PLAN DE AFACERI PRIVIND POSIBILITATEA INFIINTARII UNEI HALE DE PRODUCTIE PENTRU PANIFICATIE

SINTEZA

Avantajele investitiei societatii intr-o fabrica de produse de panificatie:

Cota mare de piata de care se bucura societatea in zona, precum si reteaua de magazine existenta constituie o baza solida in dezvoltarea afacerii.

Se considera ca pe piata exista o nisa insuficient abordata pana acum si anume productia de produse de panificatie si patiserie congelate de diferite gramaje si niveluri calitative.

Fata de alte firme care doresc sa investeasca in prezent in acest sector, S.C. PUIU CENDA S.A. detine atat know-how-ul cat si instrumentele necesare asigurarii succesului, intrucat poseda deja un sistem de distributie si marketing eficient.

Introducerea pe piata din zona acoperita de SC PUIU CENDA SA   a unui produs nou, si anume produsele de patiserie congelate.

Sistemul de distributie si transport se bazeaza pe relatiile comerciale pe care societatea le are cu o serie de societati de distributie din tara, care distribuie produsele societatii.

Produsele nou realizate vor beneficia de imaginea marcii deja cunoscuta pe piata din oras.

Societatea poseda deja personal calificat in industria panificatiei in masura sa asigure productia planificata pentru perioada viitoare.

Alinierea la standardele internationale de calitate in ceea ce priveste productia si comercializarea produselor de panificatie.

In ultima perioada de timp piata produselor de panificatie este afectata de schimbari in obiceiurile de alimentatie ale populatiei. In acest plan putem mentiona tendinta din ce in ce mai pronuntata de a renunta la mancaruri clasice si a fi inlocuite de gustari rapide, bazate in principal pe sandwich-uri si produse de panificatie (role si chifle).

CAP. 1 ANALIZE

1.1. Preocupari si tendinte in cadrul pietei produselor de panificatie in Uniunea Europeana, cu implicatii pe piata Romaneasca

O prima problema ce o supunem atentiei se refera la faptul ca in Uniunea Europeana au fost aduse in actualitate asa numitele modele de agricultura alternativa, mai tolerante fata de mediu, capabile sa ofere produse de calitate. In acest context, legat de recunoasterea agriculturii durabile, au castigat interes pentru producatorii agricoli comunitari o serie de modele alternative precum: Agricultura de precizie, Agricultura regionala, Agricultura multifunctionala, Agricultura integrata, Agricultura rationala, Agricultura biologica.

In ceea ce priveste specificul agriculturii romanesti, remarcam faptul ca, in concordanta cu modelele agricole alternative existente in Uniunea Europeana, obiectivele industriei romanesti de morarit si panificatie au fost regandite, in ultimii ani, fiind axate pe: asigurarea sigurantei si securitatii alimentare, introducerea de tehnologii si procese de productie competitive pe piata europeana, armonizarea legislatiei romanesti specifice sectorului la cea europeana si internationala, imbunatatirea statutului si imaginii profesiei de morar si brutar, alinierea standardelor romanesti la cele europene si internationale.

Intr-un asemenea context, pornind de la tendintele pietei produselor de morarit si panificatie din Uniunea Europeana, cu implicatii pe piata romaneasca a produselor de panificatie, se apreciaza ca in viitor, in domeniul panificatiei ar fi necesar ca activitatea sa fie orientata si fundamentata pe urmatoarele strategii de firma si sectoriale

Cresterea preocuparilor populatiei pentru sanatate;

Cresterea interesului pentru consumul cerealelor sub forma de fulgi la micul dejun;

Cresterea ponderii produselor de panificatie, vandute in supermagazine;

Orientarea catre produse mai mici si convenabile;

Dezvoltarea sectorului de paste fainoase dietetice, destinate unor diverse categorii de bolnavi;

Pentru Romania, painea este cel mai important aliment, iar in ceea ce priveste populatia, consemnam faptul ca prima cerinta a consumatorului produselor de panificatie consta in a fi protejat impotriva unui risc inacceptabil, certificarea confirmand conformitatea produselor si serviciilor cu standardele de securitate aplicabile[1].

1.2. Piata produselor de morarit si panificatie din Romania

Suprematia pe piata romaneasca a produselor de morarit si panificatie este disputata, in prezent, intre patru mari companii: Vel Pitar Ramnicu Valcea, Loullis, Dobrogea si Boromir, insa cotele de piata ale societatilor amintite sunt comparabile.

Cu toate ca numarul jucatorilor importanti este redus, piata produselor de panificatie este fragmentata intrucat pe plan regional exista numerosi concurenti mici. Pe langa afacerile de familie, specializate in principal pe productia de paine, o categorie importanta de concurenti au devenit, in ultimii doi ani, marile lanturi de hipermarketuri, precum Carrefour, Cora, Metro sau Billa, care desfac produse similare, fabricate in laboratoarele proprii.

Vel pitar si Loullis se extind

Pentru consolidarea pozitiei pe piata interna, reprezentantii a doua mari companii au anuntat, la inceputul acestui an, concentrarea sub acelasi nume a societatilor detinute. Ne referim atat la Loullis, cat si la Vel Pitar. Cel de-al doilea va absorbi Panificatie Postavarul Brasov si Panem Giurgiu, iar Mopan Targu-Mures va fuziona cu Moara Loullis-Romanian Flour Mills Loullis.

