Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV
FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE
Turismul in economia
O L A N D E I
Cap. I. PREZENTARE GENERALA
Asezare geografica
Olanda este asezata
in Europa de Vest, cu deschidere la Marea Nordului, intre Belgia si
Germania, ocupa o suprafata de 41.526 kmp, cu o altitudine
maxima de
Cai de acces
Principalele cai de acces sunt :
Amsterdam Airport Schiphol, la
Transport naval : Stena Line, intre Harwich, in sudul Angliei, si Hoek van Holland, langa Rotterdam, cu serviciile fast-ferry ziua, de 3 ore si 40 de minute si "superferry", noaptea, de 6 ore si 15 minute; P&O Ferries face legatura intre Hull, in nord-estul Angliei, si Rotterdam (Europoort), cu o durata maxima de 10 ore pe timpul noptii; DFDS Seaways leaga Newcastle din nord-estul Angliei de Ijmuiden, pe coasta Marii Nordului, la vest de Amsterdam, cu o durata maxima de 15 ore pe timpul noptii.
Transportul feroviar catre tarile Benelux dinspre majoritatea oraselor europene mari este frecvent, rapid si in general ieftin, comparativ cu tarifele aeriene. Pe linia Thalys de mare viteza, distanta intre Paris-Nord si Amsterdam Centraal Station, pe ruta Bruxelles-Atwerp-Rotterdam-Haga-Schiphol Airport este parcursa in 4 ore si 10 minute, iar dinspre Statia Midi Bruxelles este de 2 ore si 15 minute. Plecarile se fac din ora in ora, iar rezervarile se pot face si online.
Transportul rutier - cu autobuzul - cea mai raspandita retea de autobuze/autocare din Europa este Eurolines, care trimite patru autobuze zilnic intre Anglia si Olanda, cu o durata medie a traseului de 12 ore. Tarile Benelux beneficiaza de o retea densa de autostrazi moderne, rapide, cu semnalizari comprehensibile, ce fac oportun transportul cu autoturismul. Dinspre Marea Britanie se poate alege traseul Channel Tunnel (Eurotunnel), care permite transportul pe calea ferata a masinii personale din Folkestone, Anglia, catre Calais, Franta, cu o durata de numai 35 de minute, cu plecari la fiecare 15-30 de minute.
Mediul istoric
Poporul - Olandezii s-au afirmat ca popor de sine statator in secolele 13 si 14, dar au devenit o entitate politica separata abia catre sfarsitul secolului al 16-lea, cand Tarile de Jos(Olanda, Aruba si Antilele Olandeze) s-au revoltat impotriva Habsburgilor Spanioli. In 1648, dupa ani de razboi, independenta Regatului Unit a fost recunoscuta oficial de Spania. Tarile de Jos au devenit monarhie dupa razboaiele Napoleonice, iar Belgia s-a separat in 1831, in mare parte din cauza diferentelor religioase. Tara a devenit monarhie constitutionala dupa revolutia de la 1848 si a adoptat votul universal dupa primul razboi mondial.
Dupa razboieconomia Olandei a prosperat, aceasta a devenit membra a Benelux, ba mai mult, a fost printre membrii fondatori ai NATO (Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord) si ai Uniunii Europene.
Mediul politic
Numele oficial : Kingdom of the
Forma de stat: monarhie constitutionala din anul 1815, dupa ce intre 1581 si 1806 a fost republica;
Capitala : Olanda are 2 capitale : Amsterdam, numita prin constitutie in secolul al 19-lea, si Haga, capitala administrativa unde se afla si sediul Guvernului, de altfel si prima capitala a tarii, inca din 1584.
Sistemul national legislativ : Parlament bicameral (Staten generaal, Adunarea Starilor Generale), cu Prima Camera (Senatul, Eerste Kamer) de 75 de membri alesi indirect, de catre parlamentele provinciale, iar a Doua Camera (Tweede Kamer) de 150 de membri alesi direct prin vot, de catre cetatenii cu varsta de peste 18 ani, pe un mandat de 4 ani.
Alegerile nationale au avut loc la 22 noiembrie 2006, iar urmatorul scrutin va fi organizat pana in decembrie 2010.
