Protectia civila

PROTECTIA CIVILA

Scurt istoric

In Romania, protectia civila a luat fiinta prin decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de "Aparare pasiva", avand ca scop "sa limiteze bombardamentele aeriene asupra populatiei sau resurselor teritoriului, prin protectia directa sau micsorand eficacitatea atacurilor aeriene".

Apararea pasiva din Romania, realizeaza un plan superior de activitate in anul 1939 cand este promulgata "Legea pentru apararea antiaeriana activa si pasiva a teritoriului ". In baza acestei legi si a altor decrete ale Guvernului, apararea pasiva si-a facut prezenta in timpul celui de-la doilea razboi mondial, atat pentru alarmarea populatiei despre pericolele aeriene cat si pentru interventia de salvare a oamenilor surprinsi sub daramaturi, ca urmare a bombardamentelor aeriene.

Apararea pasiva cunoaste o dezvoltare dupa anul 1952 cand se infiinteaza "Apararea Locala Antiaeriana" si care in anul 1978, in baza "Legii privind apararea civila in Romania" devine "Apararea Civila".

Sunt emise in aceasta perioada decrete Guvernamentale privind:

protectia si interventia formatiunilor de aparare civila in cazul atacurilor aeriene;

protectia si interventia formatiunilor de aparare civila in caz de dezastre;

asigurarea interventiei in caz de accident nuclear ;

se intocmesc planuri de protectie si interventie in cazul atacurilor aeriene si dezastrelor.

Legea privind apararea civila din Romania din anul 1978, a scos, in evidenta pentru prima data rolul si locul apararii civile in cadrul sistemului national de aparare a tarii.

Se stabileste astfel ca apararea civila este parte componenta a sistemului natural de aparare si trebuie sa asigure pregatirea populatiei, teritoriului si economiei pentru protectia cetatenilor si bunurilor materiale de orice natura, in timp de razboi sau in alte situatii speciale.

Conform acestei legi se stabilesc masurile apararii civile, se constituie state majore si comisii de specialitate, precum si formatiuni de protectie civila. Sunt stabilite formele si metodele de pregatire a populatiei si formatiunilor de protectie civila prin : convocari, antrenamente, sedinte practice si in final prin exercitii si aplicatii cu agentii economici, orase, judete, grupuri de judete.

Revolutia din decembrie 1989, a creat conditii noi perfectionarii activitatii de aparare civila si in 1996, Parlamentul Romaniei adopta "Legea protectiei civile."

Prin aceasta lege se schimba denumirea de aparare civila in protectie civila si se fac precizari privind atributiile protectiei civile si ansamblurile masurilor in caz de razboi sau dezastre.

Schimbarile politice, economice si militare din perioada anilor 1996 - 2004, au dus si la schimbari in domeniul protectiei civile. La 24.11.2004, Parlamentul Romaniei a adoptat o noua lege denumita "Legea privind Protectia Civila". Conform acestei noi legi, la elaborarea strategiei nationale a protectiei civile, se au in vedere principiile, scopurile si obiectivele prevazute in Strategia Internationala pentru Prevenirea catastrofelor, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, precum si cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene in domeniu.

Conform legii protectiei civile, organizarea si coordonarea unitara a activitatilor de intensificare a masurilor de protectie civila, in situatii speciale se hotarasc de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii.

Trebuie retinut ca protectia civila, cunoaste permanent o dezvoltare si o adaptare la noile cerinte politice, economice, militare ceea ce duce si la unele schimbari in structura acesteia. Noile acte normative care apar, Legi sau Ordonante ale Guvernului Romaniei - trebuiesc duse la indeplinire prin aplicarea lor la toate esaloanele protectiei civile.

2.Unele consideratii privind necesitatea protectiei civile

Protectia Civila a aparut odata cu cresterea pericolelor pe care le-au generat razboaiele impotriva populatiei civile care nu era implicata in desfasurarea ostilitatilor militare. Dupa cum se cunoaste, razboiul - cel mai mare flagel social - a provocat omenirii imense pierderi umane si materiale de-a lungul intregii sale istorii cu deosebire in ultimul secol al mileniului doi, cand mijloacele purtatoare la tinta si armamentul de distrugere au cunoscut o evolutie ascendenta, fara precedent.

In aceste conditii se poate aprecia ca satelitii, rachetele si armele de distrugere in masa, au devenit cele mai grave pericole pentru omenire cu consecinte imprevizibile, dezastruoase si reparabile.

