SUDAREA PRIN PUNCTE

SUDAREA PRIN PUNCTE

Sudarea electrica prin presiune, prin puncte, este larg folosita in industrie, datorita avantajelor ce le reprezinta, in special datorita marii productivitati a operatiei.

Pentru obtinerea unei suduri de calitate este necesar ca miezul punctului de sudare, care rezulta din topire cu patrundere pe suprafetele celor doua table imbinate intre ele, sa fie de forma unui bob de linte cu diametrul dm aproape cat diametrul electrozilor de, iar acest punct sa fie inconjurat de o zona de diametru dt, in care imbinarea este realizata in stare plastica, fara topire, formata din graunti cristalini comuni ambelor piese.

Punctul de sudura poate fi obtinut in mai multe moduri, in functie de tipul masinii de sudare, adica de felul cum se realizeaza in timp presarea fata de conectarea curentului de sudare, respectiv deconectarea si depresarea.

Din diagramele presiune-timp P= f)t) si curentul de sudare-timp I= f(t) in cazul masinilor actionate cu pedala reies intarzierea presarii maxime fasa de inceputul conectarii curentului, si depresarea ce incepe inainte de deconectare sau dupa deconectare, uneori chiar cu marirea fortei (figurile a si b).

La sudarea masinilor actionate cu aer comprimat si cu comanda automata, inceputul presarii maxime se regleaza inainte de conectarea curentului, iar sfarsitul presarii maxime depaseste deconectarea, uneori chiar cu marirea fortei de presare (figurile c si d).

Punctele realizate prin variantele a si b sunt calitativ inferioare celor realizate dupa variantele c si d

Pentru sudare trebuie folosite numai table planate cu suprafete absolut curate, lipsite de oxizi si de impuritati; de aceea este indicata numai tabla decapata.

In cazul sudarii tablelor nedecapate se folosesc numai regimuri moi, deoarece oxizii pot fi indepartati in timp mai prelungit. Tablele zincate se sudeaza numai cu regimurile cele mai dure. Punctele se executa la anumite distante, in functie de grosimea tablelor de sudat.

De asemenea, din centrul punctului de sudura pana la margine trebuie sa fie pastrata o anumita distanta.

Se sudeaza table de otel carbon sau aliat, aluminiu, cupru etc. Tablele de otel sudate cu regimuri dure necesita densitati mari de curent, de peste 300 A/mm², iar in cazul sudarii cu regimuri moi, densitatea poate fi micsorata pana la 100 A/mm² . Pentru tablele de cupru si de aluminiu tinand seama ca acestea au o mare conductivitate termica si electrica, sunt necesare densitati de curent mult mai mari, de 500-600 A/mm².

In tabele se dau regimurile de sudare prin puncte ale tablelor de otel decapate cu continut redus de carbon, cu regimuri de sudare moi si dure.

Regimurile din tabelul 42 pot fi folosite si la sudarea tablelor de otel nedecapate cu productivitati de peste 50 puncte/minut; regimurile moi necesita timpi de sudare prelungiti, si de aceea productivitatea scade pana la 10 puncte/min. Sudurile prin puncte se executa in pozitia orizontala a pieselor. Rezistenta la forfecare a unui punct sudat executat in bune conditii variaza intre 20 si 25 daN /mm².

De importanta mare pentru obtinerea de puncte sudate rezistente este calitatea materialului electrozilor si forma la varf a acestora. Diametrul varfului electrodului se ia egal cu 2s+3 mm, in care s este grosimea tablelor; in cazul tablelor cu grosimea peste 1,5 mm este mai indicata relatia d= 1,5 s+ 5+mm.

Electrozii trebuie sa fie din aliaje de cupru-crom, care au rezistenta mecanica mare si o conductivitate electrica si termica buna.

Forma la varf a electrozilor se alege plata sau bombata- mai rar alte forme. Electrozii trebuie sa fie asezati perfect coaxial, iar suprafetele de contact ale varfurilor trebuie sa fie absolut curate .

In prima figura se prezinta modul corect de asezare a tablelor intre electrozi, iar in cea de a doua, modul de prindere a electrozilor in portelectrod.

