romaniei (km) |
Lungime in judetul Galati (km) |
|
Dunare | ||
|
Prut | ||
|
Siret | ||
|
Barlad | ||
|
Chineja | ||
|
Berheci | ||
|
Zeletin | ||
|
Geru | ||
|
Suhu | ||
|
Corozel |
Sursa principala pentru alimentarea cu apa a municipiului Galati, atat pentru populatie cat si pentru industrie si alte utilitati, este fluviul Dunarea.
Principalele lacuri naturale si balti
Tabelul nr.3
|
Denumirea |
Suprafata (ha) |
Denumirea |
Suprafata (ha) |
|
Lacul Brates |
Balta Lozova | ||
|
Balta Mata Radeanu |
Balta Tudor Vladimirescu | ||
|
Balta Sovarca |
Balta Potcoava | ||
|
Balta Malina |
Balta Vlasca |
Resurse de apa subterana
Panza freatica defineste ansamblul apelor subterane care se afla in golurile scoartei pamantului, care se formeaza sub actiunea fortei gravitationale a planetei noastre. Sub actiunea fortei gravitationale, apele subterane curg prin golurile subterane, la aceasta se adauga proprietatile caracteristice apei ca si efectul capilar (important pentru de plante, sau migrarii apei prin rocile poroase), tensiunea superficiala a apei care determina formarea picaturilor de apa si mentinerea solurilor umede luand parte la recircularea apei in natura.
Apa subterana este inmagazinata in orizonturi de pietrisuri si nisipuri, prin infiltrarea apelor din precipitatii, topirea zapezii cat si din apele din reteaua hidrografica, formandu-se straturi acvifere intinse sau locale situate la adancimi de 10 - 30 m catre terasele Siretului, unde adancimea acestora descreste treptat.
Activitatile umane pot sa influenteze negativ calitatea (prin poluarea aerului, solului sau a apelor de la suprafata) si cantitatea apelor subterane (printr-o folosire irationala a apei). Cauze naturale sunt in primul rand seceta prin cantitate redusa, sau lipsa precipitatiilor.
Sursele de apa subterane ale judetului Galati:
straturi de mica adancime (sub 50 m: Cosmesti, Salcia - Liesti, Cernicari)
straturi de medie adancime (50 - 100 m: Vadu Rosca Nicoresti)
straturi de mare adancime (peste 100 m: Rotunda si intravilanul municipiului Tecuci)
Prelevarea apei pentru Municipiul Galati se realizeaza din doua surse: fluviul Dunarea si doua fronturi de captare, aflate la 70 km vest de oras
sursa "Salcia-Liesti''- jud Galati.
sursa "Vadu-Rosca" - judetul Vrancea, amplasata pe malul drept al raului Siret;
Dunarea reprezinta principala sursa de apa, reprezentand 85% din cantitatea totala.
Prelevarea apei pentru Municipiul Tecuci se realizeaza din sursa subterana, respectiv din urmǎtoarele fronturi:
sursa ,,Cosmesti'', amplasata pe malul stang al raului Siret;
sursa ,,Rotunda" si alte surse ale municipiului Tecuci, amplasate la limita intravilanului municipiului Tecuci;
sursa ,,Cernicari'' amplasata in extravilanul municipiului Tecuci;
sursa ,,Nicoresti'', amplasata la limita extravilanului municipiului Tecuci.
B. Hidrografia judetului Braila
Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului, alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Hidrografia judetului se caracterizeaza, pe de o parte, prin faptul ca apele curgatoare (Dunarea, Siretul, Buzaul si Calmatuiul) sunt ape autohtone avand caracter tranzitoriu, iar, pe de alta parte, prin faptul ca in toate microprocesiunile (crovuri) se cantoneaza lacuri. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea. Pe teritoriul judetului Braila, valea Dunarii este larga, prezentand fenomenul despletirii cursului sau in cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche), spre Dobrogea, si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, astazi incinta indiguita Insula Mare a Brailei. Fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului.
Lacurile. In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marile depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare). O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Caineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Caineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Caineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea, exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.
Lacul Blasova - numit "Dunarea Veche" sau "Potcoava",
localizat in Insula Mare a Brailei (estul Baltii Brailei), la
Lacul sarat Movila
Miresii - localizat pe teritoriul comunei Movila
Miresii, lac de crov, rezultat in urma depunerii cu apa a depresiunilor de
tasare in loess, forma alungita pe directia VE, lungime = cca.
Lacul Caineni Bai - localizat la limita vestica a judetului, pe malul stang al
raului Buzau (teritoriul comunei Visani), liman fluviatil care a luat
nastere prin anastomozarea unor mici vai afluente Buzaului (lac
cu apa sarata), forma alungita pe directia VSV-ENE, lungime
= cca.
Invelisul vegetal joaca un rol deosebit in diversificarea potentialului turistic natural si contribuie la sustinerea fenomenului turistic, generand chiar anumite forme de turism.
Vegetatia in general este puternic influentata de conditiile morfologice si climatice, de particularitatile pedologice, geologice si morfometrice care favorizeaza sau restrang aparitia speciilor vegetale.
A. Judetul Galati
Pe substratul litologic alcatuit din loess care ocupa cea mai mare suprafata a judetului Galati, ca si pe nisipurile de pe valea Barladului si Siretului, s-a instalat o vegetatie ierboasa, tipic de stepa, care apare astazi numai pe terenurile unde nu se face agricultura.
Asociatiile stepice sunt asemanatoare cu cele ale Europei estice, care se continua si pe teritoriul judetului Galati.
Vegetatia de stepa este reprezentata prin graminee si dicotiledonate. Gramineele sunt prezente prin tufisuri rezistente la uscaciune formate din: paiusul (Festuca vallesiaca), negara (Stipa capillata), pirul crestat (Agropyrum oristatum), lucerna mica (Medicago minima) etc. In afara de aceste asociatii de vegetatie stepica, mai sunt raspandite asociatii vegetale derivate sau secundare, reprezentate prin Andropogan Ischaemun, care este rezistenta la pasunat si se instaleaza usor pe terenurile degradate. Pe nisipurile fixate apar: saracica (Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius) etc.
Pe inaltimile mici ce separa vaile intre ele, pe pantele mai abrupte, unde eroziunea verticala si liniara a inlaturat cuvertura de depozite loessoide si unde apar roca de baza sau depozitele aluviale si deluviale, din cauza dezagregarii, roca de baza se desface in fragmente mici, iar prin spalare, particulele fine au fost inlaturate.
Pe materialul dezagregat, ramas pe loc, acolo unde spalarea a fost redusa, s-a instalat o vegetatie de stepa ierboasa, care a favorizat formarea unui sol schelet de suprafata, in care s-a acumulat o cantitate redusa de humus. In aceste parti, unde predomina materialul fin la suprafata, sunt conditii favorabile pentru pomii fructiferi si cultura vitei de vie. Acolo unde predomina materialul grosier, sunt conditii pentru plantatii de protectie si pasunat.
Apar de asemenea, paduri de stejar in amestec cu tei si carpen, precum si paduri de stejar brumariu, artar tataresc sau plantatii de salcam.
B. Judetul Braila
Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din judetul Braila. Intr-un trecut mai indepartat, vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatie de lunca si balta in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de peste 90%.
In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee - negara, paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, rostogolul, mohorul salbatic, obsiga, pelinul, cimbrisor, nemtisor, lumanarica etc.
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in judetul Braila. Suprafata ocupata cu paduri este de 21200 ha. Majoritatea acestora sunt paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica, pe 5460 ha, se intinde padurea de salcii si plop. In afara de aceasta, in luncile apelor curgatoare, pe circa 500 ha, se afla paduri formate din plopi negri, salcii, salcam, stejar, etc.
Fauna, ca si vegetatia, se impune prin varietate, densitate si valoarea trofeelor din punct de vedere turistic prezentand importanta prin valoarea sa estetica, recreativ-cinegetica si stiintifica. Desi are o mobilitate accentuata in spatiu, fauna se structureaza la randul sau, altitudinal in functie de etajele de vegetatie.
A. Zona Galati
Fauna terestrǎ este
bine reprezentatǎ de rozǎtoare de camp, soparle, serpi
si iepuri, iar dintre pǎsǎri mai des intalnite sunt potarnichea,
prepelita si ciocarlia. Pǎdurile seculare de
Fauna apartine biotopului stepei si silvostepei precum si biotopului luncilor si baltilor. Fauna spontana este reprezentata, atat prin animale sedentare, cat si migratoare. Elementele faunistice care populeaza zona silvostepei sunt adaptate agrobiocenozelor si putem aminti popandaul, harciogul, dihorul de stepa, iar dintre pasari: rate, gaste, grauri, ciori, dropii.
Fauna care populeaza luncile si baltile se compune din: vulpe, vidra, iar dintre pasari: rata, gasca, pescarusul, sitarul, lisita. Modificarile ce au avut loc in biotop au avut ca urmare si reducerea lor ca numar si arie de raspandire.
B. Zona Braila
Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din judetul Braila. Intr-un trecut mai indepartat, vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatie de lunca si balta in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de peste 90%.
In pajistile xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee - negara, paisurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, rostogolul, mohorul salbatic, obsiga, pelinul, cimbrisor, nemtisor, lumanarica etc.
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata in judetul Braila. Suprafata ocupata cu paduri este de 21200 ha. Majoritatea acestora sunt paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica, pe 5460 ha, se intinde padurea de salcii si plop. In afara de aceasta, in luncile apelor curgatoare, pe circa 500 ha, se afla paduri formate din plopi negri, salcii, salcam, stejar, etc.
Potentialul turistic antropic al zonei Galati-Braila s-a conturat in timp istoric, imbogatindu-se treptat in urma ascensiunii creative a oamenilor acestor meleaguri care au produs mereu valori noi in concordanta cu cresterea pretentiilor sale de cultura si civilizatie.
Desi mare parte a obiectivelor turistice antropice, existente in prezent, au fost ridicate de oameni in alte scopuri ele au ajuns in aceasta ipostaza de 'potential turistic' treptat atragand in prezent un mare numar de turisti.
Zona Galati-Braila este detinatoarea unui tezaur remarcabil de vestigii arheologice, monumente istorice de arhitectura si de arta care atesta evolutia si continuitatea pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si a artei poporului roman.
Fondul turistic antropic din zona Galati-Braila reuneste o gama foarte larga si variata de componente, care pot fi grupate in :
obiective cultural - istorice
obiective etnoculturale si etnofolclorice
In randul obiectivelor turistice antropice din zona Galati-Braila se inscriu obiective istorice, arta si traditie populara, institutii si manifestari culturale si constructii contemporane (muzee, case memoriale).
A. Judetul Galati
A1) Muzee si institutii culturale
Printre obiectivele turistice ale orasului se numara si muzee, case memoriale, monumente si ansambluri de arta, ridicate in memoria unor personalitati din partea locului sau cu semnificatie nationala, in amintirea unor momente sau evenimente din viata orasului (bustul lui Al. l. Cuza, Tabara de sculptura in metal de pe Faleza Dunarii, statuia lui Mihai Eminescu, statuia Docherului, Muzeul de Arta Moderna si Contemporana, Muzeul de Istorie etc).
Teatrul Dramatic Galati a fost deschis oficial in 1955. Din anul 1976, aici se organizeaza anual unul dintre cele mai renumite festivaluri de comedie din tara.
Muzeul Judetean de Istorie Galati este adapostit intr-o cladire care dateaza din 1838, construita pe locul vechii locuinte apartinand lui Alexandru Ioan Cuza. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde unelte, vase, colectii numismatice si de arta populara.
Muzeul Memorial ,,Costache Negri'' comuna Costache Negri a fost amenajat in vechiul conac al familiei Negri si expune documente ce au apartinut carturarului Costache Negri, documente ce reconstituie atmosfera din preajma Revolutiei de la 1848.
Muzeul de arta vizuala este primul muzeu de arta contemporana romaneasca din tara . A fost inaugurat in anul 1967 si a fost conceput structural sa prezinte cele mai noi tendinte ale fenomenului plastic in devenire, destinatie pe care si-o pastreaza si la acest inceput de mileniu. Aproximativ 400 de lucrari existente in salile de expunere si-n aer liber, in parcul muzeului, constituie o selectie dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artistilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creatii de arta romaneasca din a doua jumatate a secolului XIX si din secolul XX reprezentanti ai avangardei romanesti si lucrari ale artistilor care formeaza o punte de legatura intre prima si a doua jumatate a secolului.