Motivele care au stat la baza deciziei de fuziune a celor trei companii sub numele Vel Pitar au vizat reducerea costurilor, crearea unei marci mai puternice, precum si usurarea operatiunilor in cadrul grupului.

Evolutia competitorilor semnificativi (Vel pitar, Loullis, Boromir)

De altfel, practica de consolidare a pozitiei pe piata produselor de morarit si panificatie prin fuziuni si achizitii repetate nu este noua pentru jucatorii mari. Vel Pitar a achizitionat pana in 2002 Libertatea Panificatie Bucuresti, Panificatie Postavarul Brasov, Panem Giurgiu, fabrica de paine din Bals, Gorjpan Targu-Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges, iar in 2003 a absorbit Gorjpan Targu-Jiu si Pangran Iasi. De asemenea, Boromir si-a consolidat pozitia prin preluari repetate ale unor companii de profil: in 1998, Moara Cibin Sibiu, in 1999 Comcereal Valcea, in 2000 a deschis o sucursala la Buzau, in 2001 a cumparat Extrasib Sibiu, in 2002 a deschis o alta sucursala la Deva, in 2003 a preluat Amylon Sibiu, iar anul trecut Propast Iasi. Loullis si-a inceput activitatea in 1999, prin achizitia Titan Bucuresti si Mopan Targu-Mures, iar consolidarea pozitiei pe piata locala a fost realizata prin inaugurarea unui complex industrial la Cernica.

Politici concurentiale

Avand in vedere politica aplicata in trecut de marii producatori si luand in considerare faptul ca piata interna a produselor de morarit si panificatie este inca fragmentata prin numarul ridicat de mici producatori, este de asteptat ca preluarile sa continue. De asemenea, extinderea pe piata europeana este o solutie pentru dezvoltarea afacerilor marilor producatori. Insa pana in prezent doar Vel Pitar si-a anuntat intentia de a se extinde in regiunea balcanica prin achizitionarea unor fabrici de paine cu capacitati de productie de 50-60 de tone/zi. Piete potentiale deja identificate sunt Ucraina, Moldova, Serbia sau Bulgaria, intrucat prezinta aceleasi caracteristici pe care piata romaneasca le-a avut in urma cu zece ani.

Cine este Vel Pitar?

Vel Pitar detine circa 10% din piata interna de profil. Compania opereaza un numar de 11 fabrici de panificatie, 7 mori si peste 174 de magazine localizate in 10 orase. Compania are o gama de peste 500 de produse pentru piata interna si circa 3.000 de puncte de vanzare. Principalele produse sub marca Vel Pitar sunt paine si specialitati de panificatie, produse de patiserie, biscuiti, paste, napolitane.

Cine este Boromir?

Grupul Boromir este format din opt companii, putand desfasura toata gama de activitati de la achizitionarea materiilor prime prin Comcereal Sibiu, procesarea graului prin Moara Cibin Sibiu, precum si realizarea produselor de panificatie, prin Boromir Ind. Spre exemplu, in Buzau compania detine doua fabrici de paine, care acopera 70% din consumul judetului, iar desfacerea se face prin cele 18 magazine de pe raza judetului.

Prezenta Loullis pe piata interna

Loullis Romania detine in portofoliul sau marcile St. George Mills (faina, malai, gris), Fortza (cereale pentru micul dejun), Belforno (specialitati de paine feliata ambalata, cozonac, biscuiti, pesmet), Riva (paste). Grupul are in Romania retea proprie de retail (Family), care cuprinde 30 de magazine in Bucuresti si 10 in Targu-Mures.

Potrivit reprezentantilor companiei, in Bucuresti, Loullis este lider la vanzarile de paine proaspata, cu o cota de piata de 22%, la cele de paine feliata ambalata, cu 40%, si la vanzarile de faina industriala si faina pentru uz casnic, cu un procent de peste 50%.

Preferinte in consumul de produse de panificatie al romanilor

Consumul mediu lunar de paine al romanului a fost in 2004 de circa 9,9 kg, respectiv 118,8 kg de paine pe an, conform datelor centralizate de Institutul National de Statistica.

Consumul lunar cel mai mare a fost inregistrat in gospodariile de pensionari si salariati (10,2 kg), iar in cel mai scazut in cel de agricultori (9,1 kg). Consumul mai scazut de paine si produse de franzelarie in gospodariile de agricultori este compensat de consumul de malai (2,6 kg/persoana/luna), mai mare decat la celelalte categorii de gospodarii.

Conform unui studiu realizat in 2004 de catre societatea Daedalus Consulting, pe un esantion de 1907 persoane cu varsta minima de 14 ani, situatia pentru principalele produse de panificatie se prezinta astfel:

Paine

Principalele criterii pe baza carora se alege un anumit tip de paine sunt sa fie gustoasa (26.6% dintre persoane) si sa se gaseasca in apropiere (22.3%). Sa fie gustoasa este criteriul cel mai important in special pentru persoanele absolvente de liceu (31.2% vs. 26.6% media). De asemenea, acest lucru este foarte important, cu precadere, in Ardeal (34.6% vs. 26.6% media) si orasele medii (38.8% vs. 26.6% media). Proximitatea este mai importanta pentru persoanele intre 18-24 ani (34.8% vs. 22.3% media), pentru cei care locuiesc singuri (29.3% vs. 22.3% media), in Muntenia (27.9% vs. 22.3% media) si orasele mici (33.0% vs. 22.3% media).

