Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
Cererea ultimilor 4-5 ani a inregistrat o serie de caracteristici, care se preconizeaza ca vor continua sa se manifeste:
a) tendinta clara catre vacante mai scurte;
b) reducerea cererii pentru vacantele tip pachet si cresterea mai rapida a cererii pentru vacante personalizate (tailor-made holidays) sau organizate individual. Utilizarea internetului face posibila continuarea acestei tendinte. În anul 2003, numarul vacantelor-pachet pe piata Marii Britanii a continuat sa scada, reducerea fiind de 5%, comparativ cu anul 2002. Tot internetul si tendinta catre vacante organizate individual sunt considerate elementele care au dus la scaderea, sub 50%, a cotei de piata detinuta de "cei 4 mari". Pana in anul 2004, piata era dominata de 4 mari firme: TUI, My Travel/Airtours, Thomas Cook si First Choice. În anul 2000, acestia detineau 57% din totalul vacantelor vandute, dar, in 2004, au scazut la 49%.
c) schimbarea interesului de la vacanta clasica a celor "3 S - Sun, Sea, Sand", la vacantele active, vacante care sa ofere experinte noi. Conform studiului Mintel, piata turismului activ, in 2003, in Marea Britanie, a detinut 10,4% din total.
d) cresterea numarului turistilor de varsta a treia ( senior grey market), care a influentat pozitiv turismul de croaziera, acesta inregistrand, in 2003, o crestere de 16,6%, comparativ cu 2002. De asemenea, aceasta tendinta a influentat programele de touring, care sunt in continua dezvoltare si a determinat schimbari in constructia autocarelor, pentru a raspunde cerintelor sporite de confort si lux ale turistilor.
Un studiu efectuat de Tourism Intelligence International cu ajutorul a 20 de tur operatori din Marea Britanie arata ca, pentru 2004 si 2005, marea majoritate a preferintelor a fost orientata catre turismul de croaziere, vacante culturale, active (in special drumetii, schi, ciclism, golf), vacante scurte, sfarsit de saptamana prelungit, litoral si pachete all inclusive.
Tabelul 3.1
Nivelul platilor, incasarilor si soldul balantei turistice in
Regatul Unit al Marii Britanii, in perioada 2000-2007
Anii |
Plecari -Plati (mil £) |
Sosiri -incasari (mil £) |
Soldul balantei turistice (mil £) |
2000 | |||
2001 | |||
2002 | |||
2003 | |||
2004 | |||
2005 | |||
2006 | |||
2007 |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics.
Figura 3.1.
Din reprezentarea grafica 3.1. se poate observa ca atat incasarile cat si platile din activitatea turistica au sporit.
Tabel
Modificarile absolute si relative ale platilor turistice in Regatul Unit al Marii Britanii,
in perioada 2000-2007
Ani |
Plecari -Plati (mi1 £) |
Modificarile absolute[1] (mil £) |
Indicii de dinamica[2] |
Ritmul de dinamica[3] % |
|||
|
|
|
|
|
|
||
Total |
În anul 2007, fata de primul an analizat, nivelul platilor a crescut semnificativ, cu 10,7 mld. £, respectiv cu 44,4%.
Îndicatorii medii:
Nivelul mediu .
Modificarea medie absoluta .
Indicele mediu de dinamica = 1,0539 sau 105,39%.
Ritmul mediu de dinamica = 105,39 - 100=5.39%.
Pe ansamblu, nivelul mediu al platilor in perioada 2000-2007 a fost de 29,6 mld.lire /an, cu o crestere medie absoluta de 1,537 mld.lire/an, respectiv 5,39%.
Pentru a estima valorile pentru urmatorii 3 ani, utilizam functia de ajustarea obtinuta prin metoda grafica astfel: y = 1643,3x + 22225, unde x - variabila timp.
Tabel
Ani |
Plecari -Plati |
t (x) |
Valori ajustate dupa functia y = 1643,3x + 22225(mil £) |
Valori estimate | |||
Din datele de mai sus rezulta ca, in conditiile in care se vor mentine aceiasi factori de influenta in activitatea turistica, in 2010 se estimeaza cheltuieli de peste 40 de mld. lire.
