Tratamentele cu taieri repetate: Acceptiune si Evolutie

Tratamentele cu taieri repetate: Acceptiune si Evolutie

Ce se intelege prin tratamente cu taieri repetate?

Taierile ocazionate de recoltarea materialului lemons corespunzator telului de gospodarie stability, reprezinta o interventie radicala in viata padurii, punand capat dezvoltarii vechii paduri si facand loc in acelasi timp unei noi generatii.

In padurea cultivata, regenerarea, ca singura cale de legare a generatiilor intre ele, pentru asigurarea continuitatii productiei si a capacitatii protectoare a padurii, trebuie sa decurga si sae adapteze atat particularitatilor de arboret cat si de statiunea in care se lucreaza, cat si specificului celor mai adecvate modalitati de exploatare.

Tehnica specifica de amanunt privind localizarea taierilor in timp si spatiu , alegerea in detaliu a arborilor in extras, precum si de producerea regenerarii este si ramane in orice situatie de competenta tratament.

Asa dupa cum se stie, in sivicultura romaneasca, tratamentul a fost initial conceput si inteles, in sens restrans numai ca modalitatea de exploatare si regenerare a unei paduri.

Cu timpul, notiunea de tratament a fost treptat imbogatita, cuprinzand astazi, in sens larg, totalitatea interventiilor silviculturale ce se executa intr-un arboret de la infiintarea lui pana la o noua exploatare si regenerare. Nevoia cuprinderii in aceasta notiune si a tuturor celorlalte masuri de ingrijire si conducere a arboretelor, pe langa metodele propriu-zise de exploatare si regenerare a rezultat din aceea ca toate aceste interventii constituie impreuna un sitem unitar de masuri care, aplicate consecvent unei paduri, ii imprima forma si modul specific de gospodarie.

Tratamentul, in sensul sau restrans, trebuie sa stabileasca urmatoarele elemente:

Cum trebuie extras lemnul produs, deci care este in detaliu modalitatea de recoltare a acestuia, atunci cand padurea a ajuns la varsta exploatabilitatii

In ce conditii urmeaza sa se regenereze suprafetele parcurse cu taieri

Cum trebuie sa fie amplasate taierile in timp si spatiu in cuprinsul umiditatii de productie

Ce structura orizontala si verticala urmeaza sa aiba arboretul obtinut si care trebuie sa fie in final , structura de ansamblu a fondului de productie rezulta un urma acestui system de interventii.

Astfel conceptu, tratamentul trebuie sa coordoneze cat mai judicious cerintele regenerarii,cu obligatia recoltarii anuale a posibilitatii prescrisa de amenajarii in cadrul acestei acceptiuni generale a tratamentului prin tratamente cu taieri repetate intelegem tratamentele care se preocupa de asigurarea regenerarii naturale prin aplicare mai multor reprize de taieri una dupa alta, intr-un anumit interval,intrerupand treptat si din ce in ce mai mult, masivul, pana la completa lui lichidare.

In felul acesta, tratamentele cu taieri repetate, bazata pe regenerarea naturala din samanta sub masivi, reprezinta o treapta superioara din actiunea de intensificare a modului de gospodarie a padurilor cultivate, ca din pdv cultural si economic, ele fac parte din grupa tratamentelor intensive si acestea,ca urmare a faptului ca, prin actul taierii in afara recoltarii posibilitatii anuale, se asigura concomitent regenerarea naturala sub masiv, se dirijeaza proportia de participare a diferitelor specii existente si se rezolva o serie intreaga de alte sarcini legate de functiile protectoare pe care padurea trebuie sa le exetcite prin prezenta sa pe un anumit teritoriu.

Aparitia si evolutia tratamentelor cu taieri repetate intr-o anumita perioada

Cunoasterea conditiilor de aparitie si de diversificare a tratamentelor, faciliteaza intelegerea definirii acestora precum si analiza lor comparative.

