 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
TEMA PROIECTULUI
,,SA SE REALIZEZE PRODUSUL,,HALATUL DE BARBATI"INCEPAND DE LA PROIECTAREA ACESTUIA PANA LA PRODUS FINIT"
CUPRINSUL PROIECTULUI
ETAPA II:Alegerea materialului
ETAPA III: Proiectarea produsului clasic
ETAPA IV:Transformarea tiparului clasic in model
ETAPA V: Adausurile folosite
ETAPA VI:Unelte si utilaje la confectionarea produsului
ETAPA VII:Pregatirea materialului pentru croit
ETAPA VIII:Incadrarea sabloanelor pe material
ETAPA IX:Procesul tehnologic de confectionare a produselor
ETAPA X:Finisarea produsului
ETAPA XI:Norme generale de protectia munci si P.S.I
ETAPA XII:Reclama produsului
Bibliografie
Etapa .I.
Descrierea produsului-Generalitati
Halatul de barbati face parte din imbracamintea de protectie si este destinata pentru protejarea oamenilor in activitatile pe care le desfasoara in productie sau la activitatile individuale pe care le efectueaza in diferite imprejurari.
Halatul de protectie este folosit in general de catre femei si barbati, la locurile de munca unde se manipuleaza sau se vine in contact cu substante nocive.
Din practica este cunoscut ca omul in procesul muncii este tinta contra unor pericole care il pandesc la tot pasul.
Aceste pericole se pot produce individului in activitate, accidente de munca formate de raniri si leziuni ale corpului sau imbolnaviri datorita actiunii unor factori nocivi existenti pe locul de productie.
Pentru a fi protejati de acestia factori vatamatori, personalul operativ este dotat cu imbracaminte de protectie cum ar fi :-Halatulde protectie
-Pantaloni cu pieptar
-Salopetele
-Combinezon de protectie
-Sorturi etc.
Nu este indicat a se folosi imbracaminte de protectie la locurile de munca unde exista posibilitatea accidentarii prin prinderea acestuia la organele de masini in miscare.
Halatele pt. pot fi clasificate in mai multe variante:-halate fara revere incheiat in fata la 1-2 randuri de nasturi (ex.Halatul de bucatar)
-halate cu revere care se incheie in fata cu un rand de nasturi (ex.Halatul clasic)
halat care se leaga la spate (ex. Halatul de chirurgie)
Primele doua halate sunt prevazute cu doua buzunare aplicate pe fata produsului sub linia taliei si un buzunar la parte superioara a pieptului stang.
Halatul are o linie dreapta prin eliminarea penselor de ajustare, iar spatele este prevazut cu un slit.
La partea din fata halatul este prevazut cu revere si un guler care se rasfrange peste piepti.
CLASIFICAREA IMBRACAMINTEI DE PROTECTIE :
In functie de materialul din care se conf. :
-imbr. din tesaturi
-imbr. din trcoturi
In functie de locil de munca :
- halate
- salopete
- pufoaice
- mantale etc.
In functir de anotimp :
- subtiri
- groase
semigroase
Imbracamintea de protectie se confectioneaza in general din tesaturi de bumbac, exceptie facand costumele antiacizi care se conf. Din tesaturi din lina 100%.
Alegerea tmbracamintei de protectie se face in functie de specificul muncii.Ea trebuie sa fie comoda pt. a nu stanjeni miscarile in timpul lucrului, sa fie usoara, calduroasa, in functie de mediul in care urmeaza a fii purtata.
Pentru a corespunde cat mai bine scopul munci, halatele trebuie sa indeplineasca mai multe conditii ( culoarea, grosimea etc.)
Halatul de barbati este confectionata in general din panza albastra.Fiind comoda neajustata lasa o mare libertate de miscare, prin simplitatea formei este destul de economica. Culoarea albastra a fost asociata hainelor de munca, ramanind culoare obisnuita pt. imbracamintea de protectie si pt. uniformele functionarilor. Protejeaza perfect impotriva prafului ii se curata usor.
Muncitorul astfel imbracat se simte in largul sau intr-un costum creat special pt. munca sa.
Cele mai utilizate produse de imbracaminte de protecti sunt : halatele si salopetele.
PARTILE COMPONENTE ALE HALATULUI :
Halatele se compun din principalele parti componente
-pipti
-spate
-maneci
-manseta
-buzunare
-gaica
-cordon
Piptii se croiesc separat si sunt dublati in fata cu bizetii.
Spatele este format din doua bucati unite pe mijloc cu o cusatura dubla industriala pina in dreptul slitului (3/4 din lungimea halatului)
Buzunarele se finiseaza la partea superioara cu o suvita de material care poate fi croita separat sau din aceea si bucata cu materialul.
Manecile sunt croite din doua bucati ( fata si clinul de maneca) sau o singura bucata.
La terminatie manecile sunt prevazute cu mansete croite dintr-o singura bucata sau din doua bucati.
Gulerul este format din doua bucati, fata si dosul de guler.
La croiala trebuie sa tinem cont de firul de urzeala.
Constructia tiparului de halat se executa separat corpul si separat manecilor si gulerul.
HALATUL DE BARBATI
VEDERE DIN FATA
ETAPA a-II-a
ALEGEREA MATERIALULUI
Alegerea imbacamintei de protectie se face in functie de specificul muncii, de utilajele pe care le deserveste muncitorului si factorii vatamatori existenti pe locul de productie.
Halatul de barbati poate fi confectionat din materiale textile, din bumbac sau bumbac in amestec cu fibre sintetice.
Halatul de barbati, dupa destinatie este o imbracaminte exterioara. Pt. producerea imbracamintei se folosesc mat. textile de baza si auxiliare.
Dupa importanta pe careo au in componenta produsului, materialele utilizate pot avea functia de baza, fiind numite materialele de baza, sau functii auxiliare, fiind numite materiale auxiliare.
Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il implineste,, materialul de baza,,.
MATERIALELE DE BAZA :
Pt. confectionarea imbracamintei de protectie se pot folosi diferite materiale de baza aceasa fiind in functi de produs cat si de locul de munca pe care il are purtatorul.
In general pt. Confectionarea halatului de protectie se utilizeaza tesaturi din bumbac, aspectul firelor textile depind mult de forma si de starea lor de suprafata.
Fibra de bumbac se obtine din capsulele plantei de bumbac.
Calitatea bumbacului depinde de lungimea si rezistenta fibrelor componente, omogenitatea lungimilor de fibre, finetea lor, gradul de coasere si procentul de impuritati.
Dupa lungimea fibrelor de bumbac acestea se clasifica in diferite sorturi calitative corespunzand unor anumite lungimi de fibre.
Prin bumbacul mercerizat se intelege bumbacul tratat cu o solutie de soda,firul din tesaturi fiind in stare tensionata,astfel se obtin fire sau tesaturi care au aspect mai matasos si mai stralucitor decat cele nemercerizate putand fi vopsite mai usor.
Bumbacul pieptanat este din fire mai lungi care a suferit o prelucrare mecanica fiind destinata reducerii firelor scurte asigurand o mai mare uniformizare a lungimii la toate firele.
Bumbacul cardat este un bumbac cu fibre de lungime medie care o proportie mai mare de fibre scurte si este mai neomogen.
Prin prelucrari variate se pot obtine multe feluri de fibre si apoi de tricoturi si tesaturi.
Bumbacul este hidroscopic.Arderea fibrelor de bumbac,ard foarte repede,degaja un miros de hartie arsa.
Materialele care pot fi utilizate cu rolul de baza in tesaturi textile,cum ar fi :
-tesaturi blanuite
-tesaturi naturale
-tesaturi sintetice
-tesaturi textile
Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrutisarea firelor textile.Cea mai mare parte a firelor produse de filaturi constituie materia prima pt. producerea tesaturilor.
Dupa tesere tesaturile crude sunt supuse unor procese tehnologice de finisare,inbunatatiri aspectului lor exterior.
In momentul achizitionari se va urmari ca tesatura respectiva sa nu aiba depus pe ea mult apret care-i confera un anumit tuseu deoarece la prima spalare va capata un aspect carpos.
