 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Identifica sortimentele de materii prime utilizate la fabricarea produselor din lemn de pe masa de lucru si le grupeaza in functie de propietatile si domeniile de utilizare ale acestora.
RASPUNS :
Sortimentele de materii prime utilizate la fabricarea produselor din lemn,aflate pe masa de lucru sunt urmatoarele :
CHERESTEA
PLACAJ
PANEL
PFL(placi din fibre de lemn)
PAL(placi aglomerate din aschii de lemn)
ADEZIV(aracetul)
CUIE
CANT
CHERESTEAUA -este un produs semifinit din lemn,obtinut din debitarea bustenilor paralel cu axa longitudinala si care are cel putin o suprafata plana.
-poarta denumirea speciei de lemn din care a fost produsa
-la noi in tara se debiteaza doua tipuri de cherestea :-cherestea de rasinoase
-cherestea de foioase
-cherestea de rasinoase :bradul,molidul,pinul,laricele,etc.
-cherestea de foioase :fag,stejar,frasin,ulm,carpen,paltin,artar,mesteacan.
TERMINOLOGIA unei piese de cerestea :
-fata exterioara-este suprafata lata,cea mai departata de axa busteanului.
-fata interioara-este suprafata lata cea mai apropiata de axa busteanului.
-canturile-sunt suprafete inguste,perpendiculare pe fete sau care au forma
suprafetei busteanului.
-capetele-sunt suprafetele de la extremitatile piesei
-tesitura-reprezinta restul din suprafata busteanului,ce apare pe mici portiuni ale canturilor si fetelor
-muchiile-sunt linii rezultate din intersectia a cate doua suprafete invecinate
-grosimea-este distanta dintre fetele piesei,masurata perpendicular pe fete
-latimea-este distanta dintre canturile piesei,masurata la mijlocul lungimii
-lungimea-reprezinta distanta cea mai scurta intre capetele piesei
Materia prima folosita la fabricarea cherestelei este cunoscuta sub denumirea de lemn brut pentru industrializare(busteni)
SUBPUNCTUL 3 Piesele de cherestea pot fi grupate astfel :
-dupa grosime,care se masoara in mm si poate fi astfel :
-la cheresteaua de foioase,grosimea incepe de la 25mm pana la 100mm.(rigle,dulapi)
-la cheresteaua de rasinoase,grosimea incepe de la 12mm pana la 96mm(rigle ,dulapi)
-dupa lungime,care se masoara in metrii si creste in cm.
-la cheresteaua de foioase,lungimea incepe cu 0,20(frize)si urca pana la 6,00m.
-la cheresteaua de rasinoase,lungimea incepe de la 0,50(la cheresteaua subscurta)si se termina la 6,00.
-dupa gradul de prelucrare a canturilor :-cherestea tivita,cu ambele canturi plane.
-cherestea semitivita,cu un singur cant prelucrat.
-cherestea netivita,cu nici un cant prelucrat.
-dupa specie :-cherestea de foioase(tei,stejar,fag,paltin,salcam)
-cherestea de rasinoase(brad)
-dupa umiditate :-zvantata
-semiuscata
-uscata
-dupa calitate -la categoria foioase-stejarul si fagul ,se clasifica in 3 clase de calitate (A,B,C) ;
-tei,plop,anin,salcam,par,etc.tot 3 cls.de calitate
-la categoria rasinoase sunt 4 clase de calitate.A,B,C,D
SUBPUNCTUL 1 Produsele stratificate din lemn sunt urmatoarele :
-placile celulare,care sunt alcatuite dintr-o rama din lemn de rasinoase sau foioase moi.
Pe masa de lucru se mai afla si panel dar si placaj care intra tot la categoria produselor stratificate.
-lemnul stratificat se clasifica astfel :-dupa modul cum sunt orientate fibrele straturilor alaturate
-dupa gradul de presare care se imparte in 2 categorii :
-lemn stratificat nedensificat(LSN)
-lemn stratificat densificat(LSD)
SUBPUNCTUL 2 Produs aglomerat de lemn este PAL-ul,care poate fi si innobilat si din care se fabrica cea mai mare cantitate de mobila.El poarta denumirea de PAL MELAMINAT dar si PFL-ul.