A2) Lacase de cult
Catedrala Episcopala Ortodoxa Galati ridicata intre 1906-1917 dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si Stefan Burcus,constructia se detaseaza de planul arhitectural galatean, fiind conceputa in stil muntenesc.
Biserica Romano-Catolica : monumentul din strada Domneasca nr. 86 este construit in anul 1844 si extins in anul 1873. Printre obiectele de valoare artistica amintim: Altarul Mare, executat din marmura colorata, tabloul 'Sfantul Ioan Botezatorul predicand', Statuia Inimii Preasfante a Domnului Isus Hristos, Statuile Pieta si Sfantul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidata si renovata in starea actuala intre anii 1985-1988.
Biserica Greaca : La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul 'Schimbarea la Fata' a carei sfintire se face la 17 septembrie 1872 de catre episcopul Melchisedec alaturi de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. In pronaos se afla placa de marmura cu numele fondatorilor precum si doua placi de marmura cu numele ctitorilor si a marilor ctitori. Biserica e in forma de cruce inscrisa cu turla si are pe latura vestica doua clopotnite. Pictura a fost realizata de catre pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasma sunt icoane mari reprezentand pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Invierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie si Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii contin 8 vitralii cu apostoli si sfinti: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu si Luca pe latura nordica si Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudica.
Biserica Mavromol Galati, ("Stanca neagra" in greaca) poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si a fost construita in 1669 de Gheorghe Duca si refacuta de fiul sau intre 1700-1703. Pastreaza picturi murale interioare valoaroase refacute intre 1973-1975. In chiliile acestei biserici au functionat primele scoli din Galati infiintate-n 1765 (cu predare in limba greaca) si 1803 (cu predare in limba romana). Biserica are o splendida icoana de lemn sculptat 'Maica Domnului', si o valoroasa catapeteasma adusa de la biserica Manastirii Sf. Sava din Bucuresti.
Biserica Sf. Spiridon a fost ridicata in anul 1817 proiectata in trei turle, una mai mica, celelalte doua egale, baza turlei de pe naos se sprijina pe arce dispuse in cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma si icoanele.
Biserica Fortificata Precista Galati este cel mai vechi locas de cult din Galati, fiind sfintit in 1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu. Situata pe malul Dunarii, biserica a servit ca adapost si punct de aparare. A fost restaurata intre anii 1953 si 1957 si transformata apoi in muzeu. In 1994 biserica a fost redata cultului ortodox.
Manastirea Adam din comuna Draguseni, datand din secolul al XVII-lea, a fost ridicata pe mosia serdarului Adam Movila, de la care si-a luat numele. Biserica actuala a fost reconstruita intre 1802-1813.
Manastirea Buciumeni din comuna Buciumeni a fost ridicata intre 1840-1844. Asezamantul monahal expune o colectie de icoane vechi si alte obiecte de cult.
Biserica Vovidenia: Monument istoric si de arhitectura ridicat in anul 1790 pastreaza mormantul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza. A fost arsa si distrusa complet in anul 1821, restaurarea incheindu-se in anul 1851. Deasupra naosului se ridica o cupola sustinuta de arce dispuse in cruce, in stilul moldovenesc traditional. Acoperisul turlei, ridicata pe naos, este in forma de clopot si o alta turla, mai mica, este ridicata deasupra altarului.
A3) Monumente de arhitectura si vestigii istorice
Palatul Administrativ Galati, inaltat dupa planurile arhitectului Ion Mincu, intre 1904-1907, este bogat ornamentat in interior, iar pe fatada cladirii se afla statui, steme din bronz si un ceas. Inaugurat la 27 aprilie 1906, astazi sediu al Prefecturii judetului Galati, Palatul administrativ a fost construit in perioada anilor 1904 -1905 dupa planurile arhitectului Ion Mincu.
Decorul fatadei, aduce o sugestie venetiana, poate nu intamplatoare intr-un oras care, pe atunci era principalul port al Romaniei, se completeaza cu detalii traditionale: butoni, discuri, acolade, ocnite si chiar ciocarlani ce orneaza coama acoperisului.
Pe frontonul cladirii se gaseste un ceas de mari proportii. Fiecare ora este marcata prin cateva fraze muzicale ale nemuritorului vals 'Valurile Dunarii' capodopera de renume mondial a compozitorului galatean losif Ivanovici (1845 -1902).
Pe podestul monumentalei scari de onoare se gasesc montate minunate oglinzi de cristal. Balustrada scarii principale este frumos decorata. Plafonul salii de Consiliu, lambriul si scaunele mari se pastreaza si astazi. (Sursa: Prefectura Judetului Galati)
Teatrul dramatic 'Fani Tardini' Galati exista de peste 45 de ani. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scena de tip italian. Este singura institutie teatrala profesionista cu profil de drama din Judetul Galati. Teatrul se adreseaza spectatorilor din intreg judetul Galati, dar si celor din judetele apropiate. Repertoriul cuprinde in fiecare stagiune in afara productiilor noi, un numar de titluri realizate in stagiunile precedente.
Teatrul Gulliver a luat fiinta la 1 octombrie 1952. In acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura romana si universala pentru copii, sub iscusita conducere a numerosi oameni de cultura.
Teatrul liric Nae Leonard a fost infiintat in 1956. Anual organizeaza 'Zilele Muzicale Galatene', cand sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.
A4) Muzee
Muzeul de stiinte ale naturii: Planetariul are diametrul cupolei de 7 metri, aici putand fi vizionate diferite proiectii ('Sistemul Solar', 'Gigantii Sistemului Solar', 'Nebuloase si Roiuri stelare'), astfel incat publicul vizitator sa poata calatori imaginar in toate colturile Universului; de asemenea, in cadrul planetariului se desfasoara si foarte multe programe educationale.
Acvariul are ca tematica ihtiofauna rara si foarte rara din bazinul hidrologic al Dunarii, fauna Marii Mediterane si pesti exotici (pirania). Gradina Botanica domina malul stang al Dunarii, ocupand o suprafata de 18 ha.
Muzeul de Istorie a fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Romane, Alexandru Ioan Cuza a trait in aceasta locatie in perioada in care a fost parcalabul Galatiului . Colectia Muzeului de Istorie cuprinde peste 50.000 de exponate provenind din cercetari arheologice realizate in partea sudica a Moldovei, in principal la castrul roman de la Tirighina-Barbosi.
Casa Memoriala Alexandru Ioan Cuza e construita pe locul fostei case a parcalabului de Galati , de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Romaniei (1859 - 1866). Cuprinde o expozitie permanenta dedicata domnitorului, intrunind si calitatea de reconstituire a ambientului galatean de la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea.
Castrul
roman de
B) Judetul Braila
Oras milenar peste care au trecut toate urgiile vremurilor, Braila este o imbinare permanenta de trecut si prezent. Istoria sa complexa si unica ii confera o specificitate aparte care se face simtita la fiecare pas, prin diferite vestigii ale vremurilor de ieri si de azi, alaturate sau imbinate in ansambluri surprinzatoare.
Braila nu este un oras muzeu, desi unele artere ale ei, chiar principale, te transpun intr-o epoca de mult apusa, iar monumentele dispuse peste tot in oras respira a istorie. Si totusi, alaturi de vestigiile timpurilor vechi poti gasi surprinzatoare edificii moderne care se incadreaza perfect in atmosfera orasului.
Se poate spune ca parcurile si gradinile unui oras exprima intr-un mod subtil individualitatea acestuia. Aceasta remarca este cat se poate de adecvata pentru Braila unde parcurile si pietele exprima atat un specific usor sesizabil, dar, mai cu seama, au, fiecare in parte, o traditie istorica, potentata de diferite monumente mai noi sau mai vechi.
Piata Traian
Aceasta piata este in fapt Centrul Vechi al orasului, de unde se deschid ca razele soarelui toate arterele acestuia. Piata dateaza din 1833, atunci fiind pavata cu piatra cubica. S-a numit initial Piata "Sfintii Mihail si Gavril" si avea o suprafata de 11 000 mp. In interiorul acestei piete si imprejurul ei se gasesc mai multe monumente precum: Biserica 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavrila', Monumentul Imparatului Traian, Ceasul Monumental (pe soclul sau este marcata o corabie cu panze - simbol al portului de pescari), Fantana arteziana, Muzeul Brailei, Teatrul 'Maria Filoti', Hotelul 'Traian'.
Teatrul Maria Filoti, ca manifestare culturala la Braila exista inca din prima jumatate a sec. XIX. Dispune de o sala de spectacole in stil italian cu 369 de locuri dintre care 265 in stal, 37 la loja si 67 la balcon. Sala Mare a teatrului, Sala Studio si Sala de conferinte, sunt dotate cu aer conditionat si sistem de ventilatie. In foaiere se pot organiza intruniri, expozitii, concerte si pot fi folosite spatii de inchiriere.
Piata Independentei
Aceasta piata reprezinta Centrul Nou al orasului, devenit loc de manifestatii politice si social-culturale cat si loc predilect de promenada al brailenilor. A fost realizata, impreuna cu intregul ansamblu arhitectonic din jur in anii '70. In interiorul pietei se afla: Palatul politico-administrativ, Hotelul 'Belvedere', Statuia 'Ecaterina Teodoroiu', Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Monumentul 'Revolutia din decembrie 1989", Fantana arteziana in trepte, Palatul Agriculturii, Clubul Tineretului, Casa Finantelor.
Zone de agrement:
Parcul Gradina Mare
Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a numit gradina "Belvedere", iar din 17 mai 1863 a primit numele de 'Alexandru Ioan Cuza', tot atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante saptamanal.
In mijlocul gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de la 1914. In parc sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati.
Parcul 'Monument'
Parcul "Monument" are aceiasi vechime cu "Gradina Mare", fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu "Monumentul eroilor de la 1828". Desi monumentul nu mai exista, denumirea parcului a ramas legata de acesta.
Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O perioada a purtat denumirea de parcul "Kiseleff" in amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne.
Pe raza orasului se mai gasesc si alte monumente sau locuri interesante marcate cu semne distinctive. Dintre acestea se cuvin amintite:
Placa memoriala Dumitru Panaitescu-Perpessicius, aflata pe casa memoriala a acestuia din strada Cetatii si pe care scrie: 'In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu-Perpessicius, poet, critic si istoric literar, personalitate proieminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1671'.
Placa memoriala Gheorghe Munteanu-Murgoci, aflata pe frontispiciul liceului 'Nicolae Balcescu' din 1963.
Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. De la cetate au mai ramas cateva urme din ziduri, iar subteranele nu se cunosc in intregime nici azi si nu sunt amenajate pentru vizitare. Se stie ca aceste subterane aveau latimea de 7m, inaltimea de 4,75m si se aflau la o adancime de 3m. Lungimea lor varia de la cateva sute de metri pana la 12 km. Pana in prezent se cunosc cinci retele subterane, incomplet explorate si care nu pot fi vizitate.
Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.
Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta (sculpturi).
Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci.
Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, ferestre, balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de inceput de secol XIX.
Casa Colectiilor de Arta Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza lui Anastase Simu. In 1928 el dona orasului sau natal 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele Primariei. In casa Colectiilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica si decorativa, se disting opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Henri Catargi si altii.
Edificii religioase:
Biserica greceasca (1863-1872), cu vitralii valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tatarescu;
Biserica 'Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril', fosta moschee (sec. XVII), transformata in 1831 dupa Pacea de la Adrianopol in biserica ortodoxa. Constructia, pastreaza elemente orientale fiind una din putinele biserici din Romania care nu are turle.
Manastirea Maxineni la 35 de kilometri de orasul Braila, pe directia Focsani, la confluenta raurilor Buzau si Siret, se afla ruina sfintei manastiri Maxineni - Braila, unde Matei Basarab, in anul 1637, a ridicat una dintre cele mai mari si frumoase manastiri ale Tarii Romanesti.