Aceasta clasificare se observa ca saturarea provenientei aceasta se poate imparti in :
-tesaturi de bumbac
-tesaturi de in
-tesaturi de canepa
-tesaturi de matase
-tesaturi de fibre textile
PENTRU IMBRACAMINTEA DE PROTECTIE SE FOLOSESC :
TESATURI DIN BUMBAC
Tesaturile din bumbac sunt tesaturi usoare care pot avea latimea cuprinsa intre 70-90 cm si se pliaza pe intreaga latime.
Tesaturile din bumbac se produc in culori paste cu dungi sau uni.
In cazul de fata,materialul este de culoarea deschisa(albastra), specific hainelor de protectie.
Aceste tesaturi sunt destul de subtiri, avand un grad ridicat in hidroscopicitate ce le recomanda cu prisosinta la confectionarea imbracamintei subtiri de protectie.
Pe langa aceasta categorie de tesaturi subtiri se mai produc din bumbac si tesaturi semigroase.
Aceste tesaturi au latimi de 120 si 140 cm fiind sub forma de baloturi dupa ce au fost dublate.
Tesaturile semigroase din bumbac se intrebuinteaza si la echipament de protectie.
Tesaturile din bumbac se pot realiza numai din fibre de bumbac 100%.
Bumbacul are anumite calitati dar are si defecte:
CALITATILE:
v suplete mare
v elasticitate buna(mai scazuta decat la lana sau la matase naturala)
v rezistenta mecanica buna(dar mai slaba decat la in)
v rezistenta buna fata de atacul insectelor
v grad de izolare termica buna
v putere absorbanta medie
v buna rezistenta la solutiile alcaline chiar concentrate
DEFECTE:
v se sifoneaza usor
v se ingalbeneste la lumina
v este atacat de mucegaiuri, putin rezistent la bacterii mai ales in prezenta amidonului
La material auxiliar se considera material utilizat la confectionarea imbracamintei care in functie de model si de produs pot lipsi din componenta produsului.
Alegerea unui material pt. confectionarea unei imbracaminte de protectie, necesita anumite cunostinte pt. procurarea potrivita si corecta a unor furnituri ca: ata de cusut, captuseli la fermoare, nasturi .
Principalele furnituri care le folosesc pt. realizarea halatului pt. barbati sunt:-ata de cusut
-nasturii
ATA DE CUSUT
Asa este furnitura principala utilizata la confectionarea imbracamintei.
La acest produs , ata este din fibra de bumbac.
Finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialelor, iar culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute sau dupa dorinta.
Ata folosita trebuie sa fie depanata pe bobine pt. a se nu se desira, sa aiba firul uniform si fara noduri.
Ata de cusut se produce prin operatii mecanice si chimice ( dublare, rasucire, cablare, mercenizare, albire, vopsire, lustruire) a firelor simple din bumbac, piptanat sau cardat. Pt. utilizari speciale , se produce ata de cusut in cantitati reduse din fire de in, din matase naturala, din fire de vascoza.
In ultimii ani, a luat o amploare tot mai mare realizarea si utilizarea atei de cusut din fibre sau din filamente sintetice (poliesterice, poliamidice, poliamitrilacrilice).
Ata de cusut se mai poate clasifica si dupa destinatia in procesul confectionari cum ar fi:
ata pt. cusaturi tighel avand finetea Nm 48/3, 54/3, 85/3, 100/4 sau exprimata in tex(Tt) 21x3, 19x3, 12x3, 10x4.
Ata pt. cusaturi tighel este o ata obisnuita care se foloseste in procesul confectionarii la cusaturi de imbinare sau de fixare a detaliilor imbracamintei:
ata de butoniere cu finetea Nm 54/2x3,85/2x3, 10 /3x3, sau exprimata in tex(Tt) 19x2x3, 12x2x3, 10x2x3.
Ata de butoniere este o ata mai groasa si rezistenta la frecare.
Ata de broderie in cazul meu nu o folosesc.
Sortimentele de ata de cusut din fire de bumbac cordat sunt urmatoarele:
-ate obisnuite prin rasucirea firelor in S cu finetea de 25 tex x 3 , 21 tex x 3, si 20 tex x 3 si ata cablata de 13 tex x2x3 obtinuta prin rasucirea firelor in Z si apoi cablarea in S.
Unele ate din import au finetea exprimata in Ne (nr. englez). Pentru transferarea numarului englez in numar metric se inmulteste Ne cu 1,7.
Cusut se livreaza in papiote (in tub de hartie) de 50 m, in baterie (tub de hartie) de 200 m ,in baterie( pe tub de carton) de 500, 1000, 2000, 3000, 4000 si 5000 m , pe mosorele de lemn de 200, 500 si 1000 m ata 19 tex x 3 pe mosoare de material plastic de 200 m.
Firul atei de cusut poseda numeroase caracteristici care pot fi controlate, acestea putand fi clasificate astfel:
Cele care permit definirea firului:
Materie prima(bumbac,fibre poliesterice etc.)
tratamente aplicate (mercenizate,gazate)
- compozitia (fir simplu, fir rasucit, fir cablat, fir fara torsiune)
- densitatea de lungime (cat este subtire
sau gros).
Cele care indica comportarea firului si a cusaturii:
rezistenta la tractiune ( forta de rupere,
alungirea la rupere, coeficientul de
regularitate).
rezistenta la tractiune in bucla, ceea ce
reprezinta rezistenta cusaturii.
Cele ce influenteaza comportarea firului in timpul coaserii:
-rigiditatea firului (patrunderea)
-coeficientul de frecare
-contractia in mediu umed si mediu uscat
-comportarea la actiunea unor agenti chimici(alcooli, acizi etc.)
-rezistenta culorii (la frecare, la urzeala, la lumina).
Nasturii:
Intrebuintarea nasturilor, indiferent de forma lor
si de materialele din care sunt constituiti, urmareste
doua obiective si anume:
-asigurarea inchiderii imbracamintei
-asigurarea unei functii decorative
Aportul decorativ al nasturilor este determinat
atat de forma lor, cat si de materiile prime din care
sant realizati, acestea putand fi:
-naturale: sidef, corn, lemn, piele, sticla,
ceramica,
-materiale plastice: galatit, poliamide, poliesteri,
acetat de celuloza, acrilonitril-butadien,
polistiren etc.
-metale si aliaje de metale: otet, aluminiu, bronz
etc.
Daca materiile prime se utilizeaza pentru nasturi
asa cum sant ele, nasturii din mase plastice sunt,
adesea, vopsiti, iar cei din metal pot sa fie supusi
operatiilor de metalizare sau vernisare menite sa le
de-a un aspect mai deosebit ( imitatie de aur , de
argint, aspect de metal vechi etc.)
Culoarea nasturelui este impusa de variatiile
modei executandu-se nasturi in toate culorile si in
culori combinate marmorate sau sedefate.
Nasturii se produce in general cu 2 si 4 orificii.
Trebuie avut in vedere ca ,culorile nasturilor
sa nu degradeze produsele la operatiile de calcare
sau intretinere( curatare).
Cusatura de montare a nasturilor trebuie sa asigure rezistenta necesara solicitarilor in timpul
purtarii, sa fie cat mai putin vizibila pe suprafata
interioara de coasere si sa permita inchiderea
usoara a produsului.
Coaserea simpla se realizeaza cu ata de cusut in care nasturele,este cusut pe detaliul imbracamintei.
Pt.asigurarea rezistentei cusaturii la inceput cat si la terminarea,la ata se formeaza un nod,se introduce sub nasture.
Receptia nasturilor:
Se face pe laturi de minimum 30 grasi(1 gras=144buc.)Se mareste vizual aspectul,culoarea si forma,si sa corespunda modelelor din cartelele omolegate.
Nasturii se cos pe cartele de carton si apoi se ambaleaza in cutii de carton.
Nasturii se produc in tara dar se si importa din RSC,Germania si Italia.
Se expun in vitrine exterioare si interioare cusuti pe cartele in asa fel incat sa se arate culorile,nuantele,formele si dimensiunile existente in magazin sau cusuti pe diverse tesaturi.