SUBPUNCTUL 4 Dupa modul de finisare semifabricatele se clasifica astfel :-panel
-placaj
-placi celulare
-PAL
-PFL
RASPUNSUL CANDIDATULUI LA PROBA ORALA
1 Semifabricatele superioare se utilizeza in fabricarea panourilor de spate pentru mobilierul corp,pentru fabricarea mobilei,usilor,pardoselilor,dusumelelor,etc.
2 Cheresteaua de rasinoase cat si de foioase se utilizeaza in urmatoarele domenii, in functie de calitate si de gradul de rezistenta a lemnului :mobila,usi,ferestre,parchet,ambalaje din lemn,butoaie, ambarcatiuni din lemn,instrumente muzicale,articole sportive,etc.
3. propietatile fizice ale lemnului sunt urmatoarele : -Densitatea
-Umiditatea
-Contragerea si umflarea lemnului
DENSITATEA-este definita de raportul dintre masa si volumul aparent al lemnului.
UMIDITATEA-se noteaza cu U si reprezinta cantitatea de apa raportata la masa lui in stare complet uscata.
CONTRAGEREA-consta in reducerea dimensiunilor si volumului lemnului si are loc cand cantitatea de apa scade de la 30%(umid.max.) la 0%(contragere totala),lemnul ajungand in stare anhidra.
UMFLAREA-consta in marirea dimensiunilor si volumului lemnului si are loc prin cresterea cantitatii de apa de la 0% la 30% rezultand umflare totala.
TEMA 3
A. Defectul de curbura a trunchiului,consta in devierea curba de la axa arborelui.
-devierea curba poate fi :- simpla intr-un singur plan
-multipla intr-un singur plan
-in plane diferite
Formula de calcul pentru curbura este urmatoarea
s
C= cm/m sau %)unde s reprezinta sageata maxima
L L reprezinta lungimea piesei
Defectul de conicitate a trunchiului consta in descresterea anormala a diametrului trunchiului de la baza spre varf .
Formula pentru conicitate este urmatoarea
D-d
Conicitatea=------ (cm/m sau %)
L
-conicitate anormala
-canelura
-infurcire
-insabiere
-labartare
-ovalitate
Influentele defectelor asupra prelucrarii lemnului
-randamentul scazut din cauza pierderilor la debitare
-se pierde material la tivire
-piesele de cherestea au dimensiuni reduse
-cheresteaua obtinuta are fibrele neparalele cu axa lor,iar prin uscare se produc crapaturi
-in cazul derularii bustenilor se produc pierderi semnificative poana la cilindrarea acestora.
-se obtine cherestea de calitate scazuta
-prin ovalizarea lemnului,el devine neomogen si se comporta diferit in utilizarile practice.
Unitatile de masura pentru curbura si conicitate sunt cm,m si procentele.
TEMA 2
Grosimea pieselor de cherestea se masoara cu metrul pliant sau cu ruleta, din cm in cm.
La o piesa de cherestea se disting urmatoarele elemente :
fata exterioara-este suprafata lata , longitudinala cea mai departata de axa busteanului.
-fata interioara-este suprafata lata cea mai apropiata de axa busteanului.
-canturile sunt suprafete inguste ,perpendiculare pe fete.
-capetele-sunt suprafetele de la extremitatile piesei ,perpendiculare pe directia fibrei.
-tesitura-reprezinta restul din suprafata busteanului,ce apare pe mici portiuni ale cantului
-muchiile-sunt lilnii invecinate a cate doua suprafete invecinate.
-grosimea-este distanta dintre fetele piesei,masurata perpendicular pe fete
-latimea-este distanta dintre canturile piesei,masurata la mijlocul lungimii.
-lungimea-reprezinta distanta cea mai scurta intre capetele piesei.
Instrumentul de masurare a grosimii pieselor de cherestea care asigura o precizie ridicata,este sublerul.
Sublerul este un instrument utilizat pentru masurarea pieselor din lemn si este alcatuit dintr-o rigla gradata in cm si mm si din doua brate,dintre care unul este fix ,montat le extremitatea,riglei iar celalalt este mobil.
