Procese și mașini in filatura de liberiene - Sa seze tehnologia de fabricatie pe sistemul de filare cardat - pieptanat pentru firul tip in Nm=11, din 100% in, filat ud din semitort albit, destinatia batatura

Universitatea Gh. Asachii

Facultatea de Textile- Pielarie

Procese și mașini in filatura de liberiene

Tema proiectului

Sa se proiecteze tehnologia de fabricatie pe sistemul de filare cardat - pieptanat pentru firul tip in Nm=11, din 100% in, filat ud din semitort albit, destinatia batatura.

Firul v-a fii utilizat in tesaturi pentru imbracaminte exterioara de vara sau ata de cusut.

Capacitatea filaturii v-a fii Q= 1930 tone fire/an

Cuprinsul proiectului

I)       Caracteristicile fizico-mecanice ale firului proiectat si a materiei prime adoptate.

Caracteristicile fizico-mecanice a firului Nm=11.

Reteta de amestec si consumuri specifice.

Caracteristicile fizico-mecanice ale materiilor prime adoptate.

II)     Stabilirea procesului tehnologic pentru realizarea sortimentului de fir impus prin tema

2.1 Stabilirea fluxului tehnologic.

2.2 Scopul operatiilor efectuate la fiecare etapa din flux.

2.3 Caracteristicile tehnice ale utilajelor , schema cinematica , calculul principalilor parametrii tehnologici(viteza de debitare ,laminajul,productia)

III)          Calculul parametrilor planului de filare preliminar si final.

3.1 Stabilirea planului de filare preliminar

3.2 Calculul productiei practice

3.2.1 Stabilirea valorilor coeficientului timpului util si a coeficientului utilajului in functiune.

3.2.2 Calculul productiei practicepe utilaj

3.3 Determinarea cantitatii de semifabricat pe fazele de fabricatie

3.3.1 Stabilirea pierderilor pe etape din flux

3.3.2 Stabilirea necesarului de semifabricat pentru alimentarea fiecarei etape din procesul tehnologic

3.4 Planul de filare final

3.5 Calculul sectiilor speciale

IV)           Stabilirea fisei tehnologice pentru firul proiectat(tabel centalizator care cuprind rotile schimbatoare corespunzatoare valorilor recalculate ale vitezei de debitare ale turatiei fuselor a laminajului si torsiuni)

V)     Calculul suprafetei magaziilor . Calculul magaziei de materie prima

VI)           Calculul magaziei de produs finit

VII)        Notiune de protectia muncii si de paza contra incendiilor

VIII)     Amplasarea utilajilor

Capitolul I

Caracteristicile fizico-mecanice ale firului proiectat si a materiei prime adoptate.

Caracteristicile fizico-mecanice a firului Nm=11

Tabel 1. Caracteristicile fizico-mecanice a firului Nm=11

Extras din STAS 13096 din 2000

Reteta de amestec si consumuri specifice, pentru Nm=11.

Tab 2 . Reteta de amestec pentru firul Nm=11,100% in, filat ud din semitort albit ,destinatia batatura.

Caracteristicile fizico-mecanice ale materiilor prime adoptate.

Tab 3 . Caracteristicile fizico-mecanice ale fuiorului ,

Capitolul II

Stabilirea procesului tehnologic pentru realizarea sortimentului de fir impus prin tema

Stabilirea fluxului tehnologic,pentru fir Nm=11,destinatia batatura din 100% in.

Scopul operatiilor efectuate la fiecare etapa din flux

1. Pregatirea pentru cardare depinde de fulul fibrei naturale care intra in amestec

Calti de pieptene care au rezultat din manunchiuri de fuior melitat supus pieptanarii pe masina de pieptanat vertical nu necesita scuturare si zdrobire fiind considerata o materie prima superioara intrucat provin din fuior .Calti de pieptene sunt supusi numai etapei de emulsionare si odihna.