Seful statului este Regina Beatrix, care a acces la tron in 1980.
Principalele partide politice sunt : Alianta Crestin Democrata (CDA), Partidul Laburist (PvdA), Partidul Socialist(SP), Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (Liberali, VVD), Alianta de Stanga-Verde (GroenLinks), Democrats 66 (D66), Uniunea Crestina (ChristenUnie) si altele.
Consiliul de ministri :
Prim-ministrul Jan Peter Balkenende (CDA);
Vice prim-ministrul si ministrul de finante Wouter Bos (PvdA);
Vice prim-ministrul si ministrul tineretului si familiei Andre Rouvoet (ChristenUnie)
Mediul economic
Olanda are a 16-a economie din lume si ocupa locul 10 in lume dupa Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Intre 1998 si 2000, cresterea economica anuala a atins o medie de 4%, mult deasupra mediei europene. Dupa o perioada economica mai lenta, intre 2001-2005, s-a accelerat din nou, ajungand la 4,1% la sfarsitul anului 2007. In 2006, 73% din PIB a provenit din sectorul tertiar, 24,6% din industrie si numai 2,3% din agricultura.
Inflatia este de 1,3% si se asteapta la o medie de 1,5% in urmatorii ani.
Somajul este de 4% din populatia activa disponibila, dar, dupa Eurostat, este de doar 2,9%, cea mai mica rata a somajului din Uniunea Europeana. In tandem cu provenienta PIB-ului, populatia angajata este repartizata astfel: servicii (sectorul tertiar) 76%, industrie 21%, agricultura 3%.
UNICEF a situat Olanda pe locul 1 la capitolul protectia copilului, datorita fondurilor alocate acestui subiect.
CGD (Centrul pentru Dezvoltare Globala) situeaza Olanda tot pe locul 1, cu un punctaj de 6.7, deasupra Danemarcei, Suediei si Norvegiei, apreciind pozitiv politica de mediu, de investitii, de ajutor social, precum si politica de comert.
Dintre exporturi, cea mai mare pondere o detin echipamentele mecanice si de transport (32,3%), substantele chimice (17%), alimentele, bauturile si tutunul (14,4%), combustibilii (9%) si produsele animale si vegetale neprelucrate (5,6%). Exporturile au fost orientate in principal catre Germania (25,5%), Belgia (9,4%), U.K. (5,9%), Franta (4,5%), Italia si catre alte state membre ale U.E. Cu o valoare a exporturilor de 391,1 miliarde $ si a importurilor de 343 miliarde $, balanta comerciala olandeza se situeaza la un plus de 48,1 miliarde $.
Desi economia Olandei nu straluceste in mod deosebit intr-un anumit domeniu, ea se bucura de un echilibru stabil, statul nefiind nevoit decat sa supravegheze buna functionare a acesteia, continuand politicile existente.
Cea mai, cel mai..
Cel mai mare port european este Rotterdam;
Cea mai veche companie aeriana din lume care inca mai opereaza este KLM - Royal Dutch Airlines;
Cel mai mare nivel al capitalului strain investit (pe cap de locuitor) din lume;
Cele mai cunoscute companii olandeze din lume : Philips, Unilever (in colaborare cu U.K.) ING, Aegon, Heineken, Amstel, IKEA (fosta suedeza), Shell (in colaborare cu U.K.).
Cap. II Principalele atractii turistice
2.1 Resursele turistice naturale si antropice
Resursele turistice naturale
Relieful
Daca Olanda ar pierde protectia digurilor si ecluzelor, cele mai dens populate parti ale tarii ar fi inundate, in principal de apele maritime, dar si de cele ale raurilor. Aceasta parte foarte dezvoltata a Olandei, care in general nu depaseste un metru deasupra nivelului marii, reprezinta mai mult de jumatate din suprafata totala a tarii. Din aceasta zona, aproape jumatate (si cam 27% din suprafata totala a tarii) se afla, de fapt, sub nivelul marii. Olandezii numesc acest teritoriu, din nordul si vestul tarii, Olanda de Jos, iar teritoriul din sudul si estul tarii (cel mai inalt) Olanda de Sus.
