filiera tehnologica - Tehnician in industria confecțiilor textile - Particularitațile procesului de creație și construcție a tiparelor pentru produsul camașii de adolescenți - creație proprie

PROIECT

DE

SPECIALITATE

Pentru certificarea competențelor profesionale - liceu - filiera tehnologica

Specializarea: Tehnician in industria

confecțiilor textile

GRUP ȘCOLAR DE INDUSTRIE UȘOARA

ALBA IULIA

Filateria tehnologica

TEMA: Particularitațile procesului de creație și construcție a tiparelor pentru produsul camașii de adolescenți - creație proprie.

LUCRARE PRACTICA: Principii privind rezolvarea constructiva a elementului inchidere.

PLAN TEMATIC

A.    TEMA 1: Particularitatiele procesului de creatie si constructie a tiparului pentru produsul: camasa barbati- model creatie proprie.

I ARGUMENT

II CREATIA SI ALEGEREA PRODUSUUI

Procesul de creatie a produselor de imbracaminte. Moda si influenta    acesteia asupra creatiei de produse vestiemntare.

Etapele procesului de creatie.

Descrierea produsului. Elementele componente ale produsului.

Schita produsului.

Criterii de clasificare ale elementelor de produs pentru camasa barbati.

III ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTIONARE

Materiale de baza.

Materiale auxiliare.

IV PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC

Principii de proiectare prin metoda geometrica a produsului cu sprijin pe umeri.

Parametrii necesari constructiei clasice.

2.1. diemensiunile corpului tip.

2.2. dimensiunile proprii produsului.

2.3. adaosul de lejeritate.

3- trasarea liniilor de baza.

4- trasarea liniilor de contur.

V TRANSFORMAREA TIPARELOR CLASICE IN MODEL

1- Lucrari necesare pentru transformari clasice.

2- continutul transformarii tiparului clasic in model

VI PROIECTAREA SABLOANELOR

Principii privind constructia sabloanelor.

Constructia sabloanelor.

2.1. constructia șabloanelor principale.

2.2. constructia sabloanelor derivate.

2.3. constructia sabloanelor ajutatoare.

3- Sabloanele etalon.

4- Sabloanele de lucru.

5- marcaje si semne.

VII INDICATORI DE EVALUARE COMPLEX­A A CALITATII IMBRACAMINTEI

Triunghiul calitatii.

Clasificare si definirea indicatoriilor de calitate ai imbacamintei.

B.    TEMA 2: Principii privind rezolvarea constructiva a elementelor de finalizare a marginilor la produsele cu sprijin pe talie: betelia si tivul.

A. TEMA 1: Particularitatile produsului de creatie si constructie a tiparului pentru produsul : camasa barbati- model creatie proprie.

I ARGUMENT

In industria de confectii locul creatorului si al proiectantului de tipare se afla la inceputul procesului tehnologic de fabrictie si au rolul de a realizea produse vestimentare cu efect estetic si functional cerute de consumatori. Imbracamintea ocupa in randul celorlante bunuri de consum un loc special deoarece ea reflecta cel mai bine evolutia materiala si spirituala a societatii. Calitatea produsului de imbracaminte este factorul hotarator in dorinta cumparatorilor, un mijloc de concurenta si un indicator al activitatii producatorului de confectii.

Etapa de elaborare a documentatiei tehnice consuma circa 30% din durata de fabricatie a unui produs. Lucrarea prin continut si mod de structurare ofera solutii teoretice si practice privind elaborarea si constructia tiparelor modelelor de imbracaminte.

Lucrarea este structurata in doua parti in care se trateaza doua teme diferite. In prima parte sunt evidentiate principalele etape ale procesului de creatie si proiectare pentru un produs cu sprijin pe umeri- camasa barbati. In partea a doua a lucrarii sunt reprezentate sumar, informative particularitatile de rezolvare constructiva unor elemente de produs de ex: buzunare aplicate.

In conceperea modelului am tinut cont de urmatoarele criterii de eficienta:

• Marimea consumului de material stiind ca 80% din costul produsului il reprezinta costul materiei prime;
• Complexitatea modelului este de valoare medie pentru a putea fi usor de realizat si cu timp scazut pe faza de confectionare;
• Estetica produsului nu trebuie sa sufere in detrimental primelor 2 criterii, modelul fiind simplu din motivele achizitionarii produsului.