Manastirea Lacu Sarat - constructie in intregime din lemn in statiunea Lacu-Sarat, un important centru duhovnicesc si misionar, aflat in slujirea numerosilor pelerini, veniti din toate colturile tarii.
Judetul Braila este un centru turistic si balneoterapeutic, care ofera turistilor posibilitatea de a vedea locuri pitoresti specifice campiei cat si Luncii Dunarii.
Manifestarile cultural artistice din Subcarpatii Buzaului caracterizate printr-un bogat si variat program au un caracter ocazional si treptat au pierdut din legaturile cu vechile ritualuri devenind evenimente artistice, distractive si de spectacol.
Derularea unor programe turistice care includ astfel de manifestari constitue o posibilitate de marire a importantei lor.
Manifestarile populare autentice se prezinta ca un factor de atractie deosebit, fiind pentru turisti un element de cunoastere culturala si imbogatire a propriului orizont spiritual.
Bogatia si diversitatea peisajelor cu care natura a inzestrat zona Galati-Braila, maiestria si harnicia oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului si subsolului existente in acest spatiu, fac din zona Galati-Braila, un areal cu un remarcabil potential turistic socio-economic valorificat in buna masura, dar cu multiple posibilitati pentru o si mai buna valorificare a lui.
A. Zona Galati
Orasul Galati este unul dintre cele mai mari noduri de trafic comercial din Romania, conectat la principalele coridoare de comunicatie europeana: pe cale fluviala la canalul Rhin-Main-Dunare care leaga Marea Neagra de Marea Nordului, prin caile ferate se asigura transportul intern, iar pe linia cu ecartament marit catre tarile ex-sovietice.
In intravilanul municipiului Galati s-au dezvoltat zone portuare cu activitati comerciale si de aprovizionare, activitati de zona libera si dane pentru constructii, reparatii si intretinerea navelor fluviuo-maritime.
Resedinta administrativǎ
- Galati - este al 5-lea oras al tǎrii ca marime
(293523 locuitori) si cel mai mare port situat pe Dunǎrea
maritimǎ. Orasul Galati este situat la
Turismul galatean, mai putin sustinut de forme spectaculoase de relief, valorifica un patrimoniu turistic variat in care cursurile de apa, padurile seculare si podgoriile vestite au un rol determinant. In plus o mare parte a fluxului turistic national si international, in trecere spre litoralul Marii Negre sau frumusetile Deltei, este "convins" si de personalitatea valorilor turistice ale Galatiului, bine definite si prin potentialul ecologic.
B. Zona Braila
Din anul 2002, pe scena tranzitiei judetului Braila catre economia de piata, populatia agentilor economici industriali este dominata de IMM-uri, respectiv de societati comerciale cu rǎspundere limitatǎ, apartinand unor societati ce detin sub 10 salariati.
Efectivul de salariati estimati la sfarsitul lunii ianuarie 2008 era de 76.955 persoane, din care 48,8% se regaseau in industrie si constructii, 45,25% in servicii si 5,91% in agricultura, silvicultura, vanatoare, piscicultura si servicii anexe.
Numǎrul somerilor inregistrati (ian.2008) era de 8.058 persoane. Rata somajului a fost de 6,0%.
De altfel, pe ansamblul municipiului Braila, in perioada 2004 - 2008, evolutia numarului mediu de salariati pe activitati, este prezentatǎ in urmǎtoarea machetǎ:
Tabelul nr.4
|
Perioada/ Activitatea | |||||
|
Industrie | |||||
|
Agricultura | |||||
|
Constructii | |||||
|
Comert | |||||
|
Servicii | |||||
|
TOTAL |
57062 |
Sursa: INS - Directia Regionala de Statistica - Fisa Municipiului Braila
Din datele prezentate, rezulta urmatoarele aspecte:
La nivel de municipiu, numarul mediu total al salariatilor a crescut in anul 2008, fata de anul 2004, cu 1333 persoane, respectiv cu 2,39%;
Pe activitati, se constata o tendinta crescatoare a numarului mediu de salariati in sectorul constructiilor, cu 1070 persoane si in comert cu 4818 persoane, iar sectoarele industrie, agricultura si servicii, inregistreaza un regres in 2008 fata de anul 2004;
Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila. Acesta dispune de o suprafata totala de 381.278 hectare din care: 336.672 hectare teren arabil; 34.417 hectare pasuni; 380 hectare fanete; 1.457 hectare livezi; 8.352 hectare vii.
Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa 23.223 hectare, apele si baltile 37.735 hectare, restul fiind alte suprafete 34.340 hectare. Suprafata irigata este de 379.579 hectare.
Principalele produse vegetale ale agriculturii, in judetul Braila sunt: graul si secara, orzul, porumbul, sfecla de zahar, cartofii, fructele, strugurii.
Varietatea, diversitatea si frumusetea resurselor turistice naturale (relief, ape, izvoare minerale, clima) originalitatea si atractivitatea obiectivelor turistice antropice din subcarpatii Buzaului sunt valorificate prin turism cu ajutorul unei baze tehnico-materiale, asa numita 'oferta turistica creata'.
Alaturi de potentialul turistic, baza tehnico-materiala contribuie la conturarea, la definirea patrimoniului turistic al zonei subcarpatice buzoiene, faciliteaza atragerea in circuitul turistic a arealelor cu resurse turistice.
In functie de marimea, functionalitatea gradul de modernizare si integrare in spatiu, baza tehnico-materiala polarizeaza fluxuri turistice mai puternice a teritoriului, modificand fizionomia si structura peisajului natural.
Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare : hoteluri, vile, moteluri, hanuri, tabere de vacanta, casute etc. si asigura odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate.
A. Judetul Galati
Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 decembrie 2008:
Tabelul nr.5
|
Judetul Galati | |||
|
Total | |||
|
Hoteluri | |||
|
Vile turistice si bungalouri | |||
|
Tabere de elevi si prescolari | |||
|
Hoteluri | |||
Bungalourile - structuri de cazare turistica de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau materiale similare. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente in cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa alte structuri de cazare turistica.
Unitatea de tip casuta - grup independent de casute turistice care are receptie si conducere administrativa comuna.
Vile turistice - structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, in mediul rural, totalizand maxim 30 de locuri si pana la 20 camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.
Tabelul nr. 6: Evolutia capacitatii de cazare
|
Anii |
Capacitate de cazare |
Sosiri (mii) |
Innoptari (mii) |
Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune (%) |
||||||
|
Existenta (locuri) |
In functiune (mii locuri-zile) | |||||||||
|
Judetul Galati | ||||||||||
Nota:
Capacitatea de cazare turistica existenta (instalata) reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al unitatii de cazare turistica, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate.
Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre unitatile de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile in perioada considerata.
Se exprima in locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitatile inchise temporar din lipsa de turisti, pentru reparatii sau din alte motive.
In numarul turistilor cazati in unitatile de cazare turistica se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile vizitate.
Innoptarea reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate de cazare turistica, indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera.
Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din perioada respectiva.
Tabelul nr.7
|
Anii |
Capacitatea de cazare in functiune(mii locuri-zile) |
Modificarea absoluta(mii locuri-zile) |
Indicele de dinamica |
Ritmul de dinamica(%) |
|
|
|
|
|||
|
Δi/1 |
Δi / i-1 |
Ii/ 1 |
Ii / i-1 |
Ri/1 |
Ri / i-1 | ||||||
|
TOTAL | |||||||||||
Sporul mediu calculat pentru capacitatea de cazare in functiune este 319.16 mii locuri - zile. Indicele mediu de dinamica calculat pentru capacitatea de cazare in functiune este 1.01, iar ritmul mediu de dinamica este 1.3%
Asadar in perioada 2003-2007 capacitatea de cazare in functiune a crescut in medie cu 4.25 mii locuri-zile, adica de 1,013 ori ceea ce inseamna o crestere in medie cu 1.3%, in conditiile in care valoarea medie a capacitatii de cazare in functiune este de 319.16 mii locuri-zile
B. Judetul Braila
In judetul Braila, structurile de primire turistica cu functiuni de cazare ca numar de unitati sunt:
Tabelul nr. 8
|
TOTAL | |||||
|
HOTELURI | |||||
|
HANURI SI MOTELURI | |||||
|
CAMPINGURI | |||||
|
CASUTE TURISTICE | |||||
|
VILE TURISTICE | |||||
|
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI | |||||
|
PENSIUNI TURISTICE URBANE | |||||
|
POPASURI TURISTICE |
CAPACITATEA DE LOCURI EXISTENTA IN 2004-2008
Tabelul nr. 9
|
TOTAL | |||||
|
HOTELURI | |||||
|
HANURI SI MOTELURI | |||||
|
CAMPINGURI | |||||
|
CASUTE TURISTICE | |||||
|
VILE TURISTICE | |||||
|
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI | |||||
|
PENSIUNI TURISTICE URBANE | |||||
|
POPASURI TURISTICE |
CAPACITATE DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE
Tabelul nr. 10
|
TOTAL | |||||
|
HOTELURI | |||||
|
HANURI SI MOTELURI | |||||
|
CAMPINGURI | |||||
|
CASUTE TURISTICE | |||||
|
VILE TURISTICE |
| ||||
|
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI | |||||
|
PENSIUNI TURISTICE URBANE | |||||
|
POPASURI TURISTICE | |||||
|
INDICII DE UTILIZARE A CAP IN FCT |
Alimentatia publica pentru turism, alaturi de baza de cazare, baza de tratament si agrement, diversifica oferta, contribuind la cresterea puterii de atractie a statiunilor, oraselor sau altor obiective cu baze turistice la conturarea profilului acestora.
Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare, iar profilul acesteia de complexitatea si specificul functional al obiectivelor turistice.
Spatiile de alimentatie pentru turisti apartin de regula marilor hoteluri, dar si unitatilor independente.
Unitatile de alimentatie publica din turism reprezinta o structura foarte variata. Ele au fost grupate in patru categorii de unitati si anume :
. unitati tip restaurant, care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, gradini de vara, crame, braserii, berarii, rotiserii ;
. unitati tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainarii, discoteci, videoteci ;
. unitati tip cofetarie - patiserie ;
. unitati tip fast-food care include autoserviri si pizzerii.
Numarul unitatilor de alimentatie in regiunea Galati-Braila
Tabelul nr.11
nr.unitati -
|
Zona |
Unitate de alim.publica |
Restaurante Rotiserii |
Bufete, baruri, bodegi |
Cofetarii, patiserii |
Chioscuri |
TOTAL UNI-TATI |
|
Rm.Sarat | ||||||
|
Nehoiu | ||||||
|
Pogoanele | ||||||
|
TOTAL | ||||||
|
Comune | ||||||
|
TOTAL GENERAL |
Reteaua unitatilor de alimentatie publica cu functie turistica din regiunea Galati-Braila totalizeaza un numar de 1.054 de unitati, din care cele mai multe sunt localizate in municipiul Galati (58%).
In privinta numarului de locuri din unitatile de alimentatie acestea au crescut in ultima perioada de timp, ceea ce asigura o deservire corespunzatoare a turistilor.
Repartitia locurilor la mese pe tipuri de unitate in zona turistica Galati-Braila
Tabelul nr. 12
|
Unitatea |
Numar de unitati |
Numar de locuri |
|
Restaurante rotiserie | ||
|
Bufete, baruri, bodegi | ||
|
Cofetarii patiserii |
Din analiza pe tipuri de unitati a structurilor de alimentatie, rezulta ca, desi acestea satisfac necesarul in privinta numarului de locuri, nu ofera potentialilor turisti posibilitati mari de a alege.
Astfel, unitatile de tip "Fast-food" care sunt solicitate de obicei de turistii aflati in tranzit sau pentru turismul de week-end lipsesc.
Calitatea bazei materiale a fost standardizata in foarte multe tari, initiindu-se chiar o uniformizare pe plan mondial a nivelurilor calitative ale acesteia.
Definirea acestor nivele calitative se face prin "numar de stele" in ordine crescatoare sau pe "categorii" in ordine descrescatoare.
Din punct de vedere al standardizarii, Romania a adoptat nivelurile calitative exprimate prin categorii.