Majoritatea persoanelor (74.5%) consuma paine alba proaspata. Alte tipuri de paine consumate sunt painea alba feliata (16.9%) si cea graham sau de secara (13.3%). Painea alba proaspata este consumata in principal de catre persoanele sub 25 de ani (83.6% vs. 74.5% media), de cei fara venit sau cu venituri personale sub 50 USD lunar (83.9% vs. 74.5% media), cei din familii cu 5 sau mai multi membri (85.4% vs. 74.5% media) si de catre persoanele din Muntenia (88.2% vs. 74.5% media).

Faina
Atunci cand cumpara faina, 52.6% dintre persoane cumpara intotdeauna aceeasi marca de faina. In general, sunt fidele unei marci de faina persoanele din Muntenia (59.8% vs. 52.6% media) si cele din orase medii (59.3% vs. 52.6% media). Principalele motive pentru care majoritatea persoanelor cumpara intotdeauna aceeasi marca de faina sunt preferinta pentru o anumita marca (47.3%) si raportul calitate/pret (44.8%). Afinitatea pentru o anumita marca se constata in special la persoanele peste 55 ani (60.3% vs. 47.3% media). Raportul calitate pret este mai important pentru persoanele tinere, cu varsta cuprinsa intre 18-24 ani (62.9% vs. 44.8% media), persoanele din Banat si cele din Muntenia (70.8%, respectiv 64.0% vs. 44.8% media).

Covrigi

53.0% dintre persoanele din mediul urban au consumat covrigi in ultimele 4 saptamani. Majoritatea persoanelor sub 45 de ani consuma covrigi (62.5% vs. 53.0% media). Alte categorii de persoane care consuma covrigi sunt: persoanele din familii cu 4 sau mai multi membri (63.8% vs. 53.0% media) si cei din Moldova si Muntenia (69.5%, respectiv 57.8% vs. 53.0% media).

Persoanele care consuma covrigi ii consuma in medie de 3 ori pe saptamana. Cel mai frecvent consuma covrigi adolescentii si persoanele tinere (14-24 ani) (3.40 ori pe saptamana vs. 3.07 media), femeile (3.32 vs. 3.07 media), si persoanele din Moldova (3.58 vs. 3.07 media).

Ca loc de achizitie, cel mai frecvent covrigii sunt cumparati de la taraba sau chiosc (61.1%). Cel mai probabil, persoanele care cumpara covrigi de la taraba sau chiosc sunt tinerii intre 18-24 ani (71.3% vs. 61.1% media), persoanele cu venituri personale mici, sub 50 USD pe luna (74.7% vs. 61.1% media), cele din Moldova (76.0% vs.61.1% media), si cele din orase medii sau mari (75.1%, respectiv 68.1% vs.61.1% media).

Covrigii se consuma in diverse situatii si contexte, fie pe strada (36.2%), acasa (28.8%) sau la serviciu (24.3%). Pe strada consuma covrigi in special adolescentii si tinerii (14-24 ani) (49.4% vs. 36.2% media) si barbatii (44.1% vs. 36.2% media). De asemenea, consumul pe strada este mai pronuntat in Muntenia (42.3% vs. 36.2% media). Acasa consuma in special persoanele peste 45 ani (46.0% vs. 28.8% media) si cele din Banat (41.4% vs. 28.8% media). La serviciu consuma covrigi persoanele intre 25-44 ani (37.1% vs. 24.3% media), absolventii de colegiu sau facultate (43.4% vs. 24.3% media), cei cu venituri medii si mari (43.3% vs. 24.3% media) si cei din Moldova (32.9% vs. 24.3% media).

20.9% dintre persoane obisnuiesc sa consume covrigii impreuna cu alte produse, in special cu bauturi racoritoare (54.1% dintre cei care consuma si alte produse impreuna cu covrigi). Bauturile racoritoare sunt consumate impreuna cu covrigi in special de catre persoanele din familii numeroase, cu 5 sau mai multi membri (75.4% vs. 54.1% media).

1.4. Comportamentul alimentar

Comportamentul alimentar al consumatorului roman este influentat in principal de:

Traditia familiala, etnica, religioasa

Presiunea sociala

De convenienta (se prepara mai usor)

Valoarea nutritiva

Statisticile sunt clare: trei din patru romani prefera alimentele de productie autohtona, argumentul cel mai des invocat pentru justificarea acestei alegeri fiind 'pretul convenabil pentru calitatea oferita'.

Conform datelor unui studiu realizat anul acesta de ISRA Center, pe un esantion de 1.070 de persoane din mediul urban (29 de localitati, intre care si Bucuresti), doar 18% dintre romani prefera alimentele straine, fie ca sunt fabricate in Romania sub licenta straina, fie ca sunt din import. Alimentele straine au cea mai mare priza la bucuresteni si dobrogeni, peste 30% dintre acestia declarand ca majoritatea produselor alimentare pe care le cumpara sunt de provenienta straina. In celelalte regiuni, ponderea respondentilor care cumpara si consuma produse straine scade insa sub 19%.