Cele doua brate se termina cu doua urechi care le permite masurarea dimensiunilor interioare ale piesei.
Citirea fractiunilor de mm se face cu ajutorul vermierului.
TEMA 4
A. Normele de protectie a muncii la operatia de incleiere,sunt urmatoarele :
-folosirea corespunzatoare a adezivului
-folosirea unui aplicator,adica sa nu se foloseasca mana libera.
-protectia ochilor,in cazul in care se intampla ca sa ne intre adeziv in ochi,clatim foarte bine cu apa rece.
-nu se lasa neacoperit dupa utilizare,in caz contrar adezivul se intareste.
-se foloseste echipamentul de lucru impreuna cu ochelerii
-nu se fumeaza in preajma recipientelor in care se afla adezivi.
-nu se expune la soare
Adezivii au urmatoarele caracteristici:
Sunt compusi sintetici sau naturali,capabili de a realiza legaturi rezistente intre doua piese.
Clasificare :-in functie de compozitia de baza a adezivului
-in functie de propietatile fizice
-in functie de propietatile tehnologice specifice
in functie de compozitia de baza,adezivi se clasifica in :-adezivi de origine animala
-adezivi de origine vegetala
clasificarea in functie de propietatile fizice :-dupa starea de agregare fizica
-dupa modul de intarire
Dupa starea de agregare fizica :-adezivi fluizi(solutii,dispersii,emulsii)
-adezivi solizi(granule, folii, prafuri)
Dupa modul de intarire ;se deosebesc adezivii care formeaza pelicula prin : racire,prin incalzirea solutiilor simple,fara adaos de intaritor ;prin reactie chimica la cald sau la rece ;prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului.
Clasificarea adezivilor sintetici
exemple de adezivi atat vegetali cat si de origine animala :aracet,orelit,clei de oase prenandez.
TEMA 5
Operatia de slefuire a suprafetelor lemnoase se efectueaza in scopul netezirii fine a acestora.
Pentru reperele din lemn masiv cu suprafata plana se folosesc materiale abrazive cu granulatia intre 60 si 150
Simbolurile inscrise pe suportul abrazivilor ajuta la determinarea marimi granulatiei.
Principala caracteristica este granulatia,care indica marimea particulelor abrazive
Granulatia se exprima printr-o cifra,care reprezinta nr. de ochiuri pe unitatea de suprafata.
-ea reprezinta nr.de granule incleiate pe un cm.patrat.
Materialul abraziv este cu atat mai fin cu cat cifra care reprezinta granulatia este mai mare
Calitatea slefuirii depinde de :-specia,densitatea aparenta,umiditatea suprafetei lemnoase.
-directia de slefuire fata de directia fibrelor
Cel mai greu se slefuiesc speciile de rasinoase.
In atelierul de prelucrare manuala a lemnului se executa urmatoarele operatii de slefuire :
-slefuirea suprafetelor plane a reperelor din lemn masiv
-slefuirea canturilor
-tesirea muchiilor
-slefuirea canturilor prifilate
-slefuirea elementelor strunjite
Slefuirea se face paralel cu fibrele si nu perpendicular.
Masuri de protectia a muncii la folosirea materialului abraziv in timpul slefuirii.
-corpul tamponului de slefuit nu are voie sa prezinte aschieri
-pozitia degetelor trebuie astfel fixata asa incat sa nu vina in contact cu suprafata slefuita
Duritatea materialului abraziv trebuie sa fie intotdeauna mai mare dacat cea a materialului lemnos.
Slefuirea grosiera urmareste indepartarea umeler ramase de la prelucrarile anterioare.
Slefuirea de finisare se face dupa slefuirea grosiera si urmareste eliminarea urmelor ramase la slefuirea grosiera.
In general slefuirea se face cu ajutorul unui tampon care este format din :-corpul tamponului
-strat de pasla
-hartie d slefuit
TEMA 6
B Operatia de finisare se efectueaza dupa ce a fost facuta slefuirea.