La nivelul regiunii, numarul de locuri din unitatile de alimentatie din punct de vedere al categoriei de confort se imparte in :
19.820 locuri la categoria I ;
9.528 locuri la categoria a II-a
2.896 locuri la categoria a III-a
Astfel structura pe categorii a bazei materiale a restructurarii in anul 1998 era urmatoarea : 61 % din locurile la mese se aflau in unitati de categoria I (ponderea cea mai mare avand-o restaurantele) : 30 % din locuri in unitati de categoria a II-a iar restul de 9 % in unitati de categoria a III-a.
Caracteristic acestor etape exista o gama intreaga de neajunsuri care in ultima analiza actioneaza asupra deservirii turistilor : intretinerea corespunzatoare a cladirilor, dotarea si echiparea precara a acestora, asigurarea unei alimentatii publice in conditii civilizate si intr-o gama variata si adecvata specificului local, carente sub raportul numarului necesar de personal de deservire si de pregatire profesionala a acestora.
Numarul unitatilor de alimentatie este relativ mare, existand multe alte unitati de mica capacitate, expresie a initiativei particulare, dar insa neclasificate.
Agrementul turistic ocupa o pozitie importanta in continutul activitatii turistice, avand un rol important in atragerea clientilor si cresterea incasarilor din activitatea turistica.
Ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului, unei grupari sociale, o stare de buna dispozitie, sa dea senzatia unei satisfactii, sa lase o impresie si o amintire favorabile, defineste conceptul de agrement turistic.
Agrementul turistic trebuie sa raspunda atat nevoilor turistului (fizice - miscare si psihice - destindere, recreere, instruire) cat si agentilor economici pentru care reprezinta o
Agrementul se grupeaza in cateva categorii mari care sugereaza varietatea si importanta acestei componente a bazei tehnico-materiale : mijloace destinare distractiilor, cluburi, sali de jocuri, sali polivalente, parcuri, mijloace de agrement sportiv, terenuri de sport, centre de calarie, patinaj, sporturi nautice, bazine de inot deschise sau acoperite. La acestea se adauga unitati prestatoare de servicii medicale si instalatiile de cura si tratament balneo - medical.
A. Zone de agrement din judetul Galati
Parcul Eminescu amenajat in 1869, acest parc mai pastreaza cativa arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales in ultima parte a vietii. In parc exista un mic lac artifical si un loc amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri. Este renumit datorita prezentei statuii lui Eminescu.
Faleza Dunarii este una dintre zonele reprezentative ale Galatiului. Loc de promenada pentru toti, aici au loc frecvente concerte muzicale si intreceri sportive (concerte 'La Elice' si Crosul Copiilor). Reprezinta aproape singura zona unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Ofera un mare potential de relaxare si agrement prin, spatii verzi.
Gradina Publica situata in apropierea Complexului Studentesc reprezinta o zona deosebit de frumoasa pentru odihna si recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brates si a garii principale a Galatiului. O plimbare prin Gradina Publica, unde odinioara se jucau popice si cricket, dezvaluie ronduri de flori si gard viu, alei umbroase si o fantana arteziana a carei apa este purtata de vant, stropind copiii care trec pe sub ea, in goana bicicletei.
Gradina Botanica este inclusa in Complexul Muzeal Stiintele Naturii si domina malul stang al Dunarii. Puteti admira colectiile de plante din zonele tropicale si subtropicale (cactusi, euforbii, palmieri,crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri. Flora si vegetatia Romaniei se impune de pe versantul sudic insorit al gradinii prin speciile de arbori si arbusti - peste 3000 exemplare. In luna mai tufele de bujori te vor atrage prin petele rosii de culoare. Daca treci podetul si mergi spre nord ai sansa sa treci prin 'padurea de arama' (multe specii de stejar) sau spre 'padurea de argint' - peste 50 exemplare de mesteceni. Coniferele, prin diversitatea si densitatea lor te vor racori in zilele toride ale verii. Gradina japoneza cu lampionul, cascada, lacul si nuferii te invita la meditatie si recreere. Pe axul principal al gradinii ochii dumneavoastra sunt incantati de diversitatea coloritului si formei plantelor ornamentale.
Rezervatia si Gradina Zoologica Garboavele - Ambele situate la iesirea de nord a orasului. Gradina Zoologica din Padurea Garboavele este inclusa in Complexul Muzeal Stiintele Naturii. In cadrul Gradinii zoologice pot fi vazute diferite specii exotice. De asemenea, pasionatii de echitatie pot practica acest sport la Gradina Zoologica, aici existand nu doar cai special antrenati pentru acest scop, ci si un manej excelent amenajat si personal instruit. Tematica zoo a fost elaborata impreuna cu specialistii de la European Association of Zoos and Aquaria, si are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum si educatia pentru conservare.
Panzarul Moldovenesc 'Stefan cel Mare si Sfant' construit de firma Spat, in urma unui contract cu Consiliul Judetean Galati, Panzarul este o copie aproape fidela a navelor cu panze ce brazdau Prutul, Dunarea, Siretul si chiar Marea Neagra, pe vremea domnitorului Stefan cel Mare.
Lacul Vanatori aflat in extremitatea de nord a orasului Galati, pe o suprafata de 28 ha. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de padure de salcam si un versant de 8 ha partial amenajat pentru agrement si supus unui plan intensiv de modernizare si reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunarii situat la iesirea din Galati, pe drumul spre Braila, cuprinde trei piscine, casute, locuri de camping si un restaurant. Pe o portiune a complexului se afla un club occidental ce are ca dotari o piscina, restaurant (150 de locuri), bar si cafenea.
Casa Lambrinidi situata pe Strada Domneasca nr. 51, langa Universitate. Construita de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului, si avand ca anexa o turnatorie si atelier de reparat masini si vase, inainte de aprilie 1879, il gazduieste pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite in Galati. A fost sediul Curtii de Apel, al Liceului Mihail Kogalniceanu si, dupa cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primariei.
Casa Macri, unica in Romania, a fost construita in 1910, fiind locul in care a cantat George Enescu. Familia Macri, una din cele mai vechi familii din Galati, locuieste acum in cladirea din spate. Un imobil superb: Candelabre de Venetia, draperii tesute cu fir din aur, covoare lucrate manual in Europa, piese rare de mobilier, confectionate pe comanda speciala la o celebra firma din Anglia - toate acestea au existat in cladirea in care functioneaza acum clubul de noapte Pasha. Au fost furate sub forma de 'amintire' de cei care au fost chiriasi in casa Macri, pe vremea comunismului. Cladirea, renovata la inceputul secolului trecut, ca o bijuterie arhitecturala, a fost inapoiata familiei Macri, dupa aproape 50 de ani, devastata. Vitraliile, care se aflau candva la intrarea principala, au fost scoase de niste functionari pe motiv ca nu aveau destula lumina. In cei 50 de ani, casa Macri a fost transformata in sediu de intreprinderi, sediu pentru Uniunea Tineretului Comunist sau sediu pentru Colegiul Medicilor.
Perla Dunarii - Restaurantul de la Turnul TV, situat la parter si la 100 metri inaltime de unde vei admira Dunarea, Siretul, Galatiul, Muntii Macinului si Braila.
'Fata pe valuri' - sculptura realizata de Constantin Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Campulung - d. 22 martie 1966, Bucuresti) in 1966. O replica a acestei sculpturi este la Genova, in colectia Hohn. Pe fundul bazinului in care se scurge apa este desenata stema municipiului Galati, steagul Romaniei si drapelul UE.
B. Zone de agrement din judetul Braila
Parcul Gradina Mare
Cu o suprafata de 6,6 ha, gradina a fost realizata imediat dupa recucerirea orasului, in anul 1833, pe o parte a perimetrului fostei cetati turcesti. Initial s-a numit gradina "Belvedere", iar din 17 mai 1863 a primit numele de 'Alexandru Ioan Cuza', tot atunci amenajandu-se un loc permanent pentru fanfara care sa cante saptamanal.
In mijlocul gradinii se afla un ceas floral unic in tara in fata caruia se gaseste o fantana arteziana datand de la 1914. In parc sunt amplasate busturile a trei mari scriitori nationali: Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu si Panait Istrati.
Parcul 'Monument'
Parcul "Monument" are aceiasi vechime cu "Gradina Mare", fiind mentionat pentru prima oara in 1833, cu ocazia construirii unui pod pe drumul Calarasilor pentru legatura cu "Monumentul eroilor de la 1828". Desi monumentul nu mai exista, denumirea parcului a ramas legata de acesta.
Avand o suprafata de 90 ha este unul dintre cele mai mari parcuri aflate in interiorul oraselor romanesti. O perioada a purtat denumirea de parcul "Kiseleff" in amintirea guvernatorului rus din perioada Regulamentelor Organice care se afla la originile Brailei moderne.
Pe raza orasului se mai gasesc si alte monumente sau locuri interesante marcate cu semne distinctive. Dintre acestea se cuvin amintite:
Placa memoriala Dumitru Panaitescu-Perpessicius, aflata pe casa memoriala a acestuia din strada Cetatii si pe care scrie: 'In aceasta casa s-a nascut si a trait Dumitru Panaitescu-Perpessicius, poet, critic si istoric literar, personalitate proeminenta a vietii culturale romanesti, intre 1891-1671'.
Placa memoriala Gheorghe Munteanu-Murgoci, aflata pe frontispiciul liceului 'Nicolae Balcescu' din 1963.
Cetatea turceasca si subteranele sale secrete. De la cetate au mai ramas cateva urme din ziduri, iar subteranele nu se cunosc in intregime nici azi si nu sunt amenajate pentru vizitare. Se stie ca aceste subterane aveau latimea de 7m, inaltimea de 4,75m si se aflau la o adancime de 3m. Lungimea lor varia de la cateva sute de metri pana la 12 km. Pana in prezent se cunosc cinci retele subterane, incomplet explorate si care nu pot fi vizitate.
Portul-Braila, cu vechi silozuri (1888-1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.
Faleza Dunarii - o construtie moderna cu o lungime de 7 km, cu o bogata colectie de monumente de arta (sculpturi).
Fantana cinetica din centrul civic al orasului - opera a celebrului sculptor roman Constantin Lucaci.
Strada Mihai Eminescu - Vechea strada Regala, care astazi poarta numele Luceafarului. Este promenada Brailei. Arhitectura veche a orasului incearca sa supravietuiasca: coloane, aticule, frontoane, ferestre, balcoane, feronerie intr-o diversitate atat de bogata, incat gandul te poarta cu mandrie la recentul statut al orasului de rezervatie urbanistica. Desi renovata in mare parte, pastreaza inca izul vremurilor cosmopolite de inceput de secol XIX.
Casa Colectiilor de Arta Prima intentie de constituire a unei colectii publice de arta la Braila i se datoreaza lui Anastase Simu. In 1928 el dona orasului sau natal 30 de lucrari de arta, expuse o vreme in interioarele Primariei. In casa Colectiilor de Arta, printre cele 3000 de piese de arta plastica si decorativa, se disting opere de mare valoare, semnate de: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Henri Catargi si altii.
