Judetul Ialomita

Judetul Ialomita

Geografie in statistici

Descoperirile arheologice atesta ca acest teritoriu este locuit continuu inca din paleolitic, uneltele si obiectele gasite la Cosereni, Bordusani ,Saveni si Dridu demonstrand acest lucru. Urme materiale specifice culturii neolitice s-au gasit in 15 localitati ialomitene. Epoca bronzului arata ca purtatorii aceslei culturi, care au trait pe teritoriul actual al judetului lalomita, practicau agricultura, olaritul, prelucrarea pietrei si cromului, aveau legaturi semnificative, inclusiv culturale, cu lumea heladica si miceniana. Mai tarziu, prezenta scitilor este dovedita de descoperirile facute la Hagieni si Ograda. Populatia geto-daca, superioara numeric si cultural, i-a anihilat. Triburile geto-dace din aceasta zona au avut legaturi stranse cu tracii din dreapta Dunarii, cu grecii, dar mai ales cu cetatile de pe malul Marii Negre: Histria, Calatis, Tomis. Cercetarile arheologice efectuate in lalomita au pus in evidenta existenta a 48 de asezari getice, situate pe principalele cursuri de ape curgatoare: lalomita, Bratul Borcea si Prahova, precum si in jurul lacurilor Dridu, Fundata, Amara si Strachina. Cea mai reprezentativa este cetatea fortificata de la Piscu Crasani, intre satele Copuzu si Crasani, comuna Balaciu, pe malul drept al raului lalomita. Istoricul Vasile Parvan afirma ca acesta este HELIS, celebru oras antic. Colonizarea Daciei de catre romani are si aici numeroase urme arheologice. in peste 30 de asezari. Cea mai importanta se afla la Dridu, ajunsa resedinta domneasca temporara in sec. al XVI-lea.

Primele atestari documentare sunt: Carareni si Lumineni (azi in satul Hagieni)-l392, Orasul de Floci-1431, Alexeni-1431, Stelnica, Bordusani,Facaeni, Vladeni, Fratilesti-1467, Fetesti-1528, Slobozia-1514. Orasul de Floci este prima capitala a Ialomitei, el cunoscand o perioada de inflorire intre secolete XVI-XVfI, pe aici facandu-se tranzitul comercial intre Europa si Asia Mica. Cronica lui Radu Popescu consemneaza ca aici s-a nascut, in anul I551, Mihai Viteazul, cel care a unit intr-un singur stat cele trei provincii istorice romanesti, fiul naturai al lui Patrascu Voda si al Teodorei.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, la Brosteni (comuna Ion Roata) si-a avut resedinta Evanghelie Zappa, initiatorul jocurilor panelene moderne, precursorul Olimpiadelor sportive de astazi.

Situat in sud-estul Romaniei. ocupand o insemnata parte din subdiviziunea estica a Campiei Romane, Baraganul, judetul lalomita este una dintre cele mai vechi unitati administrativ teritoriale ale tarii.Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tarii. La 31 decemtirle 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era urmatoarea: 4 orase si municipii (din care 3 municipii), 49 comune sr 130 sate. Resedinta judetului esle municipiul Slobozia.Judetul se invecineaza cu judetele: Prahova. Buzau, Braila (la nord), Constanta (la est), Calarasi (la sud) sj llfov (la vest).Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tfanzit intre Orient (prin Constanta) si Occldent. Judetul lalomita este strabatut de cursul inferior al raului cu acelasi nume, dar si de fluviul Dunarea, intre bratele sale Borcea si Dunarea Veche aflandu-se o mare suprafata cu potential agricol ridicat. Forma de relief dominanta este campia, la ea adaugandu-se lunca Dunarii si lunca lalomitei.

Clima judetului este continentala, caracterizandu-se printr-o amplitudine termica anuala si diurna relativ mare si prin cantitatile reduse da precipitatii; in ultlmil 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra ciclului vegetativ al plantelor. 0 alta caracteristica a climel judetului lalomita o constituie regimul vanturilor. directiile lor predominante fiind din nord-est si nord. Reteaua hidrografica a judetului este reprezentata de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche, raurile lalomita si Prahova. lacurile de lunca (Piersica, Bantu), lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviale (Ezer, Strachina, Fundata, etc.)

FERMA "Georgian Iordache", judetul Ialomita

Ferma "Georgian Iordache" are o suprafata de 110 ha, impartita dupa cum urmeaza:

Ferma are 3 muncitori care lucreaza 24 zile pe luna, 9 luni pe an si 2 utilaje care functioneaza 20 zile pe luna, 9 luni pe an.

CORESPONDENTA IN SIMPLEX:

1 - grau

2 - orz

3 - porumb boabe

4 - floarea soarelui

5 - lucerna

6 - mazare

7 - camere

RESTRICTII:

Suprafata totala: X1+X2+X3 ≤ 110 ha

Suprafata paioase: X1+X2 ≤ 55 ha

Suprafata leguminoase: X3 ≤ 37 ha

Necesarul ZN manuale: 3.65X1 + 4.10X2 + 36.04X3 ≤ 648 ZN

Necesarul ZN mecanizate: 1.33X1 + 1.44X2 + 1.12X3 ≤ 360 ZN

Salarii manuale totale: 58.76X1 + 65.94X2 + 635.73X3 ≤ 14934 RON

Necesar ZN manuale iulie: 0.34X1 +0.69X2 + 18.26X3 ≤ 72 ZN

Necesar ZN mecanizate iulie: X1 + 0.43X3 ≤ 40 ZN

Cheltuieli totale: 1500X1 + 1500X2+ 1500X3 ≤ 165.000 RON

MATRICEA

VARIANTE SIMPLEX

VARIANTA TGEO1

FUNCTIA OBIECTIV 1:

X1 = 130 GRAU

X2 = 120 ORZ

X3 = 210 PB BOABE

X4 = 280 FL SOARELUI

X5 = 150 LUCERNA

X6 = 110 MAZARE

X7 = 329 CAMERE

VARIANTE PRIMALE:

VARIABILE DUALE:

VARIANTA CRESTE SUPRAFATA TGEO2

FUNCTIA OBIECTIV 1:

X1 = 130 GRAU

X2 = 120 ORZ

X3 = 210 PB BOABE

X4 = 280 FL SOARELUI

X5 = 150 LUCERNA

X6 = 110 MAZARE

X7 = 329 CAMERE

VARIANTE PRIMALE

VARIANTE DUALE

VARIANTA SCADE ZN MANUALE PE AN SI PE LUNA MAI TGEO3

FUNCTIA OBIECTIV 1:

X1 = 130 GRAU

X2 = 120 ORZ

X3 = 210 PB BOABE

X4 = 280 FL SOARELUI

X5 = 150 LUCERNA

X6 = 110 MAZARE

X7 = 329 CAMERE

VARIANTE PRIMALE

VARIANTE DUALE