Peste 31% dintre cei inclusi in lotul ISRA au marturisit ca principalul motiv pentru care consuma produse romanesti este 'pretul convenabil pentru calitatea oferita'. Daca acest din urma argument a fost invocat indeosebi de cei din Crisana, Maramures si Moldova, bucurestenii au acordat mai multa importanta faptului ca 'in ultima perioada calitatea produselor romanesti este in crestere'.

Pentru ca 50% dintre respondentii studiului ISRA Centrer au identificat in ambalajul neatractiv - 'in mare' si 'foarte mare masura' - principal dezavantaj al produselor alimentare romanesti. Pe de alta parte, 25% dintre persoanele intervievate au declarat ca principale avantaje ale alimentelor straine ambalajul atractiv si faptul ca acestea beneficiaza de publicitate atractiva.

De altfel, in achizitia produselor straine, cei mai importanti factori sunt 'increderea in renumele firmei / marcii' si 'ambalajul atractiv', la polul opus aflandu-se 'buna preparare' si 'experienta in privinta retetei folosite'.

Dar si in cazul alimentelor straine exista un 'dar'. Iar in opinia a peste 50% dintre respondenti acest 'dar' este reprezentat - in 'mare' si 'foarte mare masura' - de pretul ridicat si faptul ca sunt 'artificiale / tratate'. O convingere care apare mai ales in cazul respondentilor din Dobrogea, comparativ cu cei din Bucuresti, Crisana - Maramures si Transilvania.

In ceea ce priveste marimea gamei de produse cumparate, 62.6% dintre respondenti cumpara o gama restransa de produse (1-9 produse diferite), 30.3% cumpara o gama medie de produse (10-19 produse diferite), iar restul de 7.1% cumpara o gama larga de produse (20 de produse diferite sau peste). Fata de martie 2002, gama medie de produse achizitionate a crescut substantial (astfel, in urma cu 3 ani, proportia celor care achizitionau o gama medie sau larga de produse era de 22.9%, respectiv 5.1%). Din nou, acest comportament de achizitie a unei game medii si largi de produse apare mai ales in randul persoanelor cu educatie ridicata si venituri mari pe gospodarie.

In urmatorii ani (odata cu intrarea in UE), piata de produse alimentare va evolua, asteptarile romanilor fiind atat pozitive, cat si negative, conform studiului citat. Pe de o parte, consumatorii se asteapta la cresterea calitatii produselor romanesti, la asigurarea unui mediu concurential, la cresterea controlului productiei pe plan autohton, dar si la diversificarea pietei. In celalalt taler al balantei vor atarna cresterea preturilor, 'indepartarea de natural si sentimentul de frustrare, de dezradacinare cauzat de aparitia multor produse straine'.

CAP. PROIECT

2.1. Introducere

Cresterea economica constant ascendenta de dupa anul 1999 a influentat direct cresterea consumului populatiei si modificarea comportamentului de consum a clientului roman in sensul emanciparii sale rapide de la an la an. Studiile efectuate pe consumatorii romani au scos in evidenta ca acestia devin de la an la an mai exigenti si mai sofisticati.

Extinderea retelei de magazine a S.C. PUIU CENDA S.A., alinierea la normele europene privind productia de produse de panificatie si patiserie, diversificarea sortimentului de produse oferite consumatorului final, cresterea calitatii si scaderea costurilor sunt motivele pentru care firma doreste sa deschida o noua hala de productie complet echipata a produselor de panificatie si patiserie.

2.2. Descrierea proiectului

S.C. PUIU CENDA S.A. Resita, a identificat pe piata de consum a produselor de panificatie o nisa insuficient exploatata pana in prezent si anume produse de panificatie si patiserie congelate de diferite gramaje si niveluri calitative, - utilizate in principal de catre magazinele tip fast-food, patiserii, restaurante, dar si de catre populatie.

De asemenea, societatea isi propune cresterea capacitatii de productie de la 16 tone produse de panificatie /zi la 31,6 tone /zi dupa realizarea investitiei, precum si diversificarea gamei de produse.

Intrarea Romaniei in Uniunea Europena in anul 2007 si alinierea la standardele europene de calitate, impune retehnologizarea si alinierea standardelor de calitate la cele ce izvorasc din legislatia comunitara.

2.3. Produse

In prezent S.C. PUIU CENDA S.A. printr-un proces de productie modular, utilizandu-se sarje in cuptoare, produce 4 tipuri de specialitati:

paine/panificatie (16 t/zi);

patiserie (0,5 t zi);

foetaje (1 t/zi);

paste fainoase (0,35 t/zi);

Alte activitati sunt moraritul, producerea de nutreturi combinate, preamblarea de produse alimentare si comertul prin reteaua de magazine proprii, exportul de cereale

In urma realizarii investitiei sortimentul de produse se va diversifica, iar productia va deveni:

paine/panificatie (31,6 t/zi);

patiserie (15 t zi);

foetaje (10 /zi);

paste fainoase (14 t/zi);

fursecuri si bisuiti glazurati sau fara glazura (0,15 t/zi);

produse de panificatie, patiserie si foetaje congelate (0,3 t/zi);

Dupa cum se poate observa dupa efectuarea investitiei structura de productie a societatii se modifica in sensul cresterii ponderii produselor de panificatie si patiserie in detrimentul produselor de morarit, al FNC -urilor si cerealelor.