A. Principalele trasee turistice din judetul Galati
Galati - resedinta de judet - Campia Covurlui/Dunare la confluenta cu raul Siret - Brates (lac) - Catedrala episcopala Galati 1902, Biserica fortificata 'Precista' 1645, Manastirea 'Sf. Arh. Mihail si Gavriil' (M) 1802, Biserica Manastirea 'Mavromol' sec.17 - Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni, Biserica 'Vovidenia' 1790, Palatul navigatiei sec.20, port fluvio-maritim, Rezervatia "Barbosi" , etnii: greci
Galati sat Ghimia - Lunca Prutului - Lunca Dunarii/Dunare la confluenta cu raul Prut - Brates (lac)
Tecuci - oras - Campia Tecuci - Lunca Barladului/raul Barlad la confluenta cu raul Tecucel - Biserici 'Sf. Nicolae' 1809, 'Sf. Voievozi' 1809, 'Adormirea Maicii Domnului' 1809, 'Sf. Ilie' 1809, s-a nascut scriitorul Calistrat Hogas (1848-1917) si lingvistul Iorgu Iordan (1888-1986), casa Teodor Cincu (muzeu) 1934 monument de arhitectura, 'La Rates'-punct fosilifer cu fosile din Pleistocen
Beresti - oras - Podisul Covurlui/izvorul raului Chineja - Dealuri Tabara, Buzanu - Biserica 'Sf. Voievozi' 1799, punct fosilifer
Targu Bujor - oras - Podisul Covurlui/Chineja la confluenta cu raul Bujoru - Dealuri Mieloaicei, Bujorul
Baneasa sat Roscani - Podisul Covurlui-Campia Covurlui/raul Roscani - Dealuri Rosia, Cordesu - Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sec.19
Beresti Meria sat Beresti Meria - Podisul Covurlui/raul Chineja - Dl. Buzanu - Muzeu arta medievala, Biserica 'Sf. Nicolae'
Buciumeni sat Buciumeni - Colinele Tutovei-Campia Tecuciului/raul Tecucel - Dl. Buciumeni - Manastirea 'Buciumeni' (F) 1425 Biserica 'Sfanta Treime' 1800- muzeu arta religioasa-cazare, icoane vechi
Cavadinesti sat Cavadinesti - Podisul Covurlui/raul Horincea - Dl. Gonasului - Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' 1848
Certesti sat Carlomanesti - Campia Tecuciului-Podisul Covurlui/raul Blaneasa - Manastirea 'Sf. Nicolae' (M) 1445/1997
Certesti sat Certesti - Campia Tecuciului-Podisul Covurlui - Dl. Poiana - Biserica din lemn 'Adormirea Maicii Domnului' 1776 si Biserica 'Sf. Gheorghe' 1864
Costache Negri sat Costache Negri - Campia Covurlui/raul Gologan - Dealuri Stresineasca, Gemenea - Costache Negri -scriitor (muzeu memorial)
Cudalbi sat Cudalbi - Podisul Covurlui-Campia Covurlui/raul Geru - Dl. Pietrele, Ciungilor - Manastirea 'Nasterea Maicii Domnului - Cudalbi (Gologanu)' (F) 1933 (cazare)
Draguseni sat Adam - Podisul Covurlui/izvorul raului Hobana - Manastirea 'Adam' (Adam - Tutova) (F) hram 'Adormirea Maicii Domnului' 1630 Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni (cazare)
Fartanesti sat Fartanesti - Campia Covurlui-Podisul Covurlui/raul Chineja - Biserica 'Sf. Voievozi' 1809
Foltesti sat Stoicani - Campia Covurlui - Lunca Prutului/raul Chineja - Dl. Haboaia - urme asezare din perioada de tranzitie de la Neolitic la epoca Bronzului, asezare de tip Cultura Gumelnita, Biserica 'Sf. Voievozi' 1809, piscicultura
Frumusita- sat Tamaoani - Campia Covurlui-Lunca Prutului/raul Chineja - Biserica 'Cuvioasa Paraschiva' 1809, vase dacice
Fundeni sat Fundeni - Campia Siretului Inferior/raul Siret - Biserica 'Inaltarea Domnului' 1829 ctitor Costache Conachi
Fundeni sat Hanu Conachi - Campia Siretului Inferior - Rezervatie de dune de nisip fixate cu salcam si cu flora arenicola (salcia taratoare), soparla si sarpele de nisip
Independenta sat Independenta - Campia Siretului Inferior/raul Barladel - Biserica 'Sf. Imp. Constantin si Elena' 1886 - izvor cu apa sulfuroasa - interes cinegetic
Namoloasa sat Namoloasa - Campia Siretului Inferior/raul Siret - 10-23 iul 1917 batalie romano-germana, Biserica 'Sf. Dumitru' 1809 - zona de afundare si fracturare a platformei
Nicoresti sat Ionasesti - Colinele Tutovei - Campia Tecuciului/raul Siret - Dl. Deleanu - Biserica 'Sf. Voievozi' 1760
Piscu sat Piscu - Lunca Siretului/raul Geru - Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' 1785
Priponesti sat Priponesti - Terasele raului Barlad - Podisul Tutovei - Biserici 'Sfintii Voievozi' 1790 si 'Buna Vestire' 1809
Smulti sat Smulti - Podisul Covurlui/raul Perisani - Dl. Lacul Poiana, Gerusita, Urlesti - Biserici 'Sf. Nicolae' 1810, 'Sf. Voievozi' 1831, 'Sf. Gheorghe' 1849 din lemn
Sendreni - Campia Siretului Inferior/raul Siret la confluenta cu raurile Malina, Rusca, Catusa, Suhu - Malina (lac), Balta Catusa (lac) - Deal Spanului - 'Barbosi' Tirighina - rezervatie paleontologica
Tudor Vladimirescu sat Tudor Vladimirescu - Lunca Siretului - Talabasca (lac) - Deal Gurgueta - Manastirea 'Vladimiresti - Adormirea Maicii Domnului' (F) 1938-1941/colina Gurgueta-fondata de un grup de surori minore (cazare), Biserica 1883
Tulucesti sat Tulucesti - Campia Covurlui - Lunca Prutului/raul Chineja - Biserica 'Sf. Arh. Mihail si Gavril' sec.19, "Rapa Balaia" rezervatie paleontologica, Padurea 'Garboavele' rezervatie forestiera
Varlezi sat Varlezi - Podisul Covurlui/raul Suha - Dealuri Movilei, Bujorul, Covurlui, Itesti - Biserica dublu hram 'Sf. Voievozi si Sf. Ioan Botezatorul' 1809
B. Principalele trasee turistice in judetul Braila
Braila - resedinta de judet - Campia Brailei - Dunare (Veche/Macin) - varsare a bratului Dunare (Macin)- tribunal-cladirea, Palat Cultural, Parc-monument- Gradina publica-ruinele cetatii, orologiu, esplanada portului, muzeu. Biserica 'Sf. Arh. Mihail si Gavril-fosta moschee sec.17, Biserica Elena 1862-pictata de Gh. Tatarescu, A. Saligny foloseste prima oara panourile prefabricate din beton 1886, etnii: lipoveni, greci, oras port;
Ianca - oras - Campia Brailei (V) - Ianca (lac) cu apa sarata - Biserici 'Sfanta Treime' 1834 si 'Sf. IoanBotezatorul' 1885
Insuratei - oras - Campia Baraganului/raul Puturosu - oras infiintat prin improprietarirea insurateilor (catun Parladeni) in 1878-1879
Insuratei sat Lacu Rezii - Campia Baraganului/raul Puturosu - Biserica 'Sf. Nicolae' sec.19, Padurea Viisoara-rezervatie forestiera-stejar brumariu, artar tataresc
Bertestii de Jos sat Nicoresti - Zona Ostrovul Iapa - Ostrovul Varsatura - Dunare (Manusoaia)
Chiscani sat Varsatura - Campia Brailei - Dunare (Arapu) - Lacu Sarat (lac)
Chiscani sat Lacu Sarat - Campia Brailei - Lacu Sarat (lac) - balneo - namol terapeutic, ape minerale sulfatate- afectiuni reumatismale, ginecologice, dermatologice, endocrine, neurologice, climat de stepa - Manastirea 'Sf. M. Mc. Pante/itnon' (F) 1996
Ciresu sat Batogu - Campia Baraganului/raul Batogu - Lacul Sarat Batogu
Ciresu sat Vultureni - Campia Baraganului/raul Calmatui - Fleasca (lac)
Galbenu - Campia Ramnicului/raul Paraul Boului - Calbenu (lac) - Jirlau (lac)
Gradistea sat Gradistea - Campia Brailei - Valea Buzaului/raul Buzau - Balta Alba (lac)
Gropeni sat Gropeni - Campia Brailei - Ostrovul Lupului - Dunare (Calia)
Jirlau sat Jirlau - Campia Brailei/raul Paraul Boului -Jirlau (lac) - piscicultura, interes cinegetic
Marasu sat Tacau - Balta Brailei - Insula Mare a Brailei/fluviul Dunare (Valciu) si raul Moldoveanca -chirhana
Marasu sat Plopi - Balta Brailei - Insula Mare a Brailei/fluviul Dunare (Valciu) si raul Japsa Plopilor
Maxineni sat Voinesti - Campia Siretului Inferior/raul Siret la confluenta cu raul Buzau
Maxineni sat Maxineni - Campia Siretului Inferior - Maxineni (lac) - Manastirea 'Maxineni' (M)1637/1990 ctitor Matei Basarab / ruinele vechii
Movila Miresii sat Esna - Campia Brailei - Movila Miresii (lac) - Esna (lac) - lacuri clasto-carstice (decrov) - balneo-namol sapropelic, ape sarate cu calitati terapeutice
Movila Miresii sat Movila Miresii - Campia Brailei - Movila Miresii (lac) - sat intemeiat prin 'improprietarirea insurateilor'- 1878, Movila Miresii-lac namol sapropelic pe fund cu calitati terapeutice,
Stancuta - Campia Baraganului - Dunare (Pasca) la confluenta cu raul Calmatui
Surdila Gaiseanca sat Surdila Gaiseanca - Campia Brailei/raul Buzoel - Biserica 1864
Sutesti sat Sutesti - Campia Brailei - Valea Buzaului/raul Buzau - Biserica 'Sf. Imp. Constantin si Elena'1842 ctitorie Constantin Grigore Sutu
Tudor Vladimirescu sat Tudor Vladimirescu - Campia Brailei - Biserica 'Sfinti Trei Ierarhi' 1884
Visani sat Caineni Bai - Campia Brailei - Valea Buzaului/raul Buzoel - Caineni (lac) - balneo-apa lac clorurata, sodica, magneziana, namol sapropelic- afectiuni reumato-degenerative (spondiloze, artroze), ginecologice, endocrine, climat de stepa-excitant-solicitant. liman fluvial cu apa minerala clorurata, sulfatata, sodica, magneziana, calcica, namol sapropelic
Zavoaia - Campia Baraganului/raurile Strambeanu si Calmatui - Balaban (lac) - Lacu lui Traian (lac) -Batrana (lac)
Zavoaia sat Dudescu - Campia Baraganului/raul Strambeanu - Balaban (lac)
A. Analiza circulatiei turistice in Judetul Galati
Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in functie de numarul de turisti:
Tabelul nr. 13
|
Anii |
Numar turisti |
Modificarea absoluta |
Indicele de dinamica |
Ritmul de dinamica(%) |
Modificarea medie absoluta |
Indicele mediu de dinamica |
Ritmul mediu de dinamica |
|||
|
(mii) | ||||||||||
|
Δi/1 |
Δi / i-1 |
Ii/ 1 |
Ii / i-1 |
Ri/1 |
Ri / i-1 | |||||
|
- |
- |
- |
||||||||
Indicele mediu de dinamica (calculat la numarul de turisti) este 1,07, modificarea medie absoluta este 4.125, iar ritmul mediu de dinamica este 0.7%
Previziunea numarului de turisti-metoda sporului mediu si metoda indicelui mediu de dinamica:
Tabelul nr. 14
|
Anii |
Numar |
Timp |
|
(yi- |
|
(yi- |
|
Turisti(mii) |
||||||
|
Total | ||||||
Previziunea numarului de turisti-metoda trendului liniar:
Tabelul nr. 15
|
Anii |
Numar |
Timp |
(timp) ² |
yi*ti |
ŷ=a+b*ti |
(yi- |
|
Turisti(mii) |
||||||
|
Total | ||||||
Deoarece suma (2) este mai mica decat suma (1) si suma (3) cea mai buna metoda de previzionare este metoda indicelui mediu de dinamica.
B. Analiza circulatiei turistice in judetul Braila
Numarul turistilor romani s-a diminuat la mai putin de 20 % din volumul initial in intreaga perioada analizata. Referitor la turistii straini, numarul lor a crescut simtitor in 2005 si 2006, pentru ca dupa acesti ani sa se inregistreze majorari usoare.