Taierea manunchiurilor de fuior melitat se face la lungime de 25 cm pentru a proteja garniturile cardei .Taierea se poate face pe masinile cu program automat sau semiautomat,masini care pot fi dotate si cu sistem de emulsionare a fibrelor .Etapa de emulsionare este obligatorie si consta in dispersarea pe fibre a unei solutii care contine grasimi ,rolul emulsionarii consta in inbunatatirea comportarii fibrelor , in procesele de laminare din filatura ,favorizarea procesului de macerare a fibrelor care consta in ruperea legaturilor dintre fibre si respectiv dintre fibre si parti lemnoase sub actiunea temperaturii si a componentilor din emulsie.

Obs! Durata stationarii fibrelor emulsionate in camera de odihna depinde de tuseul fibrelor, fibrele aspre stationeaza pana la 48 de ore in camere de odihna ,iar fibrele moi(inul si ramia) au durata de odihna optima 12-16 ore.Depasirea intervalului de 70 de ore poate determina explozie sau incediu.

2. Cardarea se realizeaza pe agregatul de cardare care este constituit din lada de alimentare, carda cu cilindrii(cu 7 grupuri cardatoare) si un cap laminor care functioneza pe principiul unui laminor rapid.

Deosebirea dintre carda pentru poliester si carda pentru in ,consta in:

finetea deferita a acestora de pe garnituri.

Lipseste capul laminor de pe carda de poliester.

Ecartamente mai mici la poliester si vitezele de lucru sunt mai mari .

Cardarea constitue una din cele mai complexe procese din filatura avand ca scop principal destramarea progresiva a materialului fibros pana la individualizarea fibrelor .In acelasi timp se realizeaza :

indreptarea partiala si orientarea fibrelor in sensul depasari lor pe carda.

Eliminare impuritatilor si a unui procent de fibre scurte

Amestecarea intensa a marei de fibre

O puternica subtiere a stratului de material alimentat

Livrarea primului semifabricat din preparatia filaturii

Depunerea benzii debitate in cana sau in rulouri

1. Laminarea dupa cardare

In cazul firelor cu finete cu pana la Nm=10 destinatia batatura , dupa cardare se foloseste o singura trecere de laminor.Firele de batatura cu finete mai mare de 10(Nm > 10) si toate firele pentru urzeala se foloseste dupa cardare 2 pasaje de laminor.

Prima trecere de laminor de dupa cardare se efectuieaza pe laminorul rupator sau masina de cracat ,rolul acestui laminor este de a scurta fibrele din banda debitata de carda pentru a face posibila prelucrarea benzilor pe laminoare interne care au ecartamente mici.

Obs! Laminarea de dupa cardare au rolul de a uniformiza benzile prin dublare si pentru aceasta se regleaza laminajul la o valoare apropiata de cea a dublajului .

4.Laminarea inainte de pieptanare , se folosesc inainte de pieptanare 2 pasaje de laminor pentru firele cu destinatie urzeala si firele cu destinatie batatura ci finete pana la Nm=10 se poate utiliza un singur pasaj de laminor inainte de pieptanare.Scopul laminarii inainte de pieptanare este de uniformizare prin dublare.

Obs!! Uniformizarea prin dublare .Benzile formate pe carda din poliester puf sunt uniforme prin dublare pe un laminaj cu aceleasi caracteristici cu cele de la pasajul I, din preparatia filaturii.

Laminajul de la pasajul I sau pasajul II din pieptanatorie cu aceleasi caracteristici tehnice cu cele de la pasajul I si II din preparatia filaturii.

5. Pieptanarea pe MPO se reaizeaza ciclic in scopul eliminarii fibrelor cu lungime mai mica de 50 mm. Dupa pieptanare se folosesc II pasaje de laminaj pentru urzeala si pentru batatura o singura trecere de laminor.