MATERIALE DE BAZA SI AUXILIARE
ETAPA a-III-a
PROIECTAREA PRODUSULUI CLASIC
1.Dimensiunile de baza:
Ic-Inaltimea corpului-172 cm
Pb-Perimetrul bustului-48 cm
Ad-Adaosul de lejeritate-912 cm
2.Calculul dimensiunilor de baza:
Lt-Lungimea taliei:Ic/4-2=172/4-2=41cm
Lb-Lungimea bratului:Ic/3+6-172/3+6=63cm
Lsp-Lungimea spatelui:Pb/3+2=48/3+2=18cm
Lpt-Latimea pieptului:Pb/3+3=48/3+3=19cm
Lpr-Lungimea produsului:Nx2±K=6·172/10+2=6·
·17,2+2=105cm
N=o constanta adoptata in functie de produs;
2=factorul variabil determinat de inaltimea corpului,in cm;
K=adosul de corectie a lungimii produsului in functie de moda,in cm.
3.Trasarea punctelor de baza:
AB=Pb/4+10=48/4+10=22cm
AT=Lungimea taliei=41cm
AL=Lungimea spatelui=105
BB1=latimea spatelui=Lsp/3+Ad/3=18cm
BB2-latimea produsului-Pb+Ad=48+12=60cm
B2B3-latimea fetei=Lpt+3+1=19cm
B1B3-rascroitura bratului
B1B4-B1B3/2-mijlocul rascroiturii bratului
4.Trasarea punctelor de contur:
Aa-rascroitura gatului la spate si linia umarului
Pb/8+Ad/8-48+9/8=7,5cm
aa =linia umarului la spate
Aa/4+0,5=7,5/4+0,5=2,4cm
A a -rascroitura bratului=2cm
A A '=1,5cm
A 'A =rascroitura gatului la fata=Aa+1=7,5+1=8,5cm
A G-rascroitura gatului la fata=1cm
A A -linia umarului la fata=2cm
GA =aa
T L =T L =TL=60cm
L L =1cm
T T =1cm
L L =T T =45cm
G G =810cm
Pozitionarea buzunarului:
Ic-Inaltimea corpului=172cm
Pb-Perimetru bustului=48cm
Ad-Adaosul de lejeritate=912cm
2.Calculul dimensiunilor de baza:
AB=Pb/4+6=48/4+6=18cm
AL=Lungimea bratului=63cm
BC=linia cotului de maneca=Pb/3+4=20cm
AA =AA
AA =AA /2=30/2=15cm
3.Trasarea linilor de baza:
BR=5cm
B R =10cm
R R =2,5cm
B R =1cm
Aa =1,52,5cm
a a =12cm
4.Trasarea liniilor de contur:
BB =BB
CC =CC
LL =LL
C C =1cm
LL =Pb/8+12=48/8+12=18cm
L L '=12cm
BB =BB
B R =B R
R D=Pb/8=48/8=6cm
DD 1cm
C C =23cm
LL =LL -2cm
L L =LL
Proiectarea gulerului
AB=Lungimea gulerului
AB=Aa +G G +1=15,5cm
AA =BB =latimea gulerului
AA =78cm;BB =AA
Bb=AB/3=15,5/3=5,1cm
BB =1cm
B B =910cm
Tiparul buzunarului lateral:
Prin t se traseaza o paralela la linia definitiva a taliei pe care se masoara latimea deschizaturi buzunaru-lui: t M=3cm siMM =Pb/3+1=17cm.
Din punctele M si M se traseaza paralele la linia A L pe care se masoara lungimea buzunarului: MM =M M =MM +2=19cm
Clapa de intarire: MM =5cm,iar M M =7cm
Dublura pieptilor are conturul,in fata identic cu al pieptilor,iar in interior se stabileste astfel:
GO=34cm,L L =7cm
PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC
FATA SI SPATE
PROIECTAREA TIPARULUI CLASIC
MANECA
PROIECTARE TIPARULUI CLASIC
GULERUL
ETAPA a-IV-a
TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC
IN MODEL
Procesul de transformare a tiparului clasic in
model cuprinde lucrari grafice si operatii de calcul
specific fiecarui model.
Tehnologia trasformari tiparelor in model:
Tiparele pt.imbracaminte se obtin prin constructia tiparului clasic,trasformarea tiparului clasic in tipar de baza si multiplicarea acestui tipar.
Tiparul clasic:este un tipar nefinalizat care se
obtine pecale grafica si prin calcule corespunzatoa-
re,studiate la capitolele precedente.
Tiparul de baza:este obtinut prin trasformarea tiparului clasic.
Procesul de trasformare a tiparului clasic in tipar de baza cuprinde lucrari grafice si operatii de transfor-mare.
Halatul este prevazut cu trei buzunare dintre care unul su la partea stanga,si doua jos pe partile laterale ale pieptilor.
Buzunarul mic se stabileste in functie de pozitia punctului B
Pozitionarea buzunarului mic:
B N=Pb/10-1=3,8cm
NN =Pb/4=12cm
NN =3cm
N N =2cm
N N =N N =NN +1,5=13,5cm
Se fixeaza punctele N ,N ,N si N care se unesc,formand conturul buzunarului.
Partea superioara a buzunarului este intarita pe fata cu o clapa care formeaza o garnitura pe buzunar.
Pozitionarea slitului:
LL'=5cm
Prin L'duc paralela la linia de simetrie
L'L '=30/5=6cm
Prin L 'duc perpendiculara=L
L 'L '=5/5=1cm
TIPARUL CLASIC
FATA SI SPATE
TRASFORMAREA TIPARULUI CLASIC
IN MODEL
ETAPA a-V-a
ADAUSURILE FOLOSITE
ADAUSURILE:
Se folosesc la proiectarea tiparelor,sunt marimi cifrice care se introduc in dimensionarea tiparelor,
atat pe lungime cat si pe latime.
Dupa functia pe care o indeplinesc adousurile pot fi:-adausuri de lejeritate
-adausuri de contractie
-adausuri de corectare sau de moda
1.ADAUSUL DE LEJERITATE:
Reprezinta marimea cifrica exprimata in cm,care se introduc in calculul latimii tiparului.Se noteaza cu simbolul,,Ad'
Adausul de lejeritate depinde,si de linia modei.
Adausul de lejeritate,trebuie sa aiba adousuri mai mari la produsul pt.copii,precum si la paltoane,pal-toane,pardesiuuri,geci.
CATEGORIAPURTATORULUI |
DENUMIREAPRODUSULUI |
AD |
|
GRUPA BARBATI |
SACOURI SI VESTOANE PARDESIURI VESTA SI COSTUM PALTOANE IMBRACAMINTE DE PROTECTIE |
9cm 98cm 68cm 1215cm 912cm |
2.ADAUSUL DE CONTRACTIE:
Reprezinta marimea cifrica care se introduce in calculul proiectari tiparului pe lungimea acestora.
Acest adaous are rolul de a compensa contractile care se produc in timpul prelucrari si purtari productarii,produsului.Se noteza cu,,Ac'.
Aceste calcule se calculeaza cu relatia:
AC=L·C/100
L=Lungimea produsului
C=coeficientul de contractie care se determina cu relatia.
3.ADAUSUL DE CORECTIE:
Se noteaza cu,,K'.Este un coeficient care se aplica pentru corectarea dimensiunilor produsului sau unor detalii din produsul proiectat.
Poate avea o valoare pozitiva sau negativa in functie de moda respectiva.
ETAPA a-VI-a
UNELTE SI UTILAJE FOLOSITE
LA CONFECTIONAREA PRODUSULUI
UTILAJE PT.CONFECTIONAREA IMBRACA-MINTEI:
Utilaje pentru pregatirea si croirea:
-masini de control
-masini de spanuit
-masini de sectionat
-masini de taiat cu banda
-masini de stantat
Utilaje pentru coasere:
-masini simple
-masini pentru cusaturi elastice
-masini de cusut ascuns
-masini de cusut butoniere
-masini de cusut nasturi si cheite
Utilaje pentru tratament umidotermic:
-mobilier pentru calcat
-masini pentru calcat manual
-prese de calcat
Instalati pentru trasport interfazic:
-carucioare manuale
-trasport cu benzi suspendate
-benzi rulante
Realizarea operatilor ce compun o piesa de imbracaminte necesita o gama variata de unelte si utilaje.