Tabelul nr. 16
|
TOTAL | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
HOTELURI | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
HANURI SI MOTELURI | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
CAMPINGURI | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
CASUTE TURISTICE | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
VILE TURISTICE | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
TABERE DE ELEVI SI PRESCOLARI |
|
||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
PENSIUNI TURISTICE URBANE | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI | |||||
|
POPASURI TURISTICE | |||||
|
-T. ROMANI | |||||
|
-T.STRAINI |
Evolutia numarului de turisti romani si straini sositi in judetul Braila
in perioada 2004-2008
Tabel nr. 17
|
Numar turisti total (mii), din care: | |||||
|
-romani | |||||
|
-straini | |||||
|
Numar innoptari total (mii), din care: | |||||
|
Durata medie a sejurului (nr zile): | |||||
|
Preferinta relativa | |||||
|
Densitatea circulatiei turistice |
Indici ai dinamicii:
Tabel nr. 18
|
Anii |
Nr. turisti(mii) |
∆i/1 |
∆i/i-1 |
Ii/1 |
Ii/n-1 |
Ri/1 |
Ri/i-1 |
yn- numarul turistilor din anul 2008;
y1- numarul turistilor din anul 2004;
=
=
=0.94
-0.06 sau 6%.
Din cele de mai sus rezulta ca, in perioada 2004-2008, numarul turistilor a scazut in medie anual de 0.06 ori sau cu 6%.
Previziunea circulatiei turistice
Metoda sporului mediu
Tabelul nr. 19
|
An |
Sosiri de turisti (yi) |
Y ajustat ( |
(yi- |
|
Total |
∆=
(yn-y1)/(n-1)= (59,2-77,1)/(5-1)= -17,9/4= -4.475
=-1 +∆
61.88
v= σ/ 
*100=8.73/61.88*100 =
14.10% > 5% deci metoda nu ajusteaza bine seria de date si nu
poate fi folosita pentru previzionare.
Metoda indicelui mediu de dinamica
Tabelul nr. 20
|
An |
Sosiri de turisti (yi) |
Y ajustat ( |
(yi - |
|
Total |
= √yn/y1 = 0.76
=-1 *
61.88
v= σ/ =19.43/61.88 = 0.31 sau 31%>5% deci metoda nu ajusteaza
bine seria de date, deci nu poate fi folosita pentru previzionare.
Metoda trendului liniar
Tabelul nr. 21
|
An |
yi |
xi |
xi2 |
yi*xi |
|
(Yi- |
|
Total |
=axi+b
a= ∑(xi*yi)/∑xi2 = -3.48
b==61.88
σ=
4.96
v= σ/ =0.080=8.0%>5%
deci metoda nu ajusteaza bine seria de date, dar are cel mai mic
coeficient de variatie. Drept urmare previziunea nr sosirilor de turisti
in judetul Braila in perioada 2009-2011 se va realiza prin aceasta
metoda:
Tabelul nr.22
|
An |
|
Obiectiv strategic global, cu o finalitate economica importanta, valorificarea superioara a potentialului turistic al tarii noastre si implicit al zonei studiate, presupune o corelare sistematica a politicilor de dezvoltare si modernizare din mai multe ramuri economice care sprijina si influenteaza direct si imediat evolutia industriei turistice.
Pentru realizarea acestui obiectiv se impune modernizarea infrastructurii generale si turistice ca parghie principala in facilitarea accesului catre zonele de interes turistic, dar si ca masura care sporeste calitativ confortul si protectia turistilor, siguranta comunicarii si asigurarea asistentei tehnice si sanitare in timpul calatoriei.
Surse din cadrul "Centrului pentru Promovare si Dezvoltare a Turismului" din zona Galati-Braila, afirma ca pentru urmatorii ani se au in vedere imbunatatiri ale bazelor de cazare, alimentatie, agrement si tratament.
In prima etapa, pana in anul 2010, se vor urmari :
- modernizarea unitatilor de cazare, atat a constructiilor vechi (vilele), cat si a celor noi ;
- lucrari de modernizare de mai mica sau mai mare amploare vizand ridicarea gradului de confort ;
- modernizarea camping-urilor prin inlocuirea casutelor si realizarea unor bungalow-uri si amenajarea unei platforme pentru campare ;
- modernizarea holurilor de receptie ale hotelurilor Ciuhoiu, Parc, amenajarea unor spatii comune prin reorganizarea unor camere in acest sens.
In etapa ulterioara (dupa anul 2010), se poate avea in vedere construirea unui hotel cu circa 200 locuri, dotat cu restaurant, club de agrement si cu o mini baza de tratament.
Problema deosebita este si modernizarea unitatilor de alimentatie care trebuie sa prevada, pe langa imbunatatirea confortului si dotarii acestora si reprofilarea unora dintre ele in profil dietetic sau cu specific: rotiserie, lacto-bar, ceainarie, restaurant dietetic etc.
Printre unitatile propuse pentru modernizare in prima etapa se include cantinele-pensiune, la care este necesara refacerea finisajelor exterioare, redotarea bucatariilor etc.
Modernizarea si dezvoltarea mijloacelor de tratament presupun:
-refacerea sistemului tehnic de exploatare de la izvoarele 1 si 2 cu echipamente noi, rezistente la coroziune:
- imbunatatirea sub aspect tehnic a captarii izvoarelor 4, 5 si 6:
- refacerea perimetrelor de protectie sanitara la toate sursele balneo-minerale de tratament.
- modernizarea instalatiilor de tratament balneo-medical si scoaterea din circuit a celor uzate:
- valorificarea apelor minerale in vederea realizarii unui sanatoriu pentru copii cu afectiuni hepato-biliare.
Realizarea acestei baze de tratament presupune si existenta unei surse de apa minerala care sa asigure substanta minerala terapeutica. In acest scop este necesara forarea unei sonde de mare adancime, in perimetrul prevazut pentru amplasamentul bazei de tratament.
In scopul atragerii unor categorii noi de clientela se poate avea in vedere amenajarea unui centru de frumusete bazat pe gimnastica de intretinere, sauna, tratamente cosmetice, etc.
In scopul dezvoltarii dotarilor de agrement, se pot avea in vedere :
- realizarea unui complex de agrement in zona parcului, care sa cuprinda : biblioteca, sali de jocuri, discoteca, etc. ;
-amplasarea unor mese de beton pentru tenis in apropierea terenurilor de sport existente ;
-amenajarea unui teren de joaca pentru copii.
A. Solutii de valorificare a potentialului turistic in judetul Galati
Punerea in valoare a patrimoniului turistic national, al unei zone, statiuni, localitati, este strans conditionata de continutul prestatiilor turistice, de formele de diversificare si nivelul calitativ al serviciilor oferite de organizatorii de TURISM si de prestatorii de servicii pentru turisti.
Printre motivatiile care determina un turist al zilelor noastre sa accepte o anumita forma de turism, o anumita varianta de aranjamente turistice, o anumita destinatie a calatoriei, se numara si factorul de atractivitate care este denumit generic "agrement", respectiv placerea, destinderea, divertismentul care insotesc odihna activa a turistului, atat de mult solicitata in petrecerea agreabila a timpului liber in perioada concediilor sau a vacantelor.
La prima vedere, notiunea de odihna activa (vacanta activa) pare un mod contradictoriu, deoarece pentru unii turisti perioada de vacanta este conceputa ca o forma de odihna in care se urmareste eliberarea totala de preocuparile zilnice, prin placerea de a nu face nimic, prin recreere (somn prelungit, lectura etc.).
Timpul liber total de care dispune populatia este in continua crestere. Or, in conditiile in care durata timpului consumat pentru odihna pasiva ramane aproape constanta, se inregistreaza o continua crestere a cererii populatiei pentru odihna activa, ca o forma agreabila de petrecere a timpului liber disponibil.
Cresterea preocuparilor populatiei pentru formele de odihna activa este stimulata si de efectele poluate tot mai accentuate ale aglomeratiilor de tip urban provocate de furnicarul zilnic al circulatiei oamenilor si al vehiculelor tot mai numeroase din aceste aglomerari civice. Acesti factori poluanti actioneaza continuu asupra cresterii tensiunii fizice si psihice a omului din societatea contemporana, fenomen care se traduce prin oboseala nervoasa provocata de ritmurile trepidante ale vietii moderne, cu daune sensibile asupra sanatatii nervoase.
Pe masura ce consumul turistic se transforma tot mai mult intr-o forma specifica a consumului de masa, asemenea preocupari pentru includerea in aranjamentele oferite a unor formule cu variante optionale de vacante active ocupa o pondere crescanda in prestatiile de servicii turistice.
Judetul Galati poate fi promovat prin:
1. Imbunatatirea infrastructurii turistice in judet
2. Cresterea afluxului de turisti
3. Asigurarea utilizarii durabile a resurselor naturale si valorificarea traditiilor etno -
culturale;
4. Protejarea, pastrarea si imbogatirea patrimoniului;
5. Cresterea calitatii serviciilor oferite turistilor;
6. Crearea unei marci turistice
7. Promovarea unor proiecte turistice cu finantare externa;
B. Valorificarea potentialului turistic in judetul Braila
Judetul Braila dispune de un potential turistic de exceptie care, valorificat, poate constitui o componenta importanta a dezvoltarii economico-sociale a ansamblului teritorial si a contributiei judetului la turismul national.
Potentialul turistic al judetului Braila nu este exploatat la adevarata lui valoare, avand in vedere ca in aceasta zona a tarii ar putea fi amenajate zeci de locuri de agrement, care ar atrage anual mii de turisti.
Imaginea turistica a Municipiului Braila se defineste prin prezenta unor puncte de atractie cu valoare de unicat in Romania precum : teatrul "Maria Filotti", lacas de cultura arhitectural inclus in patrimoniul UNESCO; hrubele Brailei, unice in Romania prin lungimea si reteaua in care au fost construite inca de pe vremea ocupatiei Imperiului Otoman si care ar putea fi valorificate in prezent pentru construirea unor crame sau restaurante cu specific; fluviul si Faleza Dunarii; statiunea Lacu Sarat Braila si Manastirea "Sfantul Pantelimon",construita in intregime din lemn in stil maramuresean, unica in zona; bisericile declarate monumente arhitecturale: "Buna Vestire" (Biserica Greaca) una dintre putinele biserici ortodoxe construita in stil gotic si avand alura unei catedrale; Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - singura biserica ortodoxa fara turle, construita pe scheletul unei foste moschei turcesti; Catedrala "Sfantul Nicolae" care poarta hramul Sfantului declarat ocrotitorul Brailei.
Un prim pas care trebuie facut pentru o mai buna valorificare a potentialului turistic din judetul Braila, in opinia mea, este eliminarea sau reducerea punctelor slabe. Astfel, ar trebui refacute, de exemplu, panourile cu harta turistica a municipiului Braila, care sunt invechite, multe din punctele turistice inscrise pe ele nemaifiind regasite intrucat cladirile care adaposteau aceste puncte turistice au fost retrocedate, iar obiectivele respective nu au primit un alt spatiu corespunzator pentru reinfiintarea lor. Ex: Casa Memoriala "Emilia Dumitrescu", Casa Memoriala "Anton Dumitriu", Casa Memoriala "Ion si Vasile Bancila").
De asemenea, un alt punct slab care ar trebui corectat in privinta turismului din Braila, este lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Braila, harti, ghiduri, pliante, precum si alte obiecte de artizanat cu specific local).
Un lucru benefic al turismului brailean este existenta mai multor forme de turism practicate : turismul balneoterapeutic; turismul de agrement; turismul de afaceri si de tranzit; turismul cultural-istoric; turismul de vanatoare si pescuit. Aceste forme de turism trebuiesc incurajate si promovate si pe viitor, cu atat mai mult cu cat Braila dispune de un potential turistic propice practicarii tuturor acestor forme de turism, si in plus, chiar si a unora noi de tipul: agro si ecoturism, pentru explorare si fotografii pe Dunare si in Insula Mica etc.
De asemenea, extinderea si modernizarea structurilor turistice din statiunea Lacu Sarat Braila, ar atrage un numar sporit de turisti atat din tara cat si din strainatate. Prin realizarea acestui proiect si printr-o sustinuta activitate de promovare, aceasta statiune poate deveni statiune de importanta nationala si internationala, cu atat mai mult cu cat calitatile terapeutice ale namolului si apei sarate sunt superioare celor de la Amara sau Techirghiol;
Insuficienta dotare a hotelurilor din municipiul Braila si a amenajarilor de trei stele in interiorul acestora este un factor care trage in jos turismul brailean. In acest sens, consider ca ar trebui modernizate hotelurile, in special, Hotelul "Traian", ca punct de referinta in turismul brailean.