La fel de interesanta este si analiza dinamicii incasarilor turistice. (Tabelul 3.3)
Tabel
Modificarile absolute si relative ale incasarilor turistice in Regatul Unit, in perioada 2000-2007
Ani |
Sosiri-Încasari (mil £) |
Modificarile absolute (mil £) |
Indicii de dinamica |
Ritmul de dinamica% |
|||
|
|
|
|
|
|
||
Total |
În anul 2007, fata de primul an analizat, nivelul incasarilor a crescut cu 3,079 mld. £, respectiv cu 24%. Daca vom compara dinamica platilor cu cea a incasarilor, acestea devanseaza cu mult, atat ca nivel absolut, cat si ca ritm (44% comparativ cu 24%), ceea ce denota ca activitatea turistica a Marii Britanii este in "colaps", in cea mai mare parte datorita evenimentelor sociale si politice din perioada 2001 - 2003.
Îndicatorii medii:
Nivelul mediu .
Modificarea medie absoluta .
Indicele mediu de dinamica = 1,0312 sau 103,12%.
Ritmul mediu de dinamica = 103,12 - 100=3,12%.
Pe ansamblu, nivelul mediu al incasarilor in perioada 2000-2007 a fost de 13,36 mld.lire /an, cu o crestere medie absoluta de 439,8 mil.lire/an, respectiv 3,12%.
Daca raportam nivelul mediu al platilor ( 29.620 mil.lire) la cel al incasarilor (13.360 mil.lire) obtinem 2,2:1, ceea ce presupune ca, la fiecare doua lire cheltuite in turism, se incaseaza o lira.
Figura 3.2
Pentru a estima valorile pentru urmatorii 3 ani, utilizam functia de ajustarea obtinuta prin metoda grafica: y = 639,98x + 10481, unde x - variabila timp.
Tabel
Ani |
Plecari -Plati (mii £) |
t (x) |
Valori ajustate dupa functia y = 1643,3x + 22225 |
Valori estimate | |||
Din datele ajustate mai sus, in conditiile in care se vor mentine aceiasi factori de influenta in activitatea turistica, in 2010 se estimeaza incasari de peste 17 de mil. lire.
În anul 2007, comparativ cu 2006, in Regatul Unit turismul intern a inregistrat, in general, un declin. Nivelul excursiilor a fost de 123,5 mil. vizitatori (o scadere de 2% fata de anul precedent). Valoarea incasarilor a crescut de la 20.965 mil.lire la 21.238 mil.lire ( o crestere de 1% ), desi trebuie sa se tina cont de rata inflatiei din 2007, care a fost mai mare -, astfel ca, in termeni reali, incasarile din turism au inregistrat scaderi.
Durata medie a sejurului a ramas la 2-3 nopti in Marea Britanie, in timp ce cheltuielile pentru fiecare excursie au fost de 172 de lire si pentru o noapte de cazare, in medie, de 54 lire.
Calatoriile de sarbatori (inclusiv vizitele la prieteni si rude in timp de vacanta) reprezinta cea mai mare pondere in turismul intren. Nivelul acestora, in 2007, a reprezentat 76,8 mil. din totalul de 123,5 mil de calatorii in Marea Britanie.
Tabelul 3.5.
Turismul intern al rezidentilor britanici in 2006 si 2007
Indicatorii |
Ritmul de dinamica 2007/2006 % |
||
Excursii mil.) | |||
Înnoptari mil.) | |||
Cheltuieli (mil.lire) | |||
Durata medie a sejurului (zile) | |||
Cheluielile medii pe excursie (lire) | |||
Cheluielile medii pe noapte (lire) |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Durata sejurului de 1-3 zile de sarbatori a fost mult mai frecventa decat cea de 4 zile de sarbatori. Vizitele la prieteni sau rude pentru scopuri non vacanta au totalizat 24,7 milioane calatorii, in timp ce turismul de afaceri si plecarile la munca au inregistrat 18,7 mil. de calatorii in anul respectiv.
Comparativ cu perioada echivalenta din 2006, cel mai mare declin s-a inregistrat la vacantele de 1-3 zile (-5%) si la cele de afaceri/munca de -2%.
Tabelul 3.6.
Nivelul excursiilor rezidentilor dupa scop si durata, in 2006 si 2007(mil.)
Indicatorii |
Ritmul de dinamica 2007/2006 % |
||
Total | |||
Vacanta | |||
1-3 zile | |||
Peste 4 zile | |||
Vizite rude /prieteni | |||
Afaceri/ munca |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
În 2007, la fel ca si in 2006, cele mai multe calatorii au fost de peste 4 zile, ajungand la un total de 182 mil.
Din punctul de vedere al cheltuielilor, cele mai mari incasari s-au realizat din sejururile de peste 4 zile, in total 7,1 mld. lire, in timp ce excursiile de 1-3 zile au inregistrat 6,9 mld.lire. Comparativ cu anul 2006, cheltuielile pentru turism au sporit pentru toate categoriile de motivatii, cu exceptia celor provenind din turismul de afaceri si de lucru, care a scazut cu 4%.
