FRUCTELE SI LEGUMELE SI IMPORTANTA LOR IN ALIMENTATIE

Fructele si legumele si importanta lor in alimentatie

Dieta zilnica trebuie sa contina fructe si legume deoarece acestea sunt o sursa importanta de vitamine pentru sanatatea organismului nostru.

Naturale si cu un continut bogat de vitamine si minerale, fructele si legumele ne ajuta sa fim sanatosi in orice anotimp.

Legumele si fructele contin si antioxidanti sau fitochimicale care ajuta la protejarea organismului impotriva cancerului, diabetului si bolilor de inima.

Plantele cu flori nu au doar flori frumoase ci furnizeaza si fructe si seminte, cum ar fi merele, avocado si graul - toate fiind parte importanta a regimului alimentar al animalelor, pasarilor si oamenilor.

Printre fructele suculente, consumate si raspandite se numara poame precum merele si avocado, bace precum rosiile, rodiile, strugurii, portocalele si pepenii si drupe precum migdalele. Printre fructele uscate se numara paltinul de munte, floarea soarelui, macul si graul.

Pentru a prospera, orice specie de planta trebuie sa se asigure ca semintele sale sunt larg raspandite. Semintele de papadie, raspandite de vant, au un smoc de peri care actioneaza ca o parasuta, facilitand raspandirea.

Cu marea lor varietate de culori, care pot fi delicate sau intense, florile sunt intotdeauna placute la vedere, insa scopul lor este acela de a asigura polenizarea si raspandirea semintelor lor si astfel de a perpetua specia.

Fructele sunt alimente care se pot consuma atat in stare prelucrata (compoturi, sucuri, etc.), cat si in stare neprelucrata.

Romania se situeaza pe locul 12 in Europa in ceea ce priveste consumul de fructe pe cap de locuitor - 55 kg cap de locuitor. Este o valoare destul de mica, comparativ cu Italia - 123 kg cap de locuitor - sau Bulgaria - 116 kg./locuitor - , dar inaintea unor tari ca Marea Britanie - doar 40kg./cap de locuitor - sau Polonia - 50 kg./locuitor. Consumul optim pe tipurile de fructe se situeaza in ceea ce priveste merele la 28 kg./locuitor, piersici - 2,6 kg./locuitor, capsuni - 2 kg./locuitor, iar punele - 18,1 kg./locuitor. (2003)

Fructele, datorita continutului ridicat in vitamine, saruri minerale, glucide usor asimilabile, accizi si alte principii fiziologice active, constituie un factor indispensabil in alimentatia rationala a omului.

FRUCTELE USCATE

Un fruct este structura formata de ovar dupa fecundatie si contine samanta, sau semintele dezvoltate din ovulele fecundate.Dar nu toate fructele sunt de tip carnos ca merele si perele. Fructele sunt clasificate in uscate si carnoase(suculente).

Botanistii descriu fructele uscate ca fiind dehiscente - cele capabile a se deschide mecanic, precum maciulia macului - sau indehiscente - cele incapabile de a se deschide exemple de fructe indehiscente sunt alunele.

FRUCTELE USCATE INDEHISCENTE

Achenele sunt fructe care contin o singura samanta, desi pot sa existe multe seminte intr-o singura inflorescenta. Iflorescentele individuale ale florii soareluia si papadiei, de exmplu contin multe seminte, dar fiecare se gaseste in interiorul unui fruct individual.

Intr-o achena, unica samanta este inconjurata de un pericap uscat care se desface numai cand samanta germineaza. Partea carnoasa rosie a capsunei pe care noi o consideram un fruct este un receptacul marit si carnos care sustine achenele pe suprafata sa. Nici macesele nu sunt fructe adevarate, ci receptacule marite care au crescut in jurul unui numar de achene, incluse aproape total, care contin fiecare o singura samanta.

Nucile sunt similare cu achenele, fiecare contine o singura samanta, miezul.

Boabele de cereale precum graul, ovazul si porumbul, sunt un fel de achena numita cariopsa, in care pericarpul si tegumentul seminal sunt sudate.

FRUCTELE USCATE DEHISCENTE

Pastaile contin mai multe seminte si se desfac pe ambele parti, mazarea si fasolea fac parte din acest tip de fruct.

FRUCTELE CARNOASE

Acestea furnizeaza multe alimente importante - porumbul dulce si graul sunt doua exemple. Nuca de cocos apartine unui grup de fructe numite drupe.

Printre ele se numara migdalele, caisele, mango, piersicile,prunele. Merele si perele reprezinta un tip deosebit de baca numit poama.

Porumbul si multe alte cereale cum ar fi graul sunt in realitate fructe. Din punct de vedere nutritiv ele pot fi considerate seminte pentru ca sunt bogate in amidon si sunt larg raspandite ca furaje.

Spre deosebire de fructe, legumele sunt cel mai adesea consumate preparate in diferite feluri de mancare. Desigur o parte din acestea sunt consumate crude in salate.