Produsele noi care vor putea fi realizate dupa finalizarea investitiei vor beneficia de imaginea marcii Agrobanat, iar stiut fiind faptul ca romanii sunt relativ conservatori, acestia prefera sa cumpere produse pe care le cunosc, de aceea gradul de cunoastere a marcii si imaginea ei in/pe piata, sunt considerate factori determinanti in procesul de vanzare.

2.4. Piata actuala

Clienti

Societatea SC PUIU CENDA SA desface productia realizata atat prin propriile magazine cat si prin intermediul unor mari lanturi de magazine precum Artima si Selgros, cat si en gros direct catre clienti persoane juridice.

Principalii clienti ai S.C. PUIU CENDA S.A. sunt:

Concurenta

Consumul considerat pentru acest tip de produse este incurajator avand in vedere nivelul pietei de panificatie. Nu exista competitori seriosi la nivel zonal, ci doar la nivel national, la nivel local sunt prezente razlet cateva societati care produc si comercializeaza produse similare.

2.5. Aprovizionarea

Aprovizionarea cu materii prime si materiale se face apelandu-se la serviciile mai multor furnizori, in functie de specificul activitatii acestora, dupa cum se poate observa din tabelul urmator:

Pentru depozitarea materiilor prime si a materialelor achizitionate, precum si pentru depozitarea productiei realizate, societatea dispune de urmatoarele spatii de depozitare:

moara de griu si porumb importata din Germania, cu o capacitate de depozitare de 7000 de tone;

silozurile de depozitare a cerealelor importate din SUA si cu o capacitate totala de 10.000 de tone, situate in Caransebes;

silozuri de cereale situate in comuna Biled, judetul Timis si cu o capacitate totala de 20.500 tone.

2.6. Distributia

Sistemul de distributie se bazeaza in principal pe reteaua proprie de magazine diferite societati de distributie din tara cum sunt Artima, Selgros, care distribuie produsele sub marca SC PUIU CENDA SA.

Produsele fabricate sunt distribuite atat en-gros cat si en-detail catre urmatoarele judete: Caras - Severin, Mehedinti, Timis, Arad si Hunedoara.

In prezent conducerea societatii se afla in tratative cu reprezentantii unor mari lanturi de magazine gen Metro, Selgros privind incheierea unor contracte de distributie pentru produsele societatii, realizate in noile conditii de productie.

Intrucat societatea integreaza intregul proces de productie si de desfacere, de la depozitarea cerealelor, si producerea fainii, pana la desfacerea produsului finit catre consumator, pretul de vanzare pentru articolele comercializate este cu 2-7% mai mic decat al concurentei.

In prezent, transportul catre magazine se realizeaza cu 5 -8 autovehicole, proprii ori cu contract de prestari servicii. Dupa realizarea investitiei, numarul acestora va creste, accentul punandu-se pe externalizarea activitatii de transport.

Desi, datorita nivelului de trai din Romania, piata este sensibil mai mica decat in alte state din UE, s-a considerat ca acest lucru nu reprezinta un impediment, ci din contra chiar un avantaj - daca ar fi sa privim, de exemplu, influenta nivelului scazut de salarizare al personalului implicat in activitatea de productie.

In acelasi timp, cheltuielile de depozitare a produselor finite sunt considerabil mai mici, fiind asigurate in aceleasi locatii ca si cele initiale.

2.7. Marketing

In lupta pentru clienti, armele cele mai puternice ale producatorilor sunt publicitatea, distributia, preturile atragatoare si campaniile promotionale. Printre cei mai importanti factori care pot influenta decizia de cumparare se numara marca, pretul, banii disponibili in momentul cumpararii si perceptia despre produs: calitate, ingrediente, gust si producator.

Modul de prezentare al produselor (ambalaje individuale si colective), merchandisingul, materialele de promovare (stikere, postere, standuri, shelf talker etc.) si perioadele de promotie (reducere a pretului, gratuitati, tombole) sunt factori care influenteaza decizia de cumparare. Acestea pot fi completate de aparitii publicitare in reviste si cataloage ori difuzarea de spoturi audio-video in media locala.

CAP. 3 RESURSE UMANE

Necesarul de personal la momentul actual se prezinta dupa cum urmeaza:

Dupa realizarea investitiei structura de personal propusa este urmatoarea:

In ceea ce priveste sectorul productiv, daca se are in vedere numarul considerabil al societatilor de panificatie existente la ora actuala, suntem de parere ca personalul direct implicat in procesul de productie nu va avea nevoie de o pregatire specifica.

Evaluarea personalului se va efectua periodic conform unui sistem de criterii specific domeniului de activitate.

Motivarea personalului de executie se va efectua dupa un sistem in care se vor regasi atat indicatori legati de volumul productiei, cat si tinuta ori aspectul locului de munca.

