Autovehicule folosite în transportul lemnului

AUTOVEHICULE FOLOSITE ÎN TRANSPORTUL LEMNULUI

1. Consideratii generale privind traficul rutier forestier

Drumurile se proiecteaza si se construiesc pentru a servi la circulatia vehiculelor, circulatie care trebuie sa se desfasoare in conditii de siguranta si confort si sa se efectueze cu cheltuieli minime. De aceea intre drum si vehicul exista o stransa corelatie.

Totalitatea vehiculelor, care circula pe un drum oarecare, formeaza traficul acelui drum, trafic care se distinge prin componenta, intensitate, viteza de circulatie si caracteristicile constructive ale vehiculelor. Fiecare din aceste insusiri are un rol important in stabilirea elementelor geometrice si constructive ale drumului. Astfel caracteristicile constructive ale vehiculelor si viteza de circulatie (luata in considerare prin intermediul vitezei de proiectare) determina tipul racordarilor, marimea razelor de racordare, lungimea aliniamentelor de redresare, marimea declivitatilor, latimea platformei si a partii carosabile etc. Greutatea vehiculelor, distributia acesteia pe axe, caracteristicile contactului dintre roata si drum, precum si intensitatea circulatiei, conditioneaza modul de alcatuire al sistemului rutier si dimensiunile straturilor rutiere; intensitatea si componenta traficului determina numarul benzilor de circulatie etc.

Traficul rutier forestier, comparativ cu cel de pe drumurile publice, prezinta cateva particularitati esentiale si anume:

- se desfasoara, in parte, pe reteaua de drumuri forestiere, drumuri care, de regula, sunt impietruite si, in parte pe reteaua de drumuri publice, impietruiri sau drumuri cu imbracaminti moderne; de aici rezulta, pe de o parte, necesitatea geometrica si constructiva ca drumurile forestiere sa fie adaptate cerintelor de circulatie a autovehiculelor folosite in transportul forestier, iar pe alta parte necesitatea folosirii unor autovehicule, care sa se incadreze in prescriptiile generale, pentru autovehiculele de transport, pentru ca sa fie permisa intrarea lor pe reteaua de drumuri publice;

- reclama folosirea unor mijloace de transport diversificate, corespunzatoare diversitatii largi a produselor forestiere, lemnoase si nelemnoase, ce se transporta si care pot fi de naturi si dimensiuni diferite;

- are o intensitate foarte scazuta, ceea ce face ca marea majoritate a drumurilor forestiere sa fie drumuri cu o singura banda de circulatie; intensitatea traficului, care determina incadrarea drumului forestier intr-una din cele trei categorii (magistral, principal, secundar) se stabileste in functie de intinderea suprafetei paduroase deservite de drum si de cantitatea de material lemnos exploatabil ce graviteaza spre drumul luat in considerare, capacitatea de incarcare a autovehiculelor si durata perioadei de transport;

in desfasurarea traficului se tine seama de un sens de transport "in plin" si de un sens de transport "in gol", ceea ce conditioneaza marimea declivitatilor si modul de asezare a liniei rosii pe profilul longitudinal;

- vitezele de proiectare ale drumurilor forestiere sunt scazute (10-15-20-25-km/h), rareori adoptandu-se viteze de proiectare mai mari (40 sau 50km/h);

- circulatia se desfasoara (in prima sa parte), pe drumuri impietruite ,cu amenajari sumare,sau, uneori, chiar de pamant (drumuri sezoniere).

În cazul drumurilor forestiere care urmeaza sa serveasca si interesele altor sectoare economice, traficul rutier prezinta, fata de particularitatile enumerate, si alte caracteristici, determinate de optiunile beneficiarilor, si anume:

include, in componenta, si alte tipuri de autovehicule decat cele pentru transportul lemnului,inclusiv autovehicule de pasageri;

se desfasoara pe drumuri cu doua benzi de circulatie;

partea carosabila este dotata, de cele mai multe ori, cu o imbracaminte moderna;

transportul "in plin" se desfasoara in ambele sensuri;

viteza de proiectare a drumului este de minimum 25km/h.

De asemenea trebuie avut in vedere ca intensitatea traficului se stabileste dupa alte premise, decat cele specifice transportului forestier.