Dimensioanarea produsului s-a facut tinandu-se cont de standardele tehnice actuale precum si de tendintele modei. Am considerat ca este necesar sa aprofundez capitolele referitoare la creatia modelului etapa de constructie clasica si alegerea materialelor. Lucrarea este o sinteza in care s-a urmarit in egala masura estetica lucrarii, valorificarea informatiei, acoperirea continutului, contributia proprie si originalitatea lucrarii.

II CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

1. Procesul de creatie a produselor de imbacaminte

In industria de confectii locul creatorului se afla la inceputul procesului de fabricatie. Procesul de creatie are menirea de a asigura introducerea in productia de serie a unor sortimente corespunzatoare sub aspect estetic si functional cerintelor consumatorilor. Procesul de creatie a noilor modele de produse imbina elementele artistice, ergonometrice si tehnice constructiei imbracamintei.

Pentru producatorul de confectii, noutatea unui produs poate avea drept sursa:

Folosirea materii prime noi;

Utilizarea unor materii prime ce reprezinta o contextura noua;

Folosirea unei materii prime cu un nou colorit;

Realizarea unui tip nou de produs vestimentar ce implica modificari ale liniilor tehnologice.

Din sursele enumerate, elaborarea unor noi modele este utilizata cel mai frecvent in industria de confectii. Prin model se intelege identitatea unui tip de produs data de forme estetice si solutii constructive si tehnologice. Colectia reprezinta totalitatea de modele realizate prin prelucrarea unor idei plastice in corespondenta cu tema aleasa.

Moda si influenta acesteia asupra creatiei de produse vestiementare

Moda se considera acel fenomen de schimbare a formei in altele aplicate, cu manifestare puternica in vestimentatie, care decurge din tendinta oamenilor catre forme noi legate de dezvoltarea societatii omenesti si continua schimbarea cerintelor de ordin estetic. Trasaturile de baza ale modei sunt schimbarea si noutatea. Moda este un mijloc de comunicare si informare in masa fiind deseori in contradictie cu dezvoltarea culturii si este puternic influentata de factorii sociali si economici.

Moda actuala prezinta urmatoarele trasaturi principale:

A pierde caracterul ingust de clasa pe masura dezvoltarii industriei si democratizarii vietii;

Moda se definitiveaza cand primesti sentimental maselor largi de cumparatori;

Moda actuala permite coexistenta unor stiluri diferite;

Moda constituie un mijloc de educatie estetica,de dezvoltare a gustului pentru frumos a fiecarui purtator.

Etapele procesului de creatie

Permanent se consuma o cantitate insemnata de timp si mijloace materiale pentru elaborarea noilor modele, astfel: pregatirea produsului nou presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

pregatirea procesului de creatie presupune culegerea de informatii folosind jurnalele de moda, cataloagele de produse, cataloagele de materiale de baza si auxiliare, jurnale de tendinte;

formularea temei de creatie: se stabileste conditiile concrete pe care trebuie sa le satisfaca noul produs, se va preciza grupa de varsta, conformatia purtatorilor, grupa materialelor recomandate;

elaborarea noilor solutii;

analiza solutiilor propuse si selectarea variantelor presupune aprecierea calitatii globale a produsului, concordanta formei cu destinatia, actualitatea si rezolvarea tehnica.

Descrierea produsului . Elemente componente ale produsului

Analiza formei:

Analiza formei unui produs oarecare de imbracaminte arata ca acesta este alcatuit din elemente care indeplinesc diferite functii in structura generala a compozitiei sale. Se defineste elemental de produs, aca parte a produsului caracterizata prin doua proprietatii esentiale:

indeplineste o functie bine determinata pentru produs;

se poate regasii in toatalitate fara prelucrari suplimentare pe alt model al aceluiasi tip de produs;

Pentru un model oarecare prezenta elementelor poate fi obligatorie sau facultativa. Elementele componente ale produsului proiectat indeplinesc urmatoarele functii:

de protejare ( acoperire ) a corpului: - fata

spate

maneci

de imbracare -dezbracare;

de terminare a marginilor;

de a contine obiecte mici;

de a ornamenta.

Descrierea produsului:

Camasa pentru barbati este un articol vestimentar care completeaza un ansamblu de imbracaminte. Aceasta camasa este un model cu maneca scurta, fiind finalizata cu manseta. De regula este purtata cu pantaloni ( scurt sau lung ). Acest produs ofera posibilitatea de a fi purtat in combinatie cu un alt articol vestimentar, si anume, cravata. Camasa proiectata este confectionata din bumbac si polyester, avand culoare deschisa si fiind purtata cu precadere in orice anotimp al anului. Produsul are, in ambele parti, la piept, cate un buzunar cu rol nu doar functional ci si ornamental.