In conditiile intrebuintarii armelor de nimicire in masa, se apreciaza ca pierderile umane pot varia de la zeci de mii la sute de mii, in functie de felul armei si masurile de protectie care s-au luat pentru populatie. Aceasta insecuritate a populatiei, in cazul conflictelor militare a fost determinata de noua conceptie de purtare a razboaielor in functie de scopurile politice, economice, militare si sociale urmarite in zona respectiva (cazuri mai recente Afganistan si Irak). In aceste confruntari militare, populatia civila este cel mai greu incercata, daca avem in vedere numarul mare de victime, violente, foamete, panica si lipsa unui viitor.

In ultimul timp, necesitatea existentei protectiei civile, este determinata si de numarul mare de dezastre care apar pe teritoriul unei tari sau a unor actiuni teroriste (cele mai semnificative S.U.A Spania si Orientul Apropiat). In aceste conditii fiecare tara si-a marit grija pentru protectia populatiei, prin pregatirea ei si informarea sistematica despre pericolele pe care le prezinta dezastrele si actiunile teroriste.

In functie de conceptul de securitate nationala a fiecarei tari, sunt elaborate acte normative care stabilesc rolul si locul protectiei civile in ansamblul masurilor de aparare nationala.

Este evidenta aprecierea generala ca protectia civila trebuie reconsiderata in contextul cerintelor impuse de un eventual razboi modern dar si de dezvoltarea economica actuala, cu multe riscuri de dezastre. Protocolul de la Geneva din 1949 si la care a aderat si Romania, in anul 1990 arata ca, prin protectia civila, se intelege indeplinirea sarcinilor umanitare, destinate sa protejeze populatia civila impotriva ostilitatilor sau dezastrelor si sa o ajute sa depaseasca efectele lor imediate, asigurand conditiile necesare de supravietuire.

3.Rolul si locul protectiei civile in cadrul sistemului securitatii nationale

Rolul si locul Protectiei Civile in cadrul sistemului securitatii nationale este bine conturat in Legea privind Protectia Civila nr. 481/24.11.2004, care la art.1 arata ca : 'Protectia civila este o ccomponenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu integrat de activitati specifice, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si informare publica, planificate, organizate si realizate potrivit legii privind protectia civila, in scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conlictelor armate si inlaturarea operativa a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate.'

Pentru indeplinirea scopului prevazut la art.1 din Legea privind protectia civila, protectiei civile ii revin urmatoarele atributii:

identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generate de dezastre naturale si tehnologice de pe teritoriul Romaniei;

culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la protectia civila;

informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloace de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul de urgenta;

organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capaci-tatii de interventie optime a serviciilor pentru situatii de urgenta;

instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatiile de urgenta;

protectia populatiei si a bununilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului impotrivsa efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;

asigurarea conditiilor minime de supravietuire a populatiei in situatii de urgenta sau de conflict armat;

organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti, limitarea si inlatu-rarea efectelor situatiilor de urgenta civila si pentru reabilitarea unitatilor publice afectate;

limitarea si inlaturarea efectelor dezastruoase si a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;

asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexploatata din timpul conflictelor militare;

participarea la misiuni internationale specifice;

constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice in situatii de urgenta sau de conflict armat.

Atributiile protectiei civile se completeaza si cu prevederile cuprinse in alte acte normative privind strategia de securitate nationala, cu planurile si programele adoptate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, precum si cu programele si procedurile elabo-rate de organismele specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord si Uniunii Europene.

Pentru indeplinirea atributiilor specifice Protectie civila sunt constituite servicii de urgenta profesioniste si voluntare.

Autoritatile Administratiei Publice Centrale si Locale, Institu-tiile publice, organizatiile neguvernamentale si agentii economice, indiferent de forma de proprietate, raspund de aplicarea masurilor de protectie civila, potivit domeniului lor de competenta.

Masurile organizatorice si de pregatire pe liniile de protectie civila au caracter permanent si se intensifica la instituirea starilor exceptionale si la declararea mobilizarii sau pe timp de razboi. Ele se aplica gradual, in functie de amploarea si intensitatea situatiei de urgenta.

Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul protectiei civile se asigura, la nivel central de catre Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local, de catre Inspectoratele Judetene si Inspectoratele Municipiilor pentru Situatii de Urgenta.

4.Organizarea protectiei civile in Romania

Pentru indeplinirea atributiilor sale, protectia civila este organizata pe principiul administrativ - teritorial si al locului de munca, la ministere si celelalte organe ale administratiei publice centrale, la judete, localitati, institutii publice si agenti economici.