Tabelul 3.7.
Cheltuielile turistilor rezidenti dupa scopul si durata sejurului, in 2006 si 2007
Indicatorii |
Ritmul de dinamica 2007/2006 % |
||
Total | |||
Vacanta | |||
1-3 zile | |||
Peste 4 zile | |||
Vizite rude /prieteni | |||
Afaceri/ munca |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Din cele
123 mil. de calatorii efectuate in Marea Britanie, 4/5 (81%) au
fost realizate in
Tabelul 3.8
Nivelul si structura excursiilor, innoptarilor si a populatiei pe destinatii, in 2007
Destinatia |
Excursii |
Populatia |
Înnoptari |
Durata sejurului (zile) |
|||
Mil. |
Pondere % |
Mil. pers |
Pondere % |
Mil. |
Pondere % |
||
Regatul Unit al Marii Britanii | |||||||
| |||||||
Irlanda de Nord | |||||||
Scotia | |||||||
|
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Figura 3.3
În
mod cert, aceasta concentrare a calatoriilor reprezinta o
reflectare asupra populatiei din zona, de aceea este util sa se
analizeze si alti factori ai activitatii turistice.
În cazul in care sosirile sunt comparate cu ponderea populatiei
in total tara, se poate observa ca Anglia detine 81%
din calatoriile interne, cu o pondere in totalul
populatiei Regatului Unit (84%).
Irlanda de Nord constituie 3% din populatie, iar calatoriile
ating 2%. Prin contrast, Scotia si
Turismul
practicat in
Figura 3.4
Revenind la
cheltuielile realizate de rezidenti, in medie acestea sunt mai mari
in Scotia si Irlanda de Nord decat in Anglia
si
Tabelul 3.9
Cheltuielile totale, medii /pe excursie si medii/ zi, pe destinatii, in 2007
Destinatia |
Cheltuieli totale |
Cheltuieli/ excursie Lire |
Cheltuieli/zi |
|
Mil.lire |
Ponderea % |
|||
Regatul Unit al Marii Britanii | ||||
| ||||
Irlanda de Nord | ||||
Scotia | ||||
|
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Figura 3.5
Anglia si Tara Galilor au, in linii mari, cheltuieli de 160-165 lire. Rezultatul final este ca Scotia si Tara Galilor au un consum turistic mai mare, comparativ cu populatia de baza.
Sezonalitatea turistul britanic calatoreste tot timpul anului, dar vacantele cele mai multe se inregistreaza in perioada iunie- septembrie. Pe trimestre, structura calatoriilor in 2007 se prezinta in tabelul 3.10 :
Tabelul 3.10
Sezonalitatea turistica in 2007
Perioada |
Ianuarie-martie |
Apr-JunAprilie-iunie |
Jul-Sep Iulie-sept. |
Oct-Dec Octombrie - decembrie |
Total Total |
Sosiri (mii pers.) | |||||
Înnoptari (mii zile-pers.) | |||||
Cheltuieli (mil. lire) | |||||
Cheltuiala medie /pers (lire/pers.) | |||||
Durata sejurului |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Figura 3.6
Tabelul 3.11
Structura cererii pe trimestre in 2007
Perioada |
Ianuarie-martie |
Apr-JunAprilie-iunie |
Jul-SepIulie-Sep |
Oct-Dec Octombrie - decembrie |
Total Total |
Structura sosirilor | |||||
Structura innoptarilor | |||||
Structura incasarilor |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Figura 3.7
Transportul - este preferat transportul aerian. 77% din calatoriile in strainatate ale britanicilor in anul 2003 au fost efectuate cu avionul si doar 23% pe mare sau terestru (tunel).
Situatia este defavorabila Romaniei, lipsa unui transport aerian convenabil ca pret fiind unul din factorii care influenteaza negativ turismul din Marea Britanie, dupa cum urmeaza:
tarifele mari de zbor - practic cele mai ridicate
pentru o capitala europeana. În momentul de fata
exista zboruri mai ieftine din Londra catre
zborurile directe numai din Londra si numai la Bucuresti, ceea ce inseamna ca un potential turist va avea nevoie de mai multe transferuri, ceea ce implica un timp suplimentar si costuri suplimentare;
cazarea - preferinta clara catre hotelurile de categorie superioara, cu o tendinta usoara de crestere a interesului pentru vile, determinata de cerintele calatoriilor in familie sau cu grupuri de prieteni. Pe locul trei in preferintele de cazare se afla pensiunile;
durata medie de sejur este de 10 nopti, dar variaza foarte mult in functie de tipul calatoriilor, de destinatie etc.