Cum ar arata harta Olandei fara protectia digurilor.
Olanda de Jos este formata in principal din poldere, terenuri obtinute prin secarea apei, aflate la altitudini foarte mici, cu aspect plat si uniform. Zuiderzee a fost, initial, un estuar al Rinului care a devenit, in mod natural, o mare interioara, ocupand o mare parte din teritoriul tarii. In 1920 au inceput lucrarile la Proiectul Zuiderzee din care a facut parte si Digul Ijsselmer, inceput in 1927. Acest dig de 30 de kilometri, situat in partea de nord-est si conectand provinciile Noord Holland si Friesland a fost terminat in 1932, izoland in sfarsit Zuiderzee de Waldenzee si Marea Nordului. S-a format astfel Lacul Ijssel din care olandezii au extras patru poldere cu o suprafata totala de 1685 km patrati.
Digurile sunt construite solid, ca sa reziste celor mai puternice furtuni. Teritoriul Olandei este impanzit de canale care au cursul apei deasupra nivelului general al campiei. Multe rauri au ecluze care se inchid si deschid regularizand cursul apelor in timpul mareelor. In nord exista un teren cu depresiuni mlastinoase si cu morene, urmare a glaciatiunii cuaternare. In interior, teritoriul este mai inalt (peste 90 m): dealurile din imprejurimile Rinului, Maas si delta Scheldt (peste 300 m). In Sud, podisul calcaros Limburg are 321 metri altitudine. Cele 3 ape: Rhin, Maas si Scheldt sunt navigabile si se varsa in Marea Nordului prin estuare. Portiunea de coasta maritima a Olandei se intinde pe 451 de kilometri.
Clima este temperat-oceanica, dulce si umeda, cu vanturi permanente, ceea ce a dus la folosirea intensiva a morilor de vant, care au devenit, in timp, un simbol al Olandei. Temperatura medie anuala este de 1°C in Nord-Est si 30°C in Sud-Vest in luna ianuarie; 16°C in Nord-Vest si 17°C in Sud-Est in iulie. Precipitatiile sunt de 690-780 mm/an, aduse de vantul din Vest.
Flora si fauna: Padurile reprezinta 9% din teritoriu (in Est); cele mai intalnite sunt padurile de foioase (fag si stejar); gasim turbarii si parcuri nationale pentru prezervarea florei si faunei. Vegetatia este halofila si arenicola, iar fauna cuprinde pasari de apa (batlanul purpuriu, cormoranul, lopatarul etc.), pasari migratoare, mamifere mari concentrate in rezervatii. Unele specii ca porcul mistret, castorul si altele au fost introduse local sau reintroduse, iar reptilele sunt in pericol de disparitie. Unele specii de animale si plante sunt protejate de lege, iar dintre rezervatii cele mai cunoscute sunt Naardermeer din Amsterdam, Parcul National Hoge Veluwe si Oostvaardersplassen din South Flevoland.
2.1.2 Resursele turistice antropice
Castelul Menkemaborg (Uithuizen, in provincia Groningen) - borgul este varianta locala a unui fort, iar Menkemaborg a fost proprietatea familiei de nobili Groningen pana in secolul 20. A fost renovat in anii 1700 si a devenit muzeu in perioada contemporana.
Alaturi de Memkemaborg, destinatii turistice preferate sunt si palatul Het Loo, de langa Apeldoorn si castelul Ammersoyen, de langa Hertogenbosch.
Catedrala Westerkerk (Biserica de Vest, in Amsterdam) atrage partea ei de vizitatori , interesati si de Westertoren - Turnul de Vest, a carui inaltime, cea mai mare din Amsterdam (85 m), ofera o vedere spectaculoasa a orasului.
Trasee importante turistice duc si la Sint-Bavokerk (Biserica Sf. Bavo) din Haarlem, la Sint-Janskerk (Biserica Sf. Ioan) din Gouda, la Domkerk din Utrecht si la Sint-Servaasbasiliek (Biserica Sf. Servatius) din Maastricht.