De-a lungul timpului,modul de folosire a padurilor, cantitatea, calitatea si natura bunurilor materiale oferite precum si a serviciilor indeplinite a evoluat in functie de dezvoltarea cerintelor social-economice.

Atata vreme cat padurile erau numeroase si intinse problema de baza in gospodarirea lor era modul de folosire a lemnului. Extragerea neregulata a arborilorl, din orice punct al padurii dupa nevoile consumatorului, fara nicio preocupare fata de felul cum se aplica taierile, si in special de modul cum se desfasoara regenerarea, a condus systematic la degradarea treptata a padurii.

Dezvoltarea, perfectionarea si moderniarea societatii omenesti a dus la sporirea continua a consumului de lemn, ceea c a impus intensificarea exploatarii padurilor prin trecerea la aplicarea taierilor rase pe suprafate din ce in ce mai mari . Preocupandu-se numai de obtinerea unui profit masiv si neglijndu-se cu totul regenerarea suprafetelor ramase complet descoperite, taierile rase au avut ca rezultat desfiintarea si degradarea multor paduri, mai des in randul celor mai accesibile din imediata apropiere a centrelor de consum. Aceasta a condus la necesitatea stabilirii unor reguli privind limitarea volumului taierilor, imbunatatirea tehnologiilor de exploatare, precum si preconizarea unor noi si tot mai intensive metode de refacere, d ingrijiri a padurilor. Asa de exemplu: cea mai veche obligatie legala referitoare la reglementarile padurii apare in Moldova la 1843 in Provila. Aceste masuri au fost extinse dupa anul 1850 si in Muntenia.

Dupa cum arata prof. dr. M. Draceo , poate sa fie considerata pe drept cuvant ca punctul de plecare al administratiei, al stiintei, al practicii, al economiei si al organizatiei forestiere romanesti(12).

Taierile neregulate sunt trptat inlocuite prin taieri cu reserve inspirate dupa metoda franceza denumita "tire et aire"- tratamentul taierilor localizate pe supreafete agale de la an la an dispuse din aproape in aproape in scopul conservarii arborilor producatorii de samantasi pentru obtinerea de lemn de dimensiuni mari.

Lasarea rezervelor si regenerarea vegetative a exemplalelor taiate au format paduri cu structura bietajata. Deterninrea zice tratamentul crangului compus.

Efectele negative ale acestui tratament - determinarea rapida a rezervelor si neasigurarea regenerarii germinative- au determinat pe silvicultori sa renunte la acest procedeu si sa gaseasca alte solutii pentru asigurarea continuitatii productivitatii padurii.

Pentru aceasta, prin actul taierii trebuie sa se asigure atat modalitatea de recoltare a posibilitatii anuale cat si regenerarea suprafetei parcurse cu taieri.

Pentru inlaturarea dezavantajelor taierilor rase, si in dorinta de a se folosi cat mai bine , capacitatea biecologica de regenerare a padurii, a aparut nevoia asigurarii regenerarii sub masiv prin revenirea cu doua sau mai multe taieri pe aceeasi suprafata. In felul acesta in sulvicultura europeana si la noi s-au preconizat si determinat cu timpul mai multe tratamente cu taieri repetate

Sub presiunea cerintelor de lemn crescand mereu si din necesitatea de a beneficia cat mai din plin de influentele protectoare exercitate de paduri, actul taierii devine din ce in ce mai complex si se perferctioneaza in ce priveste localizarea si dinamica. Intensificarea modului de gospodarire a padurii a determinat aparitia si precizarea de noi tratamente capabile sa resolve sporirea si continuitatea productiei,activarea functiilor de protectie si estetica.

Dupa felul taierilor aplicate si modul de producere a regenerarii naturale din samanta, de-a lungul timpului s-au elaborate urmatoarele tratamente de baza:

a)     Tratamentul taierilor successive

b)     Tratamentul taierilor prograsive

c)     Tratamentul taierilor cvasigradinarite

Tratamentul cu taieri repetate ocupa deci o pozitie intermediara intre cele doua extreme - taierile rase si cele gradinarite.

