Ramura prelucrarea lemnului - Ecologie si protectia mediului

a) Protectia mediului- legislatie si modul de implementare al acesteia in industria mobilei

In procesul integrarii, protectia mediului constituie un domeniu prioritar, fiecare agent economic are obligatia de a actiona in conformitate cu cerintele prevazute pentru asigurarea protectiei mediului, a sanatatii oamenilor si asigurarea acestora la locul de munca.

Cunoasterea acestor directive, ofera cadrul legal pentru intocmirea si implementarea unor strategii pe directii si sectoare ce apartin de mediu, care sa permita imbunatatirea calitatii aerului, protejarea solului, tratarea apelor uzate.

Pentru orientarea producatorilor din industria mobilei in scopul conformarii si a imbunatatirii activitatii legate de managementul mediului, Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania - APMR printr-un parteneriat public privat cu specialistii Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile a organizat un program informational de instruire a membrilor sai avand ca tema "Protectia Mediului".

Acest program a fost dezbatut in cadrul unor seminarii organizate in trei centre din tara: Bucuresti, Targu Mures si Piatra Neamt, la care au participat membrii APMR, responsabili cu protectia mediului din judetele adiacente fiecarui centru.

Specialistii Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile au prezentat Directivele Uniunii Europene, transpunerea acestora in legislatia tarii noastre, modul de conformare a societatilor comerciale si termenele de conformare.

In industria mobilei calitatea aerului este asigurata prin limitarea emisiilor compusilor organici volatili (COV), inlocuirea substantelor chimice periculoase cu substante chimice permise si dotarea cu instalatii si utilaje performante de aplicare a materialelor de acoperire.

Astfel, pentru limitarea emisiilor de COV si reducerea efectelor acestora in mediul ambiant in special al aerului, actioneaza: Directiva UE 1999/13/CE transpusa in legislatia tarii noastre prin HG nr. 699/2003 modificata si completata prin HG nr.1902/2006 si HG nr.1339/2006.

Industria mobilei nu intra sub incidenta a HG nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite vopsele.

Incepand cu data aderarii Romania este obligata sa raporteze Comisiei Europene stadiul implementarii Directivei 1999/13/CE pentru perioada 2005-2007. Data limita de transpunere a rapoartelor catre Uniunea Europeana este 30 septembrie 2008.

Pentru agentii economici s-a stabilit ca data de 31 octombrie 2007 sa fie data limita pentru inscrierea in valorile impuse de legislatie privind reducerea COV

Responsabilii activitatilor si instalatilor care utilizeaza solventi organici cu continut de COV au obligatia:

sa inlocuiasca substantele sau preparatele clasificate ca fiind cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere;

sa respecte valoarea limita de emisie a compusilor organici volatili sau sa se aplice o schema de reducere in conformitate cu legislatia in vigoare, calculandu-se valoarea emisiei tinta;

sa desfasoare masuratori continue sau discontinue;

sa furnizeze autoritatii competente datele necesare emiterii Autorizatiei de mediu pentru fiecare instalatie la cererea acesteia.

In continuare MMGA cu sprijinul Ministerului Federal German pentru Mediu desfasoara proiectul Twinning Ro 2004/IB/EN-08 "Implementarea Aquis-lui de mediu focusat pe COV si zgomot".

Expunerea muncitorilor la zgomot fac obiectul directivei 086-188/2003-10 transpusa prin HG nr. 321/2005 care abordeza unitar zgomotul ambiental. In unitatile de productie HG nr. 493/2006 stabileste cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea muncitorilor la riscurile generate de zgomot si luarea masurilor necesare.

Evaluarea riscului privind praful de lemn este reglementata prin Directiva 90/394. Textul acestei directive se concentreaza asupra prafului de lemn, dar si a altor substante care ar putea fi utilizate in industria mobilei. Evaluarea riscului la praful de lemn se face conform OM nr. 462/1993 si OM nr. 592/2000.

Concentratiile mari de praf peste limitele admise in amestec cu gaze sau vapori de substante inflamabile pot genera amestecuri explozive. Directiva UE nr. 99/92 stabileste cerintele minime pentru prevenirea riscului de explozie.

