 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Strongyloides stercoralis
Sinonime: Strongyloides intestinalis
Boala: strongiloidoza, diaree de Cochinchina
Morfologie:
Parazitul adult:
este mic,
femela 2mm, masculul 750 μm,
extremitatea anterioara: - efilata
- are o cavitate bucala: - scurta, cu 4 buze mici
cavitatea bucala se continua cu un esofag lung, cilindric si un intestin care se deschide prin anusul situat subterminal,
extremitatea posterioara se termina cu o coada scurta conica,
orificiul de ponta este situat subterminal si ventral,
aparatul reproducator: - reprezentat de organe perechi
care diverg anterior si posterior orificiului vulvar,
- in uter se gasesc cateva oua (8-12).
A B
Adulti de Strongyloides stercoralis:
A) extremitatea anterioara (euclid.dne.wvfibernet.net)
B) adulti femela si mascul
(www.philippzilles.de/ biologie/ nematoda/strongyloides/ strongyloides.html)
A)
Ouale:
ovalare, 50 μm/30 μm,
au invelis subtire si transparent
|
A) |
A B)
Oua de Strongyloides
stercoralis: A)www.vet-lyon.fr,
B)sisbib.unmsm.edu.pe
A)
Formele larvare:
2 tipuri -
rabditoide
- strongiloide
larvele rabditoide:- sunt mici, foarte mobile,
- 250 μm,
- au o capsula bucala scurta, Larva rabditoida de Strongyloides stercoralis: A) (DPDx)
- au un esofag alcatuit din 2 parti:
- partea anterioara alungita, cilindrica, separata printr-o strangulatie de cea posterioara,
- partea posterioara cu aspect bulbar (esofag rabditoid).
A)
larvele strongiloide (filariforme):
sunt subtiri, 500 μm
- esofag: foarte lung, calibrat uniform, ocupa ½ din lungimea larvei
- sunt mobile, deosebit de agile.
Radiografie toracica la bolnav imunodeprimat cu pneumonie, larva de Strongyloides stercoralis in sputa, colorat Ziehl Neelsen, (An. Med. Interna (Madrid) v.22 n.3 Madrid mar. 2005, Hiperinfección por Strongyloides stercoralis en un paciente con síndrome de inmunodeficiencia adquirida, G. SAUCA SUBÍAS, P. BARRUFET BARQUE1, A. BESA BERINGUES1, E. RODRÍGUEZ RAMOS)
Ciclul evolutiv:
asemanator celui al nematodului A. duodenale
femela: - traieste in grosimea mucoasei duodenale si jejunale,
- aici depune aproximativ 40 oua, din care apar larvele rabditide,
larvele rabditoide - eclozeaza in mucoasa,
- trec in lumenul intestinal,
- se hranesc cu continutul intestinal,
- isi indeparteaza cuticula, se elimina cu materiile fecalele,
- majoritatea larvelor raman rabditoide,
- unele larve se transforma in larve strongiloide, care:
- patrund imediat in peretele intestinal,
- intra intr-un vas sanguin,
- incep ciclul migrator ca si larvele patrunse din mediul extern prin piele- Autoinfectare interna,
daca larvele rabditoide eliminate cu materiile fecale raman in regiunea perianala mai mult timp, se transforma in larve strongiloide care patrund prin tegument, realizand Autoinfectarea externa,
- larvele rabditoide eliminate in mediul extern pot avea o evolutie directa si una indirecta.
Evolutia directa:
la 15-18oC si umiditate in 24-48 ore larvele rabditoide cresc, transformandu-se in larve strongiloide,
acestea raman in acest stadiu 2-3 saptamani,
au tendinta de: - a se orienta catre caldura (termotropism),
- a se orienta catre umezeala (higrotropism),
- a se ridica pe un suport umed (geotropism negativ),
- a fi atrase de tesuturile umane (histotropism),
venind in contact cu tegumentele umane, le strabat,
ajung in vasele sanguine, sunt purtate la plamani,
se opresc in capilarele pulmonare, pe care le rup,
cad in alveole, urca in caile respiratorii pana la faringe,
aici sunt inghitite, se opresc in duoden sau jejun,
naparlesc de 2 ori, pana ajung la maturitate,
femela patrunde in mucoasa intestinala,
dupa 2-3 saptamani depune oua sau direct larve rabditoide, fiind oo-vivipara,
acestea sunt eliminate cu scaunul in mediul extern.
Evolutia indirecta:
o parte din larvele eliminate pe sol evolueaza altfel,
dupa ce sufera cateva naparliri se transforma in adulti liberi (femele si masculi),
acestia se reproduc pe sol,
creeaza un rezervor de infectie independent de gazda umana,
dau nastere unor larve rabditoide care se pot transforma in larve infectante sau adulti liberi,
acest mod de dezvoltare ofera parazitului 2 avantaje:
- prin inmultire ii sporesc sansele de a infecta o noua gazda,
- si astfel se mentine in natura.
Diagnostic:
Strongiloidoza este suspectata la un bolnav care prezinta dureri abdominale, diaree si urticarie asociate cu eozinofilie (frecvent 10-40%, rar valori mai ridicate).
In strongiloidoza generalizata, eozinofilia poate lipsi.
Diagnostic de laborator:
Evidentierea larvelor rabditoide (ocazional si strongiloide):
in materiile fecale, in continutul duodenal,
este diagnostic de certitudine,
in materiile fecale: - examen microscopic direct,
- concentrare prin tehnica formol-eter - examen microscopic,
- metode larvoscopice- metoda Dancescu (vezi ex. copropar.)
din lichidul duodenal: -
prin tubaj duodenal,
- cu ajutorul capsulei Enterotest, care contine un fir de nylon. Capsula este inghitita de pacient si capatul liber al firului este fixat de obraz. Dupa cateva ore firul este extras si mucusul atasat de el se examineaza la microscop.
Larvele strongiloide:
le cautam in cazul suspectarii unei strongiloidoze generalizate,
pot fi cautate in sputa.
Imunodiagnostic:
in strongiloidoza cronica, unde sansele de evidentiere a parazitului sunt reduse,
reactia de imunofluorescenta indirecta (IFI):- cu antigen de Strongyloides
- este o reactie specifica si mai sensibila decat tehnicile conventionale de diagnostic parazitologic.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