In cazul tratamentelor cu taieri repetate, succesiunea de taieri si lichidarea prograsiva a padurilor in curs de exploatare nu se soldeaza cu consecinte atat de nefavorabile si de grave pentru organizarea si functionarea padurii ca ecosistem, asa cum se petrec lucrurile in cadrul taierilor rase: de data aceasta rafacerea ecosistemului padurii se realizeaza datorita capacitatii sale de autoreglare, manifestata atat in desfasurarea procesului de regenerare naturala, cat si in dezvoltarea noii generatii instalata intre timp.

Tratamente cu taieri repetate intr-o anumita perioada aplicate la noi in tara

Tratamentul taierilor successive

In linii mari, asa cum se cunoaste din literature de specialitate, tratamentul taierilor successive consta in parcurgerea suprafetei de regenerat cu doua sau mai multe taieri repetate intr-o anumita perioada prin care se ridica treptat si pe cat poosibil uniform arboretul batran, creindu-se astfel conditii prielnice instalarii si dezvoltarii sub masiv a unui nou arboret. Taierile au ca scop atat recoltarea cantitatii de material lemnos stabilita ca posibilitatea anuala cat si asigurarea in acelasi timp producerii sub masiv a regenerarii naturale din samanta. Dupa scopul pe cate il urmareste, taierile pot fi de trei feluri : taierea de insamantare, taierea de punere in lumina si taierea definitiva.

Ca regula generala, taierea de insamantare urmareste crearea conditiilor prielnice germinarii semintelor cazute pe sol precum si favorizarea, pana la aplicarea taierii de punere in lumina, a dezvoltarii ulterioare a semintisului instalat.

De aceea, taierile de insamantare nu se poate aplica daca intr-un an nu fructificatie abundenta si trebuie sa aiba un character cat mai uniform, pentru ca numai in felul acesta se poate obtine o insamntare uniforma a unei suprafete cat mai intinse.

Se extrag in primul rand arborii cei mai grosi si cu coroana larg dezvoltata, defectuosi, cei ramasi in platonul inferior, subarboretul si semintisul neutrilizabil. Completarea posibilitatii se face cu material valoros, obtinut din arbori de calitate. Arboretul care ramane in piciore este constituit din arboricat mai valorosi, cu o viguroasa stare de vegetatie, care pot beneficia din plin de cresterile de lumina. Intensificare taierii de insamantare,adoptandu-se consistentei arboretului, depinde de natura speciei de baza care compune arboretul. Exigenta fata de lumina, periodicitatea fructificatiei, cerinta diseninatiei si a germinatiei, de rapiditatea de crestere a semintisului si de conditiile de clima si soil (umiditatea, caldura, expozitie plante, fertilitatea solului).

Taierea de punere in lumina, denumita si tierea de dezvoltare, are ca scop sa rareasca mai mult arboretul matern ramas in picioare pentru a lasa sa patrunda si mai multa lumina in sol, urmreste sa obtina concomitent urmatoarele : eliberarea semintisului de coplesirea arboretului matern, complatarea regenerarii prin insamantari din fructificatiile ulterioare,precum si realizarea unui spor de crestere de lumina la arborii ramasi in picioare.

Aplicandu-se dupa 2-5 ani de la taierea de insamantare in functie de starea reala a regenerarii, se recolteaza in primul rand arborii cei mai dezvoltati si exemplarele rupte si deteriorate care umbresc prea tare si ar adduce vatamari mari semintisului. Cu ocazia unor taieri ulterioare, mentinandu-se pentru taierea definitive, arborii mai subtiri si cu coroane inguste care nu umbresc prea mult semintisul instlat, nu vatama prea mult semintisul cu ocazia taierii definitive si exemplarele din specia care nu s-a regenerat.