2. Reglementari oficiale privind dimensiunile de gabarit si tonajele autovehiculelor pentru transportul de marfuri.

Dimensiunile maxime de gabarit pentru autovehiculele care circula pe drumuri impietruite si pot circula si pe drumuri publice sunt (Ordonanta 43/1997):

- Lungimea . . . 12m pentru autocamion fara remorca;

16.5m pentru autocamion cu semiremorca (legatura prin sa)

inclusiv incarcatura;

18,75m pentru tren rutier (autocamion cu doua remorci).

- Latimea . . . 2,55m

- Înaltimea . . . .4,00m

Toate autovehiculele sau ansamblurile de vehicule trebuie sa aiba posibilitatea de a intoarce intr-o coroana circulara cu o raza exterioara de 12,50m si o raza interioara de 5,30m.

Masa maxima admisa pe osii este:

7,50 tone pe osia simpla nemotoare a autovehiculului;

12,0 tone pe osia dubla a autovehiculului;

11,0 tone pe osia dubla tandem a remorcilor si semiremorcilor [daca distanta dintre ele (d) este mai mica de 1m];

14,0 tone pe osia dubla daca 1,3<d<1,8;

15,0 tone pe osia dubla daca 1,0<d<1,8;

16,5 tone pe osia tripla (tridem) a remorcilor si semiremorcilor, daca d≤1,3;

18,0 tone pe osia tripla, daca 1,3<d ≤1,4.

8,0 tone pe osia simpla motoare;

10,0 tone pe osia dubla motoare daca d<1;

13,0 tone pe osia dubla motoare daca 1,0<d<1,3;

15,0 tone pe osia dubla motoare daca 1,3≤d<1,8

Masa maxima totala admisa este de 3840 tone pentru autocamioanele cu remorci.

În ceea ce priveste contactul dintre roata si drum,acesta, in cazul rotilor pneumatice, este limitat la o presiune admisa, pe urma de contact, de 0,60,7 MPa.

Pentru autovehiculele care depasesc limitele mentionate este necesara o autorizatie speciala pentru a circula pe drumuri publice.

3 Componenta traficului rutier forestier

În urma unei documentari intreprinse la mai multe firme de transporturi forestiere, s-a constatat ca parcul de autovehicule este format din autovehicule indigene de fabricatie mai veche, autovehicule indigene de fabricatie noua si autovehicule de fabricatie straina.

▲Autovehiculele indigene, de fabricatie mai veche, au fost produse de Uzina de Autocamioane din Brasov, sunt bazate pe autocamionul 19R-215, iar unele dintre ele au fost supuse unor modificari si amenajari constructive pentru a fi adaptate transportului lemnului si a altor produse forestiere (furaje, fructe, mangal etc.); din aceasta categorie fac parte: autocamioane obisnuite, autocamioane specializate (echipate cu scaune si racoante sau cu containere) si autotrenuri forestiere, alcatuite dintr-un autocamion cuplat cu o semiremorca sau o remorca biaxa. Se incadreaza aici urmatoarele tipuri:

- autotrenurile forestiere ATF-16, ATF-18 si ATF-25, alcatuite dintr-un autotractor Roman 215 si o semiremorca, folosite pentru transportul lemnului in catarge si avand o sarcina utila de 16 . 25 tone;

- autoplatformele A.T.P.F.-12 (autocamion R215 + remorca biaxa), A.T.P.F.-14 (autocamion R 215 + platforma specializata) si A.T.P.F.-24 (autoplatforma + remorca biaxa), utilizate atat pentru transportul lemnului, cat si a mangalului sau a altor produse forestiere;

- autovehiculul A.T.F. - 18T.L., utilizat pentru transportul tocaturii si a rumegusului de lemn.

Acestora li se adauga si autovehiculele, care servesc la transportul produselor de cariera si de balastiera, necesare constructiei si intretinerii drumurilor forestiere.

Caracteristicile tehnice ale acestora sunt prezentate in tabelul 4.3 (dupa catalog I.R.U.M).Conform cartii tehnice autovehiculele sunt folosite la transportul bustenilor din exploatarile forestiere.

▲Autovehiculele de fabricatie straina s-au extins, in traficul rutier forestier, datorita, in special, firmelor private de transport.