1 Ordinea cronologica a operatiei de finisare
a).se desprafuieste suprafata ce urmeaza a se finisa cu ajutorul unei perii de praf sau cu o pensula.
b).urmatoarea operatie, este de aplicare a grundului care are o culoare galbuie,acesta are calitatea de a astupa porii lemnului,pentru a nu mai consuma foarte mult lac ,atunci cand se lacuiesc suprafetele lemnoase .
Grundul este special pentru lemn
Grundul asigura o buna aderenta cu primul starat de lac.
c).dupa ce afost aplicat grundul,se slefuieste foarte usor cu un smirghel cu granulatia cea mai mica.
e).urmeaza aplicarea lacului transparent,care se face cu ajutorul unei pensule care sa nu lase urme.
Aplicarea se face de doua ori pentru ca suprafata sa devina lucioasa,asta in cazul in care s-a facut in prealabil operatia de grunduire,daca nu ,se aplica 4 straturi de lac transparent cu uscare intermediara.
Aplicarea lacului se face pe lemn natur,adica fara sa fie colorat cu bait.
d).Baitul are propietatea de a colora lemnul in orice culoare dorim.
Aplicarea baitului se face cu pensule late si inguste,pe aceasi directie cu fibra lemnului.
Aplicarea lacului se face pensule late si rotunde si se face longitudinal cu fibra.
2.Principalul factor de risc este INCENDIUL.
-incendiul este considerat principal factor de risc pentru ca este inflamator dar si toxic
-nivelul crescut de toxicitate
-in contact cu ochii ,trebuie sa clatim bine cu apa rece,daca nu se simte nici o ameliorare mergem la medicul oftalmolog.
.femeile care lucreaza in toxicitate sunt supuse riscului de a ramane sterile.
NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI P.S.I
Pentru preparaea lacurilor si vopselelor se intrebuinteaza solventi care se aprind usor.
Vaporii de solventi in combinatie cu aerul formeaza un amestec care este toxic si in acelasi timp constituie un mediu exploziv.
Pentru preintimpinarea accidentelor de munca si incendii lor, este necesar sa tinem cont de urmatoarele reguli :
-la prepararea si aplicarea baiturilor este obligatorie purtarea de echipament adecvat,care consta in ;halat,masca,manusi.
-aplicarea lacurilor si vopselelor prin pulverizare se face in spatii special amenajate (cabine de pulverizare)
-uscarea reperelor se va face in incaperi bine izolate,dotate cu instalatii de ventilatie.
-se interzice depozitarea lacurilor si vopselelor in camerele de pulverizare.
-fiecare atelier trebuie sa fie dotat cu cel putin 2 instinctoare de incendiu cu spuma sau cu dioxid de carbon.
In caz de nerespectare a normelor de protectie a muncii ,lcratorul este in pericol de intoxicare cu solventi dar si de incendiu.
Nu se fumeaza in interiorul camerei de pulverizare
Nu se folosesc obiecte cu foc aprins,pentru ca exista riscul de incendiu.,
La sfarsitul zilei de lucru se face curatenie si se verifica daca este oprita orice sursa care ar putea provoca un incendiu sau surplus de gaze.
TEMA 7
A. Raspuns la proba practica
1. Fixam piesa in menghina
2.se masoara si se insemneaza
3.se pregateste fierastraul cu cadru,adica se intinde panza bine si se regleaza de a manere.
4.normele de protectie a muncii la taierea cu fierastraul cu cadru.
-materialul care este prelucrat se fixeaza bine in menghina
-pana fierastraului trebuie sa aiba lungimea potrivita pentru a nu scapa de pe puntea fierastraului
B.Proba orala
1.Descrierea dispozitivelor de lucru
-menghina
-fierastrau cu cadru
-creion
-metru
-dreptar
2.Fierastraul cu cadru are urmatoarele componente
-brate
-pana
-sfoara
-panza taietoare
-manere
-cui de fixare a panzei
TEMA 8
Raspuns
-se masoara si se insemneaza materialul urmarind eliminarea defectelor
-se fixeaza panza in menghina
-se taie transversal
-se verifica lungimea obtinuta ,cu metrul
-se respecta normele de protectie a muncii la taierea cu fierastraul
proba orala este la fel ca la tema 7
-se decriu dispozitivele de lucru
-fierastraul cu cadru, care este format din :
-brate
-pana
-sfoara
-panza taietoare
-manere
-cui de fixare a panzei
Metrul are urmatoarele componente :
-este confectionat din lemn sau metal
-are lungimea de 1 sau 2 metrii
-lamelele sunt din carpen sau fag
-la capetele metrului este cate o intaritura de metal
-ambele fete ale mertrullui sunt gradate si este numerotat de la stanga la dreapta
TEMA 9
Proba practica
-se pregateste cutia de taiat in unghi
-se pregateste fierastaul cu cadru
-se fixaza piesa in cutia de taiat in unghi
-se taie piesa fixata la capete astfel incat prin imbinarea cu alta piesa taiata la fel sa formeze unghi de 45 grade.