Taierea definitive se aplica atunci cand semintisul instalat uniform pe cel putin 80% din suprafata de regenerat, a realizat starea de masiv, a ajuns la independenta biologica si nu mai are nevoie de protectia abroretului matern. Cu aceasta ocazie se recolteaza culturii arborii mature ramasi in picioare , luandu-se toate masurile ca doborarea si scoaterea materialului rezultat sa vatame cat mai putin semintisul instalat, pentru a nu se ajunge la compromiterea regenerarii.

Acolo unde arboretele nu au fost prcurse anterior cu ranturi si este nevoie sa se pregateasca si sa se amelioreze conditiile de regenerare , se poate executa o taiere preparatory pri care se urmareste :

• Dezvoltarea coroanelor la arborii ramasi in picioare, pentru producerea unei fructificatii cat mai abundente
• Patrunderea unei cantitati mai mari de caldura si umiditate la sol, pentru activarea descompunerii litierii, in vederea pregatirii conditiilor prielnice germinarii semintelor
• Extragerea in arboret a speciilor care nu trebuie sa participe in procesul viitoarei regenerari.
• In perioada in care se aplica aceste taieri carecteristice tratamentului taierilor successive, arboretul este bietajat (etajul superior reprezentat de arboretul matern in curse de taieri si etajul inferior reprezentat de noul arboret), continuitatea productiei fiind asigurata atat de noua generatie instalata sub adapostul arboretului matern cat si de cresterile tot mai active de lumina ale arborilor din ce in ce mai putin umbriti ramasi in picioare dupa fiecare taiere.

Intensitatea taierilor, numarul lor si intervalul de lichidare completa a vechiului arboret, se adapteaza conditiilor in care se desfasoara procesul regenerarii si depinde de natura speciei, de starea arboretului si de particularitatile stationale.

Prin felul cum este conceput si actioneaza pe teren, tratamentul taierilor succesive se impune ca tratament tipic pentru paduri pure, si in special pentru fagetele din flora forestiera a patriei noastre.

Fiind preconizat pentru arboretele pure, proportionarea amestecului

nu constitueo preocupare esentiala ptr tratamentul taerilor succesive

Forma arboretului rezultat , este echien si regulat pe suprafetele cat mai intinse , ca urmare a executarii unei taeri uniforme si aplicate intr-un singur an de fructificatie.

De aceea , in final tratamentul taerilor succesive prezinta urmatoarele caracteristici :

• Nu se mai stabileste dinainte timpul cand se aplica fiecare din taieri si nici suprafata de pe care se recolteaza posibilitatea in fiecare an
• Suprafata de exploatat si de regenerat se alege oriunde se apreciaza ca este indicat si cuprinsul suprafetei periodice, la rand, respectanduse numai obligatia ca anual sa se recolteze posibilitatea stabilita, iar suprata periodica in rand sa fie exploatata si generata integral in timpul periodului respectiv
• Se aplica doua sau mai multe reprize de taieri cu scopul de a se recolta treptat arboretul matur si a permite instalarea unei generatii
• Taierile au pe cat posibile un caracter uniform determinand astfel de fiecare data a deschidere gradata a masivului a.
• Regenerarea se produce sub masiv tot in uniform ca taierea care a provocat-o
• Arboretul rezultat in urma careia unei regenerari unifosrme instalata intr-un singur an de fructificatie se prezinta un echien si regulat pe suprafete cat mai intinse.
• Posibilitatea se stabileste numai pe volum fara a fi legata printr-o planificare prealabila de o anumita suprafata

Concluzionand tratamentul taierilor succesive folosind bune conditiuni capacitatea biologica de regenerare pe cale naturala padurilor, este cel mai simplu si cel mai usor de aplicat dintre tratamentele cu regenerare sub masiv.

Tratamentul taierilor progresive

Pentru reducerea dezavantajelor taierilor succesive uniforme adoptand taierile la neuniformitatea arboretelor amestecate si a conditiilor stationale in care se lucreaza, in scopul maririi posibilitatii de regenerare si in acelasi timp de proportionare a ametecului, in silvicultura ramasa s-a ajuns in linii mari tratamentul taierilor prograsive urmareste sa asigure concomitent cu regenerarea naturala sub masiv si proportionarea amestecului prin aplicarea de taieri regenerate neuniforma, concentrate in anumit ochiuri raspandite neregulat in cupineul padurii in functie de instalarea si dezvoltarea samantisului ce va forma noul arboret.

