Virusul HIV

Virusul HIV

Hipertensiunea arteriala este o valoare crescuta a presiunii arteriale care poate duce la leziuni ale inimii, rinichilor si a vaselor de sange, fiind unul dintre factorii cauzatori pentru ateroscleroza si accident vascular. Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli. Presiunea arteriala poate creste fie prin marirea debitului, fie prin cresterea rezistentei. Cele mai multe hipertensiuni au la baza cresterea rezistentei periferice (hipertensiunea esentiala, renala etc). Initial, procesul este functional - vasoconstrictie - ulterior apar leziuni organice care permanentizeaza hipertensiunea arteriala. in ceea ce priveste factorii care realizeaza vasoconstrictia arteriala, se acorda un rol important sistemului nervos central, sistemului hipofizo-suprarenal si hiperreactivitatii vasculare. in evolutia hipertensiunii arteriale, dupa mai multi ani de evolutie apar leziuni organice de ateroscleroza, care agraveaza tulburarile. Hipertensiunea arteriala este cea mai raspandita boala cronica. Este foarte cunoscut faptul ca hipertensiunea este factor de risc pentru o multime de alte probleme medicale, ca accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, afectiuni ale vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii si alte complicatii. In ciuda faptului ca este o afectiune medicala extrem de studiata si care se poate trata in cele mai bune conditii, chiar si in zilele noastre exista foarte multi oameni care traiesc cu acesta boala fara sa fie diagnosticati si mai exista milioane de oameni cu hipertensiune care nu urmeaza un tratament adecvat.

Evolutie si complicatii

Boala dureaza ani sau chiar zeci de ani. Complicatiile depind de forma clinica- benigna sau maligna. In forma maligna, evolutia este foarte rapida, etapele bolii fiind parcurse in 1-3 ani. In hipertensiunea benigna complicatiile se datoreaza aterosclerozei, cele mai frecvente fiind tromboza cerebrala si infarctul miocardic. In cea maligna domina degradarea arteriolara. Aici se intalnesc frecvent encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, insuficienta cardiaca si insuficienta renala. Corectarea hipertensiunii se face prin diverse medicatii hipotensoare: diuretice (nefrix, furantril), hipotensoare care inhiba sistemul nervos simpatic (hiposerpil, clonidina, guanetidina), betablocanti cu actiune asupra inimii ca propanolol sau asupra vaselor, vasodilatatoare ca hipopresolul, papaverina, sedative nervoase (extraveral, meprobamat, diazepam). De obicei se asociaza doua medicatii, iar dozele sunt individualizate in raport cu stadiul HTA. In cazul normalizarii tensiunii arteriale se recomanda continuarea medicatiei, bineinteles in doze mai mici, individualizate de medic. Este o greseala intreruperea medicatiei hipotensoare; acalmia este inselatoare, deoarece persistenta hipertensiunii constituie un risc pentru progresiunea aterosclerozei coronarelor sau a arterelor cerebrale. Incetarea brusca a hipotensoarelor este urmata adesea de cresteri paroxistice ale HTA. Eficienta medicatiei hipotensoare de lunga durata este confirmata de scaderea hemoragiilor cerebrale, a insuficientei cardiace si a uremiei. In hipertensiunea maligna se constata supravietuiri dupa 5 ani la peste 45% din bolnavii tratati fata de 17% la bolnavii fara tratament. Regimul de viata si cel alimentar completeaza eficienta medicatiei hipotensoare. Cei trei stalpi de viata ai hipertensivului sunt o viata echilibrata psihic si fizic, combaterea sedentarismului si a obezitatii, evitarea unor alimente bogate in colesterol. De altfel aceleasi recomandari sunt valabile si pentru oamenii sanatosi. O viata calma, repausul si relaxarea intermitenta au o influenta buna asupra HTA. Conflictele starile de manie (stresul psihic) sunt motive de agravare care beneficiaza de actiunea tranchilizantelor. Se impune o activitate fizica minima. S-au constatat scaderi ale tensiunii la bonavii cu munci fizice moderate in comparatie cu sedentarii sau cei cu numai activitate intelectuala. Trebuie evitate expunerile prelungite la soare, baile prea reci sau sederea la altitudini mari. Calatoriile cu avionul, conducerea automobilului sunt permise, exceptand anumite cazuri. Regimul alimentar consta in reducerea sarii in alimentatie, dieta saraca in calorii si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate pranzurile copioase; bauturile alcoolice, cafeaua sunt admise in cantitati moderate, insa vor fi evitate in insomnii, palpitatii, stari de agitatie. Stiut fiind ca HTA este factor de risc pentru ateroscleroza intre altele, din alimentatie vor fi evitate grasimile naturale, alimentele care maresc acidul uric in sange (sardele, carnuri tinere, vanat) si fumatul de tigarete.

Simptome

Acestea sunt foarte variate, fiind conditionate de stadiul bolii, personalitatea bolnavului, asocierea cu alte boli, de faptul daca este secundara sau HTA esentiala. Manifestarile sunt diverse dureri de cap, uneori mai importante dimineata, ameteli, vajaieli in urechi, senzatie de deget mort, aparitia de puncte luminoase sau negra in campul visual.In numeroase cazuri, chiar la valori mari ale tensiunii bolnavii nu au nici o tulburare subiectiva; aceeasi lipsa de tulburari poate fi constatata in fazele de inceput ale HTA esentiale. Evolutia bolii este benigna in multe cazuri, in special cand cresterile presiunii maxime si minime sunt moderate. Insa chiar si in aceste cazuri, daca HTA esentiala nu este trata. Desi hipertensiunea arteriala este adesea asimptomatica, uneori pot sa apara manifestari precum dureri de cap, ameteli, oboseala fizica si intelectuala, tiuituri in urechi, incetosarea vederii, sangerari nazale, insomnii, furnicaturi in membre si stari de iritabilitate.

Tratament Pentru diagnosticului de hipertensiune este necesara masurarea corecta si regulata a tensiunii arteriale. Acest lucru se va face intr-o perioada de repaus si in care au fost evitati factorii ce pot duce la cresterea valorii acesteia. In functie de valorile obtinute, medicul stabileste daca este vorba de prehipertensiune sau hipertensiune arteriala, in ce-a de-a doua situatie putand recomanda si alte examinari, precum consult oftalmologic, neurologic, electrocardiograma, analize de sange si urina . In functie de stadiul hipertensiunii arteriale (usor, moderat sau sever), tratamentul consta in modificarea stilului de viata si, dupa caz, administrarea medicamentelor antihipertensive, numai cu recomandarea medicului.