7. Amestecarea componentilor este necesara ca la adoptarea dublajului pe laminorul amestecator sa se tina seama de cotele de participare in amestec a fibrelor chimice si anume : cand cotele de participare sunt 50 % fibre naturale si 50% fibre chimice ,dublajul adoptat pe laminor v-a fii un numar par (6,8,10,12), pentru cotele de participare 33% sau 67% ,dublajul de pe laminorul amestecator v-a fii multiplu de 3.

Laminorul amestecator are aceleasi caracteristici si constructie ce cele de la pasajul I din preparatia filaturi.

8. Subtierea benzilor incepe pe laminorul din preparatia filaturii pentru aceasta :

Obs!! Deoarece prin laminaj se introduce neuniformitatii in banda debitata se recomanda ca laminajul sa descreasca de la prima spre ultima trecere:

Laminoarele pot avea camp simplu sau dublu de ace , si laminoarele moderne lucreaza cu viteze de 400-500 m/min.

9. Formarea semitortului se realizeata pe flaierul cu furca activa ,pe flaierul Bolelli.

10. Tratarea chimica consta din etapa de fierbere si albire ale semitortului realizat in autoclava .Prin etapa de fierbere si albire au loc pierderi de masa de 8% pana la 10% in cazul semitortului din fibre naturale cu fibre chimice si pierderi de 18%-20% in cazul semitortului 20% fibre naturale. Deoarece pierderile de masa determina subtierea semitortului albit vor fii considerate ca lamianj in planul de filare.

11. Filarea se va face pe masina de filat ud,dotate cu tren de laminat de mare intindere si cu apa rece in cuva de umezire.Pentru firele cu destinatia batatura uscarea firului se poate face direct de pe tevile metalice de la masina de filat ud.Pentru a mentine caracteristicile initiale ale firelor se recomanda bobinarea cu densitate redusa a firelor filate ud pe asa numitele bobine moi.Bobinele cu suport metalic perforat pe care firul se aseaza in straturi cilindrice cu infasurare in cruce si cu densitate redusa de circa

.

12. Bobinarea moale se poate face pe aceeasi masina de bobinat prin reducerea tensiunii pe durata infasurarii firului.

2.3 Caracteristicile tehnice ale utilajului:

• Caracteristicile tehnice principale ale masinii de pieptanat fuior

C-302-L

• Caracteristicile tehnice ale agregatului de cardare pentru in

C-460-L1

Caracteristicile tehnice ale laminoarelor clasice pentru fuior construite dupa licenta Sant Andreea Novara

Caracteristicile tehnice principale ale flaierului cu furca activa Bolelii

Caracteristicile tehnice principale ale mașini de bobinat Imatex

Caracteristicile tehnice principale ale mașina de filat Unirea FIU-100

Caracteristicile tehnice principale ale uscatorului SKB-1-L

Caracteristicile tehnice principale ale instalației de fiert și albit semitort

Capitolul III

Calculul parametrilor planului de filare preliminar si final .

Stabilirea planului de filare preliminar.

Planul de filare preliminar realizeaza coordonarea principalilor parametri de luru pentru utilajele adoptate la fiecare etapa din fluxul tehnologic.

Obs!! Nu cuprinde elemente de detaliu cum ar fii:

pierderi pe faze de fabricatie

randamentele masinii

numarul de sectiuni sau capete de pe utilaj

BREVIAR DE FORMULE:

,

, sau

,

Din relatia 2 rezulta relatia

La MF ,D=1

Prin tratarea chimica a semitortului au loc pierderi de masa care determina subtierea semitortului debitat si de aceea aceste pierderi sunt scrise in coloana laminajului .Pentru semitortul din 100 % in pierderile de masa care se inregistreaza sunt de 18-20% ,iar pentru amestec de in cu poliester pierderile sunt de 8-10 % ;

p- este pierderea de masa prin albirea semitortului.

Obs! Formarea semitorului se realizeaza pentru flaierul cu furca activa BOLELLI .Din caracteristicile tehnice ale flaierului se adopta o valoare pentru laminaj( laminajul poate varia intre 2 si 5,3).