Felul si forma uneltelor sunt determinate de natura op. astfel ca acestea sa fie cat mai utile pt.a obtine o calitate superioara si o productivitate corespunzatoare.
In camera in care se lucreaza trebuie sa fie foarte luminoasa,pentru ca in timpul zilei sa nu fie nevoie sa folosim lumina electrica.
Masina de cusut se aseaza in aproprierea ferestrei.
In camera sunt necesare:o masa pt.croit,o oglinda mare,bine luminata,o scandura de calcat,un manecar,un fier de calcat si o pernita;mai sunt necesare foarfeci,centimetru,linie de cusut,ace de gamalie,ata de insailat,ata de cusut de diferite culori.
Intr-un proces de productie rolul uneltelor este asezat in ordinea cronologica privind folosirea uneltelor care se impart in:
-unelte pt.masurat si desenat
-unelte pt.taiat
-unelte pt.cusut
-unelte pt.calcat
A.UNELTE PT.DESEN,MASURA SI TAIAT
Panglica-centimetru: se utilizeaza la luarea masurilor si la construirea tiparelor.
Aceasta este realizata dintr-o tesatura de bumbac,impregnata cu o solutie chimica care constituie o pelicula protectoare.
Panglica-centimetru are doua fete,cifrele fiind imprimate in ordine crescatoare pe o parte si cealalta de la 1-150cm.Este folosit pt.masurarea fiecarui produs.
La capete este prevazuta cu doua placute metalice,protectoare de circa 1cm.
Echerul,rigla si florarul: sunt instrumente clasice pt.desene care sunt folosite pt. trasarea linilor drepte(linia,echerul)precum si cele curbe(florarul).Sunt confectionate din lemn sau material plastic.
Ruleta cu dinti: este folosita la traspunerea unor linii sau detalii in timpul construirii unui tipar.
Ruleta este formata dintr-un maner de lemn sau de plastic si un disc cu dinti din metal.
Creta de croitorie: este folosita la desenarea conturului tiparelor pe tesatura sau la diverse insemnari in timpul efectuarii probelor.Creta are forma patrata sau dreptunghiulara si se fabrica dintr-un material care se poate indeparta usor de pe tesatura.
Ea este de doua tipuri:tip A alba si tip B albastra,in placi patrate din huma alba(cea alba)si in amestec cu albastru de fier(cea albastra).
Creta de croitorie trebuie sa nu contina corpuri straine si sa nu zgarie,sa fie rezistenta pe stofe dar sa dispara prin scuturare.
Creta se ambaleaza cate 50 de bucati in cutii de carton pe doua randuri despartite cu hartie de carton.
Se pastreaza la loc uscat de preferat intr-o lada cu rumegus sau talaj.
Pantograful: se foloseste la executarea desenelor in miniatura in vederea determinarii consumului specific.
Pantograful este un mecamism cu doua capete:unul din doua capete este prevazut cu un varf metalic ce urmareste conturul tiparelor in marime naturala;iar celalalat capat este prevazut cu un varf de creion care reda pe hartie aceeasi incadrare la scara 1/10.
Acest instrument se foloseste in productia de serie mare.
B.UNELTE DE TAIAT
Dupa insemnarea cu creta a conturului tiparelor pe tesatura urmeaza operatia de croit sau de taiat propriu-zis.
In conditile productiei industriale,la aceasta operatie se folosesc diverse aparate mecanice ca:masina de croit cu cutit disc,si masina de croit cu cutit verticale,ambele actionate cu motor.
In conditiile productiei dupa masura si comanda individuala,croitul,respectivul taiatul tesaturilor se face cu foarfecele de croitorie actionat manual.
Foarfecele de croitorie : este compus din doua parti care sunt prinse intre ele cu un bolt si o piulita.
Fiecare parte este compusa dintr-o ureche si o lama.Atat urechile cat si lamele au forme diferite in functie de destinatia foarfecelui si de grosimea materialului.
Foarfecele de croitorie se impart in:
-foarfece pt.taiat tesaturi usoare
-foarfece pt.taiat tesaturi groase
-foarfece pt.broderie
In general lamele foarfecului sunt executate din otel inoxidabil asigurand conditia primordiala de a putea fi ascutite periodic.
Foarfece pt.tesaturi subtiri au lamele mai subtiri si urechile egale,iar foarfecele pt.tesaturi groase au urechile inegale si lamele mai groase.
UNELTE PENTRU DESEN,
MASURA SI TAIAT
B .UTILAJE DE TAIAT:
Sectionarea spanului: este operatia de taiere in spanuri mai scurte de 1-2cm lungime.
Sectionarea spanului,taierea lui se va practica astfel incat conturul detaliilor sa nu se deplaseze intre ele.
a.Masina de sectionat cu cutit disc:
Motorul este alimentat prin cordonul de la reteaua electrica a sectie.El transmite miscarea de la rotatie,surubului melc ce se angreneaza cu roata dintata.Pe acest ax se afla si cutitul disc.
Manerul este executat dintr-un material iyolator,careva permite muncitorului dirijarea masinii pe conturul trasat la sabloane.
O carcasa adaposteste organele in miscare,pe care se sprijina platforma constituind un suport de sustinere.Sub platforma se gasesc patru role ce usureaza deplasarea masinii pe masa de lucru.
b.Masina de taiat cu cutit vertical:
Este cea mai utilizata masina in prezent,deoarece poate taia spanul in linii drepte,frante si curbe.
Este actionata de un motor electric,alimentat prin cordon de la o retea electrica a sectiei,care trasmite miscare la organele de lucru:manivela,biela,suport de cutit,cutit,coloana,aparatoare de protectie,platfo-rma,nichelata asezata pe cutite,maner.
UTILAJE DE TAIAT
C.UNELTE PENTRU CUSUT
La confectionarea imbracamintei una din principalele operatii o constituie cusutul propriu-zis.
Operatiile de coasere se realizeaza manual cu ajutorul acului de cusut si degetarului.
Acul de cusut: este un instrument perfectionat cu care se pot realiza cele mai deosebite tipuri de cusaturi manuale.Se folosesc mai multe tipuri de ace.
Acul de cusut este format din 3 parti:ureche,corp si varf.
Aceste parti au urmatoarele caracteristici:
-urechea este locul unde se insira ata de cusut
-corpul este partea din ureche si corp
-varful este partea care asigura introducerea acului in tesptura.
Urechile acului pot avea forma circulara sau ovala in functie de destinatia acului,de grosimea atei sau a materialului.
Corpul acului are forma si dimensiunea in functie de natura operatiei sau de grosimea materialului.
Varful acului are asigura patrunderea acului in material si poate avea forme si dimensiuni in functie de grosimea materialului.Acele de cusut se fabrica din otel inoxidabil.
Acele se clasifica in trei grupe:
-ace scurte
-ace semilungi
-ace lungi
Fiecdare grup de ace este pe 10 marimi.1 ii cores-punde acului cel mai gros iar nr.10,acului cel mai subtire.
Din familia acelor face parte si acul de gamalie care este realizat din sarma de otel,urechea fiind inlocuita cu o gamalie.
Acul de gamalie este folosit la prinderea detalilor pregatite pt.cusut.
Degetarul:este un instrument cu rolul de protejarea degetului in cadrul procesului de coasere.
Este executat din metal si are forma de trunchi de con,care poate fi cu un capac sau fara.
Degetarul fara capac este intrebuintat in cadrul croitoriei pt.barbati iar cel cu capac in croitoria pt.femei.
Magnetul: este cel cu ajutorul caruia se strang cu usurinta toate acele de cusut si de gamalie imprastiate in timpul lucrului.
C .UTILAJE PENTRU CUSUT
1.Masina de cusut mecanica:
Confectionarea produselor de imbracaminte,pana la anumite timpuri se faceau manual cuacul de cusut.fiind cel mai modern utilaj in aceasta ramura.
Pe parcurs s-a inventat prima masina de cusut,care a insemnat o conditie in mecanizarea unor cusaturi manuale.
Aceste tipuri de masini exista si in prezent si de numesc,,Masini simple de cusut'
Perfectionarea masinilor universale a culminat pana in prezent cu diverse masini speciale prin intermediu carora se pot realiza cusaturi care nu se pot executa cu masina universala.