CAP. 4 DESCRIEREA TEHNICA A INVESTITIEI

Producerea specialitatilor prezentate mai sus, necesita construirea unui spatiu de 1.184,26 mp si achizitionarea unor utilaje specializate in productia de produse de panificatie.

DESCRIEREA HALEI:

Hala va avea dimensiunile de 32,26 m latime si 36,71 m lungime. Inaltimea in partea centrala va fi de 7,09 m, iar in partile lalterale de 5 m.

Realizarea halei presupune efectuarea urmatoarelor lucrari:

demolarea unor ziduri;

intarirea infrastructurii;

realizarea structurilor metalice;

inchiderea spatiului cu placi ondulate din azbociment, pereti din placi, ferestre, usi;

finisaje interioare si exterioare;

realizarea instalatiilor sanitare si de incendiu, de climatizare si ventilare, si instalatii electrice;

canalizare menajera si pluviala;

reteaua de alimentare cu apa;

retea stingere incendii;

platforma betonata;

UTILAJELE NECESARE:

Dotari laborator probe si microproductie pentru produse de panificatie, specialitati panificatie si patiserie

hota cu aspiratie pentru cuptor electric;

cuptor de patiserie electric;

element superior inox pentru cuptor cu vatra;

cuptor patiserie cu vatra;

generator de abur pentru cuptor cu vatra;

dospitor inox pentru 14 tavi;

masina de turnat aluatul;

malaxor spiral inox;

mixer planetar inox;

chiuveta inox pentru spalat;

carucior platforma pentru transport navete cu paine;

rafturi inox pentru depozitari diverse accesorii (2 buc.);

mese inox cu pazi (2 buc.);

Linie pentru productia de panificatie

cernator de faina;

mixer dozator de apa;

malaxor industrial cu cuva mobila;

cuva suplimentara pentru malaxor (2 buc.);

divizor volumetric;

ridicator - rasturnator de cuve;

masina de rotunjit conica;

predospitor inox;

filonator orizontal;

banda transportoare pentru transport filoane paine;

cuptor tunel cu o suprafata de coacere utila de 32 mp;

banda pentru preluare produs finit de la cuptorul tunel;

cuptor ciclotermic;

masina inox pentru productie pesmet;

chiuveta inox pentru spalat accesorii si instrumente de lucru;

carucior platforma pentru transport navete cu paine;

rafturi inox pentru depozitari (2 buc);

mese inox cu pazie (3 buc.);

Linie pentru productie specialitati panificatie

mixer dozator de apa;

malaxor intensiv cu brat spiral si cuva fixa;

divizor hidraulic automatic;

filonator orizontal;

camera de dospire 4 carucioare;

cuptor rotativ;

masina de feliat semiautomata;

masina grisine;

carucior inox (6 buc.);

tavi de 400x600 mm (110 buc.);

tavi de 600x800 mm (54 buc.);

chiuveta inox;

carucior platforma pentru transport navete cu paine;

raft inox pentru depozitari;

mese inox cu pazie (2 buc.);

Linie pentru productia de patiserie

cuptor patiserie electric;

doua dospitoare cu umidificare si caldura controlate;

cuptor de patiserie electric;

mixer planetar inox;

paleta cu 4 brate si cuva suplimentara;

masina de foietat;

masina injectare creme din inox cu pistol si actionare cu pedala;

masina macinat zahar;

masina de rafinat din inox;

chiuveta din inox;

carucior platforma pentru transport produse;

rafturi inox pentru depozitari diverse (2 buc.);

mese inox cu pazie (2 buc.);

masa pentru productia de patiserie - linia de baza;

Utilaje frigorifice

camera pentru congelare rapida;

camera congelare cu o usa inox;

camera congelare cu doua usi inox;

camera refrigerare si pastrare;

Utilaje pentru productia de biscuiti si fursecuri

malaxor spiral cuva fixa;

masina rotativa pentru biscuiti zaharosi;

linie productie fursecuri simple;

masina computerizata de produs fursecuri, bezele, pandispan;

mixer planetar inox;

cuptor rotativ;

carucior inox (6 buc.);

tavi plane (220 buc.);

chiuveta inox;

carucior platforma pentru transport produse;

rafturi inox;

mese inox cu pazie;

Utilaje pentru productia de paste scurte si uscate

presa extrudare paste fainoase;

camera de uscare paste;

masina de ambalat orizontala;

PLAN DE FINANTARE

5.1. COSTURI

In analiza costurilor de dezvoltare si operare a unei fabrici de produse de panificatie, am incercat sa realizam un scenariu privind functionarea acesteia pe o perioada de 10 ani.

Costurile investitiei

Pentru a calcula costurile privind constructia halei de productie pentru produse de panificatie si patiserie, s-au luat in considerare toate costurile necesare constructiei cladirii precum si cele necesare achizitionarii utilajelor. O analiza sintetica este prezentata in tabelul de mai jos :

Toate costurile prevazute in tabelul de mai sus au fost estimate pe baza devizelor de lucrari, pentru cladiri, iar pentru utilaje s-a tinut cont de oferta de preturi a firmei Delta Trading Equipment (devizul de lucrari, ofertele de preturi pentru utilaje - sunt prezentate in Anexe).