Aceasta camasa nu necesita o atentie sporita la purtare, fiind comoda si usor de spalat, neavand nevoie de conditii speciale pentru efectuarea acestrui procedeu. Camasa din proiect se incheie in parte din fata cu 8 nasturi din plastic, avand aceeasi culoare cu restul materialului din care a fost confectionat produsul. La partea superioara se afla gulerul pentru rascroitura normala care are rol de a da ,, tinuta" si de a ornamenta partea din fata a acestui produs. In partea din spate, camasa prezinta platca care are rol in sustinerea gulerului si pentru a asigura o buna asezare a produsului in zona omoplatilor. Buzunarele aplicate se prind cu nasturi pentru o siguranta sporita. Elementele componente ale produsului proiectat indeplinesc urmatoarele functii:

de protejare a coprului - fata (1), spate (2),maneci (3);

de imbracare- dezbracare - fenta cu nasturi (4);

de terminarea marginilor - tiv (6), guler (5);

de a contine obiecte mici - buzuna r(7);

de a ornamenta - platca (8).

5. Criterii de clasificare a elementelor de produs pentru

produsul camașa barbați:

III ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU CONFECTIONAREA MODELULUI

In industria confectiilor textile pentru producerea obiectelor vestimentare se utilizeaza materiale de baza si auxiliare.

Materiale de baza

Reprezinta materialele care formeaza fata produsului (tesaturi, tricoturi, blanuri, piei). Cerintele impuse materialelor pentru un anumit tip de produs pot fi grupate in umratoarele categorii:

cerinte privind corespondenta valorilor principalelor proprietati ale materialelor; din acesta grupa de cerinte fac parte: compozitia fibroasa, tipul de finetea fibrelor sarcina la rupere, rezistenta la vopsire, alungire. Pentru produsul proiectat am adoptat material de baza o tesatura tip bumbac si PE in amestec cu urmatoarele caracteristici:

cerintele constructive-tehnologice se refera la proprietati impuse materialelor care influenteaza constructia tiparelor;

cerinte igienice impuse materialelor; in acesta grupa se include proprietati care determina capacitatea materialelor de a realizea si mentine conditiile de confort cerute produsului de imbracaminte.

Alegerea materialului de baza trebuie sa tina cont de caracteristicile acestora care se transmit nemijlocit produselor vestimentare:

capacitatea de retinere a caldurii corpului;

conductibilitatea si degajarea caldurii corpului;

absortia si evacuarea transpiratiei corpului;

permeabilitatea la aer;

comoditatea la purtare.

cerinte privind rezistenta la uzura a materialelor, in functie de tipul produsului, conditiile de exploatare si durata de utilizare ce formuleaza cerintele de exploatare impuse materialelor cum ar fi:

v    stabilitatea dimensionala la spalare, calcare;

v    la solicitarile de intindere si indoire repetate, stabilitatea la lumina, temperatura, microorganisme, uzura, frecare, aparitia pilingului, capaciatatea de curatare chimica.

Modul de intretinere recomandata utilizatorului de produse este indicat pe o eticheta care trebuie sa aiba durata de rezistenta egala cu cea a produsului.

Simboluri de intretinere:

Pentru materialul ales ca material de baza la produsul din lucrare se recomanda urmatoarea succesiune de simboluri de intretinere:

Cerintele estetice se refera la culoare, desenul tesaturii, tipul materialului, culoarea si forma accesoriilor. Etapa de alegere corecta a materialului pentru un produs consta in consultarea listelor de preturi, efectuarea de teste suplimentare. Alegerea corespunzatoare garanteaza calitatea produsului. Pentru produsul camasa pentru barbati se recomanda un material din bumbcac si polyester. Acest material trebuie sa fie usor de intretinut, de spalat si de calcat. Produsul se poarta in orice anotimp si trebuie sa fie comod la purtare, rezistent la frecare, la uzura si la alte tipuri de solicitari. Fiabilitatea produsului de imbracaminte corespunde perioadei de utilizare a produsului pana in momentul in care intervine uzura morala sau fizica. Ideal ar fi ca uzura morala sa apara odata cu cea fizica dar in realitate acestea nu coincide.

2. Materiale auxiliare

Se alege in functie de materialele de baza si prezinta o deosebita importanta deoarece completeaza din punct de vedere calitativ si estetic insusirile generale ale imbracamintei. Materialele auxiliare textile sunt:

Captuselile: dubleaza detaliile de imbracaminte marindu-le rezistenta la purtare, sifonare ajutandu-le sa isi pastreze forma in timp determinand cresterea valorii de prezentare si a parametrilor de confort. Captuselile se plaseaza in interiorul imbracamintei, au suprafata luceoasa iar ca structura pot fi produse din fire naturale (matase, bumbac), artificiale (viscoza, acetate), fire sintetice ( P.A,P.E ). Exemple: atlas, serj, satin,golf, crep de China, tafta.