Deseurile sunt reglementate prin Directiva Europeana 94/62. Implementarea acestei directive in domeniul gestionarii deseurilor si in mod deosebit a deseurilor din ambalaje constituie o problema de importanta majora. Modul de abordare a acesteia este bazat pe sistemul integrat de gestionare si pe termen lung.

Sistemul integrat de gestionare a deseurilor are urmatoarele principii in ordinea prioritatilor:

- prevenire (o responsabilitate a tuturor producatorilor si consumatorilor de bunuri);

- reutilizare/reciclare;

- valorificare energetica;

- depozitare.

Cadrul legislativ pentru deseuri cuprinde urmatoarele normative: HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje modificata si completata cu HG nr. 1872/2006; Directiva nr. 691/EEC privind deseurile periculoase a fost transpusa in Legea nr. 27/2007 care in final inlocuieste OUG nr. 78/2000; HG nr. 895/2006 se refera la controlul si supravegherea transporturilor de deseuri si se aplica o data cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

La aceste normative controlul se realizeaza de catre Administratia Fondului pentru Mediu, iar aplicarea pentru nerealizarea acestor obiective si sanctiunile obiective se face prin Garda de Mediu.

HG nr. 621/2005 este unul dintre actele normative deosebit de importante, intrucat stabileste responsabilitatile si prevede obiectivele de reciclare si valorificare; introduce obligativitatea pentru toti operatorii de a aplica si evidentia in documente garantia pentru ambalajele reutilizabile; interzice introducerea pe piata a ambalejelor cu continut de metale grele sau periculoase; stabileste un sistem de marcare unitar pentru ambalaje.

Din activitatea de productie in industria mobilei rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri de productie ( rumegus, resturi de lemn rezultate de la prelucrarile mecanice etc);

deseuri de ambalaje;

deseuri menajere.

Fiecare tip de deseu este sortat separat si urmeaza un regim special pentru eliminare. In general se insista pe reciclare /reutilizare, apoi se merge pe valorificare energetica si in ultimul rand pe depozitare. Depozitarea este in general indicata de UE sa fie evitata, intrucat are efecte negative asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafata si a apelor subterane.

In ceea ce priveste deseurile periculoase, cum sunt substantele chimice deseurile inflamabile etc., acestea sunt identificate, inregistrate, ambalate si etichetate corespunzator, avand o alta raportare si eliminare.

Transpunerea legislatiei UE privind deseurile in legislatia din Romania s-a efectuat in mod corespunzator, obtinandu-se perioade de tranzitie.

Directivele pentru care Romania a obtinut perioade de tranzitie sunt urmatoarele:

• Directiva Consiliului nr.94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje
• Directiva Consiliului nr. 99/31/CE privind depozitarea deseurilor
• Directiva Consiliului nr. 2000/CE privind incinerarea deseurilor

Principiile europene privind gestionarea deseurilor se axeaza pe cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor, pe crearea unei scheme de valorificare energetica, pe optimizarea cantitatii si calitatii deseurilor colectate.

In ceea ce priveste mentinerea calitatii apelor transpunerea Directivelor UE constituie un proces in desfasurare. In prezent H.G. nr. 351/2005 reprezinta documentul cel mai important in acest domeniu, valabil si pentru industria mobilei.

b) Reducerea poluarii mediului prin valorificarea superioara a unor deseuri de lemn

Materialele lignocelulozice, a caror productie reprezinta anual 172 miliarde de tone, dintre care 82% il reprezinta lemnul, constituie o sursa importanta de energie naturala, in continua reinoire prin procesul de fotosinteza. De exemplu, in timp ce productia de mase plastice consuma 30-90 miliarde kwat/tona, prelucrarea produselor de lemn solid necesita doar 5-10 milioane de kwat/tona.

Materialele lignocelulozice reprezinta un produs natural de origine biologica, caracterizate printr-un inalt grad de diversitate si variabilitate a proprietatilor lor chimice, fizice si mecanice.

Dintre aceste materiale cu structura lignocelulozica cel mai utilizat material tehnologic este lemnul, datorita pretului de cost redus, accesibilitatii sale, capacitatii de reinoire continua prin fotosinteza, consumului redus de energie necesara pentru prelucrarea sa. In plus, o serie de alte materiale lignocelulozice cum ar fi: coaja arborilor, bambusul, paiele de orez sau cereale pot fi utilizate prin modificarea lor chimica la obtinerea unor composite.