Soiuri clasificate in grupe biologice si familii:

- cu frunze verzi: salata verde, spanac, sfecla de zahar;

- plante crucifere (care au petalele si sepalele dispuse in forma de cruce): varza, conopida, varza de Bruxelles, broccoli;

- cucurbitacee (familii de plante dicotiledonate erbacee care au fructul carnos si coaja tare): dovleac, castravete, dovlecel;

- radacinoase: cartofi, cartofi dulci;

- tulpini comestibile de plante: telina, sparanghel;

- genul Allium: ceapa, usturoi.

Leguminoasele contin nutrienti valorosi. Acestea trebuiesc fierte inainte de a fi consumate deoarece astfel vor avea calitati nutritive imbunatatite. Ele ajuta, de asemenea, la digestie si la eliminarea toxinelor daunatoare.

Produse leguminoase:

- produse din soia;

- faina de naut (besan), faina de linte, faina de soia;

- fasole verde, boabe de fasole, boabe de mazare, linte.

Legumele prospete constituie sursa prima de vitamine necesare organismului uman (C, A, B) daca, bineinteles, sunt pastrate in conditii optime. O alimentatie sanatoasa, igienica si completa presupune consumarea legumelor intregi, viu colorate, nevestejite. Se recomanda, asadar, consumarea rosiilor bine coapte, fara parti verzi, nestrivite, nemucegaite care pe langa faptul ca sunt gustoase, sunt si hranitoare si economice.

Mazarea verde tanara, de buna calitate, proaspata trebuie sa fie de o nuanta verde viu, cu pastaile bine inchise, pline de boabe mici cu pielita neteda, cu miez plin de suc.

Radacinoasele cum ar fi morcovul, telina, pastarnacul, patrunjelul se pastreaza pentru iarna intr-o pivnita aerisita si racoroasa care se va dezinfecta din timp prin afumare cu bioxid de sulf, iar peretii si pardoseala cu lapte de var. Ele vor fi curatate de pamant si de frunze, se vor lasa sa se zvante, apoi vor fi asezate in randuri varf langa varf, peste fiecare rand se va presara nisip uscat. Morcovul, patrunjelul si telina pot fi pastrate si in ladite, invelite in ziare (fiecare in parte).

Varza tarzie de toamna se pastreaza prin murare sau pe rafturi, fiecare invelita in ziar. Cartofii bine alesi se pastreaza in pivnite racoroase, la intuneric.

Verdeturile bogate in vitamina C sunt: mararul, patrunjelul, leusteanul, frunze de telina si de tarhon. Patrunjelul se poate mentine proaspat iarna, daca este sadit in ladite pastrate pe fereastra si udate zilnic. Verdeturile se pot pastra si uscate, caz in care culegerea se face in lunile Iulie si August cand plantele sunt in plina vigoare. Frunzele de patrunjel, marar, leustean, telina se intind pe o panza de tifon fixate cu cuisoare pe un mic cadru din patru scandurele, unde se usuca perfect. Frunzele de telina culese cu cotoare se spala si se oparesc, apoi se usuca pe un tifon sau insirate pe o sfoara.

Ciupercile comestibile, cu un continut mare de apa sunt foarte usor alterabile. Trebuie evitate ciupercile zdrobite sau rupte in bucati, deoarece in aceasta situatie dispare semnul cel mai important pentru recunoasterea ciupercilor otravitoare - umflatura ca un bulb, de la baza piciorului, inconjurata de o punga numita valva. Ciupercile se consuma proaspete, nu se recomanda conservarea ciupercilor in borcane sterilizate cu mijloace casnice simple.

Leguminoasele uscate (boabe) - sunt importante ca valoare nutritiva continand proteinele cele mai valoroase si multe glucide - 70%. Se pastreaza in saculete intr-o camera uscata.

Fructele sunt adesea dulci, carnoase fiind partea comestibila a unei plante. Ele sunt consumate in stare cruda, proaspete, iar unele pot fi si gatite. De asemenea, acestea se gasesc intr-o vasta varietate de culori, forme si arome.

Cele mai intalnite tipuri de fructe:

- samantoase: mere, pere;

- citrice: portocale, grepfrut, mandarine, lamai;

- tropicale si exotice: banane, mango;

- fructe de padure: capsuni, zmeura, afine, kiwi;

- pepeni: pepeni verzi (pepeni rosii), pepeni galbeni;

- fructe cu samburi: piersici, caise, nectarine, prune.

Fructele impun aceleasi reguli la alegere ca si legumele. Fructele proaspete, pentru consumul zilnic, se tin in cosulet la loc racoros. Congelarea - metoda de inghetare rapida a fructelor si legumelor, le conserva aspectul si valoarea nutritiva. Pentru pastrarea culorii naturale, unele fructe ca piersicile, caisele se congeleaza in zahar sau sirop, ele se vor consuma in primele 6 ore de la decongelare.