Amortizarea lunara a fost calculata pentru fiecare tip de investitie (cladire, utilaje, etc.) in parte, in functie de durata normala (in ani) a acestor investitii, conforma cu Hotararea de Guvern nr. 2139/2004 (vezi Cap. Anexe).

Costurile pe unitatea de produs

Conform datelor furnizate de conducerea societatii costurile cu materii prime, manopera, ambalare, utilitati, precum si alte costuri considerate fixe ori variabile pe unitatea de produs exprimate in EURO, se prezinta dupa cum urmeaza:

Dupa cum se poate observa, costul semnificativ este cel cu materiile prime si materialele care reprezinta cca 90% din total cost pe unitatea de produs exprimata in tone.

Costurile fixe pe unitatea de produs au fost estimate pentru nivelul maxim de productie prezentat in capitolul 2, subcapitolul 2.3.

Astfel, rezulta urmatoarea situatie centralizatoare a cheltuielilor pe fiecare tip de produs in parte pentru cele trei tipuri de scenarii:

Pentru perioada ce precede finalizarea investitiei costurile cu materiile prime si materialele consumabile, cu salariile personalului direct productiv, precum si alte costuri aferente costului de productie au fost estimate in baza datelor istorice aferente ultimilor trei ani.

Costurile cu marfurile au fost mentinute si in perioada previzionata la acelasi nivel cu cele din trecut.

Pentru perioada ce succede finalizarii investitiei, pentru fiecare dintre cele trei scenarii a fost calculat un necesar de fond de rulment ca diferenta intre cheltuielile de exploatare aferente lunii iulie si iunie. Nevoia de capital suplimentar este generata de modificarea structurii de productie de la o perioada la alta, ca urmare a finalizarii investitiei.

Costurile generale de administrare

Estimarea costurilor generale de administrare s-a facut prin inmultirea costurilor considerate fixe (inclusiv cele aferente regiei de sectie) formate din costurile cu energia, salariile personalului direct productiv, serviciile de la terti, cu cantitatea de produse estimata a se vinde in fiecare luna, respectiv trimestru. Usoara variatie a costurilor generale de administrare de la o perioada la alta se datoreaza in principal, includerii in aceasta categorie a regiei de sectie.

Pentru perioada precedenta finalizarii investitiei, costurile generale de administrare au fost determinate in baza datelor istorice aferente ultimilor trei ani de activitate.

Structura detaliata pe perioade a costurilor ocazionate de desfasurarea normala a activitatii este prezentata in Capitolul Anexe.

5.2. VENITURI

Estimarea veniturilor aferente vanzarilor de produse finite s-a realizat inmultind pretul/tona cu cantitatile estimate a se comercializa lunar, pentru fiecare dintre cele trei scenarii. Evolutia vanzarilor din punct de vedere cantitativ, pentru fiecare perioada a fost determinata functie de vanzarile de produse finite realizate lunar de catre societate in ultimii trei ani de activitate. Cu alte cuvinte s-a determinat ponderea vanzarilor de produse finite din fiecare luna in total vanzari de produse finite, pondere care a fost inmultita cu cantitatea de produse finite estimata a se comercializa lunar, pentru fiecare dintre cele trei scenarii.

Veniturile aferente produselor de morarit, FNC si cereale au fost determinate ca medie a vanzarilor aferente lor, din ultimii trei ani de activitate.

Situatia vanzarilor de produse finite determinate pentru o luna de activitate, pentru fiecare dintre cele trei scenarii se prezinta dupa cum urmeaza :

In varianta de scenariu normal, in medie vanzarile zilnice de produse au fost considerate la un nivel de 65% din total capaciatate de productie dupa realizarea investitiei. Pentru produse de morarit, FNC si cereale, vanzarile au fost mentinute la acelasi nivel ca si in anii precedenti.

Scenariul optimist prevede o crestere cu 20% a vanzarilor fata de scenariul normal.

In varianta pesimista, am prevazut o diminuare cu 20% a vanzarilor fata de scenariul considerat normal.

Cifrele prognozate pentru vanzari i-au in considerare fluctuatiile sezonale, astfel o fluctuatie a vanzarilor, pe fiecare luna in parte, poate fi observata in Contul de profit si pierdere sau in Cash-Flow (prezentate in acest raport in cap. Anexe).

Pentru celelalte elemente de venit, respectiv venituri din vanzarea marfurilor, estimarile au fost realizate in baza datelor istorice, mentinandu-se practic, la nivelul din trecut.

Pentru fiecare categorie de venit si cheltuiala aferente exploatarii, pentru perioada previzionata s-a considerat o rata medie a inflatiei de 3%.

5.3. AMORTIZAREA INVESTITIEI (ROI)

Asa cum a fost prezentat in Capitolul 5.1. Costurile investitiei, costul deschiderii fabricii de produse de panificatie va fi de aproximativ 2.500.000 EURO.

Afacerea urmeaza sa devina profitabila la mijlocul anului 2006, ca urmare a incetarii cheltuielilor cu lucrarile aferente investitiei si stabilizarii vanzarilor societatii.