Regenerarea naturala se asigura pe doua cai :

• Punerea treptata in lumina a samantisurilor utilizabile sau a celor introduse pe cale artificiala cu anticipatie
• Provocarea insamantarii naturale prin rarirea sau deschiderea treptata a arboretului sub forma de ochiuri acolo unde insamantarea este necesara.

In tratamentul taierilor progressive, taierile sunt discontinue si neuniforme ca intensitate si mod de raspandire in cuprinsul raspandirii periodice.

Pentru recoltarea mesei lemnoase si instalarea noii generatii se disting trei genuri de taieri : de deschidere a ochiurilor, de luminare si largire a ochiurilor, de recoltarea ochiurilor.

Taierile de deschidere a ochiurilor se aplica in functie de starea arboretului si de posibilitatea de instalare sau desvoltare a samantisului. In cazul arboretelor bine inchise cu arbori capabili sa fructifice abundent si cu solul a pentru a primi samanta, se deschid ochiuri in numar sufficient pentru instalarea samantisului, raspandindu-se masivul ici si colo, in jurul exemplarelor valoroase.

In zonele unde masivul, desi este interupt si samantisul nu s-a instalat inca, fara a se executa o noua taiere se iau masuri pentru pregatirea terenului in primul am de fructificatie care urmeaza concomitent cu valorificare samantisurilor preexistente in anul de fructificatie, se deschid ochiuri noi si se continua cu largirea ochiurilor mai vechi pentru insamantarea benzii rarite.

Daca arboretul este neuniform si interrupt cu samantisuri preexistente, ce producedeaza mai intai la valorificarea acestora, daca nu mai suporta adapostul matern si numai dupa aceea se trece la crearea de noi ochiuri. Cu ocazia aplicarii tratamentului taierilor progresive , trebuie rezolvate urmatoarele probleme privind : repartizarea ochiurilor, marimea, forma si numarul lor, intensitatea si ritmul taierilor. La repartizarea ochiurilor se are in vedere starea arboretului, mersul regenerarii si posibilitatea recoltarii lemnului. Ochiurile for fi amplasate mai intai in portiunile mai rarite, apoi in cele cu solul bine pregatit pentru insamantare sau unde se urmareste un avans de crestere la speciile valoroase ale amestecului, in punctul unde nu se va trece anterior cu materialul recoltat si distante unde de altele procesul regenerarii se desfasoara in fiecare.

Marimea ochiurilor si intensitatea raririi arboretului matern variaza in functie de exigentele fata de lumina a speciilor in care se urmareste regenerarea - mai mici si de intensitatea redusa la speciile de umbra si a mai putin rezistente la intemeieri mai mari si cu rariri mai intense la specii de lumina . rarirea poate fi mai intensa decat in cazul taierilor succesive deoarece samantisul beneficiaza in afara adapostului superior al arboretului si de protectia laterala a masivului nerarit. Forma ochiurilor depinde de conditiile de stationare si de natura speciei care se urmareste, producerea regenerarii si trebuie sa se asigure samantisului lumini, umiditate, caldura necesare instalarii si dezvoltarii sa-l protejeze contra eventualelor vatamari.

Numarul ochiurilor este in functie de marimea lor si de intensitatea taierilor si trebuie sa asigure, pe langa recoltarea posibilitatii anuale regenerarea unei suprafete cat mai intinse.

Daca samantisurile preexistente nu mai pot suporta adapostul matern ori regenerarea s-a asigurat in ochiurile deschise se poate trece la executarea celorlalte genuri de taieri.