Procesele de valorificare chimica a materialelor lignocelulozice ofera oportunitati pentru producerea unei noi generatii de materiale de inalta performanta utilizate pentru obtinerea de produsi de inalta calitate. Materialele lignocelulozice contin celuloza, hemiceluloza si lignina, polimeri care contin in structura lor si numeroase grupe functionale, susceptibile de a putea participa la reactii chimice.

In ideea valorificarii unor deseuri lemnoase, extracte apoase din coaja arborilor: pin si salcam au fost utilizate ca parteneri in reactiile de policondensare a monomerilor fenol cu uree si respectiv, fenol cu formaldehida, in vederea sintezei unor noi tipuri de rasini ureo-formaldehidice si fenol-formaldehidice, utilizate ca adezivi in industria lemnului.

Rasinile ureo-formaldehidice reprezinta cea mai importanta clasa de adezivi pentru lemn utilizata in industria lemnului. Ele sunt compusi macromoleculari formati prin policondensarea ureei cu formaldehida. Adezivii pe baza de rasini ureo-formaldehidice sunt utilizati numai la aplicatii de interior si prezinta o serie de avantaje cum ar fi: solubilitate initiala in apa, neinflamabilitate, bune proprietati termice, absenta culorii si adaptabilitate la o mare varietate de conditii de intarire.

Rasinile fenol-formaldehidice reprezinta prima clasa de polimeri sintetici comercializati si sunt produsii de policondensare dintre fenol si formaldehida. Fenolul polifunctional poate reactiona cu formaldehida, atat in pozitia orto, cat si in pozitia para fata de grupa hidroxil, ceea ce conduce la existenta unor numerosi izomeri. Principalul avantaj al acestor rasini il constituie pretul de cost scazut si rezistenta la apa, la conditiile de mediu si temperaturi inalte a incleierilor realizate cu acesti adezivi.

Cercetarile INL s-au axat pe sinteza unor noi tipuri de adezivi pe baza de rasini ureo-formaldehidice si fenol-formaldehidice ca atare si modificate cu extracte apoase din coaja arborilor pin si salcam.

Posibilitatea sintezei de noi tipuri de adezivi pentru lemn prin valorificarea unor deseuri lignocelulozice este de mare interes pentru viitor, luand in considerare atat necesitatea reutilizarii acestor deseuri ca materii prime, respectiv reactantii chimici in sintezele organice, cat si necesitatea protectiei mediului si asigurarea dezvoltarii durabile.

c) Solutii pentru monitorizarea depozitelor de material lemnos utilizand tehnologiile IT&C

Lucrarea prezentata a cuprins rezultatele generale obtinute de echipa interdisciplinara constituita pentru realizarea proiectului "ZoneMAP - Sistem telematic pentru managementul si monitorizarea on-line a zonelor intravilane degradate prin depozitarea necontrolata a deseurilor" si propune o solutie originala de monitorizare on-line a starii depozitelor de material lemnos, din punct de vedere al perimetrului si valorilor parametrilor de mediu.

Prin solutiile propuse se promoveaza conceptele de "productii curate", eficiente din punct de vedere economic si, in acelasi timp, sanatoase pentru mediu, care asigura conservarea si protectia zonelor cu depozite de material lemnos in consens cu cerintele dezvoltarii durabile. Proiectul vizeaza cresterea nivelului de educatie civica si constientizare in spiritul conservarii resurselor, implicarii in rezolvarea problemelor de mediu si prevenire, prin cunoastere. Se propune antrenarea unor institutii publice locale cu atributii in supravegherea starii mediului (primarii, agentii pentru protectia mediului, garda de mediu etc.), organizatii neguvernamentale, eco-scoli, universitati, voluntari ecologisti, in activitati de ridicare de coordonate geografice pentru perimetrele zonelor care se monitorizeaza si pentru prelevarea de probe pentru analize chimice din teren.

Se determina punctele critice din punctul de vedere al poluarii datorate depozitarii necontrolate a materialului lemnos si se identifica particularitatile zonale privind necesitatile de monitorizare.