Acesta masina realizeaza o cusatura cu doua fire de ata si este compus din trei parti mari:
-corpul masini
-masa sau blatul
-scheletul-suportul sau piciorul masinii
Organele de lucru ale masinii de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii.
Aceste organe care in timpul coaserii vin in contact direct cu firele de ata sau materialele cusute sunt:
a.Acul: indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma ochiul pt.
implatire cu firul.Acul este format din:butuc,tija varf,orificiu,santuri.
b.Conducatorul de fir: are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost impletit cu firul de la suveica.Este compus din:conducatorul de fir si bratul debitor.
c.Apucatorul: indeplineste functia de aprinde bucla formata de la ac si de a o impleti cu firul de la suveica.Este compus din corp,carlig de prindere si lacas.
d.Suveica: are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pt.formarea cusaturi.
e.Trasportorul: indeplineste functia de a traspo-rta materialul in timpul coaserii.
Partile componente:cremaliera dintate,suportul
cremalierei ,locasul de montare in suport.
f.Piciorusul: este organul lucrator,si preseaza straturile de material pe transportor in vederea realizarii trasportului.
Partile componente:talpa,suportul,orificiu prin care patrunde acul,lacasul de montare.
2.Masini simple de cusut industriale:
intreprinderile de confectii.Este intrebuintata la majoritatea operatiilor din procesul confectionarii datorita cusaturii clasice pe care o realizeaza.
In industria de confectii se foloseste o diversitate
de masini simple,care pot fi clasificate in functie de diverse criterii astfel:
a.In functie de destinatie:
-masini de cusut industriale
-masini de cusut casnice
b.In fuctie de de modul de actionare:
-masini actionate mecanic
-masini actionate prin pedala
-masini actionata manuale
c.In functie de forma suveicii:
-masini de cusut cu suveica rotunda
-masini de cusut cu suveica lunga
-masini fara suveica(cu apucator)
-mecanismul debitor de fir
-mecanismul suveicii
-mecanismul trasportorului
-mecanismul piciorusului
3.Masina de cusut triploc:
confectioneaza imbracaminte din tricoturi.
Masina triploc face parte din categoria masinilor
speciale,care efectuaza cusaturi de incheiat si surfulat sau numai cusaturi de surfilat.
Masina triploc functioneaza in general cu doua apucatoare denumite:apucatorul superior,montat in partea dreapta,si apucatorul inferior,montat in partea stang a acului.
Cusatura masinii triploc se realizeaza de organele lucratoare ca:acul,apucatorul superior,apucatorul inferior,trasportorul,placa acului si cutitele.
a.Acul:este organul care trasporta firul de ata prin material si formeaza bucla pentru impletire.
Ca forma este asemanator cu al masini simple insa divera ca marime,fiind mai scurt.
b.Apucatorul inferior:este organul de lucru montat in partea stanga sub placa acului.
Apucatorul este prevazut cu orificii si canal,care executa miscari de la stanga la dreapta si invers.
c.Apucatorul superior:este organul lucrator care,prin orificiu,conduce al doilea fir inferior.
Acest apucator este pozitionat vertical si montat in partea dreapta,sub placa acului.
d.Trasportorul:este format din trasportorul principal si cel secundar.
e.Piciorusul:este organul de lucrul care preseaz-a materialul de cusut cu trasportorul.Acest organ este format din talpa,orificiu,clema de fixare si surub.
f.Placa acului:este organul de lucru pe care se fixeaza materialul pt.cusut.
Aceasta placa este formata din corp,decupaje prelungitor locas,orificii si suruburi.
g.Cutitele:sunt organe lucratoare care au rolul de a taia marginea materialului inaintea coaserii.
Cele doua lucreaza pe principiu forfecarii.
Mecanismele masini triploc:
Masina triploc este prevazuta cu organe de lucru si mecanisme care asigura o functionare silentioasa,realizand totodata cusaturi de calitate superioare.
Mecanismele sunt:-mecanismul acului
-mecanismul apucatorului
-mecanismul trasportorului
-mecanismul cutitului
d.In functie de miscarea apucatorului:
-masini cu apucatorul rolativ
-masini cu apucatorul oscilant
e.In functie de numarul firelor de ata:cu doua,trei si patru fire de ata.
f.In functie de forma cusaturii:
-masini de cusut cu tighel simplu
-masini de cusut cu doua ace in paralel
-masini de cusut in zig-zag
MASINA DE SURFILAT TRIPLOC
Masina de cusut simpla:
Masina de cusut simpla este folosita pentru obtinerea cusaturii tighel.Ea functioneaza cu doua fire de ata,montate,unul la partea superioara la ac,iar al doilea la partea inferioara la suveica.
Masina este actionata mecanic,cu ajutorul unui motor electric.
Corpul masinii reprezinta partea superioara in care sunt montate mecanismele functionale si organeleale masinii.
Rolul masinii simple in procesul de productie este de realiza cusatura tighel necesara coaserii la operatiile de fixare a detaliilor la imbracaminte.
Cusatura tighel este caracterizata prin aspect identic si dimensiuni egale pe ambele(parti)fete ale materialului in serie,in paralel sau oblic.
Organele de lucrul la masina de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturii.Aceste organe care in timpul coaserii vin in contact direct cu firele de ata sau cu materialele cusute sunt descrise in co-tinoare:
a.Acul:indeplineste rolul de a transporta firul prin straturile de material si de a forma ochiul pentru imletire cu firul de la suveica.
b.Conducatorul de fir:are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dupa ce a fost impletit cu firul de la suveica.
c.Aucatorul:indeplineste functia de a prinde bucla formata de la ac si de a o impleti cu firul de la suveica.
d.Suveica:are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii.
Parti componente:corp,lacas,suport,dispozitiv si portita.
e.Trasportorul:indeplineste functia de a transpo-rta materialul in timpul coaserii,fiind compus dintr-o cramaliera dintata pevazuta cu doua sau trei randuri de dinti.
Pt. transportarea materialului,transportul efectuaza o miscare complexa compusa din:ridicare,coborare,
retragere,de unde ciclul este reluat.
f.Piciorusul:preseaza straturile de material,e tra-portor in vederea realizarii.
Piciorusul este alcatuit din:talpa,suport,orificiu,loc-as de montare.
Mecanismele masinii de cusut:
in functie de organele lucratoare pe care le actioneaza si rolul acestora:
-mecanismul acului
-mecanismul piciorusului
-mecanismul transmisiei
D.Unelte pt.calcat:
Operatiile de calcare sunt executate cu ajutorul fierului de calcat sau a preselor.
Aceste operatii cuprind decatarea cusaturii inainte de croit,intinderea sau scaderea unor parti ale pieselor,descalacatul cusaturilor,presarea unor parti mai ingrosate ale produsului si calcatul final.
Fierul de calcat este un aparat manual care este incalzit electric si a carui talpa este prevazuta cu orificii de aburire.
Fierul este racordat si la o conducta de abur,ce permite patrunderea aburului in talpa fierului avand rolul de a umezi produsul.
Mobilierul pt.calcat-este necesar operatilor de calcare,el este format din mese si forme pt.calcat.
Masa pt.calcat:este o unelta ajutatoare pt.calcat are o suprafata solida din lemn,montata pe un schelet metalic.
Masa poate fi prevazuta cu sertare de lucru.Pe masa se aseaza un postav compact peste care se executa calcatul pieselor.
Are dimensiuni variabile,determinate de marimea produsului sau a detaliilor ce se calca.
In general mesele de calcat pot fi:
-masa simpla de calcat
-masa de calcat cu aburi
-masa de calcat produse plane
-masa pt.aburire
-masa de calcat produse tubulare
Alte unelte ajutatoare sunt:calapoadele,pernite-le,si manecarele.Aceste au forme in dimensiuni diferite,permitand efectuarea operatiilor de calcat in zone mai putin accesibile.
Formele de calcat:servesc la operatii de modelare,descalcare sau aburire.
Formele de calcat sunt portabile ,la locurile de munca sau montare la mesele de calcat.
Formele portabile se pot confectiona din lemn,material textil sau alte materiale.