Altele ca fragi, capsuni, trebuie supuse unei decongelari lente, la loc racoros si consumate imediat. Legumele congelate se vor pregati inainte de decongelarea totala, de exemplu: fasolea congelata trebuie pusa direct in apa fiarta.

Uscarea ca metoda de conservare a legumelor si fructelor necesita maruntirea prealabila a acestora, uneori oparirea si apoi uscarea in cuptor, ceea ce le saraceste in vitamine si saruri minerale, pierd si 90% din greutate. Pastrate in saculete de panza sau borcane cu capac, fructele uscate aduc varietate in meniurile pentru iarna; ex: compoturi.
Dulceturile, gemurile si peltelele, sunt o alta modalitate eficienta de conservare.

Intrucat exista multe soiuri de legume si fructe, este indicat ca - pentru a fi intr-o forma buna - sa consumati cinci tipuri de legume si doua tipuri de fructe in fiecare zi, afirma membrii Consiliului National de Sanatate si Cercetare Medicala (The National Health and Medical Research Council - NHMRC - este un organism al Australiei care finanteaza cercetarile in medicina).

Se recomanda ca alimentatia cu fructe si legume din fiecare zi sa fie colorata. Deoarece alimentele care au culori similare, contin cam aceiasi compusi de protectie similari doar asa putem profita de beneficiile oferite de natura.

Consumul constant de legume si fructe

In sezonul cald, consumul de legume si fructe proaspete aduce beneficii multiple organismului nostru. Cu totii consumam vara multe legume si fructe.

Cand vine sezonul rece, alimentatia se schimba si neglijam fructele si legumele, majoritatea oamenilor preferand sa consume carnuri si mancaruri bogate in grasimi.

Un studiu realizat in domeniul de nutritie al Sanatatii Publice pe o perioada de sapte ani, studiu la care au participat persoane cu varste cuprinse intre 35 si 75 de ani, arata ca cele mai multe persoane mananca zilnic legume si fructe doar in perioada verii.

De cealalta parte, cei care au consumat fructe si legume tot anul, indiferent de anotimp, au fost mai sanatosi si totodata au beneficiat de un adevarat scut impotriva bolilor cardiace si cancerului.

Care sunt cele mai sanatoase alimente recomandate pentru a fi consumate toamna?

Avocado

Este o excelenta sursa de grasimi mononesaturate sanatoase, acid oleic care scade nivelul colesterolului si s-a dovedit totodata ca este si un important factor ce lupta impotriva unor forme de cancer. Bogat si in luteina carotenoidelor si vitamina E, acesta inhiba dezvoltarea cancerului de prostata.

Prazul

Creste nivelul colesterolului bun, lupta impotriva cancerului de prostata si colon si stabilizeaza nivelul de zahar din sange.

Varza de Bruxelles

Are un continut bogat de fitochimicale anti-cancer si are proprietatea de a oferi pielii un aspect placut. Protejeaza sistemul imunitar, vindeca poliartrita reumatoida si mentine colonul sanatos.

Kiwi

Contine o multime de antioxidanti si fitonutrienti care au rolul de a proteja structura ADN-ului. Contribuie la controlul zaharului din sange, apara inima si colonul, combate astmul si degenerarea maculara, putand astfel sa micsoreze riscul de formare a cheagurilor de sange.

Fasolea verde

Are un continut ridicat de vitamina K, este benefica pentru sanatatea oaselor si contine nutrienti antiinflamatori ce pot diminua severitatea bolilor precum astmul, osteoartrita si artrita reumatoida. Fasolea verde are totodata in componenta si substante ce protejeaza inima, previne cancerul de colon, contribuie la tonifierea sistemului imunitar si confera pielii un aspect placut.

Broccoli

Este considerat un luptator puternic impotriva cancerului si bolilor de inima. Previne cataracta, ajuta la construirea unor oase puternice, apara organismul impotriva ulcerelor, poliartritei reumatoide si este un stimulator al sistemului imunitar.

Vinetele

Contin fitonutrienti care au activitati antioxidante. Astfel esle previn cancerul, sunt antimicrobiene, anti-virale si reduc nivelul colesterolului. Vinetele sunt bune pentru inima deoarece au un fitonutrient numit nasunin care este un antioxidant puternic ce elimina radicalii liberi. S-a mai demonstrat ca nasuninul protejeaza membranele celulare sa nu se deterioreze.

Spanacul

Cercetatorii au descoperit ca are cel putin 13 compusi diferiti de flavonoide care functioneaza ca antioxidanti si ca agenti anti-cancerosi. Contine multa vitamina K ce protejeaza oasele. Actioneaza impotriva bolilor oculare cauzate de varsta (degenerescenta maculara si cataracta) si imbunatateste functiile inimii. De asemenea contine multe elemente nutritive antiinflamatorii si poate ajuta la protejarea creierului de stresul oxidativ.