Evolutia vanzarilor nete, Contul de profit si pierdere si Cash-Flow sunt prezentate dupa trei scenarii, astfel :

scenariul normal, cand Contul de profit si pierdere si Cash-Flow sunt prezentate dupa o evolutie normala si sezonala a vanzarilor  si reprezinta 65% din capacitatea maxima de productie;

scenariul pesimist, cand evolutia vanzarilor se considera cu 20% mai mica pentru fiecare luna, decat in cazul scenariului normal ;

scenariul optimist, cand evolutia vanzarilor se considera cu 20% mai mare pentru fiecare luna, decat in cazul scenariului normal .

Un calendar detaliat al derularii investitiei precum si o prognoza de cash flow sunt prezentate in Cap. Anexe.

5.4. FINANTARE

Proiectul pentru fabrica de panificatie si de patiserie va fi finantat in principal din credite, dar si din capital propriu.

Pentru realizarea obiectivului propus si anume cel de dezvoltare a procesului de productie a produselor de panificatie si de patiserie descrise in paginile precedente, firma are nevoie de o finantare care se compune din urmatoarele:

constructie hala pentru fabricarea produselor de panificatie si patiserie = 1.2860.131 EURO;

achizitie utilaje noi = 1.206.858 EURO, compuse din:

Dotari laborator probe si microproductie pentru produse de panificatie, specialitati panificatie si patiserie;

Linie pentru productia de panificatie;

Linie pentru productie specialitati panificatie;

Linie pentru productia de patiserie;

Utilaje frigorifice;

Utilaje pentru productia de biscuiti si fursecuri;

Utilaje pentru productia de paste scurte si uscate.

Astfel, total necesar investitie ar fi de cca 2.500.000 EURO (2.492.988), din care:

creditul bancar va fi in valoare de 85% din total investitie, adica 2.119.040 EURO;

iar societatea asigura 15% din total investitie - suma utilizata pentru demararea lucrarilor de constructii montaj.

Din cele de mai sus rezulta ca din aceasta activitate se poate rambursa creditul solicitat intr-o perioada de 120 de luni, trimestrial, cu o perioada de gratie de 12 luni. Astfel, rambursarea creditului va incepe din toamna anului 2006, mai precis din luna Noiembrie.

CAP. 6 ANALIZA DE SENZITIVITATE (SENSIBILITATE)

6.1 Pragul de rentabilitate

Prin pragul de rentabilitate s-a urmarit acel nivel al activitatii societatii SC PUIU CENDA SA incepand de la data la care aceasta obtine profit. In acest punct valoarea veniturilor si valoarea costurilor sunt identice, profitul fiind zero.

In analiza pragului de rentabilitate, intregul proces s-a bazat pe calculul volumului minim de vanzari necesar pentru a acoperi toate costurile fixe. Calculul pragului de rentabilitate pentru pentru produsele comercializate in noile conditii de productie s-a realizat utilizand urmatoarele date:

Astfel, analiza pragului de rentabilitate pe structura de produs pentru fiecare dintre cele trei scenarii se prezinta dupa cum urmeaza:

6.2 Termenul de recuperare a investitiei (Pay-back Period - PP)

Calculul termenului de recuperare este prezentat prin cash-flow-ul din operatiuni inclusiv cheltuieli financiare.

Evolutia termenului de recuperare a investitiei, prezentat dupa cele trei scenarii, in functie de evolutia vanzarilor, se prezinta astfel:

scenariul normal

termen de recuperare = 27 luni;

scenariul optimist

termen de recuperare = 21 de luni;

scenariul pesimist

termen de recuperare = 39 de luni;

Aceste calcule, precum si estimarea duratei (pay-back period) de recuperare a investitiei dupa cele trei scenarii, este prezentata detaliat in acest raport in Cap. Anexe.

6.3. Rata interna de rentabilitate & Valoarea actualizata neta

Rata interna de rentabilitate (Internal Rate of Return - IRR) si Valoarea actualizata neta (Net Present Value - NPV) reprezinta doi indicatori ce sunt calculati pe baza ratei de actualizare.

Calculul celor doi indicatori s-a facut dupa cele trei scenarii prezentate anterior (normal, pesimist si optimist), prin insumarea cash-flow-ului din operatiuni, cu valoarea investitiei si cheltuielile financiare anuale.

In estimarea valori de actualizare neta s-a incercat sa se calculeze:

mai intai o valoare actualizat neta (VAN_{R max}) cu o rata de actualizare sufiecient de mare (R_max) pentru a obtine o valoare negativa,

apoi s-a incercat sa se calculeze o valoare de actualizare neta (VAN_{R min}) cu o rata de actualizare suficient de mica (R_min) pentru a obtine o valoare pozitiva.

In urma acestor estimari, s-a calculat rata interna de recuperare (RIR) dupa urmatoarea formula:

RIR = R_minj + (R_max - R_min) x VAN _Rmin x (VAN_Rmin - VAN_Rmax)

Astfel calculata, rata interna de rentabilitate (RIR) pentru cele trei scenarii, se prezinta dupa cum urmeaza:

scenariu normal: RIR = 32%

scenariu optimist: RIR = 36,9%

sceanriu pesimist: RIR = 19%.

O descriere mai detaliata a calculului ratei interne de rentabilitate (RIR), dupa cele trei scenarii,  este prezentata in Cap. Anexe.