Pernele pot fi:-perna simpla
-perna cu suport
-perna pt.canturi
Perna simpla se intrebuinteaza pt.calcarea finala a manecilor,umerilor,mansetelor si a altor detalii buclate.
Perna cu suport este construita in diferite forme si marimi determinate de forma si marimea detaliilor.
Forma pt. canturi este utilizata la descalcarea canturilor imbracamintei exterioare.
Formele rantabile la masa de calcat,pot fi utilizate la operatiile de modelare si descalcare a detaliilor tubulare inchise.Aceste forme pot fi montate la mese de calcat simple sau la prese.
D .Utilaje pt.calcat:
Procesul de productie industrial utilizat la confectionare imbracamintei este organizat de procedee moderne si dotat cu cele mai moderne utilaje.
Astfel pe langa utilajele obisnuite ca:mese si masini de calcat manual,dispozitive de formare si modelare a produsului,intreprinderile de confectii sunt dotate cu prese de calcat.
Aceste utilaje pe langa usurare muncii personalului executat,asigura si o executie de o calitate superioara,insotita de un randament de productie ridicat.
Presele de calcat folosite in procesul de productie industrial pot fi actionate:
-mecanic
-pneumatic
-hidraulic
Aceste prese sunt utilizate la operatiilor de netezire a semifabricatelor la presarea marginilor,la modelarea detaliilor si la aburirea produselor finite.
Masini de calcat manual:
Masina de calcat reprezinta utilajul cel mai raspandit in procesul umidotermic.
In industria confectiilor se utilizeaza masini de calcat incalzite electric,cu abur si presele de calcat.
Aceste sunt:-masina de calcat simpla
-masina de calcat cu termostat
-masina de calcat cu abur
ETAPA a-VII-a
PREGATIREA MATERIALULUI
PENTRU CROIT
Inainte de operatia de croit se va efectua verificarea defectelor posibil a fi intalnite pe suprafata materialului ca de ex.:blende de desimi,gauri,raritura,fir lipsa,noduri sau defecte de finisare,ca de ex:vopsire uniforma,pete,cute.
Defectele constatate se vor insemna cu creta sau cu ace de gamalie pt.a putea fi evitate in timpul croitului.
Tesaturi groase si semigroase din lana naturala, bumbac natural.in amestec vor fi supuse produsului de decatare.
Decatarea :este operatia de eliminarea a luciului si de reducerea acontractiilor din tesatura.
Aceasta op. se efectuaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor in scopul fixarii la dimensiunilor normale.
Decatarea manuala consta in aburirea materialului si apoi uscarea acestora prin calcare fara a fi tensionata.
Reducerea contractiei la tesaturile tip bumbac se face prin punerea acestora in apa timp de 6-8 ore dupa care se pun la uscat si se calca in directia diagonala fata de firul de tesatura,avand grija sa nu se deformeze.
Tesaturile din fire de origine animala(lana,par)
se decateaza,aplicand deasupra lor o panza umeda, pe care se calca cu firul pana la uscarea panzei,fara sa se arda.
Inainte de a aseza tiparele pe material pt.croit,se verifica daca aceste nu reprezinta defecte de tesatura sau desen.
In cazul in care se observa asemenea defecte pe material,acestea se marcheaza cu creta sau cu ata, pt. a le putea evita la incadrarea tiparelor.
Bucatile de material cu defecte mai putin vizibile se pot folosi la dublarea gulerului,mansetelor,buzunarelor etc.
Calcarea materialului:este procesul umidoter-mic.
Calcarea articolelor trebuie sa faca respectandu-se intocmai conditiile prevazute pe etichetele de intretinere,deoarece temperatura optima la care se executa operatia de calcat variaza dupa natura fibrelor din care s-a produs tesatura.
Calcarea tesaturilor din bumbac: in procesul de finisare,la tesaturi pe langa netezire,egalizarea a grosimii si aplicarea luciului necesar,se obtin un luciu determinat de presiune si fictiune a cilindrului metalic incalzit pe material.Aspectul de moliciune este dat de cilindre cu suprafata mai elastica.
CONTROLUL CALITATIV SI CANTITATIV:
Controlul calitativ :este un complex sub aspect calitativ care face la materialele textile intrate in intreprindere.
Prin controlul calitativ se urmareste verificarea materialelor achizitionate cu colectia de monstre omologate si efectuarea unor analize de laborator care sa verifice parametrii fizico-chimici ai materialelor controlate.
Verificarile de comparare a materialelor cu colectia de monstre si celelalte verificari asupra starii fizice ce se face cu mijloace organoleptice.
Prin acest control se verifica aspectul materialelor privind tuseul,uniformitatea culorii,defecte invizibile existente pe material si defecte provenite din fabricatie cum ar fi gaurite,fire dublate sau fire lipsa din material,striatii,mapeuri sau pete de ulei si murdarie provenite din fabricatie sau in timpul trasportului.
Controlul cantitativ:consta in masurarea baloturilor provenite din magazine in lungime si latime verificandu-se astfel daca corespunde cu ceea ce este scris pe etichete.
Se admit abateri de +/-0,3%.
Sablonarea materialelor:
In industria imbracamintei,pregatirea sabloanelor este de mare importanta.
Aceasta documentatie se compune din tipare si sabloane care se obtin din doua faze de executie.
Tiparele :se construiesc grafic pe baza dimensiunilor corpului.
Pentru a deveni sabloane de lucru tiparele sunt completate cu rezervele necesare pt. cusutul tivului si cute sau alte garnituri.
Tiparele clasice se construiesc intr-o singura marime,care este supusa operatilor de trasformare dupa model devenind tipar de baza.
Sabloanele:reprezinta copia tiparelor la care se adauga rezerve de cusaturi si tivuri.In cadrul intreprinderilor de confectii se folosesc sabloane originale si sabloane de lucru.
Trafaretul :este un complex de sabloane imprimate pe carton pe musama sau pe alte materiale care se utilizeaza la croirea tesaturilor si are scopul de a inlocui operatia de sablonare pe tesaturi sau tricoturi.
Operatia de conf. a trafaretelor cuprinde urmatoarele faze de lucru:
-trasarea liniilor de incadrare a latimi materialului din care urmeaza a se confectiona;
-asezarea sabloanelor pe suprafata materialului care urmeaza a devenii trafaret;
-trasarea conturului sabloanelor;
-perforarea conturului trasat;
Formarea combinatiilor:
Aceasta operatie are ca scop stabilirea formatiilor in care se amplaseaza sabloanelor pe suprafata materialului de croit.
Acest proces se desfasoara manual,pe masa de lucru in cadrul serviciului tehnic al intreprinderii.
Pentru determinarea consumului de tesaturi si tricoturi la un produs de imbracaminte se aseaza si se traseaza conturul sabloanelor pe material de croit pe intreaga latime a materialului astfel incat spatiile ramase neocupate intre sabloane sa fie cat mai mic,astfel obtinandu-se un consum cat mai mic.
Operatia de asamblare sabloanelor pe material se numeste incadrarea si poate fi realizata prin diferite procedee ca:-incadrari simple;
-incadrari combinate.
Elaboarea incadrarilor:
Dupa formarea combinatiilor se procedeaza la stailirea consumului pe material pt.fiecare combinatie.
Operatia de trasare a conturului sabloanelor constituie o lucrare de studiu,analizandu-se toate posibilitatile de asamblare si reducere a consumului.Sabloanele pot fi asezate pe material dublul sau desfacut.
Dupa modul de incadrare pe latimea materialelor aceste pot fi:-incadrari pe materialul dublul lat
-incadrari pe material desfacut
Incadrarea pe material dublul lat :
La acest tip de incadrare materialul este dublat iar sabloanele se amplaseaza numai pe jumatate.
Avantajul acestor incadrari consta in faptul ca timpul se sablonare este mai mic si detaliile decupate la croit sunt perechi.
Aplicarea incadrarilor pe material dublul prezinta dezavantajul ca exista mai putine posibilitati de asamblare a sabloanelor si de reducere a deseurilor de material.
Incadrarea pe desfacut:
Sabloanele se aseaza pe imtreaga latime.
Metoda incadrarii pe material desfacut este larg utilizata rezultand o serie de avantaje economice.