Cartofii dulci

Sunt mai hranitori decat ceilalti cartofi. Sunt bogati in elemente nutritive antioxidante, antiinflamatoare si sunt clasificati ca fiind o mancare anti-diabetica. Vitamina A continuta protejeaza organismul de emfizem.

Merele

Previn pietrele la rinichi, cancerul de san si colon, contribuie la scaderea colesterolului rau in timp ce il creste pe cel bun. Studiile au aratat ca un consum de doua mere pe saptamana reduce riscul de a ne imbolnavi de astm si diabet de tip 2, sustinand totodata si sanatatea pulmonara.

Perele

Contin antioxidanti care ajuta la protejarea organismului impotriva radicalilor liberi. Sustin sanatatea cardiaca si ofera protectie contra degenerescentei maculare. Perele, fiind fructe hipoalergenice - care nu sunt de natura sa cauzeze reactii alergice - sunt recomandate si pentru sugari.

Pentru a ne pastra sanatatea si o stare buna in fiecare zi, este necesar sa consumam cat mai multe fructe si legume.

Descrierea Portocalelor

Portocala este unul dintre cele mai bune cadouri ale naturii. Este cel mai raspandit fruct dintre citrice. Este un fruct hranitor si delicios. Ele cresc intr-un pom mereu verde, cu frunze de un verde inchis si flori parfumate.

Valoare nutritiva

Portocala este o sursa bogata in vitamine cum ar fi vitamina A, B, C, in calciu si de aceea este un fruct foarte bun pentru sanatate. Fata de alte fructe, portocala este un fruct superior in ceea ce priveste cantitatea de calciu. De asemenea aceasta contine sodiu, potasiu, magneziu, cupru, sulf si clor.

Valorile pentru 100 g de fruct:

Apa 87.6%

Proteine 0.7%

Grasimi 0.2%

Minerale 0.3%

Fibre 0.3%

Carbohidrati 10.9%

Calciu 26 mg

Fosfor 20 mg

Fier 0.3 mg

Vitamina C 30 mg

Beneficiile naturale si proprietatile curative

Portocala este un aliment care se digera repede la fel ca si amidonul. Zaharul continut de portocale este imediat absorbit in sange. Produce caldura si energie in corp imediat dupa ce a fost mancata. Utilizarea regulata a portocalelor previne raceala obisnuita si tendintele de a sangera. Cel care mananca portocale in mod regulat este sanatos si puternic. Portocala contribuie la longevitate. Sucul de portocale, fata de celelalte sucuri, este mult mai potrivit pentru toate varstele si exista avantajul ca poate fi dat in tratarea tuturor bolilor.

Febra

Portocala este un aliment excelent in toate tipurile de febra cand puterea digestiva a corpului este serios impiedicata. Pacientul cu febra sufera de otravirea sangelui si de lipsa salivei de pe limba si deseori distruge setea de apa precum si dorinta de a manca. Mirosul agreabil al sucului de portocale ajuta mult la trecerea acestui obstacol. Sucul de portocale

este cel mai ideal lichid in febrele cum ar fi tifoida, tuberculoza si pojar. El da energie, creste fluxul de urina si mareste rezistenta corpului impotriva infectiilor, ajutand la revenirea mai rapida a pacientului.

Indigestie

Portocala este un aliment eficient in remediul indigestiei cronice. Ofera liniste organelor digestive si suplimenteaza nutritia intr-o forma de asimilare mult mai usoara. De asemenea stimuleaza fluxul sucurilor digestive prin imbunatatireadigestiei si cresterea apetitului. Creaza o stare potrivita fata de dezvoltarea bacteriilor in intestine.

Constipatie

Portocala este benefica in tratarea constipatiei. Daca mananci una sau doua portocale inainte de culcare si mai mananci din nou si dimineata, este o cale excelenta de a stimula actiunea intestinelor. Influenta stimulatoare generala a sucului de portocale exercita o activitate peristalica si ajuta la prevenirea acumularii de reziduri in colon, care duc la

putrefactie si auto-intoxicare.

Boli ale oaselor si dintilor

Acest fruct, fiind o excelenta sursa de calciu si vitamina C, este recomandat in bolile oaselor si a dintilor. De obicei bolile din structura dintilor rezulta din cauza lipsei de vitamina C si calciu si acest lucru poate fi rezolvat daca se mananca o cantitate suficienta de portocale.

Utilizari

Portocala este folosita intr-o varietate de utilizari. De obicei este servita ca desert. Se folosesc cantitati maari de portocale ca sa se produca suc natural de portocale, care este conservat. Portocalele mai sunt folosite in producerea de gem si marmelada iar esenta din coaja este folosita in industria parfumeriei.

Capsunii - caracteristici, origine, soiuri

Capsunul (fragaria grandiflora) este un arbust fructifer; originea lui este diferita in functie de soiul din care apartin; astfel Gorella- Olanda, Pocahontas- S.U.A., Red Gauntlet- U.K., Regina- Germania, Senga Sengana- Germania, Talisman- U.K., Benton- S.U.A., Aiko- S.U.A., Dukat- Polonia, Elsanta- Olanda etc.