Intariturile: contribuie la menttinerea formei produsului confectionat imprima rezistenta si stabilitate la sifonare. Se aplica in zonele solicitate ale produsului: gulere, mansete, buzunare, betelii si dupa caz si in zone pe care tehnologia de confectionare o cere. Exemple: intarituri tesute ( vatir, canafas, panza, roshar ).

Intariturile netesute chimizate, acestea din urma au o serie de avantaje tehnologice si sunt cele mai uzate in procesul de confectionare:

se aplica prin termo-lipire;

sunt usoare;

ieftine;

se pot produce ntr-o gama larga sortimentala.

Ata de cusut: este cel mai important material auxiliar folosit la confectionarea imbracamintei de care depinde asamblarea corespunzatoare a detaliilor componente ale produsului. Ea se alege in functie de materialele utilizate si de felul operatiei de coasere. Ata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa corespunda din punct de vedere al rezistentei cu cea a materialelor folosite la confectionarea produsului;

Sa aiba o finete corespunzatoare cu destinatia cusaturii si grosimea materialului;

Culoarea atei se stabileste in functie de culoarea materialelor folosite si dupa caz in contrast cu acestea obtinandu-se cusaturi ornamentale.

Se clasifica dupa urmatoarele criterii:

a)     Dupa natura materiei prime: bumbac, in, canepa,fire sintetice, fire in amestec;

b)     Dupa destinatie;

c)     Pentru cusaturi de ansamblare, coaserea nasturilor și a butonierelor, coaserea tivurilor;

d)     Dupa finete: - ata subtire: Nm 100/3, 85/3

ata medie: Nm 60/3, 54/2, 40/3

Furnituri si garniture: furniturile produselor de imbracaminte au functiuni multiple: maresc rezistenta produselor, asigura functionalitatea acestora si contribuie la ornamentarea produselor. Exemple: vatelina, rejansa, elastic, furnituri pentru inchidere ( nasturi, fermoare etc. ), dantele, benzi decorative si articole de pasmanterie.

Astfel in lucrare am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

IV PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC

Principii de proiectare prin metoda geometrica a produsului cu sprijin pe umar

In activitatea de pregatire tehnica a operatiei, elaborarea tiparelor pentru un model nou este o etapa complexa de mare responsabilitate, volumul si continutul activitatilor de o compun fiind influentat de complexitatea si gradul de noutate al modelului. Constructia tiparelor pentru un model reprezinta totalitatea activitatii descriptibile, grafice si de calcul prin care se obtin desfasurarea plane ale elementelor si reperelor din care este structurat acesta.

Pentru acest tip de produs se utilizeaza la constructia tiparelor o retea de linii de baza orizontale si verticale. Se considera corpul omenesc intersectat de sapte planuri sagitabile si doua planuri transversale. Punctele de intersectie ale liniilor se marcheaza cu litere mai mari sau mai mici dupa cum punctele saunt de baza sau ajutatoare. Pentru produsul camasa barbati reteaua liniilor de constructie este urmatoarea:

linia orizontala de baza ( include punctul cervical );

linia bustului ( APB );

linia taliei ( AT );

linia de terminatie ( AL );

linia de simetrie a spatelui;

linia de latime a spatelui;

linia de latime a fetei;

linia de mijloc a diametrului rascroiturii manecii.

Construcția tiparelor de model

CTM

1. Analiza modelului

2. Alegerea TB    Construcția TB Construcția directa a TM

Legenda    TM - tipar de model

TB - tipar de baza

2. Parametrii necesari constructiei clasice

2.1. Dimensionarea corpului tip

Marimea la camasile pentru barbati este data de perimetrul gatului- Pg -dimensiune obtinuta prin masurarea gatului la baza.

Dimensiunile proprii produsului

2.3. Adaosul de lejeritate

reprezinta marimea cifrica exprimata in cm si introdusa in calculul latimii tiparului. Valoarea se adopta in functie de produs si are valori pentru produsul camasa, intre 5-10 cm. In lucrare am adoptat valoarea de 9 cm.