Tabelul 3.12
Modalitatea de transport
Perioada |
Aer |
Sea Maritim |
Tunnel Tunel |
Total Total |
Sosiri (mii pers.) | ||||
Înnoptari (mii zile- pers.) | ||||
Cheltuieli (mil. lire) | ||||
Cheltuiala medie /pers (lire/pers.) | ||||
Durata sejurului |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Tabelul 3.13
Structura dupa mijlocul de transport
Perioada |
Aer |
Sea Maritim |
Tunnel Tunel |
Total Total |
Sosiri | ||||
Înnoptari | ||||
Cheltuieli |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Figura 3.8
Exista o tendinta clara de reducere a acestui indicator. Un studiu recent efectuat de cea mai mare firma de angajare din Marea Britanie, Reed Ltd, evidentiaza caa1/3 din adulti intentionau sa aiba 3 vacante scurte in 2008, iar 25% planuiau 4 vacante. Mai putin de 1 din 5 se gandeau la o singura vacanta. În timp ce cresterea numarului zborurilor ieftine si ofertele speciale au importanta lor in aceasta tendinta, o alta motivatie este data de presiunea de la locul de munca, de volumul mare de munaa de recuperat dupa o vacanta lunga si, deci, mai putin stres din acest punct de vedere.
Cheltuielile - Marea
Britanie nu este doar
Varsta / situatia familiala - cele mai multe calatorii le fac britanicii intre 25-34 ani, 35- 44 si 45-54 ani (circa 12 mil./grupa de varsta). Cele mai mari cheltuieli le fac cei cu varsta peste 55 ani, care prefer circuite culturale, croaziere, touring, servicii de calitate.
Tabelul 3.14
Repartitia vizitatorilor straini pe varsta, in anul 2007
Not Known Nu se cunoaste |
Total Total |
||||||||
Sosiri (mii pers.) | |||||||||
Înnoptari (mii zile- pers.) | |||||||||
Cheltuieli (mil. lire) | |||||||||
Cheltuiala medie /pers (lire/pers.) | |||||||||
Durata sejurului |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Cei peste 50 de ani reprezinta, in Marea Britanie, un grup de 20 milioane de indivizi care detin 80% din bogatia tarii. Grupul nu este doar numeros si bogat, dar persoanele au o sanatate buna si o speranta de viata mai mare. Un studiu realizat de Institutul de Cercetari Mintel arata ca "generatia gri" are dorinta, banii si timpul sa cheltuiasca pe vacante. În 20 ani, unul din doi adulti va fi peste 50 ani, aspect demn a fi luat in seama de tur operatori.
Tabelul 3.15
Structura vizitatorilor straini, pe varsta
Not Known Nu se cunoaste |
Total Total |
||||||||
Sosiri | |||||||||
Înnoptari | |||||||||
Cheltuieli (mii lire) |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Figura 3.9
De asemenea, nu este vorba numai de cresterea numarului celor varstnici, ci si de interesul acestora pentru turismul activ - drumetii usoare, pictura etc. Grupul celor peste 55 ani care aleg vacante in Europa Centrala si de Est inregistreaza cea mai rapida crestere . De asemenea, inregistreaza cresteri mai rapide grupul de 16-24 ani, atras spre Europa Centrala si de Est de vacante active, actiuni caritabile, la fel ca si grupul 25-34 ani. Cei din aceste grupe de varsta cheltuie mult pentru ca nu si-au format, inca familia, multi stau inca cu parintii; sunt atrasi in zona noastra geografica de descoperiri noi, de turism de aventura, turism activ. Încep sa descopere turismul cultural. Lipsa facilitatilor necesare face ca numarul familiilor cu copii care isi petrec vacanta in aceasta zona sa nu fie mare, iar ritmul de crestere sa fie mai lent.
Scopul calatoriilor. Statistica oficiala a Regatului Unit a structurat urmatoarele tipuri de calatorii: vacanta; afaceri; vizite la prieteni/rude cu plata si "free" (fara obligatii de plata); studii; tranzit; alte scopuri.
Tabelul 3.16
Nivelul cererii turistice dupa scopul calatoriilor in 2007
Vacanta |
Business Afacere |
VFR Vizite prieteni/ rude |
Study Studiu |
Misc. Alte scopuri |
Tranzit |
Total Total |
|
Sosiri (mii pers.) | |||||||
Înnoptari (mii zile- pers.) | |||||||
Cheltuieli (mil. lire) | |||||||
Cheltuiala medie /pers (lire/pers.) | |||||||
Durata sejurului |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Cele mai multe calatorii de afaceri, in proportii aproximativ egale, au loc in trimestrele II si IV, aspect interesant in eventualitatea promovarii Romaniei ca destinatie pentru organizarea de conferinte, simpozioane, congrese.