Sistemul de monitorizare este conceput ca un complex de actiuni si activitati corelate in vederea imbunatatirii conditiilor de viata a locuitorilor si a starii mediului, prin dezvoltarea unei mentalitati adecvate a comunitatii privind identificarea, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, precum si educarea populatiei in sensul schimbarii atitudinii si comportamentului fata de mediu si resursele naturale (in principal, cele neregenerabile). Se vizeaza protejarea si conservarea fondului funciar, ca premisa a dezvoltarii durabile si pastrarii echilibrului intre protectia mediului, cresterea economica locala si accesul echitabil la resurse inter-generatii.

Prin monitorizarea starii parametrilor de mediu in amplasamentele identificate ca zone monitorizate, se pot evidentia:

depozitarea necontrolata de material lemnos pe terenuri cu destinatie rezidentiala sau agricola;

depozitarea necontrolata de material lemnos pe malul unor rauri si a paraielor afluente;

efectele asupra calitatii apelor de suprafata si solului, produse de depozitarea neautorizata a materialului lemnos.

Monitorizarea unui amplasament presupune pozitionarea geografica a perimetrelor depozitelor de material lemnos (autorizate si ilegale), pentru care se recurge la tehnici de pozitionare GPS. Investigatiile in teren pot stabili drept puncte de monitorizare: zonele unor depozite autorizate de deseuri de material lemnos si perimetrele unor depozite ilegale (amplasate preponderent langa albiile unor ape curgatoare). Se poate realiza si evaluarea nivelului de poluare indus de depozitarea (autorizata sau ilegal amenajata a materialului lemnos) in zona de amplasament o obiectivelor analizate, la limita perimetrelor acestora.

Monitorizarea on-line a calitatii solului in zonele imediat invecinate depozitelor de material lemnos poate reda efectele induse de aceste depozite, prin inregistrarea in arhivele digitale (sistem telematic) a valorilor unor indicatori de calitate. O serie de indicatori de calitate importanti pot fi determinati prin prelevare de probe si analize de laborator. De asemenea, sistemul de monitorizare on-line urmareste in mod permanent evolutia perimetrala a depozitelor, semnaland posibilitatea de afectare a solurilor din vecinatatea monitorizata.

Analiza rezultatelor investigatiilor poate releva:

nivelul de afectare calitativa a apelor de suprafata prin prezenta in vecinatate a unui depozit de material lemnos;

efectele de crestere in aval de depozit a valorilor indicatorilor de calitate pH, turbiditate, cloruri, azot amoniacal, azotati si azot total, incarcare organica, sulfati etc.

In functie de complexitatea si numarul de parametrii achizitionati din fiecare punct de masura, in cadrul sistemului se definesc urmatoarele tipuri de statii:

- statii de achizitie hidrometrice (achizitioneaza nivelul in apele de suprafata, temperatura atmosferica, calitatea apelor de suprafata si din panza freatica),

- statii pluviometrice (achizitioneaza parametrii in functie de configuratia statiei: (temperatura, precipitatii),

- statii de achizitie din puturile de foraj (achizitioneaza date referitoare la variatia nivelului panzei freatice in forajele de urmarire si de exploatare, precum si calitatea apelor),

- statii portabile pentru achizitia datelor de la puturile de foraj si transferul lor in baza de date la dispecerul zonal.

Implementarea unui sistem asemanator, avand functiunea de a asigura managementul on-line al zonelor degradate prin depozitarea deseurilor urbane s-a realizat in Municipiul Radauti, judetul Suceava, unde s-a implementat functiunea de producere a unei harti vectoriale georeferentiate care sa cuprinda intregul spatiu intravilan al Municipiului Radauti.

De asemenea, s-au dezvoltat module software ale unor aplicatii originale ca si conceptie si realizare practica, care sa permita:

afisarea hartii vectoriale georeferentiate cu posibilitati de navigare, marire /micsorare, selectare straturi vizibile /invizibile;

afisarea permanenta sau la cerere a informatiilor cuprinse in bazele de date asociate straturilor hartii vectoriale, cu posibilitati de cautare si regasire a informatiilor dupa criterii;

adaugare de straturi georeferentiate (prelevate la anumite intervale de timp) si amplasamente de dispozitive de masurare a parametrilor de mediu, incluzand importul de coordonate GPS si functii minime de editare;

dezvoltarea unei baze de date care cuprinde informatiile de mediu pertinente pentru definirea gradului de degradare a zonelor monitorizate si legata de straturile grafice ale hartii vectoriale;

elaborarea unei proceduri de perimetrare a zonelor intravilane pe baza unui dispozitiv GPS;

dezvoltarea unui modul software de scriere on-line in baza de date a informatiilor transmise de dispozitivele de masurare automata.