-se verifica precizia taieturii
-se repecta normele de protectie a mincii la taierea cu fierastraul.
Proba orala
1 Descrierea cutiei de taiat in unghi
-se foloseste pentru sprijinirea piesei de lemn la taierea sub un anumit unghi
-este confectionata din lemn
-la baza are o placa inferioara iar pe lateral sun fixati doi pereti care sunt prevazuti cu crestaturi pereche,inclinate dupa diverse unghiuri.
-pentru a putea taia piesa,se introduce fierastraul manual in acele crestaturi.
TEMA 10
Proba practica
-se masoara si se insemneaza reperul
-se fixeaza reperul in menghina
-se executa operatia de rindeluire
-se verifica latimea grosimii si calitatile fetei rindeluite
-se respecta normele de protectie a muncii la lucrul cu fierastraul cu cadru.
Proba orala
Definirea operatiei de rindeluire :
Rindeluirea este operatia manuala de prelucrare ,prin care se executa indreptarea,netezirea sau fasonarea suprafetelor taiate.
Scopul rindeluirii este de aindeparta neregularitatile ramase in urma taierii fierastraului cu cadru.
Descrierea rindelei
-corpul rindelei
-pana
-cutit
Normele de protectie a muncii la operatia de rindeluire
-piesele pentru rindeluit trebuie fixate bine in menghina
-resturile rezultate dupa rindeluire trebuiesc indepartate din jurul locului de munca
-cutitul si pana trbuie fixate corect
-trebuie sa aveo o pozitie corecta a corpului in timpul lucrului cu rindeaua
-la ascutirea cutitelor,acestea se acopera cu o aparatoare
TEMA 11
Proba practica
-se masoara si se insemneaza reperul din lemn
-se pregateste dalta necesara operatiei
-se fixeaza piesa in menghina
-se executa scobitura
-se verifica dimensiunile
-se respecta normele de protectie a muncii
Proba orala
Descrierea dispozitivelor de lucru
-menghina
-dalta
Daltuirea este operatia de taiere,sapare sau scobire a lemnului,cu ajutorul uneltelor numite dalti.
DALTA
-este formata din :-lama de otel
-capacel metalic
-maner
-grosimea lamei este mai mare spre tais
-latimea taisului este intre 2 si 20 mm
-unghiul de ascutire este intre 2 si 20 mm
Operatiile care se fac cu tais pe cant sunt urmatoarele :
-scobituri strapunse de pe o parte pe alta a fetei
-scobituri la o anumita adancime
MASURI DE PROTECTIE A MUNCII LA OPERATIA DE DALTUIRE
-materialul pentru daltuit trebuie sa fie foarte bine fixat in menghina
Scobiturile se fac cu ajutorul ciocanului,cu acesta se bate in manerul daltii pentru a se putea executa scobitura dorita.
Greutatea cicanului nu trebuie sa fie foarte mare in comparatie cu dalta folosita.
Manerele daltilor sa fie bine fixate ,sa nu aibe aschii,sa fie netede,sa nu fie legate cu sarma.
Manerele sa fie din lemn tare ,bine centrate si prevazute cu capacel metalic
Dalta se inmaneaza altei persoane cu manerul
Dupa terminarea lucrului cu o anumita dalta aceasta se aseaza pe tejgheaua le lucru cu taisul in jos.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
| Industria-lemnului | |||||
|
|||||
|
| |||||
|
| |||||
|
|||||
|
|
|||||