Dintr-o statistica realizata de Autovehicule Rutiere Romane rezulta ca firmele cu cel mai multe vehicule vandute pe piata interna romaneasca sunt IVECO, VOLVO si MAN (fig.4.6). Pe langa acestea au mai fost achizitionate produse ale firmelor MERCEDES, SCANIA, LOKOMO, KOCUMUS, CATERPILAR.

Fig. 4.6 - Statistica ARR

Un tip de remorca, de fabricatie straina, care ar putea capata o larga utilizare in transportul forestier este remorca FLOOR TRAILERS. B.V., cu masa totala autorizata de 24 t din care masa proprie 4 t.

Relativ recent a fost achizitionat de catre sectorul economiei forestiere autovehiculul Renault Kerax 450 ale carui caracteristici principale sunt:

- puterea motorului (kW) . . . . . . ..331(450CP)

- formula rotilor . . . . . . . . . . (6x4)

- dimensiuni de gabarit (mm):

lungime (mm) . . . . . . 10.205

latime (mm) . . . . . . ..2.530

inaltime (mm) . . . . . . ..3189

- masa totala ( t ) . . . . . . . . . . . . 41,6

- sarcina totala ( t ) . . . . . . . . . . . . 28

- masa proprie ( t ) . . . . . . . . . . . . 13,6

Autovehiculul poate tracta una sau mai multe remorci, inscrierea in curba fiind suficient de lesnicioasa .

Puterea motorului depaseste puterea motorului ca care sunt echipate autocamioanele ROMAN si deci nu poate fi limitativa la stabilirea rampelor maxime.

4. Alegerea autovehiculului director

Traficul rutier forestier, dupa cum s-a aratat, este alcatuit, in cea mai mare parte, din autovehicule folosite la transportul lemnului. La aceasta se adauga si autovehiculele de tip usor folosite in activitatea de administrare si gospodarire a padurii, care insa nu sunt definitorii pentru caracteristicile traficului.

Elaborarea unui normativ pentru proiectarea drumurilor forestiere presupune alegerea (stabilirea) unui autovehicul director, in functie de caracteristicile functionale ale caruia sa se fundamenteze geometria drumurilor. Aceasta trebuie sa fie reprezentativ pentru componenta traficului rutier forestier, deci un autotren sau o autoplatforma de mare tonaj.

Normativul actual considera drept autovehicul director ATF- 20, autotren suficient de reprezentativ la data elaborarii normativului.

În prezent insa componenta traficului rutier forestier este mai diversificata, pe langa autovehiculele de tip vechi folosindu-se si autotrenuri indigene de tip nou, precum si autotrenuri de fabricatie straina.

▲Tinand seama de aceasta situatie, respectiv de varietate a autovehiculelor ce se deplaseaza pe drumuri forestiere, nu se poate stabili un singur autovehicul care sa serveasca drept autovehicul director, respectiv in functie de care sa se determine atat geometria drumurilor cat si modul lor de consolidare.

Fata de cele de mai sus calculele de inscriere a autovehiculelor in curba, inclusiv supralargirile necesare, precum si calculele de tractiune in vederea definirii rampelor maxime, vor fi efectuate, in cadrul studiului, in functie de caracteristicile autovehiculelor autohtone, din randul carora se pot considera drept autovehicule directoare ATF - 25 (pentru autotrenurile de tip vechi) si 26.410.DF ( pentru autotrenurile de tip nou).

În ceea ce priveste solicitarea drumului, in vederea dimensionarii sistemelor rutiere, in cuprinsul studiului se va lua in considerare autotrenul de fabricatie straina recent achizitionat Renault KERAX.

Mentionam ca in cazul autovehiculelor de provenienta straina, care nu sunt subordonate legislatiei rutiere de la noi, pot apare neconcordante cu prescriptiile existente, atat sub raportul dimensiunilor de gabarit cat si al tonajelor si al repartizarii acestora pe osii.

Întrucat asemenea situatii nu pot fi prevazute devine posibila obligatia limitarii accesului acestora pe reteaua de drumuri forestiere.

În concluzie:

- stabilirea elementelor geometrice in plan orizontal si profil transversal se va face in functie de ATF- 25;

- stabilirea rampelor maxime admise se va face in functie de 26.410DF;

- dimensionarea sistemului rutier se va face in conformitate cu caracteristicile contactului dintre roata si drum (p.D) ale autovehiculului Renault KERAX