Insecte care rod intre scoarta si lemn

Insecte care rod intre scoarta si lemn

Ord. Coleoptera

Fam. Ipidae (gandaci de scoarta)

1. Recunoasterea insectelor

Gandacii sunt foarte mici, de 1-9 mm lungime, au corpul cilindric, cafeniu-negru, mat sau lucitor; capul este ascuns sub scutul bombat al protoracelui, care este foarte bine dezvoltat (are o treime din lungimea corpului); aparatul bucal este de tip masticator, cu mandibule puternice; antenele sunt geniculat-maciucate; la multe specii elitrele prezinta la partea posterioara o tesitura sau "roaba" prevazuta pe margini cu dinti variabili ca numar, marime si orientare (caracter taxonomic care serveste pentru determinarea speciilor si uneori chiar a sexelor), tesitura cu care gandacii elimina rumegusul din galerii; aripile posterioare sunt membranoase, bine dezvoltate.

Ouale sunt mici, albe si rotunde.

Larvele sunt apode, eucefale, albe-galbui si usor curbate, cu capsula cefalica bruna si cu mandibule puternice (aparat bucal de tip masticator).

Pupele sunt de tip liber, albe-galbui, iar ca forma se apropie de cea a adultilor.

Caracteristicile vatamarii

Pe piesa atacata (trunchi sau ramuri), la exterior, se vad orificii rotunde de intrare, tradate de rumegusul din jurul lor si de scurgeri de rasina.

La capatul roaderii de intrare, la insectele monogame (la care imperecherea a avut loc pe scoarta) incepe galeria mama, iar la cele poligame masculii practica o roadere latita de forma neregulata numita "camera nuptiala" in care are loc imperecherea si din care pornesc apoi galeriile mama.

"Galeriile mama" sunt lungi, au aceeasi latime pe toata lungimea lor (fiind roase de insectele adulte care nu mai cresc) si sunt orientate diferit - la speciile poligame dispuse adesea stelat. De o parte si de alta a galeriei mama femelele depun ouale in firide mici, cate unul. La unele specii ouale sunt depuse gramada, iar larvele rod in comun o "galerie familiala" - Dendroctonus micans.

Dupa ecloziune larvele rod "galerii larvare" individuale, care se latesc treptat pe masura ce larvele cresc si se indeparteaza de galeria mama. La inceput sunt perpendiculare pe galeria mama, apoi isi pot schimba directia, iar la capatul lor larvele rod "leaganul de impupare" (care poate fi adancit mai mult in scoarta sau mai mult in lemn in functie de specie sau de grosimea sortimentului).

Orificiile de zbor, ca si cele de intrare, au forma rotunda.

Gandacii tineri sunt galbui iar dupa ce practica "roaderea de maturare" se inchid la culoare si se maturizeaza sexual. La unele specii un anumit procent de femele din populatie, dupa depunerea oualor, practica o "roadere de regenerare" pentru revitalizarea organelor sexuale si mai depune o serie de oua din care rezulta "generatia sora sau paralela". Roaderea de regenerare si cea de maturare pot fi facute in scoarta, in lemn, pe scoarta sau la unele specii chiar in axul lujerilor.

Aspectul atacului este caracteristic pentru fiecare specie in parte si de aceea constituie criteriul practic de determinare, mult mai convenabil decat cel dupa adulti (datorita dimensiunilor foarte mici ale acestora).

Biologia

Majoritatea gandacilor de scoarta ai rasinoaselor sunt specii poligame si bivoltine, cu zborul in aprilie-mai si respectiv in iunie-iulie si iernarea in stadiul adult. Exceptii: Dendroctonus micans, care este o insecta monogama, cu o generatie la 1-2 ani; speciile genului Blastophagus sunt monogame si monovoltine.

Ipidele foioaselor sunt monogame si monovoltine.

La multe dintre speciile studiate apare si o generatie sora (de exemplu la Ips typographus, Pityokteines curvidens, Blastophagus piniperda, Hylesinus fraxini).

Depistarea gandacilor de scoarta din familia Ipidae

Se poate face in tot cursul anului, dupa diferite stadii ale insectei si dupa vatamare. Prezenta acestor insecte este tradata de:

orificiile de intrare sub scoarta in jurul carora se gaseste rumegus fin de culoare galbuie;

scurgeri de rasina pe scoarta la arborii pe picior atacati;

frunzisul verde-cenusiu-palid, apoi galben si in final rosiatic, dupa care arborii se usuca; schimbarea culorii acelor si caderea lor incepe de la varful arborilor spre baza si se observa mai ales in iulie-august, la o luna-doua de cand s-a produs atacul;

exfolierea cojii, apare la doua-trei luni de la producerea intrarilor; caderea scoartei se produce la inceput in portiunea de mijloc a trunchiului, dupa care continua spre varf si apoi la baza;

sistemul de galerii de sub scoarta, care se observa prin cojiri partiale sau totale ale arborelui, prilej cu care se determina specia daunatoare.

In ultimul deceniu s-a generalizat in productie procedeul curselor feromonale cu feromon agregativ Atratyp atat pentru depistare, cat si pentru combatere. Se considera ca o cursa feromonala este suficienta pentru a controla o suprafata de 2-4 ha.

5. Prognoza gandacilor de scoarta din familia Ipidae

Consta in stabilirea numarului de arbori cursa sau curse feromonale ce trebuie instalate pentru anul urmator.