Capsunul este una dintre speciile pomicole care prezinta un interes economic si alimentar deosebit datorita potentialului mare de productie, calitatii fructelor, continutului in vitamina C si alte substante utile pentru alimentatia omului.

Capsunele se numara alaturi de cirese printre primele fructe care ajung la maturitate in timpul anului (mai-iunie).

Capsunul este o planta perena formata in conditii de padure, la umbra, intr-un sol reavan aerat si acoperit an de an cu straturi noi de frunze, ceea ce a determinat formarea unui sistem radicular nu prea profund.

Plantele de capsun in varsta de un an sunt apte sa dea productii mari iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme fata de cele ale plantelor mai in varsta. Productia anuala de capsune a unui hectar de cultura este de 15-25 t, in functie de soiuri.

Pentru prima data in Romania o astfel de plantatie a fost infiintata la Simleul-Silvaniei de Schill Margareta in 1958.

Pentru cultura anuala se aleg terenuri de gradina, plane sau usor inclinate pana la 7%, pretabile la mecanizare si irigare.

Pe teritoriul tarii noastre, in flora spontana regasim 3 specii ale genului Fragaria: Fragaria vesca sylvestris, Fragaria viridis (collina) si Fragaria elatior.

Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide. Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.

Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, etc.

Sortimentul cultivat la noi in tara este format din urmatoarele soiuri: Premial, Sunrice - soiuri timpurii, Gorella, Elsanta, Magic, Redgauntlet, Roreal - soiuri cu coacere mijlocie, Senga Sengana, Benton - soiuri cu coacere tardiva

Compozitia biochimica a fructelor de capsuni si valoarea lor in alimentie

Procentual capsunele in stare proaspata contin:

- 87-91% apa

- 4 -9,7% glucide (glucoza, fructoza)

- 0 -1,19% acizi organici

- 0 -0,5% pectine

- 0 -1,74% proteine

- saruri minerale, in special potasiu, fier, fosfor, mangan, calciu

- vitamine (continutul in vitamina C este egal cu cel al lamailor si in plus, au un continut ridicat de vitamina B si vitamina K, acid pantotenic, vitamina E).

In tratamentul insomniilor, se recomanda consumul de capsune proaspete datorita procentului ridicat de vitamina B si de mangan, care regleaza activitatea sistemului nervos.

In tratamentul anemiilor capsunele sunt deopotriva indicate din pricina continutului lor in fier si cupru, iar datorita vitaminei K ajuta la buna functionare a ficatului.

Sistemul imunitar este stimulat de prezenta acidului pantotenic, un acid indispensabil formarii anticorpilor.

Iodul dupa cum este bine cunoscut are un rol esential in fucntionarea glandei tiroide.

Efectul remineralizant al capsunelor deriva din continutul mare in magneziu si calciu, fosfor dar si provitamina A. Din aceasta cauza capsunele sunt recomandate in alimentatia bolnavilor de TBC, in tratamentul osteoporozei.

Pocesul tehnologic la capsuni: comercializarea, depozitare, transport

Capsunele nu mai evolueaza in coacere dupa recoltare, ele raman exact in stadiul in care au fost culese.

Datorita continutului mare in apa, capsunele sunt fructe foarte perisabile. Mai ales in conditii cu umiditate excesiva, capsunele devin sensibile la mucegaiuri si putregaiuri.

Acest neajuns poate fi eliminat prin utilizarea unor ambalaje corespunzatoare, cum ar fi cutiile din plastic.

Fructele destinate consumului direct in stare proaspata se culeg cu tot cu caliciu, acesta se indeparteaza daca fructele urmeaza a fi procesate.

Fructele folosite la fabricarea capsunilor in conserva, sunt fructele provenite din oricare soi de capsuni de cultura, ajunse la maturitate, proaspete, intregi, curate, sanatoase, curatate de partile exterioare; trebuie sa indeplineasca cerintele de calitate si siguranta alimentara pentru fructe proaspete prevazute de reglementarile in vigoare.

Spatiile in care se fabrica capsunile in conserva, incluzand instalatiile si echipamentele aferente, trebuie sa indeplineasca cerintele de igiena alimentara, iar personalul sa indeplineasca cerintele de sanatate si calificare, stabilite prin reglementarile in vigoare.

Ambalajele de transport trebuie sa asigure integritatea produsului, sa fie curate, uscate, in stare buna. Aceste ambalaje pot fi confectionate din lemn, carton, folie termocontractibila, sau alte materiale care trebuie sa corespunda reglementarilor in vigoare.

Etichetarea si marcarea produselor finite se face prin inscrierea tuturor informatiilor necesare, astfel incat consumatorul sa fie informat corect la momentul cumpararii.

Capsunile se conserva intr-unul din urmatoarele medii lichide:

(a) Apa sau amestecul format din apa cu unul sau mai multe sucuri de fructe, in care predomina apa.