Tabelul 3.17
Structura dupa scopul vizitei
Vacanta |
Business Afacere |
VFR Vizite prieteni/ rude |
Study Studiu |
Misc. Alte scopuri |
Total Total |
|
Sosiri | ||||||
Înnoptari | ||||||
Cheltuieli (mii lire) |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale
Figura 3.10
Destinatii - Europa detine ponderea principala ca destinatie de vacanta pentru turistii britanici (82 % in 2003)[4]; urmeaza SUA- cca. 7% si restul lumii - 11%. Prima parte a anului 2004 arata o tendinta de reducere a numarului rezervarilor de vacante catre destinatiile populare pentru turistii britanici (Spania - minus 20%; Franta - minus 10%; Grecia - minus 18%) si cresteri substantiale pentru Tunisia si Egipt (200%), Croatia - 20%; Slovenia - 20%, Turcia - 10%; Cehia - 20%. Tarile intrate recent in UE au sanse mari de a inregistra cresteri si mai semnificative, datorita facilitatilor de calatorie create de zborurile ieftine si de sentimentul de incredere al turistilor in destinatiile respective (in ceea ce priveste calitatea serviciilor, siguranta calatoriei etc).
Din datele prezentate in tabelul de mai jos se poate observa ca turismul practicat in Marea Britanie atrage turisti din toata lumea. Potentialul turistic natural si antropic foarte variat al Regatului Unit este renumit, atat prin el insusi cat si prin calitatea serviciilor oferite.
Daca ierarhizam ponderea sosirilor in Marea Britanie dupa provenienta turistilor, aceasta se prezinta astfel:
ü din Statele Unite ale Americii -10,83%;
ü din Franta-10,38%;
ü din Germania -10,30%;
ü din Republica Irlanda -9,06%;
ü din Spania -7,79%;
ü din Olanda - 5,65%;
ü din Italia -4,93%:
ü din Polonia -3,95%;
ü din Belgia - 3,04%;
ü din Australia - 2,87%.
Tabelul 3.18
Principalii indicatorii ai cererii turistice in Regatul Unit al Marii Britanii, in anul 2007
Nr. crt. |
|
Sosiri (mii pers) |
Ponderea sosirilor |
Înnoptari |
Cheltuieli totale Mil.lire |
Durata sejurului |
Cheltuieli medii/turist |
Belgia | |||||||
Luxemburg | |||||||
Franta | |||||||
Germania | |||||||
Italia | |||||||
Olanda | |||||||
Danemarca | |||||||
Grecia | |||||||
Spania | |||||||
Portugalia | |||||||
Austria | |||||||
Suedia | |||||||
Finlanda | |||||||
Republica Irlanda | |||||||
Turcia | |||||||
Iugoslavia | |||||||
Elvetia | |||||||
Norvegia | |||||||
Islanda | |||||||
Republica Ceha | |||||||
Polonia | |||||||
Ungaria | |||||||
Rusia | |||||||
Alte tari din Europa de Vest | |||||||
Alte tari din Europa de Est | |||||||
Statele Unite ale Americii | |||||||
Canada | |||||||
Mexic | |||||||
Brazilia | |||||||
Argentina | |||||||
Chile | |||||||
Columbia | |||||||
Venezuela | |||||||
Alte state din America Centrala si America de Sud | |||||||
Hong Kong | |||||||
Malaysia | |||||||
Thailanda | |||||||
Singapore | |||||||
Taiwan | |||||||
China | |||||||
Alte state din Asia | |||||||
Japonia | |||||||
Coreea de Sud | |||||||
Australia | |||||||
Noua Zeelanda | |||||||
Emiratele Arabe Unite | |||||||
Alte state din Golf | |||||||
Arabia Saudita | |||||||
Iran | |||||||
Alte state din Orientul Mijlociu | |||||||
Egipt | |||||||
Israel | |||||||
India | |||||||
Pakistan | |||||||
Africa de Sud | |||||||
Alte state din Africa de Sud | |||||||
Nigeria | |||||||
Alte state din Africa | |||||||
Total |
Sursa: International Passenger Survey, Office for National Statistics. Calcule personale.
Calitatea serviciilor turistice din Marea Britanie se bucura de aprecierea mondiala, obtinand cele mai inalte standarde de evaluare a activitatii turistice la nivel global.