Prin acesta metoda de incadrare sabloanele au multe posibilitati de asezare si astfel rezulta mai putine deseuri din material.
La asamblarea sabloanelor pe material se vor aseza sabloanele detaliilor mari pe marginea materialului iar cele mici in interiorul acestora.
Indiferent de metoda folosita la amplasarea sabloanelor trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-respectarea firului din tesaturi stabilit la incadrare;
-evitarea suprapunerii sabloanelor in desen care produc asa numitele,,ciupituri'de margini sau colturi ce scurteaza sau ingusteaza detaliile produsului;
-respectarea sabloanelor fata de sensul firului si al desenului materialelor.
Procesul de incadrare automata:
Acest proces se realizeaza cu ajutorul unui calculator care poate efectua lucrari de gradare a tiparului,de incadrare a sabloanelor,de calcul a consumului si de croire automata.
Calculatorul :este format dintr-un sistem de unitati electronice care practica la realizarea lucrarilor sub comanda operatorului.Aceste unitati sunt incadrate in incaperi speciale.
Procesul prin texografie:acest procedeu este aplicat atat la determinarea consumului specific cat si la reducerea sabloanelor in marimi naturala sau in miniatura.
Operatiile si lucrarile realizate de texograf sunt:
-decuparea
-reducerea
-masurarea ariei suprafetei sabloanelor.
ETAPA a-VIII-a
INCADRAREA SABLOANELOR
PE MATERIAL
Este opertia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.Acesta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si apoi trasarea croitului pe material.
Pentru executarea operatiei de sablonare se folosesc diferite procedee,cum ar fi:
-sablonarea prin conturare cu creta sau creion
-sablonare cu trafarete
-sablonare cu calculatorul
Indiferent de procedeul folosit la efectuarea acestei operatii trebuie tinut seama de urmatoarele conditii tehnice:
-asezarea sabloanelor pe material se va face conform indicatiilor marcate pe sabloane;
-respectarea flausului si a desenului din material la toate piesele componente;
-asezarea si combinarea sabloanelor pe material se va face avandu-se in vedere ca suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational.
Sablonarea prin conturare:se face amplasarea sabloanelor pe material si apoi trasarea conturului acestora cu creta sau cu un creion special.
Sabloanele se pot aplica pe material dublu sau material desfacut,acesta fiind in functie de tehnologia prevazuta la stabilirea consumului specific.
Materialul sablonat pe desfacut este utilizat mai rational decat cel pe dublul prin faptul ca marginea desfacuta are mai multe posibilitati de incadrare a sabloanelor.
Aeasta metoda de sablonat este larg aplicata la croitul industrial al imbracamintei din intreprinderile de confectii.
Dupa numarul completelor de sablonat folosite pt.un span,sablonarile pot fi simple sau combinate.
Sablonarile simple:cuprind doua sau mai multe complete de sabloane.
Pot fi formate prin desenarea de doua sau mai multe ori a unui complex de sabloane,sau desenarea mai multor complete pe acelasi span.
Sablonarea cu trafarete:are un randament ridicat dar confectionarea trafaretelor este destul de costisitoare.
Pentru aplicarea acestui procedeu se formeaza spanul de materiale este care se aseaza trafaretul de conturul(marcat)pe suprafata materialului.
Conturarea trafaretului pe margine se face cu prful de talc sau praf de creta,folosidu-se un burete sau un tampon.
Dupa pulverizare de ridica trafaretul si cu creta se traseaza linii de legatura intre punctele marcate cu praf de talc.
Sablonarea prin calculator:este operatia moderna care se aplica numai la intrepriderile dotate cu calculatorul.
Operatia se desfasoara la o masa de lucru dotata cu calculator unde stabilesc incadrarea sabloanelor si consumul stabilit pt. fiecare incadrare.
Dupa incadrare se face trasformarea la scara 1:1 pe hartie urmarnd ca acest sa fie ca sablon de croire.
Incadrarea sabloanelor pe material:
Inainte de a aseza tiparele pe material,se verifica daca au firul drept,indicat pe fiecare piesa si daca sunt tiparele pt. toate piesele componente ale produsului.
Materialul bine netezit se aseaza pe masa,fata la fata(dublat),sau dintr-o singura foaie,urmand a se dubla incadrare.
Se alege varianta sau alta,in fuctie de marime pieselor componente,cat si de latimea materialului,in ambele cazuri urmarindu-se o incadrare cat mai judicioasa.
In cazul meu,folosim incadrarea pe dublul lat.
Asezarea tiparelor se face intr-o singura directie,pe materialele cu sens,(flaus sau desene cu sens)si in ambele directii,pe materialele sau fara sens.
INCADRARE SABLOANELOR
PE MATERIAL
Acest proces este alcatuit din operatii tehnologice care trebuie effectuate in succesiune cronologica.
Operatia :este partea din procesul tehnologic in care obiectul muncii se transforma cantitativ si calitativ.
Aceasta trasformare se face cu mijloace manuale sau mecanice,intr-un timp de lucru variabil,in functie de complexitatea lucrarii.
In procesul tehnologic se intalnesc operatii de pregatire a lucrarilor,de coasere manuala,precum si operatii de tratare umidotermica.
Operatiile procesului de confectionare cuprind in structura lor faze de munca,manuiri si miscari.
Faza de munca:este partea din operatia care se efectuaza cu acelasi unelte de munca si acelasi regim tehnologic.
Manuirea-este o parte din faza de munca alc. dintr-un grup de miscari.
Miscarea-este o parte din manuire si reprezinta cel mai simplu element al procesului de munca.
Miscarea,ce element structural al procesului tehnologic consta in:
-deplasarea
-luarea de contact cu semifabricatelor
-prinderea utilajelor sau a sculelor
-prinderea contactelor de comanda ale instalatiilor.
Opratiile pregatitoare cuprind lucrari ca:richtuir-ea,insemnarea masurarea.
Operatiile de coasere mecanizata se efectuaza cu masini clasice sau masini speciale si sunt utilizate la imbinarea sau fixarea detaliilor.
Operatiile de coasere manuala sunt foarte restra-ns in productia industriala si se aplica in general la insailarea unor detalii.
Operatiile de tratare umidotermica pot fi effectuate in toate etapele procesului de confectionare si difera in functie de natura operatiei
Aceste operatii poate fi:de descalcare,de presare,de calcare,de aburire.
Confectionarea halatului de protectie se realizeaza in 3 etape:-prelucrarea detaliilor
-asamblarea detaliilor
-finisarea halatului.
Confectionarea pieptilor:consta in aplicarea cu tighel pe marginea din fata a bizetilor.
Confectionarea buzunarelor:se realizeaza prin croirea acestor tipare,dupa care se aplica pe marg. deschizaturii clapa de intarire,apoi se preformeaza.
Buzunarele se aplica pe piepti in partile laterale cu 2 tighele paralele.
Buzunarele de la piept se aplica pe piept in partea stang sus,tot cu 2 tighele paralele.
Confectionarea manecilor:
Manecile se incheie pe cusatura exterioara cu tighel de fixare si cea exterioara cu tighel,daca sunt formate din 2 buc. de material.In cazul in care sunt formate dintr-un detaliu,ele se inchid numai pe cusatura interioara cu tighel,dupa care se surfileaza.
La terminatie,se executa un tiv.
Confectionarea spatelui :se realizeaza prin unirea alc.din 2 detalii cu tighel cu fixare,iar daca modelul prevede la partea inferioara se executa cu slit care se va intari printr-o cusatura executata oblic.
Cordonul :se conf. prin inchierea pe lungime,se intoarce si se fixeaza cu 2 cus. tichel.
Asamblarea detaliilor :consta in asamblarea pieptilor cu spatele pe linia umerilor prin cusatura tighel cu fixare.Se monteaza apoi dosul de guler,se inchid bizetii la capete dupa care se fixeaza fata gulerului cu cus. tighel.Odata cu fixarea fetei gulerului se introduce agatatorul(gaica) pe mijloc.
Se inchide cusaturile laterale ale halatului,cu cusatura tighel cu fixare,pe fata fixand si cordonul pe linia taliei,apoi se monteaza manecile in rascroiala bratului cu cus. tighel cu fixare.