(b) Amestecul format din apa cu suc de capsuni, cu unul sau mai multe sucuri de fructe, in care sucul/sucurile detin o pondere mai mare de 50% in volum.

(c) Suc de capsuni, sucul unui fruct compatibil cu capsunile sau un amestec de sucuri din fructe.

Transportul produsului trebuie sa se faca cu vehicule curate, acoperite, in conditii care sa asigure integritatea ambalajelor, mentinerea calitatii produselor si protectia contra razelor solare sau a inghetului.

Caracteristici calitative

Capsunii in forma naturala sau in conserva trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici calitative pentru a putea fi comercializate pe piata romaneasca si internationala.

Calitatea lor se apreciaza in functie de starea sanitara, gradul de maturitate, aspectul exterior, calibrul, continutul in suc etc.

Conform standardelor comunitare, marfa trebuie sa fie insotita de un certificat de conformitate care sa ateste ca este conforma cu normele de calitate la categoria de calitate respectiva, in momentul exportului. Sunt mentionate in mod detaliat modalitatile de control, verificarile de conformitate, de prezentare pentru clasele de calitate.

Cartoful este un aliment de baza, in ciuda ideii gresite ca este sarac nutritiv (nascuta poate din faptul ca este 'hrana saracului').

Un cartof de marime medie copt are 145 calorii, 3 g proteine de cea mai buna calitate, cu toti aminoacizii esentiali, 33 g glucide (amidon), 0 g grasime, 20 mg vitamina C (cca 1/3 din necesarul zilnic al unui adult), vitamine din grupul B, 14,2 mg acid folic (important in special pt femeile insarcinate), 34 g fibre si 0,545 mg fier (cca 5% din necesarul zilnic).

Exista mai multe soiuri de cartofi, fiecare cu anumite calitati nutritive si culinare specifice. Pe alte meleaguri se cultiva si asa-numitii 'cartofi dulci', care gatiti la cuptor sunt deosebit de gustosi, aducand la gust cu dovleacul romanesc copt (dulce).

In general consumarea cartofilor cu coaja este de preferat, coaja fiind foarte bogata in fier si fibre. De asemenea,   fierberea cartofilor in coaja previne pierderea vitaminelor si mineralelor.

Se va evita totusi consumarea pielitei cartofilor  care au incoltit sau care are o culoare verzuie, intrucat nivelul solaninei (un alcaloid toxic) creste in cursul incoltirii, expunerii la soare (care produce inverzirea cartofilor) sau zdrobirii. Solanina se acumuleaza in special in si sub pielita.

Se aleg pentru gatit numai cartofi sanatosi, neincoltiti pastrati cartofii la intuneric, intr-un loc uscat. Desi cartoful este un aliment foarte hranitor, el poate fi pregatit intr-un mod nesanatos.

Trebuie evitata prajirea (cartofi pai) pentru ca ea creste dramatic continutul de grasime: 17 g grasime/portie (31% din necesarul zilnic la adult), 235 calorii. In plus, in cursul prajirii se formeaza o serie de compusi cancerigeni de care nimeni nu are nevoie.

Dupa orez, grau si porumb, cartofii reprezinta a patra sursa de energie alimentara.

Rosiile sunt cel mai popular fruct din lume. Si da, exact ca si dovleacul, din punct de vedere botanic este un fruct nu o leguma. Peste 60 milioane de rosii sunt produse in fiecare an, cu 16 milioane de tone mai mult decat al doilea frcut ca popularitate, bananele. Merele sunt al treile fruct ca popularitate (36 milioane de tone), apoi portocalele (34 milioane de tone) si pepenii (22 milioane de tone).

Rosiile au fost cultivate pentru prima data de azteci si incasi. Exploratorii ce se intorceau din Mexic au introdus rosia in Europa, unde a fost mentionata pentru prima data in 1556. Francezii l-au numit 'marul iubirii,' germanii 'marul paradisului'.

Rosiile sunt bogate in vitaminele A si C si fibre, si sunt fara colesterol. O rosie de marime medie (148 de grame, sau 5 oz) se lauda cu doar 35 de calorii, ba mai mult, cercetari medicale recente sugereaza ca prin consumul de licopene - substanta ce face rosiile rosii - se poate preveni cancerul. Licopenul este parte din familia de pigmenti numite carotenoide, care sunt compusi naturali care creaza culorile fructelor si legumelor. Spre exemplu, beta carotenul este pigmentul portocaliu din morcovi. ca si aminoacizii esentiali, nu sunt produse de organismul uman. Licopenul, ca cel mai puternic antioxidant din familia carotenoidelor si impreuna cu vitaminele C si E, ne protejeaza impotriva radicalilor liberi care degradeaza multe parti din corp.

Termenul stiintific pentru rosia comuna este lycopersicon lycopersicum, care inseamna 'piersica sudului.' Este verisoara cu vanata, piperul rosu, cartoful si foarte toxica belladonna, cunoscuta si ca umbra noptii sau solanaccae. Exista peste 10.000 de varietati de rosii.