Din caracteristicele tehnice ale laminor pasaj IV se adopta o valoare pentru dublaj si o valoare pentru laminaj.

Cu relatiile 2 si 3 se calculeaza finetea benzii alimentate ,inainte de a lua in consideratit in planul de filare ,valoarea fineti alimentate trebuie sa fie verificata daca poate fii debitata la pasajul de laminor de inainte , in caz contrar se adopta alta valoare pentru laminaj si se reface calculul.

Obs!! Pentru a se mentine cotele de participare ale componentilor din amestec la adoptarea dublajului de pe laminorul amestecator se tine seama de urmatoarele:

pentru proportiile de 33% -67%, dublajul v-a fii multiplu de 2,

pentru proportiile de 50% ,dublajul v-a fii numar par.

Totodata in cazul amestecului cu poliester pala de laminorul de dupa pieptanare de la pasajul II v-a fii 15 sau 20 ktex(valori pe care le poate avea densitatea de lungime a benzii de poliester)

In cazul in care poliesterul este sub forma de puf pe care il transforma in banda pe carda de poliester si banda o uniformizam pe laminorul pentru poliester.Laminorul pentru poliester v-a debita o banda cu aceeasi densitate de lungime ce cea a benzii debitate de laminorul de dupa pieptanare pasajul II.

Pe laminoarele din pieptanatorie si de dupa carda ,laminajul se adopta egal cu dublajul astfel incat in acea zona Ta=Td.

Deoarece pe agregatul de cardare pentru in,laminajul are valori de ordinal sutelor se obtine o valoare foarte mare pentru Ta , aceasta valoare reprezinta masa materialului din cutia cantarului sau a lazi de alimentare.

Cand adopt laminajul pe carda

Torsiunea :

Masina de filat

(ras/m)

Flaier:

(ras/m)

Sa se adopte valoare pentru coeficientul de torsine

Din caracteristicile tehnice ale utilajului adoptat se iau in considerare valorile pentru viteza de debitare si pentru turatia fuselor sau a furcilor si se calculeaza productia pentru fiecare masina din flux.

• Productia teoretica pentru Masina de bobinat moale si normal si masina de cardat:

• Productia teoretica pentru Masina de Filat ud, si Flaier:

• Productia teoretica pentru Uscator:

• Productia teoretica pentru Autoclava

• Productia teoretica pentru Masina de pieptanat MPO

p- procent de pieptanatura

- numatul de ciclii

- lungimea alimenta

Stabilirea planului de filare preliminar pentru fir Nm=11, din 100 % in , filat ud din semitort albit pentru urzeala

Tab 4.

D=10

p=8

nc=170

a=10

Calculul productiei practice

1.

in care : - productia teoretica unitara (din planul de filare preliminar)

CUM- coeficientul de utilizare a masinii(randamentul masinii)

- productia practica unitara de debitare

2.

unde : CTU- coeficientul timpului util

CUF- coeficientul utilajului in functiune

3.2.1 Stabilirea valorilor coeficientului timpului util si a coeficientului utilajului in functiune.

Valorile recomandate pentru calculul randamentelor masinilor .

Tab. 5

Productia practica pe unitatea de debitare pentru fir Nm=11

Tab.6

Calculul productiei practicepe utilaj

in care - productia practica a masinii, kg/mas .h

- productia practica unitara kg/u.d.h

- numarul de debitari pe masina

k- numarul de capete sau sectiuni pe masina

d- numarul de debitari pe cap(sectiuni)

Productia practica pe masina pentru fir Nm=11

Tab. 7

Determinarea cantitatii de semifabricat pe fazele de fabricatie

Pentru a se obtine necesarul de semifabricat la alimentarea utilajului de la fiecare etapa este necesar defalcarea pierderilor tehnologice pe faze de fabricatie .

Pentru aceasta se pleaca de la valoarea consumului specific total(), din relatia 5 se calculeza (procentul total de pierderi).