Taierile de luminare si largire a ochiurilor au ca scop luminarea samantisurilor din ochiurile create si se executa in raport cu nevoile dezvoltarii samantisului din ochiuri si pentru instalarea altora la marginea ochiurilor prin largirea lor progresiva. In acelasi timp, in zonele unde regenerarea nu s-a produs se va continua cu deschidere de noi ochiuri intre ochiurile care s-au apropiat intre ele se va executa taieri de racordare cand se considera ca a terminat-o, atat recoltarea vechiului arboret cat si instalarea noii generatii pe intreaga suprafata periodica, la rand.

Taierile de racordare a ochiurilor au ca scop sa ridice printr-o taiere definitiva ultimii exemplari ramasi din vechiul arboret intre ochiurile deschise si largite treptat atunci cand samantisul de dedesupt se poate integra in noul arboret sau pe suprafete inguste din ochiuri se regenereaza artificial.

Asa cum arata E.G. Negutescu luminarea si largirea ochiurilor are loc in felul urmator dup ace samantisul instalat pe suprafata ochiului este in plina dezvoltare si recisma tot mai multa lumina, se vine cu o noua taiere pentru rarirea si mai intense a acoperisului. In primul am de fructificatie care urmeaza lucrarile, se extend aplicandu-se o taiere de insamantare pe o banda in jurul ochiului cand si pe aceasta banda samantisul este destul de dezvoltat iar cel din centrul ochiului a ajuns la independenta biologica, se aplica in partea de mijloc taierea definitiva pe banda in jur taierea de punere in lumina, iar pe o noua banda deschisa in exterior taierea de insamantare prin continuarea ochiului se largeste prin aplicare taierilor pe trei benzi paralele si concentrice, care inainteaza de la centru spre exterior, in practica, aceasta schema se adapteaza reabilitatii terenului, largirea ochiului se face in partea unde regenerarea progreseaza.

Unitatea de productie se imparte in atatea suprafete periodice cate perioade sunt in ciclul de productie adaptate incluzand fiecare parcela din aceeasi clasa d varsta. Taierile se localizeaza in fiecare an pe anumite parcele din suprafata periodica. Posibilitatea se stabileste pe volum si poate fi realizata de oriunde din suprafata periodica, la rand, localizandu-se pe parcele in functie de cerintele culturale ale regenerarii.

Adoptandu-se neuniformitatilor de arboret si statiunea in care se lucreaza tratamentul taierilor progressive reuseste sa asigure un bune conditiuni si dispune mai mari posibilitati pentru proportionarea amestecului prin deschiderea si largirea selective a ochiurilor.

Forma arboretelui are inceput un profil ondulat characteristic fiind rezultatul racordarii ochiurilor cu samantisuri de varste si inaltimi diferite.

In concluzie, deci, tratamentul taierilor progresive prezinta urmatoarele caracteristici :

• Spre deosebire de taierile succesive, care se aplica uniformmsi pe suprafete cat mai intinse, tratamentul taierilor progressive se localizeaza numai in anumite ochiuri favorizare in ceea ce priveste regenerarea extragand treptat materialul lemnos existent, de aceea , el a mai fost numit si taierile progressive in ochiuri
• Ochirile odata deschise nu se parasesc ci asupra lor se revine ori de cate ori este nevoie pentru buna dezvoltare a semancisului
• In desfasurarea procesului unitar de exploatare regenerarea se aplica trei feluri de taeri:de deschidere a ochirilor de largire si de acordare a acestora
• Taerile sunt discontinue si neuniforme,atat ca intensitate cat si ca mod de inprastiere in cuprinsul suprafetelor periodice
• Regenerarea are loc sub masiv si decurge treptat si neuniform de la un ochi la altul ca si taerile care au provocat-o beneficiind de toti ani de fructificatie din perioada respective
• Posibilitatea se stabileste numai pe volume si fara nicio indicatie asupra locului de unde trebuie extrasa an de an
• Arboretul rezultat dintr-o asemene regenerare prezinta la inceput un profil neuniform si pe alocuri evident ondulat, ca urmare a varstei diferite e la un ochi la altul ,si chiar in cadrul aceluias loc