Pe linia de terminatie,se executa cu tiv.Halatul se tigheleste de jur imprejur pe marg. bizetului si a gulerului cu 1 tighel sau 2 paralele.
Halatul de protectie:
Halatele se utilizeaza ca imbr.de protectie atat de barbati cat si de femei.
Ele se compun din urmatoarele detalii princiipale :
-piepti,spatele,manecile,si gulerul;
Iar ca detalii secundare mentionam :
-buzunarele,agatatorul si cordonul.
Piepti se croiesc separat si sunt dublati pe marginea din fata cu bizeti.
Spatele este format din 2 buc. de material unite pe mijloc cu o cusatura tighel cu fixare.
Manecile pot fi formate din 2 buc.de material sau dintr-o bucata,la terminatie fiind prevazute cu un tiv.
Finisarea halatului :consta din executarea butonierelor pe fata produsului,dupa care se cos nasturii.Se taie la capetele de ata,dupa care se calca halatul si se impacheteaza.
ETAPA a-X-a
FINISAREA PRODUSULU
1.Finisarea imbracamintei
Finisarea imbracamintei cuprinde totalitatea lucrarilor necesare definitarii formei si aspectului obictelor vestimentar
Ca urmare,finisarea confectiilor este procesul de munca compus din operatiile si lucrarile necesare finalizarii imbracamintei
Acest produs are rolul sa aduca confectiile in stare functionala prin acele operatii menite sa le completeze ca acesorii de ajustare si sa retuseze deformarile sau dereglarile aparute in confectionarea
In urma acestui proces confectiile trebuie sa fie aduse in stare fuctionala impusa de normele tehnice si produsul etalon
Pentru finisarea imbracamintei pot fi utilizate procedee de lucru manual-mecanice sau mecanizate.Procedeul manual este organizat astfel incat sa efectueze lucrarile de finisare prin tehnologia clasica,utilizand masini si instalatii obisnuite. Procedeul manual este organizat astfel incat sa efectueze lucrarile de finisare prin tehnologia clasica,utilizand masini si instalatii pe principiul mecanizarii totale a procesului de munca.In cadrul acestui proces sunt utilizate utilaje si instalatii moderne care functioneaza cu randament si o productivitate ridicate.
-calcatul general al produsului.
Completarea operatiilor de calcat se face de obicei pe dosul produsului avand in vedere ca nici o rezerva a cusaturii sa nu se imprime pe fata tesaturii,avand prin acesta un aspect calitativ neglijent si inadmisibil la confectii.Evitarea acestui aspect se face prin calcarea cusaturii sub reserve pe dosul piesei de imbracaminte.
Calcatul produsului: este o operatie de importanta determinata,folosindu-se in acest scop panza intermediara de calcat,bine umezita.
Calcatul final al produsului de imbracaminte se executa pe diverse forme de perna.
Factori determinati ai tratamentului umidotermic sunt:-utilizarea fierului de calcat de marime si greutate corespunzatoare operatiilor executate;
-uitlizarea fierului de calcat la o temperatura potrivita.tesaturii si operatiilor executate;
-efectuarea operatiilor pe o masa cu o suprafata solida si absolut nededa precum si folosirea celor mai potrivite forme de calapoade,pernite de calcat,ce asigura o corecta realizare a lucrarilor.
-folosirea panzei intermediare de calcat cu un gard de umiditate corespunzatoare tespturii din care este confectionat produsul respective.
In operatiile de finisare intra si curatarea de ate de pe produs,,coaserea butonierelor si a nasturilor.
3.Finisarea halatului:
Finisarea halatului consta din festonarea a butonierelor,dupa care se cos nasturii corespunzatori pe pieptul drept.
Procesul de finisare la care participa cel mai mult halatul este calcatul ce reprezinta tratamentul umidotermic ce consta in eliminarea denivelarilor facute la sifonare.
Materialele textile se vor calca la o temperatura mai mica decat materialele din fibra naturala.
Produsul nu trebuie sa reprezinte luciu de calcare,dezlipiri partiale ale stofei de pe panza de intaritura sau granule topite de la termocolare,patrunse pe fata stofei.
De asemenea,trebuie evitata imprimarea cusaturilor sau eliminarea acestora.
4.Ambalarea produselor:
Ambalarea are rolul de a conserva produsele confectionate,trasportul si depozitarea acestora.
Asigurarea unei prezentari cat mai estetice a marfurilor cu ambalaje atragatoare determina cresterea valorii marfurilor.
Confectiile se asambleaza in functie de natura produsului,de destinatia la locul depozitarii si de mijlocul de transport.
5.Masuri de protectie la operatia de finisare:
Utilajele care pot produce accidente in miscare sunt masinile simple si speciale de cusut,presele si masinile de calcat,mijloace de transport.
Masuri de prevenire a accidentelor mecanice produse de aceste utilaje sunt:
-verifecarea starii functionale a masinilor de cusut a pieselor la inceperea schimbului si a dispozitivelor de protectie.
-sesizarea tuturor defectiunilor constatate la utilajul deservit in timpul functionarii.
La sectia de finisare se produc accidente termice(arsuri)cauzate de contectul direct cu masinile de calcat manual,presele de calcat sau alte utilaje care functioneaza cu temperaturi ridicate.
Pt. prevenirea arsurilor se vor lua urmatoarele masuri:-punerea in functiune a preselor se va face cu ambele maini pentru a preveni introducerea mainilor intre cele doua suprafete ale presei.
In procesul de finisare a imbracamintei se pot produce accidente chimice si intoxicatii la operatiile de termocolare a semifabricatelor,la conservarea materialelor textile.
Pt. prevenirea accidentelor chimice in afara celor cunoscute la accidentele mecanice se vor lua urmatoarele masuri:
-manipularea substantelor chimice ce se va face conform instructiunilor de folosire si manevrare;
-utilizarea instalatiilor de ventilatie pt. eliminarea gazelor inlocuind aerul viciat cu aer proaspat.
6.Tehnologia calcarii finale:
Calcarea imbracamintei din tesatui si tricoturi se realizeaza in doua faze principale:
-pregatirea produsului pt. calcare
-calcarea propriu-zisa
Pregatirea produsului pt. calcare:cuprinde organizarea locului de munca,pregatirea utilajului pt.calcat si alimentarea cu produse.
La organizzarea locului de munca,operatorul pregateste masa cu perna de calcare prin curatire si panza de calcat prin umezire.
Pregatirea utilajului consta in incalzirea masinii sau a presei pt. calcat si asigurarea conditiilor pentru umezire.
Pentru buna organizare a locului de produselor(semifabricatelor)pt. calcat se aseaza pe mese ajutatoare,pe suporturi speciale sau pe carucioare.
Inainte de calcare,confectiile din tesaturi sau tricoturi din bumbac se umezesc cu ajutorul dispozitivelor de umezire.
Calcatul propriu-zisa:este operatia in care produsul capata forma finala.
La calcare propriu-zisa se efectuaza deferite faze de calcare specifece produsului si materiei prime ca:lucrari de presare si netezire,formarea si modelarea detaliilor precum si aburirea produsului.
7.contruolul calitatii produselor finite:
Calitatea produselor finite dupa calcare se pot verifica prin cntrolul unitar(bucata cu bucata)sau prin sondaj.
Controlul unitar consta in verificarea fiecarui produs confectionat.
Controlul se desfasoara pe baza normelor tehnice in vigoare,care prevad condiitiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca fiecarei produs,dimensiunile produsului in faza finala.
Deasemenea se mai verifica atat aspectul final cat si calitatea executiei in procesul de confectionare si finisare.
In urma controlului pot fi constatate anumite defecte:-formarea luciului
-deformarea produsului
-aparitia cutelor si umflaturilor
-degradarea produsului prin ardere etc.
Degradare produsului prin ardere este o defectiunue care se produce ca urmare a temperaturii prea ridicate la presa sau masina de calcat si a timpului prea mare de calcat.O alta cauza este folosirea unei panze de calcat,prea subtire sau calcare direct pe material.
CAMASA DE NOAPTE
VEDERE DIN FATA
VEDERE DIN SPATE
rezistenta la tractiune ( forta de rupere,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
