Acceptiunile notiunii de coruptie in dreptul penal roman

Acceptiunile notiunii de coruptie in dreptul penal roman.

In legislatia noastra, spre deosebire de cea a altor state (talia, Franta, Statele Unite ale Americii s.a.) nu exista vreun text care sa incrimineze o infractiune denumita "coruptie", dar literatura juridica cuprinde in aceasta notiune, in sens larg, numeroase incalcari ale legii penale ce privesc sfera relatiilor de serviciu.

Codul penal roman intrat in vigoare la 1 ianuarie 1969, cu modificarile ulterioare, cat si legile speciale nu dau o definitie termenului de coruptie[1], intalnindu-se totusi, doua situatii in care, fara a fi definit, termenul e consemnat ca atare. Astfel, articolul 201, avand ca denumire marginala - nome juris - "Coruptia sexuala", incrimineaza actele cu caracter obscen savarsite asupra unui minor. De asemenea, articolul 261, intitulat "Incercarea de a determina marturia mincinoasa", foloseste termenul in alin. 1, care pedepseste incercarea de a determina o persoana prin constrangere sau corupere sa dea declaratii mincinoase intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori. Termenul "coruptie" apare si in titlul Legii nr. 83 din 21 iulie 1992 "privind procedura urgenta de urmarire si judecare pentru unele infractiuni de coruptie" a carei sfera de aplicare e limitata, in mod exclusiv, la infractiunile de luare de mita (art. 254 c. Pen.), dare de mita(art. 255 C.Pen.), primire de foloase necuvenite (art. 254 C.Pen.) si trafic de influenta (art. 257 C.Pen.)

John A. Gardiner arata ca fenomenului "coruptiei" nu i se poate da o singura definitie, deoarece coruptia este o problema nationala si internationala cu multiple forme de manifestare si, ca atare, are si ea multiple acceptiuni.[2] Conceputa in cel mai natural sens al cuvantului, coruptia e folosirea abuziva a puterii in avantaj propriu.

Unii autori accepta, de asemenea, ideea ca fenomenului de coruptie nu i se poate da o definitie universal valabila pentru toate societatile, specialistii dreptului penal fiind de acord ca acest concept este, de cele mai multe ori, evaziv, ambiguu si reductionist. Pentru majoritatea sistemelor penale coruptia e un concept prioritar normativ, desemnand incalcarea sau transgresiunea ilegala si imorala a normelor referitoare la indatoririle functionarului public, agentilor economici sau persoanelor care efectueaza diferite operatii financiare sau bancare.[3] Asemenea viziune asupra coruptiei o au, de pilda, Codurile penale ale S.U.A. si Frantei.

Pentru alte sisteme de drept penal notiunea de coruptie desemneaza diferitele acte sau fapte ilicite, prin utilizarea abuziva si frauduloasa a puterii (politice, administrative, judecatoresti) in scopul obtinerii unor avantaje personale de catre agentii publici (functionari, judecatori, administratori, conducatori economici, etc.)[5], dar si fapte care privesc alte forme de obtinere de foloase. Pe aceasta linie se inscriu Codurile penale spaniol, portughez, german, s.a.

Plecand de la acest inteles larg, in legislatia romana in vigoare se identifica o serie de incriminari care au drept mobil un avantaj material sau un alt folos. Codul penal cuprinde mai multe fapte asa-zise de coruptie, in sensul cel mai larg al acestei notiuni:

unele din infractiunile contra statului se comit, in majoritatea cazurilor, pentru un profit sau un alt avantaj: tradarea (art.155), tradarea prin transmitere de secrete (art.157), spionajul (art.159)[6], subminarea economiei nationale (art.165);

la infractiunile contra persoanei exista o varianta a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal (art.189 alin.2) cand fapta se comite pentru ca in schimbul eliberarii sa se ceara un folos material sau orice alt avantaj. De asemenea, constituie santaj (art.194) constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi, in mod injust, un folos pentru sine sau pentru altul. Reprezinta infractiunea de seductie (art.199) fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex feminin, mai mica de 18 ani, de a avea cu el raport sexual (in limbajul obisnuit o asemenea infractiune mai e cunoscuta si sub denumirea de "corupere de minori");

infractiunile contra avutului public si privat, in afara de distrugere (art.217 - 219) sunt fapte la care subiectul urmareste sau doar accepta un folos material injust, pentru sine sau pentru altul: furtul (art.208 - 210), delapidarea (art.215), talharia (art. 211), pirateria (art.212), abuzul de incredere (art.213), gestiunea frauduloasa (art.214), inselaciunea (art.215), insusirea bunului gasit (art.216), tulburarea de posesie (art.220) si tainuirea (art.221);

dintre infractiunile contra autoritatii mentionam uzurparea de calitati oficiale (art.240), sustragerea de inscrisuri (art. 242), sustragerea de sub sechestru (art.244);

la infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul putem identifica drept fapte de coruptie: abuzul in serviciu contra intereselor persoanei (art.246), abuzul in serviciu contra intereselor publice (art.248), luarea de mita (art.254), darea de mita (art.255), primirea de foloase necuvenite (art. 256) si traficul de influenta (art. 257);

la infractiunile care impiedica infaptuirea justitiei: favorizarea infractorului (art. 264);

unele infractiuni de fals: falsificarea de monede sau de alte valori (art.282), falsificarea de timbre, marci postale sau bilete de transport (art. 283), falsificarea de valori straine (art.284), falsificarea instrumentelor oficiale (art. 286), folosirea instrumentelor oficiale false (art.287), falsul material in inscrisuri oficiale (art.288), falsul intelectual (art.289), falsul in inscrisuri sub semnatura privata (art.290) si uzul de fals (art.291);

infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice: specula (art. 295), inselaciune la masuratoare (art. 296), inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor (art. 297), divulgarea secretului economic (art. 298), concurenta neloiala (art. 301) si deturnarea de fonduri (art. 302¹);

infractiunile contra sanatatii publice: traficul de stupefiante (art.312), falsificarea de alimente sau alte produse(art.313).