Organizarea protectiei civile la nivelul unitatilor administrativ - teritoriale, al institutiilor publice, ai agentilor economici, se reali-zeaza in raport cu clasificare acestora din punct de vedere al pro-tectiei civile.

Activitatea de protectie civila din Romania este coordonata de Prim - Ministru care conduce aceasta activitate prin Ministerul Administratiilor si Internelor, in calitate de Presedinte al Comite- tului National pentru Situatii de Urgenta.

La nivelul Institutiilor publice centrale si locale, activitatea de protectie civila este condusa de catre presedintii comitetelor pentru situatii de urgenta, iar la nivelul agentiilor economice da catre conducatorii acestora.

La toate nivelele de competenta, in structurile cu activitate permanenta sau temporara, se constituie structuri specializate in domeniul protectiei civile, iar la nivelul municipiilor, oraselor, comunelor, institutiilor publice si al agentiilor economice, cuprinsi in clasificarea din punct de vedere al protectiei civile, se incadrea-za personal de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile.

Activitatea de prevenire in domeniul protectiei civile si al interventiei operative, se asigura de catre serviciile de urgenta prin structuri specializate, in conformitate cu competentele si atributiile stabilite potrivit legii. Serviciile de urgenta profesioniste sau voluntare si celelalte structuri specializate pentru interventie si actiune in situatie de urgenta, constituie de catre autoritatile abilitate, in conditiile legii, cuprind personal si formatiuni instruite in specialitati necesare protectiei civile.

Coordonarea de specialitate a activitatilor de protectie civila, se realizeaza de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin Centrele Operationale de Urgenta in timp de pace si prin punctele de comanda pe timpul starilor exceptionale de mobilizare sau la razboi.

5. Drepturile si obligatiile cetatenilor pe linie de protectie civila

In legea nr. 481/2004, privind protectia civila, se specifica clar drepturile si obligatiile cetatenilor pe linie de protectie civila.

In lege se prevede ca cetatenii Romaniei au urmatoarele drepturi:

sa incheie contracte de voluntariat pentru incadrarea in serviciile de urgenta voluntare cu reprezentantii autoritatilor Administratiei Publice locale;

cetatenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat, ori ca urmare a executarii interventiei de catre serviciile de urgenta, au dreptul la ajutoare de urgenta si la despagubiri, dupa caz. Despagubirile se acorda in urma solicitarii scrise a celui prejudiciat, adresata primarului, pe baza actului de constatare, intocmit de organele competente si a hotararii Consiliului local, din fondurile prevazute in bugetul local cu aceasta destinatie sau din cele aprobate prin Hot. Guvernului ;

personalul serviciului de urgenta voluntara si cetatenii care participa la actiuni preventive si de interventie pentru limitare, recuperare si reabilitare pe timpul situatiilor de urgenta, beneficiaza de compensatii banesti, drepturi sociale si alte facilitati stabilite in statutul personalului voluntar.

In cea ce priveste obligatiile cetatenilor romani, in lege se prevede ca acestia:

sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de Autoritatile Administratiei Publice centrale si locale, precum si de conducatorii institutiilor publice, ai agentiilor economice ;

sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse de autoritatile competente, sau de personalul investit cu avizul autoritatilor publice din cadrul serviciilor publice de urgenta ;

sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea nr.112, despre producerea oricarei situatii de urgenta ;

sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde isi desfasoara activitatea ;

sa participe la intretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala si in caz de necesitate, la amenajarea spatiilor de adapostire din teren ;

sa-si asigure mijloace individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa, precum si alte materiale de prima necesitate pentru protectia familiilor lor ;

sa permita in situatii de urgenta civila, accesul fortelor si mij-loacelor de interventie, in incinta sau pe terenul proprietate privata ;

sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate privata sau apartinand asociatiilor de locatari sau proprietari, precum si accesul persoanelor autorizate in vederea intretinerii acestora;

sa accepte si sa efectueze: evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit masurilor dispuse de autoritatile locale ;

sa solicite avizele si autorizatiile pivind protectia civila, in cazurile prevazute de lege.

Avand in vedere ca activitatea de protectie civila este de interes national, incalcarea prevederilor prevazute in Legea protectiei civile, atrage raspunderea juridica civila, contraven-tionala sau penala dupa caz. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul serviciilor de urgenta de protectie civila, personal desemnat de Inspectoratul de General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, nominalizati de Inspectorii Sefi, precum si de catre conducatorii Autoritatilor Adinistratiei Publice cu atributii in domeniul protectiei civile.