Adaptandu-se realitati terenului si folosindtoata gama de interventi , tratamentul taerilor progressive provoaca si asigura in conditiile cele mai bune regenerare cu speciile dorite si in proportia corespunzatorului urmarit. De aceeaia este unul dintre cele mai intensive tratamente , aplicandu-se cu success la conducerea arboretelor complexe de amestec si in special padurilo de sleau ( sleaul de campie , sleaul de deal, sleaul de lunca) . Marea diversitate de interventii constitue una din trasaturile fundamentale al tratamentului taerilor progresive , din care decurge si marea lui valoare culturala.

Tratamentul taierilor cvasi gradinarite

Acest tratament foloseste atat taeri in forma de ochiuri ca si in cazul taerilor progesive , dar se aproprie printr-o serie de elemente de tratmentul codrului gradinarit, taerile se inprstie pe o suprafata foarte mare , se adopta o perioda lunga de regenerare , iar arboretul obtinut este neregulat.

Pentru aplicarea acestui tratament se urmareste sa se resolve urmatoarele:

• Sa se obtina cresteri cat mai sporite de lumina la arborii valorosi pastrati in etajul superior
• Sa se realizeze arborele rezistent la vant si cu mare capacitate de protectie a solului
• Pentru saisfacerea necesitatiilor de ordin estetic sa se realizeze arboreta cu aspect cat mai variat.

Tratamentul taierilor cvasi gradinarite are urmatoarele caracteristici:

• Recoltarea materialului lemons se face treptat,taierea aplicandu-se in mod cu totul neregulat, sub forma taierilor gradinarite
• Perioada de regenerare este lunga si de multe ori nedefinite putand sa variezede la 30-60 ani
• Unitatea de productie se devide numai in doua(sau trei) parti ,urmand ca fiecare din acesta sa fie exploatata si regenerate integral in cursul unei perioade taerile pot fi inprastiate annual oriunde pe aceasta suprafata
• Ciclul de productie reprezinta uneori o indicatie a varstei medii la care ar trebui recoltat fiecare arboret: varsta reala poate sa varieze , insa de la arbore la arbore, chiar de la 40 ani
• Posibilitatea anuala se fixeaza numai pe volum, luandu-se de baza cresterea anuala a intregii unitati de productie intr-un interval de 10 ani , ea se extrage numai de pe ½ sau 1/3 din unitatea de productie si poate sa varieze de la un an la altul in cursul acestiu interval de 10 ani.
• Arboretul nou, rezultat prin aplicarea unor taieri neregulate si egalate intr-o perioada atat de lunga , prezinta un profil ce se mentine pronuntand neregulat pana la varsta inaintata, o padure supusa tratamentului cvasigradinarit, fiind constituita din arbori mult diferiti ca varsta si dimensiuni, nu mai poate sa fie denumita codul regulat ca in cazul taierilor succesive si chiar progressive ci este considerate ca un cadru neregulat.

Tratamentul taierilor cvasigradinarite este un tratament intermediary intre tratamentul taierilor progressive de care se apropie pentru ca:

• Silvicultorul are multe libertate in direjarea lucrarilor de teren
• Taierile se aplica numai pe o parte din suprafata unitatii de productie
• Recoltarea materialului lemnos se face pe cat posibil sub forma de ochiuri, aplicandu-se taieri de deschidere, de largire si de racordare
• Trecerea de la o generatie la alta este destul de evidenta

Se apropie de tratamentul codrului gradinarit prin perioada de regenerare foarte lunga , imprastierea taierilor pe o suprafata foarte mare, arboretul obtinut este neregulat ca profil, varsta si dimensiuni, iar pe suprafata in curs de exploatare operational culturale se executa concomitent cu taierile de regenerare.

Se aplica in arboretele amestecate, constituite din specii de umbra, in unele situatii, se adopta pentru transformarea padurii in codru regulat. In padurea de codru gradinarit si invers in silvicultura romaneasca nu s-a aplicat.