Fara a aduce o definitie a termenului de coruptie, Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie precizeaza expres care sunt infractiunile de coruptie, care sunt infractiunile asimilate acestora, precum si infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie.

Astfel, art.5, alin.1 incrimineaza infractiunile care pana acum faceau obiectul notiunii de coruptie inteleasa in mod strict in literatura juridica de drept penal: luarea de mita (art.254), darea de mita (art.255), primirea de foloase necuvenite (art. 256) si traficul de influenta (art. 257).

Potrivit articolului 254 Cod Penal, "constituie luare de mita fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primeste bani sau alte foloase ce nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri (alin.1). Pedeapsa este mai mare daca fapta este savarsita de un functionar cu atributii de control (alin.2). Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata lor in bani (alin.3).

Conform articolului 255 Cod Penal, se incrimineaza ca dare de mita promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art. 254 (alin.1). fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita (alin.2). Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune (alin.3). dispozitiile privind confiscarea se aplica in mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare (alin.4). banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazul in care a fost constransa sau a denuntat autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune (alin.5).

Primirea de foloase necuvenite (art.256) e inteleasa ca fiind primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani sau de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale si la care era obligat in temeiul acesteia (alin.1). banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani (alin.2).

Potrivit articolului 257, constituie infractiunea de trafic de influenta primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase sau acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu (alin.1). banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani (alin.2).

In articolele 10 - 13 din Legea nr. 78/2000 sunt incriminate infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie:

Art. 10:

a.  stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare;

b.  acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;

c.  utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate.

Art. 11:

a.  fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite, are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo insarcinare, de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de catre economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta e de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

Art. 12:

a.  efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;

b.  folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

Art. 13:

a.  fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid sau intr-o formatiune politica, intr-un sindicat ori intr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie si care foloseste influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie sunt prevazute in articolul 17 din Legea nr. 78/2000, dupa cum urmeaza:

a.  tainuirea bunurilor provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie, precum si favorizarea persoanelor care au comis o astfel de infractiune;

b.  asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

c.  falsul si uzul de fals savarsite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie savarsite in realizarea scopului urmarit printr-o astfel de infractiune;

d.  abuzul in serviciu contra intereselor publice, savarsit in realizarea scopului urmarit printr-o infractiune de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

e.  infractiunile de spalare a banilor, prevazute in Legea nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

f.   contrabanda cu bunuri provenite din savarsirea unei infractiuni de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie ori savarsita in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune;

g.  infractiunile prevazute in Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, savarsite in legatura cu infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

h.  infractiunea de bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in legatura cu infractiunile de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

i.   traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei, savarsite in legatura cu o infractiune de coruptie sau asimilata infractiunilor de coruptie;

Legea nr. 5/1973 privind fondul locativ[8] prevede in articolul 70, alin.1 ca se pedepseste pretinderea sau primirea, direct sau indirect, de bani sau orice alt folos material pentru a indica persoana careia urmeaza a i se inchiria o suprafata locativa sau pentru a consimti la inchirierea sau schimbul, cand legea conditioneaza inchirierea sau schimbul de o asemenea indicare sau consimtire. (modalitate specifica a infractiunii de luare de mita, conform art.5, alin.1 din lege).

De asemenea Legea nr. 11/1990 privind incuviintarea adoptiei[9] sanctioneaza (art.11) fapta parintelui, tutorelui sau ocrotitorului legal, care pretinde sau primeste, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale in scopul adoptiei unui copil. La fel, fapta persoanei care, in vederea obtinerii unui folos material necuvenit, intermediaza sau inlesneste adoptarea unui copil.

Prin Legea nr. 4/1995 privind donarea de sange, utilizarea terapeutica a sangelui si organizarea transfuzionala in Romania[10] au fost incriminate, printre altele, actiunea de a determina o persoana sa doneze sange in schimbul unor drepturi banesti, in scopul comercializarii sangelui donat sau a derivatelor sale (art.36, lit. b) si organizarea transfuziei in scopul obtinerii de profit realizat pe seama sangelui, a plasmei si a derivatelor sanguine de origine umana.

In fine, semnalam asa-zisa coruptie electorala. Conform Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale[11] se pedepsesc promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegatori, in acelasi scop (art.94). De asemenea, potrivit legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului , se pedepseste promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze pentru o anumita lista de candidati sau candidat independent, precum si primirea acestora de catre alegator, in acelasi scop (art.77, alin.1). pedeapsa e mai mare daca fapta a fost savarsita de un observator intern (art.77, alin.2). in conformitate cu prevederile articolului 27din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea presedintelui Romaniei pedepsele prevazute de lege pentru incalcarea dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, se aplica si in ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor legale corespunzatoare privind alegerea Presedintelui Romaniei.

In afara acceptiunii sale strict juridice, coruptia are si o dimensiune politica si institutionala. Formele coruptiei sunt mult mai variate, unele dintre ele - ca favoritismul, ingerinta in activitatea functionarilor sau acea forma traditionala, "interventia" - fiind considerate, daca nu acte cotidiene, cel mult abateri minore care nu pot fi sanctionate penal. Acestora li se adauga alte manifestari de coruptie, practicate pe scara larga, care rezulta din influenta banului in viata politica, tot mai mediatizata, combinata cu descentralizarea puterii locale, urbanizarea rapida si internationalizarea relatiilor economice.