Sistemul a fost realizat si implementat in perioada 2006-2008, in cadrul proiectului cu acronimul ZoneMAP, cofinantat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National pentru Management Programe, in cadrul Programului Cercetare de Excelenta CEEX Modul I.

d) Reducerea consumurilor energetice si a emisiilor poluante la fabricile de mobila

Reducerea consumurilor energetice si a emisiilor poluante la fabricile de mobila consta in:

transportul pneumatic de la utilajele tehnologice de prelucrarea lemnului, filtrarea aerului si recircularea pe perioada de iarna a aerului cald rezultand economie de energie termica pe perioada de incalzire spatiala;

sistemul nou propus de eco - flow cu convertizoare de frecventa - asigura functionarea ventilatoarelor la debitul necesar numai pentru utilajele ce lucreaza simultan;

filtrele "negative" permit functionarea unor ventilatoare cu randament ridicat fiind pentru aer curat;

ultimele masuri (eco - flow, filtre negative) asigura economie de energie electrica instalata si absorbita fata de instalatiile de transport pneumatic, clasice cu filtre, care asigura numai economie de energie termica si parametrii de protectia mediului.

Astazi, industria de prelucrare a acestei bogatii naturale "Aurul verde" care a avut o dezvoltare de amploare pana in anul 1989, a cunoscut in conditiile concurentiale ale pietii, o restructurare, selectandu-se acele societati comerciale care au stiut sa se adapteze noilor conditii de piata si au investit pentru calitate, productivitate si pentru protectia mediului. Cele trei directii de investitii au asigurat supravietuirea societatilor prezente la BIFE 2008.

Un sector al acestor investitii de protectia mediului este problema rumegusul si praful rezultat pe fluxul tehnologic al prelucrarii lemnului in fabricile de mobila.

Acesta a cunoscut diverse sisteme de evacuare, care pentru perioadele respective rezolvau problema cu avantaje si dezavantaje, dar cu consumuri energetice mari. De cand instalatiile de filtrare au inceput sa inlocuiasca cicloanele utilizate pentru separarea materialului de aerul care il transporta, principala preocupare a devenit eficientizarea investitiilor prin reducerea costurilor de exploatare a echipamentelor de filtrare.

Aspectele de microclimat din interiorul halelor de productie, cat si cele de protectie a mediului din exterior au un rol din ce in ce mai important, iar reducerea consumurilor energetice in exploatarea zilnica a instalatiilor a devenit un factor predominant in alegerea tipului de instalatie de filtrare si colectare a prafului si rumegusului din fluxul de fabricatie.

Din acest punct de vedere, flexibilitatea in utilizari variaza, readaptarea instalatiilor pentru utilaje existente sau pentru cele noi constituie o importanta deosebita. O instalatie conventionala de tip arborescent sau cu conuri colectoare in hala de productie, va oferi din acest motiv o rezolvare necorespunzatoare in cele mai multe cazuri, ducand la dezechilibrari in instalatii si insuficienta in exhaustare, atunci cand in flux se inlocuiesc utilaje cu alte debite de exhaustare sau se adauga utilaje noi.

In prezent exista firme care au dezvoltat un concept nou pentru constructia unor instalatii de exhaustare cu consumuri energetice reduse, flexibilitate in exploatare si fiabilitate marita. Acest concept a fost promovat in investitiile din Romania de catre Institutul National al Lemnului - Sucursala Brasov impreuna cu firma Echo-Tech SRL Baia Mare, care are si posibilitatea montarii instalatiilor proiectate, cu rezultate concrete in economisirea energiei electrice.

Conceptul a fost denumit ,,eco-flow" si a plecat de la ideea reducerii distantelor de transport a particolelor de lemn in fluxul de aer si completarea traseului cu transport mecanic.

Instalatiile de tip arborescent concepute ulterior, inlocuiau conurile colectoare cu o succesiune de ramificatii care aveau consum energetic (respectiv pierderi de presiune) mai mici, dar aveau dezavantajul constructiilor fixe, nu permiteau schimbari decat cu refacere integrala. Instalatiile cu eco-flow au inlocuit conurile colectoare clasice cu un canal rectangular etans, format din module tip adaptabile la diferite situatii, care se monteaza in lungul halei. Conductele de exhaustare de la utilajele tehnologice se racordeaza in acest canal pe drumul cel mai scurt, cu o mica schimbare de directie pentru a patrunde in canal la cca. 45 grade.