Este interesant sa ierarhizam "generozitatea" turistilor privind cheltuielile pe persoana, tinand cont si de aspectul ca majoritatea acestora poate fi reprezentata si de cei ce presteaza activitate lucrativa. Se poate remarca, astfel:
ü pe I loc - egiptenii, cu 2263 lire/sejur;
ü al II-lea loc -turistii din Arabia Saudita -1634 lire/sejur;
ü surprinzator, China pe locul al III-lea -cu 1238 lire/sejur;
ü Nigeria - 1234 lire/sejur;
ü Columbia -1214 lire/sejur;
ü Rusia -1210 lire/sejur;
ü Pakistan -1129 lire/sejur;
ü Iran -1100 lire/sejur;
ü Turcia -1099 lire/sejur.
Circulatia turistica.
In anul 2007, au sosit in Romania 118 mii turisti si vizitatori britanici, dublul numarului inregistrat in urma cu 10 ani.
Tabelul 3.19
Evolutia sosirilor in Romania, in perioada 2000-2007
Mii pers.
Total | ||||||||
Uniunea Europeana | ||||||||
Regatul Unit | ||||||||
Ponderea in total UE-27% | ||||||||
Dinamica fata de 2000 % | ||||||||
Dinamica fata de anul precedent % |
Sursa:Anuarul Statistic al Romaniei INS 2000-2008 Calcule personale
Figura 3.11
Trendul, in ultima decada, este crescator. Anul 2004 a cunoscut, insa, o scadere, comparativ cu anul precedent, cu 20,3% , influentata in mod direct de indundatiile din Romania. Ritmul mediu anual de crestere a fost de cca. 3,8%.
Anul 2007 a marcat o crestere semnificativa a numarului vizitatorilor britanici in Romania, procentul 2007/2000 fiind de 122,6%. Aceasta crestere a fost determinata de o serie de evenimente, dintre care:
a) teama de atacurile teroriste din SUA a determinat turistii sa se orienteze catre alte destinatii, mai sigure;
b) teama de atacuri aeriene pe zboruri de lunga distanta, i-a orientat pe turisti spre Europa;
c) virusul
SARS din Asia, cu efecte negative pentru
d) cele doua meciuri de fotbal sustinute in Romania in 2007 de doua cluburi renumite, cu suporteri care au calatorit in numar mare la Bucuresti.
În prima parte a anului 2008, numarul de turisti britanici care si-au rezervat vacante in strainatate s-a redus considerabil, la un nivel ingrijorator pentru firmele de turism. Vina a fost aruncata pe vremea buna, din Anglia, in sezoanele precedente, care i-a determinat pe turisti sa-si faca vacanta in tara, pe Campionatul European de Fotbal din dorinta de a urmari echipa Angliei acasa, la TV, si pe tendinta britanicilor de a astepta reducerile. Prin urmare, la inceputul lunii iulie, existau peste 1 milion de vacante nevandute. Tur operatorii au anuntat reduceri masive, in incercarea de a diminua pierderile.
În anul 2008, circulatia catre Romania a britanicilor a fost marcata negativ de:
a) facilitarea calatoriilor catre tari fost comuniste intrate in UE, initierea zborurilor aeriene de catre companiile low cost ( RyanAir, Sky Europe, Easy Jet) spre acestea, orientarea unei parti a turistilor spre destinatii est europene, in special Ungaria, Slovenia, Cehia, Slovacia;
b) cursul de schimb favorabil lira sterlina / dolar, care a favorizat calatoriile catre SUA, in defavoarea celor catre Europa;
c) reducerea
tarifelor de zbor (datorita competitiei) catre destinatiile
la mare distanta , care a diminuat traficul catre Europa (costul
unui zbor direct catre Bucuresti este, acum, comparabil cu costul
pentru destinatii din
Competitia.
Principalii
competitori sunt tarile din zona geografica a Romaniei;
in acest moment, acestea fie au o imagine mai buna (
Principalele atractii in Romania pentru turistii britanici:
ü
Transilvania, orasele medievale,
Manastirile din
ü vacantele combinate Bucuresti - munte, vara;
ü turismul rural si satele traditionale sasesti si din Maramures ;
ü croazierele pe Dunare si Delta Dunarii;
ü programe de schi, cu reinceperea zborurilor charter dupa o intrerupere de 7-8 ani;
ü calatorii motivate de interese speciale si hobby: bird watching, proiectul "animale carnivore mari", drumetii in munti, degustari de vinuri, Dracula, arhitectura etc.
ü touring;
ü evenimente culturale si de afaceri.