Tomatele sunt folosite in multe produse de bucatarie inclusiv, bineanteles, sucul de tomate, ketchup, pasta de rosii, pizza. Conform unui sondaj al Consiliului Ambalajelor Metalice din 1997, 68% dintre bucatari folosesc rosii la conserva pentru usurinta, calitate si aroma.

Legumele si fructele trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici de calitate: forma, marimea, aspectul epidermei si a miezului, consistenta si suculenta pulpei, gustul, aroma, etc. La aprecierea calitatii se iau in considerare si alte caracteristici: autenticitatea soiului, starea de prospetime, starea de sanatate si curatenie, gradul de maturitate.

Standardele precizeaza dimensiunile fructelor pe clase de calitate, folosindu-se in acest scop limita minima sau maxima a dimensiunilor si claselor de calibrare.

In mod obisnuit in schimburile internationale, pentru fructele proaspete se tine seama de culoarea epidermei, iar pentru prelucrarea lor si de culoarea pulpei.

Gustul este una dintre caracteristicile cele mai importante ale fructelor care determina atat consumarea in stare proaspata cat si prelucrarea industriala; este determinat de continutul si raportul intre glucide, acizi organici, substante tanate, etc.

Importanta alimentatiei sanatoase

Trebuie sa ne impunem singuri o alimentatie sanatoasa, corecta si rationala, fara constrangeri, dar si fara abuzuri. Hrana, adica mancarea si bauturile pe care le consumam de cateva ori pe zi, e bine sa fie echilibrata: nici excesiva, nici saraca in substante nutritive.

Exista ceea ce numim o sanatate a alimentatiei. Suntem ceea ce mancam!

Corpul nostru are nevoie, pentru a creste si capata energia necesara muncii, invataturii, de alimente diverse, de substante nutritive, dar in cantitati potrivite.

Se recomanda, de catre medicii nutritionisti, cateva mese echilibrate, in care alimentele diferite se completeaza in meniul zilnic.

Un regim alimentar sanatos trebuie sa contina toate grupele de nutrienti necesari organismului, in cantitatile indicate pentru fiecare, in functie de inaltime si greutate.

In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rand apa, si anume, in proportie de 80-90%. Bogat reprezentate sunt si glucidele si levuloza, care sunt foarte folositoare pentru organismul uman. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sunt metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continand cantitati importante de acizi organici, ce le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta deoarece acizii sunt metabolizati in saruri alcaline.

Substantele de baza din mancare, absorbite de intestin, sunt: proteinele, glucidele, lipidele.

Cele 5 grupe de nutrienti sunt: carbohidratii, proteinele, grasimile, vitaminele si mineralele.

Proteinele sunt cele care construiesc trupul nostru, gasindu-se in muschi, oase, piele, creier, ficat, inima. Proteinele pot proveni atat din surse vegetale (fasole, mazare, nuci, cereale, soia) cat si animale. Cele mai bogate in proteine sunt legumele, carnea de peste, carnea de pui, laptele si produsele lactate, semintele. Proteinele trebuie sa reprezinte intre 10% si 35% din caloriile zilnice, cel putin 46 de grame la femei si cel putin 56 grame la barbati.

In cazul unei diete vegetariene este esentiala echilibrarea amino-acizilor, pentru ca un produs vegetal nu contine toti aminoacizii necesari si de aceea dieta trebuie diversificata.

Carbohidratii sau glucidele reprezinta principala sursa de energie a organismului nostru.

Glucidele, adica substantele dulci, sunt o sursa importanta de energie pentru copil si adolescent, dar nici aici nu trebuie sa exageram. Fiecare tanar stie asta! Luati glucidele mai putin din dulciuri (ciocolate, inghetate) si mai mult din fructele si legumele proaspete, din cereale sau lapte. Si nu uitati ca exista glucide si in alimentele care n-au gust dulce, cum ar fi painea si cartofii; insa si acestea ingrasa.

Glucidele complexe se gasesc in cereale, legume bogate in amidon (cartofi, mazare, porumb), iar cele simple se gasesc in dulciuri, zahar si alimente dulci in general. Glucidele trebuie sa reprezinte intre 45% si 65% din caloriile consumate zilnic -> cel putin 130 de grame. E bine sa ne procuram aceste glucide din cele complexe si sa evitam dulciurile si zaharurile.

Fibrele alimentare pe care le intalnim in cereale integrale, fructe proaspete si legume sunt partea nedigerabila a carbohidratilor. Ele pot preveni probleme digestive si protejeaza impotriva cancerului de colon.

Lipidele se gasesc mai ales in grasimi. Cu exceptia legumelor si fructelor, toate produsele alimentare contin grasimi, mai mult sau mai putin. Feriti-va de cele foarte gustoase! Grasimile (lipidele) se gasesc din belsug in: carnea de porc, in pestele gras (somn, crap, somon), in unt, smantana, branzeturi grase, laptele natural.