,

6.

se imparte pe faze de fabricatie tinand seama de limitele pierderilor tehnologice care au loc la fiecare etapa din flux.

Valori ale limitelor de variatie ale pierderilor tehnologice:

Tab 8

Defalcarea pierderilor de faze de gabticatie pentru fir Nm=11, din 100% in

Tab. 9

Se transforma capacitatea filaturii (precizata in tema proiectului ) din tone pe an in kg / h ,valoarea obtinuta reprezinta capacitatea de fire debitate pe masina de bobinat normal.

Tinand seama de pierderile tehnologice adoptate la fiecare etapa se calculeaza necesarul de fir sau semifabricat la alimentarea fiecarei masinii .

Capacitatea filaturii Q=1930 tone fire/an

z- numarul de zile lucratoare pe an

s- numarul de schimburi

:

Calculul necesarului de semifabricat pe faze de fabricatie pentru fir Nm=11, din 100% in

Tab. 10

Planul de filare final

pentru fir Nm= 11 din 100% in , destinația batatura

unde : - necesarul de material pentru alimentarea mașinii (kg/h)

- producția practica a mașinii(kg/mas.h)

unde : - producția practica recalculata

- numarul de mașinii adoptat, se obține rotujind prin lipsa sau prin adaos numarul de mașinii calculate

- viteza de debitare recalculata , se stabilește in funcție de

Calculul secțiilor speciale.

Pentru filarura de liberiene sunt considerate secți speciale incintele in care se amplaseaza autoclavele respectiv uscatoarele.

Aceste spații delimitate de natura prin pereți desparțitori deoarece la tratarea semitortului se degaja vapori de apa in atmosfera și substanțe care pot fi toxice iar in zona de uscatoarelor se degaja cantitați mari de vapori de apa iar temperatura poate depașii 40 C devenind improprii condițiilor de lucru pentru celelalte utilaje din filatura.Vaporii de apa pot determina degradarea utilajelor din filatura prin apariția ruginii.

Pentru stabilirea suprafeței celor 2 secții in care se amplaseaza uscatoarele și autoclavele se adopta un coeficient de utilizare a suprafeței cuprins in limitele 0,5..0,8, acest coeficient reprezinta raportul dintre suprafața efectiva ocupata de mașini și suprafața totala a sectiei. Suprafața totala cuprinde și suprafața culuarelor.

La stabilirea numarului de autoclave respectiv a numarului de uscatoare se ține seama de masa unei partide sau capacitatea de umplere a unei mașinii pe durata procesului și de numarul de formate alimentate la fiecare mașina.Numarul de autoclave și cel al uscatoarelor rezultat din calcule se rotunjește prin adaos doarece nu exista roți schimbatoare pentru modificarea vitezelor.

Capitolul IV

Stabilirea fișei tehnice pentru firul proiectat.

Fișa tehnica pentru realizarea firului cu finețe impusa in tema proiectului ,reprezentam un tabel centralizator care cuprinde: valorile roților schimbatoare necesare pentru realizarea valorilor recalculate in planul de filare final pentru turații ale furcilor ale fuselor pentru viteze de debitare .Totodata in fișa tehnica sunt precizate roțile de laminaj și roțile de torsiune precizate in planul de filare final.

Fișa tehnica pentru Nm=11 din 100% in

Denumirea mașinii Flaier Bolelli

Fișa tehnica pentru Nm=11 din 100% in

Denumirea mașinii mașina de filat ud FIU-100

* valoarea recalculata din planu de filare final sau valoarea adoptata din planul de filare preliminar.

Laminajul si Torsiunea sunt vlori din planul de filare preliminar.

Turația furcilor si a fuselor din planul de filare final.