Distributia aranjamentelor de calatorie:
ü marea majoritate a aranjamentelor se fac utilizand agentiile de turism si tur operatorii;
ü exista un ritm ascendent pentru rezervarile prin internet, atat pentru zboruri, cat si pentru cazari ( mai ales in Bucuresti);
ü se manifesta interes in contactarea directa a hotelurilor, prin telefon sau e-mail, desi sunt inca probleme semnalate in zona operativitatii si sigurantei confirmarilor.
Principalele destinatii ale fondurilor de promovare alocate Biroului National de Turism al Romaniei de la Londra:
. participarea la targuri si expozitii;
. informarea pietei, atat a persoanelor fizice cat si a firmelor;
. activitati de Relatii Publice;
. colaborarea la actiuni promotionale, organizate in comun cu parteneri din Marea Britanie.
În ciuda elementelor care au o influenta negativa asupra fluxului de turisti din Marea Britanie catre Romania, se poate estima ca, in conditii normale, in afara unor evenimente negative, imprevizibile, printr-o strategie de preturi atractive, prin pachete cu programe turistice inedite si prin cresterea standardelor de calitate a serviciilor, interesul britanicilor pentru oferta turistica romaneasca va continua sa creasca, in urmatorii 2-3 ani.
CONCLUZII |
Din analiza activitatii turismului intern al rezidentilor au rezultat urmatoarele aspecte:
ü in anul 2007, in Marea Britanie s-au inregistrat 123 mil. de calatorii ale rezidentilor, totalizand 394 mil. de innoptari; cifra cheltuielilor a fost de 21 mld. lire;
ü sarbatorile reprezinta principala modalitate de a calatori (62% din total calatorii), avand o contributie importanta in volumul innoptarilor (71%) si al cheltuielilor (66%) realizate;
ü vizitele la prieteni si la rude in calatoriile de vacanta reprezinta 19% din total, dar cheltuielile au, desigur, o pondere mai mica;
ü turismul de afaceri si plecarile la locul de munca sunt motivatiile fiecaruia al 7-lea calator (15%), determinand o pondere a innoptarilor de 12%; cheltuielile acestora reprezinta peste o cincime (21%) din totalul cheltuielilor din turism;
ü excursiile la prieteni si rude sunt mentionate frecvent, in mai mult de 4 din 10 calatorii (44%). În acest procent sunt incluse nu numai vizitele, ci si vacantele de sedere la prieteni si rude; cheltuielile, in cazul acestor situatii, reprezinta 24% din total, ceea ce denota costuri mici;
ü structurile de cazare specifice turismului sunt utilizate doar de 55% din rezidenti, insa cheltuielile acestora reprezinta 74% din total;
ü hotelurile, motelurile si casele de oaspeti sunt principalele structuri de cazare, folosite de catre 32% din turisti; acestia au contribuit la realizarea a 24% din innoptari si 46% din cheltuieli;
ü "self catering-ul" in apartamente inchiriate este utilizat de 17% dintre turisti, in special in cazul unor sejururi cu o durata mai mare, acestea reprezentand 26% din total innoptari) si 20% din cheltuieli;
ü ca principal mijloc de transport, masina este preferata/utilizata de 74% din turisti;
ü agentiile de turism sunt solicitate de doar 47% dintre turisti, ca urmare a deplasarilor la prieteni sau rude;
ü 39% dintre turisti prefera orasele mari, 24% orasele medii, 21% orasele mici; 19 % sunt atrasi de zonele rurale.
Din analiza activitatii turismului "incoming" au rezultat urmatoarele aspecte:
ü ierarhizarea ponderii sosirilor in Marea Britanie dupa provenienta turistilor evidentiaza ca, din Statele Unite ale Americii, au fost inregistrati 10,83% din total, din Franta 10,38%, din Germania 10,30%, din Republica Irlanda 9,06%, din Spania 7,79%, din Olanda 5,65%, din Italia 4,93%, din Polonia 3,95%, din Belgia 3,04% si din Australia 2,87%;
ü calitatea serviciilor turistice din Marea Britanie se bucura de apreciere mondiala, obtinand, mereu, cele mai inalte standarde de evaluare;
ü in privinta cheltuielilor pe persoana, tinand cont de faptul ca majoritatea celor evidentiati de datele statistice poate fi reprezentata si de cei ce presteaza activitate lucrativa, pe durata lunga, au rezultat urmatoarele: pe I loc - egiptenii, cu 2263 lire/sejur, pe al II-lea loc turistii din Arabia Saudita, cu 1634 lire/sejur, surprinzator chinezii pe locul al III-lea, cu 1238 lire/sejur, nigerienii, cu 1234 lire/sejur, columbienii, cu 1214 lire/sejur, rusii, cu 1210 lire/sejur, cei din Pakistan, cu 1129 lire/sejur, din Iran, cu 1100 lire/sejur si din Turcia, cu 1099 lire/sejur.