Electrozii sunt prevazuti central cu o gaura, prin care circula apa de racire; dupa introducerea electrozilor in portelectrozi, teava de racire a portelectrozilor trebuie sa vina aproape de fundul electrodului, pentru ca racirea varfului electrodului sa fie cat mai intensa.

In cazul sudarii a doua table de grosimi diferite, diametrul la varful electrozilor se calculeaza tot cu relatiile date mai inainte, insa dispunerea electrozilor se inverseaza, adica electrodul cu diametrul mai mare se dispune pe partea tablei subtiri si cel cu diametrul mai mic pe partea tablei mai groase.

Aceasta dispozitie evita supraincalzirile sau eventualele perforari ale tablei subtiri.

Pentru un unct sudat de calitate, adancitura (urma) lasata de electrozi in table nu trebuie sa depaseasca 15% din grosimea tablei respective, deoarece o subtiere prea mare micsoreaza rezistenta punctului sudat.

Suprafetele exterioare ale punctelor sudate nu trebuie sa prezinte topiri sau stropiri care se produc din cauza necuratarii periodice a varfului de contact a electrodului, cat si in cazul folosirii unor table necorespunzator curatite.

Sudurile nu trebuie sa contina pori sau incluziuni care se produc tot din cauza murdariei de pe suprafetele tablelor.

Punctul sudat trebuie sa fie bine patruns cu un miez topit din ambele suprafete ale tablelor. Defectele de nealiere au la baza regimuri prea moi, timpi prea scurti de sudare, contacte defectuoase intre electrozi si suprafetele tablelor, forte de presare prea mici etc.

Inainte de inceperea sudarii este necesar sa fie executate cateva puncte de sudura de proba, care sa fie supuse incercarilor de rezistenta.

Sudarea prin puncte poate fi executata si in unele variante , daca se dispune de utilaj corespunzator sau de unele materiale.

Sudarea prin puncte si lipire cu adeziv este folosita atunci cand imbinarile sudate prin puncte sa fie si etanse. Pe suprapunerea dintre tabla curatata perfect se aplica adezivul de lipire conform figurii dupa care tablele se sudeaza cu masinile obisnuite de sudare prin puncte, in general cu regimuri mai dure.

Sudarea prin puncte in relief este un procedeu folosit la productia in masa, cand piesele de sudat nu au o suprafata mare.

In prealabil, pe una din piese se imprima prin poansonare reliefuri, adica ridicaturi care pot fi de diferite forme: rotunde, inelare, alungite etc.

Ele se imprima uniform la distante egale si de maime absolut constanta. In general, numarul de reliefuri ce se imprima unei piese de sudat nu trece de 10 reliefuri. In cazul cand tablele sunt de grosimi diferite, reliefuriule se executa in tabla mai groasa; in acest caz, punctele sudate sunt mai rezistente.

Pentru tablele subtiri de 1-3 mm, diametrul reliefului la varf se executa de 3-5 mm, cu inaltimea de 0,75-1,25 mm. Sudarea nu poate fi executata la masinile obisnuite de sudare prin puncte, ci sunt necesare prese puternice pneumatice sau hidraulice, prevazute cu electrozi de cupru sub forma de placi, intre care se introduc piesele desudat, din care una are imprimata reliefuri; punctele sudate se realizeaza dintr-o singura presare.

In general, presele pentru sudarea prin puncte cu reliefuri sunt masini cu puteri de peste 100 kVA, deoarece ele sunt destinate executiei simultane de puncte multiple.

Sudarea prin puncte dintr-o singura parte.

Dispozitia ambilor electrozi poate fi cu aranjarea acestora dintr-o singura parte, in care caz dintr-o singura presare se obtin doua puncte de sudura.

Pentru asigurarea unei bune conduceri a curentului, in vederea realizarii unor puncte sudate de calitate, este necesar ca sub table sa fie dispusa o garnitura de cupru. Prin aceasta se mareste curentul de derivatie si se obtine o mai buna conducere a curentului in punbctele de contact ale celor doua table, ceea ce permite realizarea unor suduri de calitate.