Grasimile sau lipidele contribuie la absorbtia vitaminelor si mentin structura si functionarea membranelor celulare. Energia pe care o degaja este dubla fata de cea reprezentata de glucide, oferind de doua ori mai multe calorii pe gram decat glucidele sau proteinele.

Consumul excesiv poate sa duca la aparitia colesterolului, de aceea consumul de grasimi trebuie limitat la 20% pana la 35% din totalul caloriilor zilnice.

Sunt mai degraba preferate si sanatoase grasimile din produsele vegetale (nuci, arahide, uleiuri, mai ales uleiul de masline), acestea se mai numesc si grasimi nesaturate.

Vitaminele sunt substante esentiale pentru crestere si mentinerea starii de sanatate a omului dar nu pot fi sintetizate de corpul nostru decat in cantitati infime.

Se stie ca, in lipsa acestora, o persoana n-ar putea supravietui decat cateva luni. De altfel, chiar cuvantul vitamine provine de la cuvantul latinesc vita, care inseamna viata. Cele mai multe se afla in verdeturi, legume, fructe. In general, se cunosc peste 20 de vitamine, cele mai cunoscute fiind vitaminele A, B, C, D, E, K.

Vitaminele sunt bine reprezentate in sucuri, in special cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati putin mai reduse se gasesc si vitaminele liposolubile, acestea aflandu-se mai ales in fructele oleaginoase ca de exemplu: migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamaia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine sa stiti, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indelungata, de unde rezulta necesitatea consumarii acestora in stare proaspata.

Vitamina A favorizeaza o vedere buna, cresterea corpului. Se gaseste in unt, untura de peste, galbenusul oului, in radacini de morcov, in caise, rosii, piersici.

Vitamina B este prezenta in nuci, fasole, oua, ficat, lapte, cereale integrale, lapte de soia. In absenta acestei vitamine, se produc in final tulburari nervoase, uscarea pielii, caderea parului, oprirea cresterii.

Vitamina C contribuie la cresterea si rezistenta organismului. Se afla in legumele sau fructele proaspete si se distruge prin fierbere. Abunda in vitamina C urmatoarele: lamaile, portocalele, rosiile, macesele, zarzavaturile. In absenta ei se produce boala numita scorbut, de care sufereau si chiar mureau marinarii care plecau in expeditii geografice. Scorbutul duce la sangerarea gingiilor, caderea dintilor.

Vitamina D favorizeaza cresterea oaselor. In lipsa ei, mai ales la copiii saraci, din tarile africane si asiatice, se produce boala numita rahitism (deformarea oaselor scheletului). Oasele raman moi, fara a putea sa sustina corespunzator greutatea corpului. Aceasta vitamina se gaseste in untura de peste, unt, ficat, galbenusul de ou; si mai este produsa prin expunerea la soare a organismului.

Vitamina E se gaseste in cerealele integrale si uleiurile vegetale.

Vitamina K ajuta la coagularea sangelui si se poate obtine din cereale si legume

Mineralele au functii importante in organismul noastru. Calciul, fierul, zincul, magneziul si iodul sunt unele din principalele minerale de care avem nevoie.

Calciul se gaseste in lapte, cereale integrale, paine, legume, nuci, fructe uscate, oua si branza. Calciul are rol in intarirea dintilor si oaselor. Fierul il gasim in legume cu frunze verzi, cereale, paine si este necesar pentru producerea de globule rosii. Zincul are rol in protejarea sistemului imunitar si il gasim in seminte de dovleac, legume si cereale. Iodul se gaseste in fructe de mare, produse lactate si legume.

Bine reprezentate in sucurile de legume sunt oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitati mai mari se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mai mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.

In fine, alimentele furnizeaza corpului nostru atat apa, cat si saruri minerale, cum ar fi calciul (mai ales din lapte), care contribuie la dezvoltarea oaselor, dar si alte saruri utile: fosfor, fier, iod, magneziu, potasiu, toate necesare organismului.

Cele mai daunatoare cinci alimente sunt: gogosile, bauturile carbogazoase, cartofii prajiti, chipsurile, fructele de mare prajite deoarece ofera organismului o doza ,,sanatoasa" de toxine.

Asadar, pentru o alimentatie cat mai sanatoasa, consumati zilnic o gama cat mai variata de fructe si legume.

Bibliografie

Ileana Raducanu si Roxana Procopie - MERCEOLOGIE; editura ASE- 2004

Mihaescu, Grigore - Cultura capsunului, Editura Ceres, 1998

Chira, Lenuta - Cultura arbustilor fructiferi, Editura MAST, 2000

Al. Lazar, L. Bobes, L. Comes, A. Dracea, M. Hatman - Fitopatologie, Editura Didactica si Pedagogica, 1977

Vieru R., Hedesan Gh., Panait Elisabeta - Lucrari stiintifice-Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Pastrarea si Valorificarea Legumelor si Fructelor, 1971