Aerul refulat din ventilatoare se intoarce curat in hala prin canale de recirculare si difuzoare de dispersie. La acest sistem se adauga o instalatie de transfer, retea formata din ventilator, ciclon cu caciula de recirculare conducta tur si conducta retur. Instalatia transfera materialul concentrat la siloz, de regula pentru ardere, iar surplusul pentru brichetare.

Gradul de filtrare al aerului este in stricta concordanta cu standardele europene pentru aerul recirculat in spatiile de productie avand un continut de sub 0,5 mg/m³ de particule fata de norma sanitara de interior de 1,5 mg/m³.

Echipamentele performante asigura si conditiile impuse de normele de protectia muncii si PSI. O problema neglijata de multi producatori de mobila sau alte produse finite din lemn este stocarea rumegusului, in special cel uscat, care constituie un combustibil de valoare in conditiile actuale de criza energetica.

In final, instalatiile de exhaustare si transport pneumatic trebuie sa realizeze trei lucruri:

evacuarea rumegusului de la utilaje, din ratiuni tehnologice cunoscute;

transportul in conditii de maxima eficienta economica;

stocarea pentru utilizare rationala si eficienta si conservarea calitatilor combustibile.

Materialul colectat de instalatiile de transport pneumatic, se stocheaza in silozuri care se dimensioneaza diferit in functie de amplasament si de obiectivul la care se implementeaza conceptul.

Concluzii:

instalatiile sunt indispensabile si trebuie considerate conjugat cu orice flux de productie din domeniu;

lipsa performantelor din sistemul de exhaustare poate produce pierderi financiare ,,invizibile" pentru majoritatea utilizatorilor, si din nefericire si ,,vizibile" la incendii sau accidente. Cei mai buni manegeri nu vor sesiza de ex. indicele kw/mc aer .;

complexitatea aspectelor tehnice din sistemele de exhaustare nu este suficient inteleasa de utilizatori si se constata in multe cazuri o intretinere si o exploatare necorespunzatoare a instalatiilor indiferent de gradul de complexitate sau modernizare; investitiile nu sunt asociate cu instruirea personalului de intretinere;

fiecare situatie trebuie studiata individual pentru a se alege solutia optima, nu exista tipuri de echipamente, toate sunt concepute din module (sistem Lego) pentru a satisface orice beneficiar, pentru a se face usor adaptari in caz de extindere, retehnologizare sau reprofilare. Aceasta modulare si fiabilitate a echipamentelor permit vanzarea acestora la pret bun in caz de faliment, deoarece se adapteaza usor la alte conditii sau pot fi uneori divizate pentru mai multi cumparatori de capacitate mica;

pentru orice actiune de implantare a acestor sisteme se recomanda consultarea specialistilor si elaborarea de studii de fezabilitate pe specialitati multiple.

e) Stadiul actual al protectiei lemnului in Romania pe nivel de exploatare, prelucrare si utilizare

Proiectul: "Protectia lemnului in functie de calitatea si domeniile de utilizare cu scopul valorificarii superioare si cresterii competitivitatii produselor din lemn"

Analiza critica a stadiului actual al protectiei lemnului in Romania, pe nivel de exploatare, prelucrare si utilizare reprezinta unul din etapele proiectului, a carui realizare a vizat indeplinirea, functie de domeniile de activitate ale partenerilor participanti si a tipurilor de materiale, obiecte sau constructii din lemn si pe baza de lemn, a urmatoarelor obiective specifice:

Analiza critica a stadiului actual al protectiei lemnului in Romania. Conformitati cu nevoile de protectie a muncii si mediului (conditii de risc/cerinte eco-toxicologice/clasificari/ standardizare/legislatie). Noi sisteme de protectie. Promovarea politici de protectie si conservare durabila in managementul forestier si al constructiilor.

Documentare privind sisteme de protectie si grad de eficienta. Elaborare retete de produse noi de protectie pentru reducerea toxicitatii si riscurilor de degradare si poluare a mediului in conformitate cu reglementarile cerintelor europene.