O alta modalitate de valorificare a potentialului turistic din judetul Braila este reprezentata de posibilitatea initierii unor programe de mini-croaziere pe Dunare pe bratele vechi ale Dunarii, Insula Mica a Brailei, popasul Corotisca de pe malul drept al Dunarii, trasee mai lungi (Braila-Galati-Tulcea-Delta Dunarii) cu nave de croaziera, in cadrul unor excursii de cateva zile. Mai mult de atat, consider ca ar trebui constituit un sistem de iluminat a cladirilor de importanta arhitecturala deosebita (Teatrul "Maria Filotti", Sediul B.R.D din Piata Traian, fantana si Ceasul din Piata Traian, Post Bank, Muzeul de Istorie).
De asemenea, ar trebui introduse in traseele de vizitare a municipiului Braila, Muzeul Brailei, casele memoriale: Casa Memoriala "Panait Istrati", "D.P. Perpessicius", "Petre Stefanescu Goanga", "Ana Aslan", Centrul Memorial "Nae Ionescu, Vasile Bancila si Anton Dumitriu", precum si a bisericilor declarate monumente.
Consider ca un element important in turismul brailean este modernizarea cladirilor si bisericilor, in conditiile in care degradarea cladirilor de patrimoniu amplasate pe actuala strada Mihai Eminescu si in vechiul centru istoric al municipiului constituie un dezavantaj major, precum si neinitierea unor programe pentru consolidarea, refacerea si conservarea bisericilor declarate monumente: Biserica "Buna Vestire (Biserica Greaca)", Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", Catedrala "Sfantul Nicolae" din municipiul Braila, Biserica Bulgara.
Consider ca ar trebui ca Dunarea, cea mai importanta apa curgatoare din Romania, sa fie valorificata mai mult, prin cresterea potentialului turistic a unor zone mai putin exploatate din punct de vedere turistic, cum ar fi, de exemplu, plaja de pe malul stang al Dunarii ("Plaja Lipoveneasca").
O oportunitate de dezvoltare a turismului din judetul Braila este infiintarea unor gospodarii agroturistice in zona periurbana a municipiului Braila, care sa se adreseze potentialilor turisti veniti sa viziteze obiectivele judetului. De asemenea, ar trebui sa se profite de posibilitatea valorificarii turistice a retelei de hrube, unice in Romania, aflate in fosta Cetate a Brailei, unde se afla acum Gradina Publica si Centrul Vechi al orasului.
Chiar daca in mediul rural exista cele mai multe dintre monumentele istorice de pe teritoriul judetului Braila, potentialul lor turistic este minim, pentru ca sunt modeste, iar unele dintre ele au fost reconditionate nepotrivit. Nici in municipiu atractiile turistice nu se prezinta mai bine, avand in vedere ca principalele puncte de atractie sunt lasate in paragina. Chiar daca Braila este un oras pe malul Dunarii, nici macar o plaja adevarata pentru turisti nu exista. Toate aceste lucruri, daca ar fi modernizate si refacute, ar conduce la o crestere majora a potentialului turistic in judetul Braila.
O actiune venita in sprijinul diversificarii si dezvoltarii turismului brailean il constituie valorificarea izvoarelor termale din zona orasului Insuratei si a comunei Bertestii de Sus, apa acestora dispunand de calitati terapeutice similare apelor din statiunile Herculane si Felix. Un mod eficient de utilizare a izvoarelor termale ar fi construirea unui mic complex balnear care, pe langa utilizarea in scop terapeutic a apei, ar putea constitui si un punct de atractie turistica, permitand practicarea inotului chiar si in sezoanele mai reci. De asemenea, apa termala va putea fi utilizata pentru termoficarea unui numar important de locuinte si la incalzirea serelor.
In concluzie, Braila dispune de un potential turistic de exceptie care, daca ar fi valorificat la adevarata sa valoare, poate constitui o componenta importanta a dezvoltarii economice si a contributiei judetului la turismul national.
Zona Galati-Braila dispune inca de resurse turistice nevalorificate, considerate a genera noi forme de turism : turism de vanatoare, turism cultural, turism itinerant, agroturism, turism de congrese, turismul "verde" si ecoturismul.
Agroturismul si turismul rural au luat un mare avans in ultimii ani pe plan international, cand s-a constatat o deplasare a interesului spre turismul rural practicat individual sau in grupuri mici. Cererea pentru produsul turistic romanesc (vacanta in satele turistice din Romania) este deosebit de ridicata in tarile scandinave si in tarile Europei de Vest. Dezvoltarea turismului rural si a structurilor complemementare ar putea contribui astfel la dinamizarea ofertei turistice romanesti pe piata interna si pe piata internationala. De aceea se impune integrarea in structurile europene ca o necesitate a inscrierii ofertei turistice in oferta comuna europeana pentru a se realiza internationalizarea turismului romanesc.
Agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor, care pe o perioada determinata vin in mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, initiere in arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare, precum si alte activitati specifice.
Sate numeroase din zona Galati-Braila ar putea sa inscrie turismul rural si agroturismul in cadrul politicii de dezvoltare locala pe viitor. Turismul rural pune in valoare imensul potential natural, cultural si uman al acestor sate, pe baza caruia se pot elabora si promova produsele turistice la nivel local, regional, national si chiar international.
Dezvoltarea rurala integrata prin turism presupune participare activa a populatiei la operatiunile turistice de primire si animatie ce trebuie efectuata conform unui proiect colectiv de dezvoltare.
Turismul rural raspunde unui nume mare de motivatii de calatorie ale turistilor cum ar fi : petrecerea vacantei intr-un alt mod, favorabil contractului cu natura, intoarcerea la origini, convietuirea, cunoasterea traditiilor si obiceiurilor localnicilor, cunoasterea florei si a faunei, stabilirea unor relatii afective cu locuitorii satelor, posibilitatea consumarii unor alimente proaspete si de calitate, dezvoltarea relatiilor om-natura, descoperirea de noi locuri si oameni, constientizarea nevoii de a duce o viata sanatoasa, cautarea linistei, interes fata de alimentatia naturala si rationala.
Spatiul rural reprezinta o rezerva de bogatii naturale fundamentale si de structuri sociale de primire. Orasenii considera ca ele trebuiesc pastrate si salvate de poluare si distrugere.
Ecuatia fundamentala a turismului rural - cazare la ferma - vacanta petrecuta in sat - petrecerea timpului liber in spatiul rural.
Cererea pentru vacantele petrecute la ferma este foarte mare, in occident incat oferta risca sa deprecieze calitativ. Aceasta este marea problema a agroturismului, care nu poate fi definit printr-un statut juridic sau un nivel al veniturilor, dar care trebuie sa rezulte dintr-o primire si un cadru particular in spatiul rural.
A. Aspecte ale turismului rural in zona Galati-Braila
Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru refacerea in mediul rural a inceput sa creasca incepand cu secolul al XIX-lea, ca un raspuns la stresul datorat urbanismului si industrializarii tot mai mari. Important este ca turismul rural din epoca noastra este diferit daca ne referim numai la numarul de turisti implicati care a crescut semnificativ si turismul care s-a dezvoltat in toate tipurile de localitati rurale, fara a fi limitat la arii de o exceptionala frumusete.
Conform unei traditii mai largi, "turismul include o serie de activitati, servicii, amenajari oferite de fermieri, tarani si locuitori din mediul rural, pentru a atrage turisti in zona lor, fapt ce genereaza venituri suplimentare pentru afacerile lor".
Acceptand acest concept mai larg, turismul rural cuprinde nu doar turismul la ferme sau agroturismul, ci si un interes special pentru vacantele in natura, excursii in zonele rurale, precum si turismul rezidential, in care serviciile includ, pe langa cazare, evenimente sociale, festivitati, recreere in aer liber, si producerea si vanzarea de produse manufacturate si a produselor agricole.
Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte, care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru, iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.
Practica arata ca aceste categorii se identifica pana la un anumit nivel, au un numitor comun, care scoate in evidenta elementele de identitate, de incluziune, cat si elementele diferite, care le conduc la departajare, la diferentiere.
Privit in ansamblu, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate desfasurandu-se intr-un mediu tipic rural. Turismul rural este un concept care include toate activitatile turistice care se desfasoara in mediul rural.
Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale si umane), ca si dotarile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. Utilizeaza diverse spatii de cazare: hanuri si hoteluri rurale, adaposturi, sate de vacanta, si imbraca forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivatii: de tranzit sau itinerant, cu valente cultural-cognitive.
Turismul rural constituie o alternativa la turismul traditional, clasic, desfasurat in statiuni si centre turistice, precum si la oferta turistica "standard" - de tip industrial.
Agroturismul este o forma a turismului rural, in care se utilizeaza pentru cazare si servirea mesei numai in pensiunile agroturistice si fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile naturale si de valorile cultural-istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul rural.
Turismul rural cu valente culturale, ecologice si odihna in cadrul naturii, departe de aglomeratiile urbane castiga tot mai multi adepti.
In reteaua turismului rural din aceasta zona subcarpatica intra pensiuni amplasate in locuri nepoluate, cu peisaje caracteristice zonelor colinare, turistii avand ocazia unor excursii relaxante.
Importanta este cresterea confortului din case si diversificarea programelor tematice propuse turistilor.
Turismul rural reprezinta o solutie pentru forta de munca, pentru dezvoltarea locala, intretine mestesugurile, sustine productia agricola, deschide spiritele si face sa evolueze mentalitatile. De asemenea reprezinta o modalitate de dezvoltare echilibrata, de protectie si valorificare a patrimoniului respectiv.
Urmeaza a fi identificate si alte gospodarii din judet si sprijinite in vederea omologarii pentru practicarea turismului rural.
B. Agroturismul
Agroturismul este considerat un concept mai restrans, care face referire la diferitele forme de turism legate de activitatile agricole si/sau de amenajarile agricole. Aceasta forma particulara a turismului rural este organizata de fermieri, de obicei ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit. Uneori se face distinctie si intre agroturism si turismul la ferma, care se refera la folosirea fostelor gospodarii taranesti ca structuri de primire, ce pot fi inchiriate turistilor sau amenajate ca si cluburi de sanatate.
In concluzie, sfera de turism rural include activitatile de agroturism sau de turism la ferma. Turismul rural priveste toate formele de turism practicate in spatiul rural: activitati in aer liber (echitatie, pescuit, vanatoare, plimbari pe jos sau cu bicicleta, termalism, turism de sanatate), turism de cunoastere (biserici, cetati, diferite vestigii istorice), de descoperire a mediului natural (flora, fauna), de cunoastere si intelegere a culturii locale (folclor, traditii populare), turism gastronomic.
Spatiul rural, prin componentele sale, satisface o paleta larga de motivatii: odihna si recreere, cunoastere, cultura, practicarea sportului, cura de aer sau balneara, vanatoare si pescuit, oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilitatilor de loisir.
In literatura de specialitate, romana si din strainatate, prin utilizarea notiunii de agroturism, se exprima mai bine sfera de cuprindere, adica o activitate economica complementara agriculturii intr-o localitate rurala.
Prin aceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural cu potentialul sau agricol, turistic, uman si tehnico-economic.
Agroturismul prezinta unele trasaturi ce-l diferentiaza de turismul traditional, standard:
. consumul turistic se petrece in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea pensiunii si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, precum si originalitatea produselor turistice;
. oferta turistica este autentica, diferentiata, multipla in diversitatea sa, organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului;
. este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia;
. ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de petrecere a timpului liber din vacante sau weekend-uri in peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica;
. nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si supra-structura turistica sau pentru alte dotari de profil;
. se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare sau montane;
. este un turism in care specific este faptul ca oferta este diversificata si de mare diseminare in spatiu. Astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediului natural si celui construit, dar trebuie sa se tina seama de un anumit "prag ecologic" si "prag fizic". Pentru ca aceasta trasatura sa se inscrie complet in conceptul de ecoturism, trebuie avuta in vedere "capacitatea de primire" a satului si a arealului limitrof, mai ales in conditiile unui sejur in lunile de vara (dotari, amenajari, servicii conexe, raportul cu populatia autohtona);
. nu este compatibil cu turismul de masa.