Printre marile atractii ale Olandei gasim muzeele, majoritatea situate in Amsterdam si axate pe arta. Dintre acestea, enumeraam Rijksmuseum (Muzeul National, cu lucrari ale lui Rembrandt, Frans Hals, Vermeer) si Muzeul van Gogh, care expunde 200 de picturi si 500 de schite ale marelui artist. Tot din categoria cultural-artistica putem mentiona si muzeele Mauritshuis, din Haga, Boijmans van Beuningen din Rotterdam si Het Catharijneconvent, din Utrecht.
Rijksmuseum
Olandezii
patrioti recomanda Palatul
Regal (Koninklijk Paleis) din
Casa memoriala Anne Frank - simbolul victimelor
Holocaustului, muzeul situat in
In termeni sintetici vom mai mentiona cateva puncte de interes turistic din Olanda :
gradinile Keukenhof - cele mai mari din lume;
Zaanse Schans - un sat autentic olandez recreat in scop turistic;
Red Light District - rau famatul, dar binecunoscutul
cartier din
Muzeul Figurilor de Ceara din
Piata de flori din
Berariile Heineken.
Majoritatea ghidurilor turistice recomanda plimbarile cu barca pe canalele Amsterdamului, cafenelele olandeze ce comercializeaza plante halucinogene nu numai sub forma de tutun, ci si gatite in biscuiti si prajiturele, Ziua Reginei si petrecerea nationala aferenta, morile de vant imprastiate prin tara.
2.2. Baza tehnico-materiala
Hoteluri, pensiuni și camine pentru tineri |
|
|||
Numar (total) | ||||
Locuri (x1.000) | ||||
Turiști (x1.000) | ||||
Innoptari (x1.000) | ||||
Gradul de ocupare | ||||
Tabere și campinguri | ||||
Numar (total) | ||||
Locuri (x1.000) | ||||
Turiști (x1.000) | ||||
Innoptari (x1.000) |
Impartirea camerelor de hotel dupa categorie
Cap. III. FORMELE DE TURISM PRACTICATE IN TARA
Olanda prezinta interes pentru amatorii de turism :
Cap. IV. DETERMINAREA INDICATORILOR CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICA A TARII
4.1. INDICATORII CERERII TURISTICE
4.1.a) Indicele variatiei in timp a cererii turistice
(1)IVCi = = =96,25%
(2)IVCe = = = 102,38%
(3)IVCr = = =100,54%
4.1.b) Indicatorul structurii cererii turistice emitatoare pe mijloace de transport (4):
1
0,37+0,59+0,02+0,01+0,02=1
4.1.c) Indicatorul structurii cererii turistice
=20,74+23,70+38,51+17.03=1
40,11+16,27+13,37+18,02+12,20=1
4.2.d) Ponderea cererii turistice pentru hoteluri in total cerere turistica :
=20,74%
=40,11%
4.2.e) Durata medie a sejurului totala (9):
2,67 innoptari(zile)/turist
4.2.f) Durata medie a sejurului pentru :
=1,82 innoptari(zile)/turist
=6,36 innoptari(zile)/turist
4.2. INDICATORII OFERTEI TURISTICE
4.2.a) Indicele variatiei in timp a capacitatii totale de cazare (12):
4.2.b) Ponderea numaruluid e locuri de cazare in hoteluri si pensiuni in total locuri cazare (13):
4.3. INDICATORII RELATIEI CERERE-OFERTA
4.3.a) Indicele evolutiei numarului de turisti din unitatile de cazare in anul 2004 fata de anul 2000 (14):
4.3.b) Indicele evolutiei innoptarilor in 2004 fata de 2000 (15) :
4.3.c) Gradul de ocupare a hotelurilor in 2004 (G) (16) :
4.4. INDICATORII DENSITATII TURISTICE
4.4.a) Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia in 2004(17) :
BIBLIOGRAFIE
https://www.cbs.nl
https://www.holland.com/corporate/gb/
https://www.cia.gov/
https://en.wikipedia.org
https://www.minbuza.nl/en/welcome/factsfigures
https://www.economist.com/countries/Netherlands/
https://wikitravel.org/en/Netherlands
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate