Capitolul IV

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODERN

Lucrari si operatii de transformare a tiparelor

Pentru croirea imbracamintei se folosesc sabloane, cu ajutorul carora se traseaza conturul pieselor ce compun imbracamintea. Sabloanele se obtin cu ajutorul tiparelor de la care capata atat forma cat si dimensiunile necesare.

Sabloanele se realizeaza prin copierea tiparului in forma sa finala. Din cele studiate mai sus s-a constatat ca tiparul, este procedeul tehnic prin care se modeleaza grafic imaginea unei piese ce compune un obiect vestimentar.

Procesul de obtinere a tiparului final este complex si lucrarii principale:

v     constructia tiparului clasic

v     transformarea tiparului clasic in tipar de baza si gradarea tiparului transformat la marimile necesare produselor industriale.

Tiparul clasic este un tipar nefinalizat obtinut pe cale grafica si prin calcule, care corespunde dimensional conformatiei corpului.

Procesul de transformare nu este necesar pentru a transforma tiparul clasic de pijama, acesta nu necesita transformari.

Dar in schimb acestui tipar ii va fi aplicata o garnitura. Are rolul de a ornamenta produsul.

Capitolul V

ADAOSURI FOLOSITE LA PROIECTAREA TIPARULUI DE PIJAMA

Adaosurile care se folosesc la proiectarea tiparelor sunt niste marimi cifrice care se introduc in dimensionarea tiparelor atat pe lungime cat si pe latime.

Dupa functia pe care o indeplinesc adausurile pot fi:

adaosuri de lejeritate

adaosuri de contractie

adaosuri de corectare sau moda

Adaosuri de lejeritate - adaosurile de lejeritate reprezinta o marime numerica exprimata in centimetrii care se introduce in calculul latimii tiparului. Adaosul de lejeritate depinde de varsta purtatorului, de destinatia produsului si de linia modelului. Adaosul de lejeritate trebuie sa aiba valori mai mari la produse ca imbracamintea pentru copii precum si la paltoane, pardesie si geci.

Adaosuri de contractie - reprezinta marimea cifrica care se introduce in calcului proiectarii tiparelor pe lungimea acestora. Acest adaos are rolul de a compensa contractiile care se produc in timpul prelucrarii si purtarii produsului.

Se calculeaza cu relatia:

Adaosuri de corectare sau de moda se noteaza cu K si este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor unui produs in functie de moda, valoarea lui poate fi pozitiva sau negativa.

Capitolul VI

UNELTE SI UTILAJE FOLOSITE LA CONFECTIONAREA PRODUSELOR

Unelte in cadrul procesului de productie sunt urmatoarele:

Unelte pentru masura si desen

Unelte pentru taiat

Unelte pentru cusut

Unelte pentru calcat

Unelte pentru desen si masura

Panglica centimetru se utilizeaza la lucrarea masurilor si la construirea tiparelor. Aceasta este realizata dintr-o tesatura de bumbac imprimata cu o solutie chimica care constituie o pelicula protectoare.

Panglica centimetru are lungimea de 150 cm si latimea de 8 cm fiind gradata pe ambele parti, la capete este prevazuta cu doua placute metalice protectoare de circa 1 cm.

Echerul, rigla si florarul sunt instrumente confectionate din lemn sau material plastic si sunt folosite la trasarea liniilor drepte (echerul sau rigla), curbe (florarul)

Ruleta cu dinti sete folosita la trasarea unor linii sau detalii in timpul construirii unui tipar.

Creta de croitorie - se foloseste la construirea tiparului pe material, la croirea semnelor dupa proba si la alte insusiri. Are forma patrata sau dreptunghiulara si nu trebuie confundata cu creta colorata. Urmele lasate pe material se sterg foarte usor.

Pantograful - se foloseste la executarea desenelor in miniatura in vederea determinarii consumului specific.

2. Unelte pentru taiat

In productia de serie mica dupa incadrarea tiparului pe material urmeaza decuparea acestora care se face cu foarfecele de croitorie.

Foarfecele de croitorie - sunt formate din doua parti prinse printr‑un bolt cu piulita, fiecare parte este compusa dintr‑o ureche si o lama iar pentru protectia utilizatorului un maner de plastic sau de fier cu doua gauri pentru a putea fi manuita pe material.

Atat urechile cat si lamele au forme si dimensiuni diferite in functie de destinatia foarfecelui si de grosimea materialului.

In croirea de comanda se utilizeaza :

pentru material subtire

pentru tesaturi mai groase

pentru broderie

La acest tip foarfece, urechile sunt de doua feluri: una, cea superioara este rotunda, in care se introduce degetul cel mai mare de la mana, cealalta din partea inferioara este mai mare, de format oval, putandu‑se introduce in ea trei degete.

Foarfecele de croitorie, destinat pentru taiatul tesaturilor groase, se fabrica in sase marimi, cu numerele de la 7-12 cu lungimea lamelor de la 120-240 mm.

In general lamele foarfecelui sunt executate din otel inoxidabil asigurand conditia prenordiala de a putea fi ascutite periodic.

Unelte pentru cusut

In confectionarea imbracamintei, una din principalele operatii o constituie cusutul propriu‑zis.

Operatiile de cusut se realizeaza manual si se folosesc doua unelte:

Acul de cusut

Degetarul

1. Acul de cusut

Este un instrument perfectionat cu care se pot realiza cele mai deosebite tipuri de consum manuale. In functie de felul tesaturii si a cusaturilor de executat se folosesc diverse tipuri de ace de cusut:

Acele de cusut se clasifica in trei grupe dupa dimensiuni:

ace scurte

semilungi

lungi.

2. Degetarul

Degetarul este un instrument in realizarea cusaturilor manual. Este executat din metal in forma de trunchi de con si se fabrica in doua variante:

trunchi de con fara fund: acest tip il folosesc special croitorii deoarece obijnuiesc ca acul sa fie impins cu latura degetarului, prevazuta cu lacasuri in con se aseaza capul acului, fiind usurata astfel introducerea lui in tesaturi.

trunchi de con cu fund: acest tip il folosesc in special croitoresele, obijnuiesc sa impinga acul in tesatura cu aceasta parte.

Masini folosite la confectionarea produsului

Masini simple de cusut

Masina simpla de cusut reprezinta utilajul principal in intreprinderile de confectii. Este intrebuintata la majoritatea operatiilor din produsul confectionarii datorita cusaturilor clasice pe care le realizeaza.

In industria de confectii se folosesc o diversitate de masini simple, care pot fi clasificate in functie de diverse criterii astfel:

In functie de destinatie:

masini de cusut industriale

masini de cusut casnice

In functie de model de actionare:

masini actionate mecanic

masini actionate prin pedala

masini actionate manual   

In functie de forma suveicii:

masini de cusut cu suveica rotunda

masini de cusut cu suveica lunga

masini fara suveica (cu apucator)

In functie de miscarea apucatorului:

masini cu apucator rotativ

masini cu apucator oscilat

In functie de numarul firelor de ata, masinile de cusut simple pot fi:

doua fire de ata

trei fire de ata

patru fire de ata

6. In functie de forma cusaturii:

masini de cusut cu tighel simplu

masini de cusut cu doua ace in paralel

masini de cusut in zig‑zag

Masini de cusut tighel‑simplu

Masina de cusut tighel‑simplu este utilizata pentru utilizarea cusaturilor tighel, formate din doua fire de ata montate unul la ac si celalalt la suveica.

Aceasta masina este actionata de un motor electric avand puterea P de la 0,25 la 0,4 KW si asigurand o viteza de coasere de la 2000 pana la 6000 imp/min.

Intreprinderile de confectii din tara noastra sunt dotate cu masini simple de constructii variate, ca:

Metalotehnica

Super - de constructie romaneasca

Pfaff

Dürkopp

Sineer - de constructie germana

Neechi - de constructie italiana

Minerva - de constructie cehoslovaca

Leznic - de constructie poloneza etc.

Formarea cusaturii tighel

Se realizeaza prin prelucrari ca: fixatorul si transportorul materialului precum si coaserea propriu‑zisa.

Procesul de coasere se executa cu doua fire de ata si cuprinde urmatoarele faze de lucru:

faza I

faza II

faza III

faza IV

In final cusatura trebuie sa aiba legaturile formate pe mijlocul grosimii straturilor de cusut.

Organele de lucru la masina de cusut

Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii. Acestea sunt:

Acul - indeplineste rolul de a transporta firul de ata prin material si de a forma o bucla pentru impletire.

Partile componente ale acului sunt:

a.      butucul

b.      tija

c.      varful

d.      orificiul

Dimensiunea acului difera in functie de finetea firului si finetea materialului.

Miscarea acului este de ridicare.

Conducatorul de fire - are rolul de a conduce firul de ata de la ac la ac si de ai tensiona dupa ce a fost impletit cu firul de suveica. Conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orificii.

Apucatorul - are rolul de a prinde bucla formata de ac si de a prinde bucla formata de ac si de a o impletii cu firul de la suveica. Apucatorul efectueaza doua rotatii la o singura rotatie a arborelui principal. La prima rotatie prinde bucla si o infasoara pe suveica iar la a doua rotatie iese din bucla si merge in gol. Apucatorul este alcatuit din:

a.      capul,

b.      carlig de prindere

c.      locasul prin care se monteaza pe suport.

Suveica - are rolul de a purta firul de ata inferior si de al tensiona pentru a forma cusatura.

Suveica este alcatuita din:

a.   capul

b.   canalul de fixare

c.    dispozitiv de tensionare a firului.

Transportorul - are rolul de a transporta materialul in timpul coaserii.

Piciorusul - este organ de lucru cu care preseaza straturile de material pe transportor

Mecanismele masinii de cusut

Masina de cusut are mai multe mecanisme in functie de organizarea de lucru.

Mecanismul acului - primeste miscare de la arborele principal si o transmite la ac.

Mecanismul debitor de fir - se compune din dispozitive le conducatorului de fir si dispozitivului de tensionare.

Mecanismul suveicii - acest mecanism este alcatuit din dispozitivul suveicii.

Mecanismul transportor - este alcatuit din dispozitivul miscarii de ridicare si coborare, inaintare si retragere

Masina Triploc

Caracteristicile tehnico‑functionale

Masina triploc face parte din categoria masinilor speciale de cusut si realizeaza cusatura de incheiere - sulfirare.

Cusatura se realizeaza cu trei fire de ata infilate astfel: unul la ac si doua la cele doua apucatoare. Actionarea masinii se face de la un motor electric cu puterea de 0,25 KW si turatia n = 3000 rot/min, viteza de coasere fiind intre 4000‑4500 impulsuri pe minut.

Masina poate avea unul sau doua ace si poate functiona cu 2,3,4 sau 5 fire de ata. Aceasta masina functioneaza cu doua apucatoare:

Aparatul superior aflat in partea dreapta

Aparatul inferior aflat in partea stanga

Descrierea masinii Triploc

Se compune din doua parti principale: masa si corpul masinii.

Organele de lucru ale masinii Triploc sunt:

acul

apucatorul inferior si cel superior

transportatorul

piciorusul de presare

placa acului

cutitele

Formarea cusaturii Triploc

Este desemnata operatiilor de surfilare sau incheiat‑surfilat. Pasul cusaturii este reglabil cu lungimea de 1,2 - 3,5 mm iar latimea de 2,5 - 6 mm.

Deservirea masinii Triploc

Se face de catre un singur muncitor care trebuie sa respecte regulile de pregatire pentru lucru adica infilarea atei, reglarea cusaturii, coaserea incheierea lucrarii. Infilarea atei se face incepand cu asezarea babinelor pe suport care se afla in partea dreapta a masinii.

Infilarea atei la masina cu 3 fire se face astfel: 1un fir se introduce la ac iar celelalte doua fire la cele doua apucatoare.

Reglarea cusaturii se face prin reglarea tensiunii firului. Coaserea propriu‑zisa se face dupa ce cusatura s‑a reglat prin aditionarea pedalei care ridica piciorusul pentru a introduce materialul sub piciorus dupa care se actioneaza cealalta pedala pentru executarea coaserii propriu‑zisa.

Incheierea lucrului se face prin deconectarea masinii de la surse de curent electric si apoi curatarea acesteia.

Unelte pentru calcat

Operatiile de calcat, denumite procese umido‑termice sunt importante in confectionarea unui proces de imbracaminte. Ele se refera la: decantarea tesaturii inainte de croit, intinderea sau scaderea unor partiale pieselor, descalecatul, calcatul final al produsului.

Fierul de calcat

Este unealta cea mai importanta din procesul umido‑termic deoarece fara aceasta unealta nu se poate executa sub nici o forma operatia de calcat.

Fierul de calcat se fabrica in mai multe tipuri in functie de natura combustibilului si destinatia lui.

Unelte ajutatore

Pentru operatiile de calcat sunt foarte variate, executarea lor necesita pe langa fierul de calcat propriu‑zis si o serie de unelte ajutatoare prin care se asigura realizarea operatiei cu mai multa usurinta, de o calitate buna, Intr‑un timp mai scurt.

Unelte manuale folosite in confectii

Unelte pentru calcat

Masini folosite in confectionarea unui produs

Capitolul VII

PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Etapa de pregatire a materialelor pentru cusut si croirea acestora este o componenta a procesului de productie din fabricile sau sectiile de confectionarii a carora complicitate depinde de calitatea si tipul materialului.

Obtinerea confectiilor din tesaturi si obtinerea confectiilor din tricoturi

Confectii din tesaturi

Obtinerea din tricoturi

Decatarea si calcarea materialelor

Operatia de decantare si calcare a materialelor textile se aplica la inceputul pregatirilor pentru croit cu scopul de a le da acestora un aspect placut si pentru a le asigura stabilitate dimensionala.

Decantarea materialelor are ca scop eliminarea luciului si a contractiei tesaturii si uscarea lor cu scopul fixarii dimensiunilor. Decantarea se poate regla manual cu fierul de calcat sau mecanizat cu ajutorul masinilor din lana decantarea se face aburirea acestora si apoi prin calcarea lor pe o masa de calcat fara a fi tensionate.

La tesaturile din bumbac decatarea se face prin introducerea acestora in apa timp de 6-8 h dupa care se usuca si se calca pe directie diagonala.

Calcarea materialelor textile - este un proces umido - termica care se aplica materialelor textile cu scopul de a le netezii si a le da un aspect mai placut prin eliminarea denivelariilor. Calcarea tesaturilor din bumbac se face cu scopul de a le imprima un luciu si moliciune.

Tesaturile din in se calca cu o masina speciala numita mangal. Operatia de calcare se numeste mangaluire si consta in infasurarea tesaturii pe un cilindru de lemn care se introduce intre doua sau trei cilindrii metalici care preseaza.

Controlul si sortarea materialelor

Controlul materialului

Materialele care se pregatesc pentru croit se verifica din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Controlul calitativ presupune verificarea materialului din punct de vedere calitativ, adica se verifica defectele existente pe tesaturi. Defectele se impart in :

defecte provenite din tesut si tricotat: fire lipsa, fire ingrosate, gauri, margini neuniforme, rarituri.

defecte de finisare cum ar fi: pete, vopsire neuniforma

defecte de asamblare si transport: gauri, rupturi, rosaturi.

Toate defectele se machiaza pentru a fi editate la croirea materialului.

Controlul cantitativ - presupune verificarea materialului din punct de vedere al cantitati, adica se verifica lungimea si latimea materialului. Daca materialul are latimea neuniforma aceasta va fi marcata prin semne sau prin sectionarea spanului.

Sablonarea

Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe materialul ce trebuie proiectat.

Conturarea sabloanelor se face cu creta sau cu creion.

Sablonarile pot fi de mai multe feluri:

Sablonare prin conturare

Sablonare cu traforetele

Sabloane cu ajutorul calculatorului

Decuparea detaliilor

Este operatia in care detaliile conturate pe span se taie dupa contur. La efectuarea acestea operatii se vor respecta urmatoarele conditii:

decuparea detaliilor se vor face dupa linia de trasaj pentru a nu se modifica forma si dimensiunile detaliilor

la decupare se vor taia detaliile mari apoi detaliile mici

Spanurile formate din materiale lucioase se va fixa cu puncte de coasere sau cu cleme speciale pentru ca la decupare straturile de material sa nu se deplaseze.

Cu detaliile decupate din span se vor forma pachete pe marimi.

Pregatirea materialului in vederea croirii

Pentru buna reusita a unei confectii, inainte de a incepe croirea, trebuie sa se supuna materialele unei pregatiri prealabile. Acestea consta in indepartarea marginilor materialului, verificarea piscului (colturilor), decalarea si calcarea lui.

Materialele in general nu au marginile taiate in fir drept. Pentru indepartarea lor se trage din material un fir de batatura si se taie pe urmele lui.

Dupa ce s-a indepartat cel putin o margine (marginea de unde se incepe croitul), nu trebuie sa se verifice daca materialul nu are "pisc". Defectul de pisc apare atunci cand, desi materialul este taiat pe fir drept, intre urzeala si batatura nu se formeaza un unghi de 90 , firele fiind deplasate. Acest defect se datoreaza proastei calcari a materialelor. Defectul trebuie remediat inainte de croire. Pentru eliminarea acestuia, doua persoane vor trage tesatura, in sens opus piscului, pana cand firele se deplaseaza, ajungand in pozitia normala.

DECATAREA - materialului este operatia de umezire a tesaturilor, urmata de uscarea lor, in scopul aducerii la dimensiunile normale. In tehnologia casnica operatia se numeste "dat la apa".

Materialele de bumbac si fire chimice artificiale se decateaza prin tinerea acestora in apa calduta, timp de 1 - 6 h, dupa care se scot din apa, se pun la uscat si se calca in stare usor umeda.

Materialele din lana si tip lana se decateaza astfel: se aseaza pe masa de calcat pe dublu si se calca cu fierul bine incins, peste o carpa bine uscata. Dupa ce sa calcat pe o parte, materialul se intoarce si se calca si pe cealalta parte. In final se va descalca.

Prin calcare se poate da forma spatiala datorita unui produs, se corecteaza o mica defectiune, se face o proba concreta etc. Proba in timpul calcatului si a descalcatului in timpul confectionarii duce intotdeauna la realizarea de produse cu defecte.

Capitolul VIII

INCADRAREA SABLOANELOR PE MATERIAL

Dupa formare combinatiilor se procedeaza la stabilirea consumului de material pentru fiecare combinatie iar operatia de trasare a conturului sabloanelor constituie o lucrare de studii, analizandu-se toate posibilitatile de amplasare si reducere a consumului. Sabloanelor se pot aseza pe material dublu sau desfacut iar dupa model de incadrare pe latimea materialelor acestea pot fi:

Incadrari pe material dublat iar sabloanelor se amplaseaza numai pe jumatate, avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul de sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt perechi.

Incadrari pe material desfacut in care sabloanele se aseaza pe intreaga latime iar aceasta metoda este larg utilizata avand o serie de avantaje economice

Sabloanele au mai multe posibilitati de asezare si astfel rezulta mai multe deseuri.

Indiferent de metoda folosita de amplasare a sabloanelor trebuie asigurata urmatoarele conditii:

Respectarea firului din tesatura stabilit la incadrare

Evitarea suprapunerii sabloanelor in desen care produc asa numitele ciupituri de morgi sau de colturi care poate scurta sau ingusta detaliile produsului

Respectarea sensului sabloanelor fata de sensul firelor si al desenului materialului.

Lungimea rezultata prin incadrare reprezinta consumul exprimat in metri sau centimetri, iar acest consum de incadrare combinata se va nota C₁ C₂ .C_n in functie de numarul combinatiilor sau al incadrarilor care se formeaza.

Capitolul IX

PROCESUL TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE A PRODUSULUI

Procesul tehnologic de confectionare a bluzei de pijama

Pentru croirea bluzei de pijama, tiparul se amplaseaza pe tesatura astfel ca linia de centru sa urmeze directia firului de urzeala a tesaturii sau a eventualelor dungi sau carouri. La croirea acestuia se va lasa o rezerva de cate un centimetru pentru cusaturi.

Detaliile principale sunt:

Fata 2 bucati prevazute si cu bizeti

Spate 2 bucati sau una

Maneca fata

Guler 2 bucati

Detalii secundare :

Buzunare 2 mari, unu mic

Mansete 2 bucati

Snur (ornament)

Gaica 1 bucata

In prima etapa se executa detaliile secundare:

Confectionarea buzunarelor

Confectionarea gaicii

Incheierea manecilor prin cusatura dubla industriala

Aplicarea mansetelor si a garniturii

In a II - a etapa se executa detaliile principale:

Confectionarea bizetului

Incheierea spatelui pe linia de mijloc

Confectionarea gulerului

In a III - a etapa se asambleaza detaliile mari si aplicarea celor mici:

Incheierea fetei cu spatele la partea superioara (a umarului), prin cusatura de incheiere si fixare

Incheierea fetei cu spatele pe linia laterala

Aplicarea manecilor

Finisarea bluzei la partea superioara prin aplicarea gulerului si a gaicii

Finisarea bluzei la partea inferioara prin indoire tivei

Aplicarea buzunarelor

Pozitionarea butonierelor si a nasturilor si executarea lor

Finisarea finala a bluzei:

Curatirea

Controlul tehnic de calitate C.T.C.

Etichetarea

Calcarea finala

Impachetarea

Procesul tehnologic de confectionare a pantalonului de pijama

Este un produs de imbracaminte cu sprijin pe talie. Se confectioneaza din acelasi material ca si bluza de pijama.

Detaliile principale ale pantalonului de pijama sunt:

Fata 2 bucati

Spate 2 bucati

Detaliile secundare ale pantalonului:

Slit

Mansete

Elastic

Procesul tehnologic de confectionare a pantalonului de pijama

Etapa I

Se executa detaliile secundare:

Confectionarea slitului

Finisarea pantalonului la partea inferioara prin aplicarea mansetelor

Etapa a II - a

Se confectioneaza detaliile principale:

Asamblarea fetei cu spatele pe linia laterala prin cusaturi duble industriale

Incheierea fetei cu spatele la partea interioara

Incheierea pantalonului de la slit pana la partea superioara a spatelui (linia turului)

Finisarea pantalonului la partea superioara prin indoire - tivire la care se executa un orificiu

Introducerea elasticului la partea superioara

Pozitionarea butonierelor si executarea acestora la slit

Pozitionarea nasturilor si coaserea acestora

Finisarea finala a pantalonului care consta in:

Curatarea de ate

Curatarea de scame

Curatarea de creta

Curatarea finala

Controlul tehnic de calitate C.T.C.

Impachetarea pantalonului impreuna cu bluza

Inmagazinarea bluzei si pantalonului de pijama

Capitolul X

TEHNOLOGIA CALCARII FINALE A IMBRACAMINTEI

Calcarea imbracamintei din tesaturi si tricoturi se realizeaza in doua faze principale:

Pregatirea produsului pentru calcare

Calcarea propriu-zisa

Pregatirea pentru calcare cuprinde organizarea locului de munca, pregatirea utilajului pentru calcat si alimentarea cu produse.

La organizarea locului de munca operatorul pregateste perna de calcare prin curatire si panza de calcat prin umezire si stoarcere.

Pe suprafata meselor de calcat se aseaza o patura sau un pled, pentru a asigura o buna asezare a produsului pentru calcat.

Pregatirea utilajului consta in incalzirea masinii sau a presei pentru calcat si asigurarea conducatoarelor pentru umezire. Alimentarea locului de munca cu produse pentru calcat se poate face manual de catre un alimentator mecanizat cu o banda transportoare sau catre muncitorul ce executa operatiile de calcare. Pentru buna organizare a locului de munca, produsul pentru calcat se aseaza pe mese ajutatoare, pe suporturi speciale sau pe carucioare. Inainte de calcare confectiile de tesaturi sau tricoturi de bumbac se umezesc cu ajutorul dispozitivelor de umezire.

Calcarea propriu-zisa

Este operatia in care produsul capata, se efectueaza diferite faze de calcare specifice produsului si materiei prime, ca: lucrari de presare, netezire, formarea si modelarea detaliilor, precum si aburirea produsului.

La produsele vestimentare subtirei si la lenjerie predomina lucrarile de presare si netezire, iar la rochii, bluze , jachete din tricot predomina lucrari de aburire.

Operatiile tratamentului umidotermic

Procesul umidotermic cuprinde operatii de: netezire, descalcarea cusaturilor, de subtiere a detaliilor, de presare, de modelare si formarea detaliilor precum si operatii de aburire si decatare.

Netezirea - operatia de calcare se aplica atat materiei prime si semifabricatelor cat si produselor finite. Ea are ca scop uniformizarea, subtierea materialului si eliminarea denivelarilor determinate si sifonate.

Descalcarea cusaturilor - are ca scop fixarea prin calcare a rezervelor cusute mecanizat. cusaturile se descalca la masina de calcat manuala aplicata direct pe fata interioara a produsului sau a detaliului ce se prelucreaza.

Presare si subtierea produsului - prin calcarea si presarea produsului sau detaliului ce subtiaza. Operatia de presare se aplica la detaliile imbracamintei imbinate prin cusaturi care se dubleaza formand margini ingrosate astfel de operatii se intalnesc la presarea gulerului, reverelor, buzunarelor, marginilor manecilor.

Modelarea - operatia tratamentului umidotermic prin care produsul se modeleaza prin calcare.

Aburirea - consta in umezirea prin calcare a detaliilor si a produsului de confectionare.

Parametrii tratamentului umidotermic

Parametrii sunt:

Umiditatea

Temperatura

Presiunea

Timpul

Capitolul XI

NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCII

Definitie:

Protectia muncii constituie un ansamblu activitatii institutionale avand scop asigurarea unor noi bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.

Masuri de protectie a muncii la masina simpla de cusut

La masina de cusut simpla au loc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire.

Accidentele pot fi mecanice si electrice.

Accidentele mecanice pot surveni de la acele de cusut, prin intepari la degete, de la piciorus, prin strivire si de la cureaua de transmisie prin smulgeri si intepaturi.

Accidentele electrice - au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului, supraincalzirea motorului electric si la producerea de scurt-circuite datorate nelegarii instalatiilor de pamant.

Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare:

instruirea tehnica a personalului operativ,

aplicarea dispozitivelor de protectie

folosirea echipamentului individual de protectie.

Instruirea practica a personalului de deservire

Se face atat la angajare cat si periodic.

Cele mai importante masuri pe care trebuie sa le cunoasca si sa le aplice personalului operator sunt date in continuare.

Inainte de inceperea lucrului se va verifica:

daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere

daca corpul masinii este montat in baloturile de articulatie cu masa de lucru

daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul lucrului si daca instalatia electrica este izolata

daca motorul electric este legat la pamant, pentru evitarea electrocutarilor

daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta de la locul sau

daca masina este dotata cu dispozitive de protectie, la ac si transmisie

daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta

In timpul lucrului, se vor respecta urmatoarele:

curatenia si lubrifierea se vor face numai dupa ce dispozitivele de protectie la ac si la transmisie au fost montate la masina

pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin pedala, fara a se pune mana pe volant

in timpul lucrului, prevenirea va fi indeplinita numai asupra lucrului si utilajului

interzicerea muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut fara basma de protectie pe cap

schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii masinii este interzisa

toate reparatiile si interventiile la masina de cusut se vor face numai de catre personalul calificat in acest sens

in timpul functionarii, daca se aud zgomote suspecte muncitorul este obligat sa opreasca masina si sa anunte mecanicul de serviciu

Masuri de prevenire si stingere a incendiilor (P.S.I.)

Notiuni generale despre incendiu

Incendiul este fenomenul de ardere a materialelor combustibile prin care se produc pierderi de bunuri materiale si uneori vieti omenesti.

In intreprinderi acest fenomen este nedorit si trebuie permanent

Arderea - este reactia chimica prin care se combina o substanta combustibila cu oxigen, cu degajare de caldura si lumina. Procesul de ardere are loc cu participarea a trei focuri obligatorii:

substanta combustibila, oxigenul din aer si temperatura de ardere

substantele sau materialele combustibile pot fi in stare:

- solida

- lichida

- gazoasa

Capitolul XII

RECLAMA PRODUSULUI

Pentru ca produsele sa fie cunoscute si apreciate de catre cumparatori este nevoie de a promova produsul si prin reclama.

Prezint mai jos un model de reclama sub forma de afis intr-un raion de confectii pentru barbati.

Bibliografie

CUPRINS