Analiza critica a stadiului actual al metode de protectie si conservare in constructiile din patrimoniu. Prezentare reglementari specifice in domeniul conservarii protectiei lemnului din patrimoniu.

Reglementari tehnice pentru solutiile constructive si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca produsele de protectie pentru lemnul din constructii. Evaluare masuri legislative, reglementari specifice de protectie a lemnului in constructii.

Evaluarea cantitativa si calitativa a utilizatorilor fondului forestier din domeniul exploatarii si prelucrarii primare, surse de exploatare, categorii de produse si destinatii, metode de conservare si protectie aplicate in stadiul actual. Stabilirea cerintelor de dezvoltare durabila in managementul si protectia lemnului in domeniul forestier.

6. Cerinte si metode de ameliorare a calitatii lemnului, sisteme de protectie in industrie si constructii, in conservarea si restaurarea bunurilor culturale din lemn. Clasificarea si definirea speciilor lemnoase functie de durabilitate, impregnabilitate si clase de risc. Prezentare solutii noi de protectie a lemnului in conformitate cu reglemetarile europene.

Lemnul, bun de consum pentru piata interna si pentru export, este un material de origine naturala, vegetala, cu proprietati fizico-chimice, biologice si functionale rezultate din compozitie, structura si provenienta, utilizat sub diverse forme, realizate in procese culturale sau tehnice, in etape de prelucrare primara sau avansata.

Evaluarea realizata functie de calitate, forma de prelucrare, vechime, durabilitate si riscuri de expunere in practica la agenti de deteriorare, se pot stabili urmatoarele grupe de domenii de utilizare a lemnului:

Exploatare si depozitare: busteni

Prelucrare primara: cherestele, parchet, ambalaje pentru export

Industrializare: elemente semifinite si mobila

Constructii tehnice si speciale: elemente de caroserii pentru mijloace de transport, vagoane, ambarcatiuni, poduri, stalpi pentru linii aeriene de telecomunicatii si energie electrica, ambalaje pentru munitii, constructii miniere

Constructii civile : de locuinte, industriale, agrozootehnice, depozite, mobilier de gradina

Constructii de patrimoniu: bunuri culturale, constructii de muzee in aer liber, monumente de arhitectura si ecleziastice.

Scopul final al acestor lucrari este de a reaseza pe principiile actuale ale economiei de piata activitatea de protectia lemnului, ca stadiu de cunoastere si intelegere, atat la nivel mediu (persoane fizice), cat si pentru avansati (specialisti din exploatare, industrie, constructii si conservare-restaurare).

In ceea ce priveste gama de produse de protectie, si in acest caz vor fi consultate listele de biocide si substante chimice periculoase interzise si listele cu cele acceptate

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator.

Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale :

rezistenta mecanica si stabilitate ;

securitate la incendiu ;

igiena, sanatate si mediu ;

siguranta in exploatare ;

protectie impotriva zgomotului ;

economie de energie si izolare termica.

Concluzii:

Lemnul este un material compozit, biologic, ecologic si regenerabil, cu insusiri favorabile utilizarilor multiple in industrie si constructii;

Natura si compozitia lemnului fac din acesta un produs perisabil, combustibil si higroscopic, necesitand protectie profilactica si curativa;

Prin caracterul tehnico-aplicativ, protectia lemnului este o activitate continua, in domeniile exploatarii, prelucrarii si industrializarii, constructiilor tehnice, civile si de patrimoniu;

Usor de prelucrat, accesibil, ieftin, placut, calduros si usor de intretinut, lemnul se foloseste pe scara tot mai larga in multe domenii, in special in constructii.

Diminuarea suprafetelor impadurite din ultimii ani, cu grave urmari in evolutia fenomenelor climatice si de mediu, impune dezvoltarea unor politici de conservare durabila a resurselor forestiere, in paralel cu instituirea unor norme tehnice adecvate, care sa prevada obligativitatea protectiei lemnului exploatat si aflat in diverse stadii de utilizare si degradare.

Nota: Informatii preluate si prelucrate de la Conferinta nationala "Cercetare-Dezvoltare-Productie" organizata de Institutul National al Lemnului Bucuresti (04-05 septembrie 2008 - ROMEXPO - cu ocazia BIFE 2008)