3.Trasarea liniilor de baza

4. Trasarea liniilor de contur

1.1 Construcția spatelui

1.2 Construcția feței

1.3 Construcția tiparului de maneca

1.4 Construcția manșetelor

1.5 Construcția gulerului

V. TRANSFORMAREA TIPARELOR CLASICE IN MODELE

Tiparele pentru imbracaminte se obțin prin construcția clasica, ulterior acesta este transformat in model și multiplicat pentru obținerea intregii de marimi necessare confecționarii produselor.Tiparul clasic este un tipar neoperațional obținut pentru un produs cu linie simpla.

Tiparul de baza este obținut prin trasformarea tiparului clasic.In acest scop tiparul clasic este transformat ca forma și dimensiune in sensul introducerii unor secțiuni și prin adaugarea rezervelor pentru cusaturi,tivuri și cute.

Tiparul de baza se obține prin completarea tuturor elementelor geometrice necesare dimensionarii și modelarii finale pentru a-l face utilizabil la croirea produselor.

1. Lucrari necesare pentru transformarea tiparelor clasice:

Tehnica transformarii tiparelor in modele cuprinde o serie de lucrari:

-schițarea liniilor de transformare pe tiparul clasic. Se efectueaza cu mana libera avand ca scop stabilirea poziției liniilor de control la tiparul de baza ce se obține prin transformare.

-schițarea rezervelor de cusaturi,tivuri și cute.Pe schița realizata anterior se traseaza conturul tuturor rezervelor de cusaturi,tivuri și cute in exteriorul tiparului transformat.

-decuparea detaliilor.Aceasta lucrare se efecteaza la scara 1:5 sau 1:1.

-reprezentarea grafica a transformarii. Se efectueaza conturul tiparelor copiate,finalizarea grafica trebuind sa respecte urmatoarele condiții:

tiparul transformat trebuie sa conțina toate

elementele grafice ale transformarii.

conturul final al transformarii se traseaza cu linii de 0,4-0,6.

liniile de simetrie de vor trasa cu linie punct de grosime 0,4-0,6mm.

-calculul transformarii tiparului. Stabilirea prin calcul al modificarilor ce intervin la fiecare detaliu al produsului proiectat se face pe detalii componente și trebuie sa rezulte valoarea modificarii tiparului.

2. Conținutul transformarii tiparelor clasice:

Transformarea unui tipar clasic in model necesita o serie de operații specifice produsului de proiectat si modelului. Acestea sunt:

ajustarea tiparelor, este operația de ingustare a tiparelor corespunzator cu liniile de circumferința ale corpului. Ajustarea se realizeaza prin pense sau cusaturi corespunzatoare produsului si modelului de realizat.

Pensele și cusaturile de ajustare se introduc in tipar cu centrul in locul de ajustare maxima avand lungimea și lațimea in functie de gradul de ajustare.

Produsul proiectat in tema, camașa barbați,au zona de ajustare prin pense in urmatoarele puncte ale tiparului:

evazarea tiparelor este operația prin care tiparele unor produse de imbracaminte se maresc in lațime la terminatie.

la produsele cu sprijin pe umar, camașa pentru barbați, evazarea se poate face de la linia bustului spre terminație. Sunt supuse operații de evazare atat la partea din fața a camașii cat și la cea din spate.

transferul penselor este operația de mutare a unei pense in poziții corespunzatoare modelului proiectat. La camașa pentru barbați, partea din spate a acesteia se proiecteaza cu o pensa intre platca si corpul camașii pentru o mai buna așezare pe linia omoplațiilor. Ea rezulta din transferul pensei pe umar in linia de platca.

introducerea cutelor in model. Cutele sunt garnituri formate din materialul de baza care se introduc la tiparele prin transformare.

Cutele pot fi introduse la spate și piept, la buzunare sau la maneci sau ca elemente de decor la produsele cu sprijin pe talie.

La camașile pentru barbați pe linia de mijloc al spatelui se proiecteaza o cuta dubla cu r = 4 cm sau cu doua cute simple pe direcția omoplațiilor. Astfel pentru produsul proiectat am recurs la urmatoarele lucrari de transformare:

v    proiectarea inchiderii

v    proiectarea faldului

v    proeictarea platcii

v    definitivarea lungimii produsului și formei terminație

VI. PROIECTAREA SABLOANELOR

1. Principii de baza privind construcția șabloanelor :

Șabloanele reprezinta elementele documentației tehnice care determina construcția, forma și dimensiunile reperelor unui produs precum și condițiile tehnice de croire și prelucrare ale acestoara. Șabloanele conțin marimea rezervelor de tiv și de cusaturi și exista pentru toate reperele care intra in construcția produsului.