Agroturismul trebuie sa devina o componenta a ecoturismului si, ca atare, cele 10 principii pentru dezvoltarea durabila a turismului, se pot aplica si in acest caz. Aceste principii pot fi delimitate astfel:
. folosirea durabila a resurselor turistice (exploatare optima, conservare, protejare);
. reducerea supraconsumului si a risipei de resurse turistice;
. mentinerea diversitatii naturale, culturale si sociale a spatiului rural;
. integrarea agroturismului in planificarea si strategia de dezvoltare nationala, regionala si mai ales, locala (dezvoltarea ofertei, promovare si organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare); de aici concluzia ca prin marketingul agroturistic se influenteaza integrarea activitatilor agroturistice in dezvoltarea spatiului rural;
. sprijinirea economiilor locale in dezvoltarea socio-economica a comunitatii, dar si in protejarea naturii si a valorilor culturale (efectul multiplicator al agroturismului);
. implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic, prin sprijinirea grupurilor de initiativa, pentru dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului inconjurator si a bunurilor culturale, de aici si rolul organizatiilor locale, al prestatorilor de servicii turistice, in cazul nostru, Asociatia Sateasca de Turism Rural;
. consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei locale, pentru a se evita conflictele de interese intre politica guvernamentala, regionala si cea locala;
. dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, formarea formatorilor din randul localnicilor, pregatirea civica, sociologica adecvata;
. promovarea marketingului in agroturism;
. cercetarea si monitorizarea activitatii de turism si a actiunilor de protejare si conservare a mediului inconjurator, precum si a resurselor turistice.
C.Turismul cultural - itinerant
Datorita faptului ca pe teritoriul judetului se dezvolta o vasta retea rutiera- multi turisti tranziteaza zona spre destinatii turistice mai indepartate. Prin realizarea unor programe de punere in valoare a potentialului turistic de care dispune zona Galati-Braila, se poate realiza deturnarea fluxurilor turistice si transformarea turismului de tranzit in turism itinerant.
Zona Galati-Braila dispune de un numar mare de valori culturale, din care doar o parte au fost atrase in circuitul turistic - monumente arhitecturale din secolele XVI, XVII din municipiul Braila si Galati, Palatul Comunal, monumente de arta contemporana, muzee, case memoriale. Pentru inscrierea acestora in circuitul turistic o problema de maxima importanta o constituie conservarea si restaurarea acestor valori.
O baza materiala a cazarii complexa, diversificata (hoteluri in Galati si Braila, hanuri, moteluri si camping-uri) amplasate de-a lungul traseelor turistice, o ampla retea de unitati de alimentatie, diversificarea formelor de cazare extrahoteliera in sistem privat vor constitui elemente benefice pentru turismul cultural - itinerant.
Toate acestea trebuie completate de modernizarea cailor de acces care faciliteaza accesul catre zonele sau punctele de interes turistic.
Programele de promovare a acestei forme de turism trebuie sa aiba in vedere si latura de divertisment ce trebuie sa insoteasca activitatea turistica, iar pe de alta parte, elemente socante, programe tematice, introducerea unor elemente folclorice si organizarea unor excursii de scurta durata.
D. Ecoturismul
Promovarea ecoturismului in zona Galati-Braila, prin valorificarea ariilor protejate indeosebi a parcurilor si rezervatiilor naturale ar reprezenta un element nou si cel mai recent segment al industriei turistice din zona.
Valorificarea prin turism a acestor arii protejate presupune asigurarea unui numar corespunzator limitelor impuse ecosistemelor respective si amenajarea de baza materiala turistica, organizarea circulatiei turistice, organizarea punctelor de intrare a turistilor in parcuri si rezervatii, amenajarea pentru vizitarea obiectivelor turistice, refacerea peisajelor si obiectivelor turistice degradate.
Dezvoltarea durabila a turismului in zonele naturale protejate presupune rezolvarea urmatoarelor probleme : stabilirea clara a scopurilor de protectie pentru fiecare areal in parte, inventarierea tuturor particularitatilor naturale si culturale care alcatuiesc potentialul turistic, asigurarea colaborarii largi din partea populatiei si organismelor locale si regionale identificarea tuturor valorilor si gasirea tuturor posibilitatilor ce pot sta la baza turismului durabil, aprecierea capacitatii de sustinere a diferitelor areale, componente a zonelor naturale protejate, urmarirea si analizarea pietei interne si internationale si a cerintelor turistice pentru diversificarea si dezvoltarea activitatii turistice, acordarea consultatilor de specialitate pentru sprijinirea agentilor de turism, aprecierea finala asupra tuturor aspectelor de impact al turismului in aceste zone, dezvoltarea sistemelor de transport durabile, monitorizarea informatiilor despre zonele naturale protejate privind circulatia turistica, consecintele acesteia in vederea respectarii standardelor de protejare a mediului, analiza gradului de exploatare a resurselor, cu luarea in considerare a cerintelor de protectie, transpunerea in practica a planurilor de amenajare si valorificare economica complexa.
Intreaga strategie promotionala si de comunicare va promova ideea de zona naturala protejata, in contextul realizarii de noi produse si a amplificarii unui management tehnic. Se impune promovarea unor tipuri de vacante care cer cheltuieli energetice reduse care sa exploateze la minimum resursele existente, sa constituie la protectia si conservarea mediului inconjurator.
La nivelul intregii lucrari in care mi-am propus atat o evaluare a potentialului turistic al zonei Galati-Braila cat si abordarea unor modalitati de valorificare a acestui potential, se impun cateva concluzii :
- Referitor la potentialul turistic natural se poate spune ca zona este inzestrata din plin cu resurse turistice, unele cu valoare unita in tara;
Nu lipsesc din aceasta zona nici resursele turistice precum cele climatice, cele ale apelor prin izvoarele minerale, cele ale vegetatiei si faunei prin asociatiile vegetale care alcatuiesc un bogat fond cinegetic.
Un asemenea potential turistic natural se impune a fi protejat atat printr-un cadru legislativ cat si prin educarea populatiei din zona care sa constientizeze imensa valoare a acestor resurse turistice.
- In ceea ce priveste potentialul turistic antropic, se poate spune asa cum am aratat ca sunt rare cazurile cand intr-o arie geografica atat de restransa s-au concentrat atatea vestigii ale tuturor epocilor cunoscute in istorie.
De mentinut ca stramosii actualilor locuitori ai acestor meleaguri au creat una dintre cele mai interesante culturi ale bronzului carpatic;
Monumentele si ansamblurile de arhitectura de factura religioasa abunda si ele in zona.
Se impune pentru protejarea si promovarea acestor obiective o intretinere cat mai buna a lor, restaurari ale cladirilor precum si amenajarea unor 'muzee ale satului' pentru satele cu resurse etnografice deosebite.
- In privinta valorificarii potentialului turistic din zona se poate spune ca acesta nu este valorificat in intregime, impunandu-se masuri pentru mai buna promovare a lui prin pliante, documentare, ghiduri turistice, trasee turistice etc. , dar si prin modernizarea infrastructurii generale si turistice a bazei tehnico-materiale.
- Posibilitatile si directiile de valorificare a potentialului turistic sunt multiple, acest lucru realizandu-se prin integrarea in circuitul turistic a resurselor turistice nevalorificate si prin promovarea unor noi forme de turism.
Propunerile de dezvoltare se pot face pe doua coordonate principale, si anume: dezvoltarea bazei materiale, pe de o parte, si diversificarea ofertei de produse si servicii turistice, pe de alta parte:
a) Dezvoltarea bazei materiale
Reteaua unitatilor de cazare: Din pacate, la nivelul zonei Galati-Braila se observa absenta unor servicii de categorie superioara (de 4* sau 5*), pe de o parte justificata de puterea scazuta de cumparare a populatiei, dar pe de alta parte aceasta lipsa a unitatilor de cazare care sa ofere servicii superioare potentialilor clienti , reprezinta un inconvenient in cadrul turismului judetean. Construirea unor hoteluri de 4*/5* care sa preintampine cererea clientilor doritori (clienti cu un nivel al venitului ridicat si foarte ridicat, si in special clienti straini), o astfel de investitie ar putea propulsa turismul balnear, in special, in circuitul international.
Reteaua unitatilor de alimentatie publica: Construirea de noi restaurante in cadrul statiunilor turistice, pentru o diversificare a ofertei.
Mijloacele de agrement: Componenta "agrement" a infrastructurii specific turistice este foarte putin dezvoltata la nivelul intregului sistem turistic romanesc, comparativ cu alte tari. De aceea, propun crearea de conditii pentru distractie si recreere la nivelul judetelor Galati-Braila, prin crearea de terenuri de sport; sali polivalente ( pentru sustinerea de spectacole; expozitii; concursuri), atat in cadrul unitatilor de cazare, cele care permit o astfel de dezvoltare, cat si separat de unitatile de cazare, cum ar fi crearea de parcuri de distractie.
Reteaua instalatiilor de tratament: Turismul balnear este cea mai importanta forma de turism practicata in zona Galati-Braila, de aceea consider ca este necesara si construirea de noi baze de tratament.
b) Diversificarea ofertei de produse si servicii turistice
La nivelul unitatilor de cazare, investitiile trebuiesc indreptate catre renovarea vechilor unitati de cazare (schimbarea vechiului mobiler din camere; modificari majore la nivelul grupurilor sanitare), care sa fie aduse la standarde internationale, precum si construirea altor unitati de cazare, pentru a se putea face promovarea turismului si la nivel international.
La nivelul unitatilor de alimentatie. In acest sens propun separarea pretului de masa de celelalte servicii, clientul avand astfel posibilitatea de a alege unitatea de alimentatie, lucru care in unele unitati de cazare nu este posibil.
La nivelul bazelor de tratament trebuiesc facute investitii in vechile baze de tratament, atat pentru aspectul acestora, cat si pentru dotarea acestora cu aparatura necesara moderna, pentru imbunatatirea si diversificarea serviciilor, turismul balnear fiind cea mai importanta forma de turism practicata in zona Galati-Braila, dupa cum am mai mentionat.
La nivelul componentei agrement: Cea mai importanta masura care trebuie luata in aceasta directie este existenta unui ghid specializat in turismul zonal, care sa organizeze excursii si care sa prezinte turistilor zona Galati-Braila, cu intreg potentialul sau turistic.
A. Lucrari de specialitate, cursuri, manuale
BRAN FLORINA, SIMON TAMARA, MARIN D., 1997, "Turism rural, modelul european", Edit. Economica, Bucuresti;
CANDEA M., ERDELI G., SIMON T., 2001," Romania - Potential turistic si turism", Edit. Universitatii, Bucuresti;
G.IERDELI ; IOAN ISTRATE, 1980, "Amenajari teritoriale in Romania", Editura Enciclopedica stiintifica, Bucuresti;
IELENICZ M., 1992 "Potentialul turistic al Romaniei", Edit. Terra, nr.34/1192, Bucuresti;
IELENICZ M., POSEA GR., 1974, "Ghid turistic al judetului Galati", Edit. Sport Turism, Bucuresti;
ION IONESCU, 1999, "Turismul fenomen spcial economic si cultural", Edit. Oscar Print, Bucuresti;
IORDAN, BONIFACIU S., 1997, "Romania - Ghid turistic", Edit. Garamond, Bucuresti;
MANESCU,LUCRETIA,1999 "Orasul Braila si zona sa de influenta" Ed. Universitatii Bucuresti;
PRICAJAN A., 1972, "Apele minerale si termale din Romania", Edit. Tehnica, Bucuresti;
PRICAJAN A., 1985, "Substantele minerale terapeutice din Romania", Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;
PRICAJAN A., AIRINEI ST., 1981, "Bogatia hidrominerala balneara din Romania, Edit. Stiintifica si Enciclopedica", Bucuresti;
SNAK O., 1976. "Economia si organizarea turismului", Edit. Sport Turism, Bucuresti;
SNAK OSCAR, NICOLAE NEACSU, PETRE BARON, 2000, "Economia turismului", Edit. Expert;
B. Pagini Internet
https://www.romguide.ro/galati/zona/;
https://www.romguide.ro/braila;
I. Berbecaru, M. Botez - 'Teoria si practica amenajarii turistice'. Editura Sport Turism, Bucuresti, 1977.
Berbecaru, I.; Botez, M., Teoria si practica amenajarii turistice , Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1997, p. 19
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