** In rubtica obs se precizeaza relația de calcul finala de pe schema cinematica

Capitolul V

Calculul suprafeței magaziilor

Calculul magaziilor de materii prime

Calculul suprafeței magaziilor de materii prime se face pentru depozitarea necesarului de fibre pentru funcționarea filaturii pentru o durata de 72 de zile lucratoare in 3 schimburi a cate 8h.La intrarea in filatura fibrelor de in și cele de poliester vin sub forma de baloturi cu anumite dimensiuni și mase.

Baloturile se depoziteaza in stive in fiecare stiva se așeaza baloturi din același sort de fibre.

pentru Nm=11, din 100% in

fuior sort I 25% -

fuior sort II 75%

adopt dimensiunile - baloturilor : L=1,2 m

l= 0,6m

h=0,7m

- stiva: L= 12 m

l = 4,8 m

h = 4,9 m

Mb=100kg

Se calculeaza numarul de baloturi pe sorturi

Se calculeaza numarul de baloturi intr-o stiva

Calculul efectiv a suprafeței magaziilor , se stabilește suprafața ocupata de o stiva.

Se adopta un coeficient de utilizare al suprafeței magaziei din intervalul 0,5 . .0,9, cel mai utilizat interval este 0,7.

Obs!! Intre stive șI perete se prevad culuare de cel puțin 0,6 m , stivele nu se așeaza sub corpurile de iluminat pentru a se preveni declanșarea incendiilor.

In magaziile de materie prima este prevazut un culuar central sau lateral al carei lațime trebuie sa permita accesul mijloacelor de transport și a celor necesare pentru stivuire.

Lațimea mijloacelor de transport este in jur de 1,2 m și pentru a se evita problemele lațimi culuarului trebuie sa fie de circa 2 m.

Obs!! Magazia de materie prima trebuie sa fie bine aierisita ,cu umiditate care sa nu depașeasca 70% pentru a nu aparea mucegaiul.

Magazia de produse finite

Se calculeaza siprafața magaziei de fire necesara pentru depozitarea cantitați de fir realizata in 10 zile lucratoare 3 schimburi .Firele se depoziteaza sub forma de bobine , cu masa de 800 g - 1 kg , bobinele se introduc in saci cu dimensiunile : L=1,2m, l = 0,5 m,numarul de bobine introduse intr-un sac poate fi de 40 sau 45.

Sau bobinele se depun in cutii de carton cu dimensiunile : L=0,39m,

l =0,39m, h=0,32 m

Stivele sunt alcatuite din palete pe lungimea stivei se așeaza 10 palete , pe lațime 3 palete si pe inalțime 2 palete.

O paleta cuprinde : L = 3 cutii, l = 2 cutii, h=3 cutii.

Pe o paleta se așeaza 18 cutii.

Se calculeaza necesarul de fir pecand de la cantitatea de fir debitata de mașina de bobinat normal și se inmulțește cu 10x3x8.

Masa unui sac este de 40-45 kg.

Intr-o stiva se așeaza saci pe : L = 5 saci , l = 2 saci, h= 5 saci.

Capitolul VII

Notiune de protectia muncii si de paza contra incendiilor

Norme de tehnica securitații și protecția muncii la flaier

Pentru evitarea accidentelor de munca , se vor respecta intocmai instrucțiunile privind protecția muncii cuprinse in normativele de tehnica a securitații și regulamentele in vigoare .

Flaierul are un numar mare de organe lucratoare in mișcare , care pot cauza accidente grave.

Locurile periculoase la flaier sunt: furcile , bobinile cilindrii, campul de ace , transmisiile de roți dințate și roți de curea , mecanismul basculant , variatorul de viteza cremalierele, greutațile de echiliru a bancii, etc.

Se interzice așezarea benzilor in trenul de laminare in timpul funcționarii mașinii. Aceasta operație se face numai cu mașina oprita.

Locurile periculoase vor fii prevazute cu uși de protecție , prin deschiderea carora vor provoca opritul automata a mașinii.

Toate aparatorile trebuie sa fie inchise in timpul funcționarii mașinii.