2. Constucția șabloanelor:

Dupa modul de obținere, șabloanele se clasifica in urmatoarele tipuri:

principale

derivate

ajutatoare

2.1. Construcția șabloanelor principale:

Șabloanele principale reprezinta șabloanele pentru repere executate din material de baza ( fața,spate,guler ). Ele sunt copii ale tiparelor din material de baza definitivate prin includerea adaosurilor tehnologice specifice. Marimea rezervelor de cusatura adoptate pentru produsul camașa barbați sunt:

pt. cusut de incheiere -1 cm

pt. cusut de tiv -1 cm

2.2. Construcția șabloanelor derivate:

Sunt șabloane care se obțin pe baza șabloanelor principale și se executa pentru repere tot din materialul de baza ( bizeț,fața de guler ) cat și șabloane pentru repere care se croiesc din materiale de captușeala,materiale de intarire sau termoizolante.

2.3. Construcția șabloanelor ajutatoare:

Se proiecteaza pe baza șabloanelor principale și sunt utilizate in procesul de confecționare pentru stabilirea unor elemente de produs ( buzunare , clape ) precizarea pozițiilor nasturilor și butonierelor, precum și pentru verificarea-corectarea unor linii de contur.

3. Șabloane de etalon:

In funcție de locul utilizarii in procesul de producție, șabloanele etalon sunt copii fidele ale tiparelor definitive, ale tuturor reperelor care alcatuiesc modelul.

Ele se folosesc in scopul verificarii periodice a șabloanelor de lucru și se pastreaza in cadrul documentației tehnice.

4. Șabloane de lucru:

Se utilizeaza nemijlocit in procesul de producție și se obțin prin copierea șabloanelor etalon.

Ele se utilizeaza la croirea produselor și se confecționeaza din materiale rezistente.

Atat pe șabloanele etalon cat și pe cele de lucru se trec urmatoarele date:

materialul ( de baza, auxiliar )și caract. acestora

tipodimensiunea

rezerve de tiv și cusatura

adancimea penselor netaiate, a cutelor, faldurilor și sensul de indoire al materialului

pozitionarea unor semne de control necesare la imbinarea cu alte repere sau elemente de produs

zonele in care se aplica modelarea prin tratament umidotermic

5. Marcaje și semne:

In procesul de prelucrare și ansamblare, marcajele și semnele au rolul sa asigure detaliile, poziționarea corecta și precisa:

semne de margine - se aplica detaliilor de incheiat și au ca drept scop stabilirea punctelor de intalnire intre repere

semne interioare - in scopul poziționarii buzunarelor, penselor sau alte detalii asemanatoare

Marcarea prin numerotare se aplica detaliilor care aparțin aceluiași produs.

Pentru produsul proiectat se evidențiaza urm. semne:

semne pt. formarea cantului

semne pt. pozițioanarea faldului la spate

semne de intalnire a feței de maneca cu pieptul

semne de aplicare a gulerului in rascroitura

poziționarea buzunarelor

VII. INDICATORI DE EVALUARE COMPLEXA A CALITATII IMBRACAMINTEI

Indicatorii calitații reprezinta forma de manifestare exteriora a proprietaților produsului și se caracterizeaza prin capacitatea de a satisface o cerința determinata. Datorita multitudinii funcțiilor la care trebuie sa raspunda produsele de imbracaminte și indicatori de calitate care apreciaza raspunsul acestuia sunt foarte numeroși.

Calitatea imbracamintei se prezinta ca o suma de indicatori ai utilizatorului sau tehnico-economice:

Indicatorii sociali caracterizeaza corespondențele produsului cu necesitațile colective care determina oportunitatea producției și vinderii acesteia

Indicatorii funcționali evidențiaza destinația de baza a produsului care poate servii satisfacerii unor nevoi materiale și spirituale ale purtatorilor

Indicatorii estetici reflecta corespondența produsului cu cerințele estetice ale societații și individului

Indicatorii ergonomici caracterizeaza capacitatea de adaptare a produsului la forma și dimensiunile corpului uman

Indicatorii de exploatare caracterizeaza capacitatea produsului de a-și pastra proprietațile din momentul achiziției si cel al exploatarii metodelor de construcție a modelelor in mod unificat pentru a pastra tehnologia specifica unui produs

sociali    standardizare și

unificare

funcționali

estetici Construcției tehnologitații

Imbracamintei

ergonomici economicitații

de exploatare

Indicatori tehnologici construcției se reflecta in optimizarea cheltuielilor de munca, timp și mijloace in toate etapele de proiectare, execuție, exploatare

Indicatorul economicitații produsului oglindesc eficiența economica a cheltuielilor ocazioanale de fabricație, proiectare, exploatare a produsului

Triunghiul calitații:

Cerințele beneficiarului

Calitatea Caracteristicile

Caractesticile fabricației calitative din

calitative ale documentația tehnica

produsului

B.TEMA 2: - Principii privind rezolvarea constructiva a elementelor de

finalizare a marginilor la produsele cu sprijin pe talie : betelia și tivul.