Arborii cursa se calculeaza dupa formula:

in care:

N - numarul de arbori cursa si alti arbori infestati

F - numarul mediu de familii pe arbore

l - lungimea medie a arborelui cursa

d - diametrul mediu al arborelui cursa

0,002 - coeficient de reducere

Un alt procedeu are in vedere separarea arborilor infestati in doua categorii:

in categoria I sunt cuprinsi arborii cursa, de control si alti arbori infestati din doboraturi, rupturi sau pe picior, care s-au cojit in timp util sau s-au evacuat din padure;

in categoria a II-a se includ arborii cursa, de control si alti arbori infestati si necojiti la timp, precum si arborii pe picior atacati, din care insectele au iesit sau urmeaza sa iasa si sa produca atac in padure.

Pentru prognoza, in functie de intensitatea infestarii, la 2-5 arbori din categoria I rezulta un arbore cursa, iar pentru un arbore din categoria a II-a se stabilesc 1-2 arbori cursa.

Masurile de prevenire

crearea arboretelor de molid in amestec cu specii de rasinoase si foioase (cu inradacinare profunda);

executarea la timp a taierilor de ingrijire;

aplicarea masurilor de igiena care trebuie sa aiba un caracter permanent (prin extragerea arborilor rau conformati, rupti de zapada si de vant, cu rani de la exploatare sau de la rezinaj, cu putregai);

evitarea vatamarii arborilor ramasi si a semintisului natural instalat;

supravegherea padurilor prin arbori de control sau cu ajutorul curselor feromonale se realizeaza:

o      in padurile limitrofe zonelor infestate la fiecare parcela 2 arbori de control sau o cursa feromonala,

o      in arboretele de rasinoase care depasesc 40 de ani se instaleaza 2-5 arbori de control sau 1-2 curse feromonale pe unitatea de productie;

o      in arboretele de rasinoase afectate de doboraturi si rupturi de vant si zapada, de noxe industriale sau vatamate de vanat ori prin rezinaj se instaleaza cate o cursa feromonala la 100-200 ha.

7 Combaterea gandacilor de scoarta din familia Ipidae

Combaterea mecanica se face cu ajutorul arborilor cursa, arbori lancezi care prin mirosul specific atrag gandacii de scoarta. Aceasta metoda considerata ecologica se bazeaza pe faptul ca un arbore doborat sau rupt, prin scaderea brusca a presiunii osmotice si prin secretarea substantelor terpenice atractive, devine favorabil instalarii si dezvoltarii gandacilor de scoarta.

Numarul de arbori cursa stabiliti prin prognoza se esaloneaza in functie de fenologia insectelor in trei serii:

seria I, 40% din totalul arborilor cursa, pana la 30 martie-15 aprilie;

seria a II-a, in proportie de 40%, cand se observa primele intrari in arborii din seria I si tinand seama de intensitatea acestor intrari;

seria a III-a, restul de 20%, dupa circa o luna de la primele intrari la arborii din seriile I si II.

Insectele sunt atrase in procent de 80 % de arborii din seriile I si II, iar insectele din generatia sora sunt atrase de arborii din seriile II si III. Pentru generatia a doua se amplaseaza un numar de 1-10% din numarul de arbori folositi pentru primul zbor, mai mare daca zborul incepe in iulie si mai mic daca zborul are loc mai tarziu, in august-septembrie.

Arborele cursa este apt sa atraga insectele 30-45 de zile. Arborii dezradacinati, care mentin legatura cu solul, isi mentin capacitatea de a capta insecte un timp mai indelungat.

In privinta elementelor dendrometrice ale arborilor cursa:

la molid: diametrul la 1/2 din lungime intre 17 si 28 cm, lungimea intre 19-28 m, varsta 60-100 ani;

la brad: lungimea de 22-30 m, varsta de 60-80 de ani si diametrul de 21-36 cm pentru Pityokteines curvidens si 13-24 cm pentru Cryphalus piceae;

la pini: diametre de 21-36 cm, lungimea 18-20 m si varsta 80-120 de ani.

Arborii cursa si de control se aseaza pe suport, pentru marirea suprafetei de atragere si cu respectarea regulilor de securitatea muncii.

Cand incepe impuparea arborii cursa si de control se cojesc in intregime, inclusiv partea de dedesupt. Dupa cojire scoartele se expun la soare. Larvele si pupele fiind foarte sensibile incep sa moara dupa 3 ore de la expunere, la 6-12 ore inregistrandu-se o mortalitate de 100%. Cojirea intarziata a arborilor nu este eficienta deoarece insectele ajunse mature devin rezistente. In acest caz este necesara combinarea cu o metoda chimica.

Aceasta metoda prezinta dezavantajul ca necesita un volum mare de forta de munca (pentru doborarea si cojirea arborilor-cursa), cat si pentru faptul ca nu intotdeauna pot fi valorificati.

Combaterea chimica se recomanda in cazul in care arborii cursa sau de control nu pot fi cojiti la timp:

tratarea arborilor cojiti - daca cojirea s-a facut cand insectele sunt in stadiul adult este necesara tratarea chimica a scoartei; orice insecticid este eficient;

tratarea arborilor cursa inainte de zbor sau in timpul zborului cu Decis (1-2%) cu o norma de 100-200 ml solutie la m² de scoarta; moartea intervine in timp ce insectele se deplaseaza pe trunchi in cautarea locului de sapare a orificiului de intrare, cand se afla in camera nuptiala sau rod galerii-mama; adeseori arborii tratati chimic atrag un numar sporit de insecte;

tratarea arborilor necojiti si infestati cu gandaci de scoarta se efectueaza la arborii infestati inainte de aparitia noii generatii si eficacitatea este maxima cand insectele sunt in stadiul de adult; se folosesc piretrinoizi de sinteza ca Decis 2,5 CE (1-2%), Karate 2,5 CE, Fastac 10 CE (0,3-1%) sau insecticide organofosforice Carbetox 37, Sinoratox 35 in 200 ml solutie/m² scoarta administrate cu aparate de stropit.