Sunt interzise scoaterea , deplasarea și așezarea aparatorilor in timpul funcționarii mașinii.Este interzisa curațirea in timpul funcționarii mașinii a cilindrilor alimentatori și debitori a campului de ace , a furcilor și a bobinelor .

Sunt interzise ștergerea și curațirea in timpul funcționarii.flaierului a tuturor organelor in mișcare.

Lichidarea ruperilor se va face numai cu mașina oprita. Este strict interzisa atingerea fuselor in timpul funcționarii lor.

Momentul punerii mașinii in funcțiune va fi cunoscut de toate persoanele situate in vecinatatea ei.

Se oprește imediat mașina atunci cand se aud zgomote deosebite.

Respectarea instrucțiunilor de mai sus este obligatorie.

Nerespectarea acestora duce la accidente și sancțiuni.

Norme de protecție a muncii la mașina de filat cu inele

Parțile periculoase ale mașinii sunt: cilindrii alimentatorii, cilindrii debitori , fusele, angrenajele cu roți dințate , transmisiile prin curele, banca inelelor.etc.

Infașurarile de pe cilindrii debitori se vor indeparta cu ajutorul unui carlig special.

La infașurarea fibrelor pe cilindrii de presiune și cilindrii debitori , operația de curațire se va efectua cu mașina oprita.

Lichidarea ruperilor se va face cu atenția pentru a se evita prinderea mașinii de fusele vecine in mișcare.

Capitolul VIII

Amplasarea utilajelor

Denumirea planșei:

Amplasarea utilajelor din filatura de in cu capacitatea de 1930 tone fire/ an

Scara 1:200

Dimensiunea dintre stalpi de susținere este de 24 m.

Principalele reguli ce trebuie respectate pe amplasarea corecta a utilajelor sunt:

Asigurarea unui circuit cat mai scurt al semifabricatelor

Se vor evita incrucișarile in fluxul tehnologic cu fluxul de oameni și cu cel de materie prima

Personalul de desrvire precum și celui pentru reparații trebuie sa i se asigure spații corespunzatoare.

Culuarele de transport trebuie sa țina seama de dimensiunile mijloacelor cu care sunt deplasate semifabricatele si firele .

Filatura v-a fii prevazuta cu un culuar central sau lateral pentru accesul și ieșirea personalului la ora scgimbului .

Amplasarea utilajelor impune luarea in considerație a urmatoarelor elemente:

Spațiu necesar pentru deservire unei mașinii D=0,5-0,9m

Spațiu necesar pentru reparația unei mașinii R=0,5-1 m

Utilajele de transport au in general dimens: L = 1,7m , l = 1m

In funcție de aceste elemente se calculeaza :

Distanța dintre 2 mașini alaturate A

Distanța intre mașina și perete P

Distanța dntre mașinii și stalpi de susținere S

Lațimea zonelor de circulație

Lațimea zonelor de transport T

Lațimea culuarelor

A = dublu distanței adoptat pentru deservirea unei mașinii ,iar valoarea minima a distanței dintre 2 mașinii alaturate este egala cu valoarea cea mai mare dintre spațiu de reparație si spațiu de deservire adoptat . A =1 m min, A= 1,2 m max.

Distanța dintre mașina și perete P este de 0,5 m ,daca intre mașina și perete nu se prevede zona de deservire sau zona de reparație .

Distanța dintre mașina și stalpi S este de m cel puțin , daca in zona respectiva muncitorul care deservește mașina nu staționeaza mai mult de 30 % din durata de lucru.

Culuarele de transport T au lațimea min de 1m ,iar pentru zonele de intoarcere sau curbe lațimea culuarului v-a fi de min 2 m.

Culuarele de acces și ieșire la ora schimbului au lațimea minima de 1m și lațimea maxima de 3 m.

Daca filatura este prevazuta cu o zona de circulație a mijloacelor de transport ,lațimea acestei zone v-a fii egala cu diagonala mijloacelor de transport.