La produsele cu sprijin pe talie ( fusta,pantaloni ) marginea superioara o constituie conturul taliei. Linia taliei este un parametru constructiv puternic influențat de moda in ceea ce privește:

Poziția, relativ cu linia de pe corp

Modul de finalizare

Prezentarea elementelor decorative, constructive și a posibilitaților tehnologice de realizare

Terminația superioara din punct de vedere constructiv se finalizeaza cu betelie, iar terminația inferioara a produselor cu sprijin pe talie o reprezinta tivul.

BETELIA

Este elementul cel mai frecvent pentru finalizarea marginii superioare, atat la fuste cat si la pantaloni, pentru poziția normala și coborata a taliei comparativ cu nivelul de pe corp. Construcția beteliei se realizeaza, in general, pe baza cunoașterii perimetrului taliei și a adaosului de lejeritate necesar pentru asigurarea confortului in timpul purtarii. In funcție de tipul produs, betelia poate fi construita dintr-un reper ( la fusta ) sau din doua repere( la pantaloni ). De asemenea betelia poate avea fața si dosul din material de baza sau fața beteliei este din material de baza si dosul din alte materiale, in funcție de structura de straturi impusa de model. Pentru construcția betelei este necesar sa se mai cunoasca si sistemul de inchidere al produsului deoarece acesta implica suplimentarea beteliei cu o cantitate necesara realizarii propriului sistem de inchidere.

In fig. 1 se prezinta un model de pantalon la care betelia este fara prelungire (marginea ei este situata in prelungirea șlițului ).

fig. 1 Construcția beteliei croita separat

La construcția beteliei pt pantaloni este necesar sa se aiba in vedere prezența rezervei, la elementul spate, pe linia de pe mijlocul acestui element, reglementata de STP. In aceste condiții lungimea beteliei ,,lb''se stabileșt generala de forma:

Lb =^1/2 Pt+a+r

Pt - perimetrul taliei

a - cantitatea pt. suprapunerea beteliei dependenta de sistemul de inchidere

(a = 0, a ≠ 0 )

r - rezerva de pe mijlocul spatelui la nivelul taliei

( r > 3,5 cm )

Lațimea beteliei ( lb ) este dependenta de model lb > 3 cm.

Pentru fuste, betelia de proiecteaza pe baza cunoașterii lațimii și lungimii beteliei.

Lb = ½ Pt

Atat la pantaloni cat și la fuste, marginea superioara situata pe produs la nivelul liniei taliei de pe se finalizeaza cu betelie indivizibila, prevazuta cu elastic pt. ajustarea pe corp. Constructia beteliei invizibila cu fata si spatele se realizeaza in etapa de transformare a tiparului de baza in conformitate cu particularitatile modelului prin suplimentarea celor doua elemente la partea superioara cu o cantitate dependenta de latimea beteliei.

fig. 2 Constructia beteliei invizibila cu fata si spate

Atat la fuste cat si la pantaloni apare o varianta constructiva care combina cele doua modalitati de finalizare a marginii superioare cu betelie la fata si invizibila la spate. La fata parametrii constructive ai beteliei se stabilesc astfel:

Lb = ¼ Pt

Lb = functie de model

La spate apar doua modalitati de finalizare a terminatiei superioare, cu o rezerva de 1-2 cm acordata la elaborarea sabloanelor sau cu reper croit separate, forma marginii superioare a acestuia coincide cu cea a elementului spate, iar latimea este de 3-5cm constructia acestui reper se realizeaza pe baza sablonului de model.

Atat la pantaloni cat si la fuste, marginea superioara poate fi situata mai sus fata de pozitia taliei pe corp, finalizarea acesteia realizandu-se:

Cu tiv ( marginea superioara invizibila cu elementele fata si spate );

Cu repere croite.

Cele doua variante constructive au ca element comun necesitatea definitivarii formei marginii superioare in functie de model, urmand ca ulterior sa se definitiveze in functie de varianta dorita, rezerva pentru finalizarea marginii. Cand finalizarea se realizeaza cu tip atunci tiparul de model se suplimenteaza in etapa de constructie a sabloanelor, iar cand se finalizeaza cu repere croite acestea se vor construi dupa forma si dimensiunile terminatiei superioare respective.

TIVURILE

Sunt parti terminale ale obiectelor vestimentare ce se formeaza prin indoirea marginii terminale sau se finiseaza prin simpla festonare. Finisarea prin festonare se aplica la tivurile care nu permit indoirea marginii produsului datorita ingrosarii acestora. Astfel de operatii se aplica la maiouri si bluze pentru femei sau la unele modele de pantaloni. Tivurile formate prin indoire pot fi simple sau duble. Tivurile simple se realizeaza prin indoire simpla si coaserea partii terminale, confectionarea acestor tivuri se poate realizea prin coasere ascunsa sau prin tighelire.

a)     Tivuri simple cusute ascuns

Se aplica de regula la produsele confectionate din tesaturi sau tricoturi din lana sau tip lana. Inaite de coasere, tricoturile se surfileaza sau se bordeaza pentru a preveni destramarea marginii tivului. Tivul surfilat necesita urmatoarele faze de lucru:

Marcarea liniei terminale si egalizarea rezervei de tiv;

Festonarea marginii tivului prin cusatura de surfilare manuala sau mecanizat cu o masina triploc;

Insailarea rezervei de tiv care se poate face manual sau mecanizat cu o masina speciala de cusut ascuns. La efectuarea acestei cusaturi este necesar ca firele de ata sa nu fie supratensionate deoarece incretesc tivul;

Curatarea de ate si scame;

Fixarea tivului prin calcare cu o presa speciala. Operatia se aplica pe dosul tivului prin intermediul unei panze de calcat.

Fig. 3 tiv surfilat

Tivul bordat difera de cel fenosat prin bordajul aplicat in locul festonului. Se aplica la imbracamintea confectionata din tesaturi groase, la care nu se fixeaza captuseala pe tiv sau produsul este necaptusit. Fazele de lucru necesare confectionarii acestui tiv sunt la fel cu cele de la tivul surfilat diferit prin faza de bordare a marginii care se aplica in locul fazei de surfilare.

fig. 4 Tiv bordat

Tivul simplu cu tighel se formeaza pe acelasi principiu cu tivul ascuns. Se poate realiza cu una sau doua cusaturi tighel pentru fixare sau cu o cusatura de acoperire la produsele din tricoturi. Tivurile fixate prin tighelire se aplica de regula la produsele captusite al caror model este prevazut cu tighele pe margini. Cele doua tighele se aplica la distante diferite de marginea a celor doua tighele, acestea se formeaza cu fire in culori asemanatoare culorii materialului de baza sau in culori diferite.

Tivul simplu cu tighel de acoperire se formeaza mecanizat cu o masina de cusut speciala Uberdec. Se aplica la tivurile imbracamintei din tricoturi: pantaloni de corp, maiouri, bluze, etc. Cusatura de acoperire se face pe fata tivului unde are aspect a doua cusaturi paralele cu latimea rezervei de tiv de 1,5-2,5cm. Pentru asigurarea unui tiv egal cu latimea, masina este prevazut cu un dispozitiv de indoire. Tivurile simple intarite atat cele cusute ascuns cat si cele tighelite se pot intarii cu discretie netesuta. Acestea se aplica prin termolipire pe rezerva de tiv, dupa care se efectueaza insailarea si coaserea in mod obisnuit.

fig. 5 Tiv simplu

b)     Tivuri duble

Sunt componente al detaliilor principale care se executa prin indoirea dubla a rezervei si apoi se coase ascuns sau se tigheleste. Tivul dublu ascuns se confectioneaza la fel ca si tivul simplu, cu deosebirea ca marginea inferioara a rezervei este dublu indoita in interior. Se aplica la: tochii, bluze, fuste, pantalonii sau alte produse asemanatoare.

fig. 6 Tiv dublu

Tivul dublu tighelit este asemanator tivului ascuns, diferit de acesta prin modul de coasere. Pentru confectionare se procedeaza la fel ca la tivul dublu ascuns. Fixarea rezervei de tiv in procesul de confectionare se poate face cu un tighel aplict pe marginea latimii rezervei de tiv sau cu doua tighele. Cele doua tighele se aplica: unul la marginea produsului, iar al doilea la marginea rezervei de tiv in interiorul produsului.

fig. 7 Tiv dulu tighelit

fig. 8 Tiv dublu cu doua tighele

Tivurile cu un tighel de fixare se aplica la: bluze, pantaloni, camasi, pijamale, etc. , iar cele cu doua tighele la produse la care cusaturile formeaza anumite garnituri.