Din analiza cererii turistice a britanicilor pentru Romania s-a evidentiat ca:
ü in anul 2007, au sosit in Romania 118 mii de turisti britanici, dublul numarului inregistrat in urma cu 10 ani;
ü trendul, in ultima decada, este crescator; anul 2004 a cunoscut o reducere, comparativ cu anul precedent, de 20,3% , influentata direct de indundatiile din Romania. Ritmul mediu anual de crestere a fost de cca. 3,8%;
ü anul 2007 a marcat o crestere semnificativa a numarului vizitatorilor britanici in Romania (122,6%, fata de 2000);
ü principalii competitori sunt tarile din zona noastra geografica care, in acest moment, fie ca au o imagine mai buna ( Bulgaria), fie au avantajul de a fi si ele membre UE , ceea ce da incredere turistilor in respectarea standardelor UE de calitate; in general, acestea se bucura si de o varietate mare de oferte attractive si competitive pentru zboruri.
Principalele atractii in Romania pentru turistii britanici:
ü
Transilvania si orasele medievale, Manastirile din
ü vacantele combinate Bucuresti / munte, in sezonul de vara;
ü turismul rural, satele traditionale sasesti si zona Maramuresului;
ü croazierele pe Dunare si Delta Dunarii;
ü programe de schi, cu reinceperea zborurilor charter, dupa o intrerupere de 7-8 ani;
ü calatoriile motivate de diferite hobby-uri si de interes special: bird watching, proiectul "animale carnivore mari", drumetii in munti, degustari de vinuri, Dracula, arhitectura etc.
ü touring;
ü evenimente culturale si de afaceri.
În ciuda elementelor care influenteaza negativ fluxul turistic din Marea Britanie catre Romania, se poate estima ca, in conditii normale, lipsite de evenimente negative, tendinta se va mentine in crestere, in urmatorii 2-3 ani.
Va fi de un real interes a analiza permanent efectele crizei financiare globale, prin datele ce vor fi puse la dispozitie, cu privire la rezervarile de vacante ale britanicilor pentru anul curent, destinatiile, durata preconizata a sejurului si ofertele de preturi ale agentiilor, atat din Marea Britanie, cat si din tarile traditional turistice, 2009 putand aduce schimbari importante in domeniul turismului, ca si in celelalte domenii ale activitatii socio-economice, la nivel mondial.
BIBLIOGRAFIE |
Baudhuin E., 'Dictionar de economie politica', Editura Economica, Bucuresti 2000;
Biji M., Biji E.M., Lilea E., Anghelache C, "Tratat de statistica", Editura Economica, Bucuresti 2002;
Baron T., Korka M., Pecican E., "Statistica pentru comert si turism", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1981;
Baron, T. , Korka, M. , Pecican, E. , "Probleme aplicative si studii de caz la staaistica pentru comert si turism", Lito. A.S.E., Bucuresti, 1983;
Biji E., Lilea E.,.Vatui M, "Statistica si studii de caz", Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti 2001;
Biji E., Baron T., "Statistica teoretica si economica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996;
Biji E., Wagner P., Lilea E., Vatui M., "Statistica", Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999;
Biji E., Lilea E., "Lucrari aplicative de statistica", Universitatea Crestina "Dimitrie Cantemir", Bucuresti, 1994;
Biji E., Lilea E., Vatui M., Rosca E., Statistica aplicata in economie", Editura Universal Dalsi, Bucuresti ,2000;
Bran Florina, Marin Dinu, Simon Tamara, "Economia turismului si mediul inconjurator" Editura Economica, Bucuresti, 1998;
Capanu I., Anghelache C., "Indicatorii economici pentru managementul micro si macro", Editura economica, Bucuresti, 2000;
Cristureanu Cristiana, "Economia si politica turismului international", Editura Abeona, Bucuresti, 1992;
Firoiu Daniela, "Economia turismului si amenajarea turistica", Editura Sylvi, Bucuresti, 2002.
Ionescu Ion, Ionascu Viorica, Popescu Manoel,."Economia intreprinderii de turism si comert", Editura Uranus, Bucuresti 2002;
Istrate Ion, Bran, Florina Rosu, Anca Gavrila, "Economia turismului", Editura Economica, Bucuresti,1996;
Lupu Nicolae., "Hotelul - economie si management", Editura BIC All, Bucuresti, 1998;
Lefter Viorel, Sanchez, Garcia, Ramos A., "Tendinte contemporane", Bucuresti, Editura Economica, 2001;
Manolescu, Aurel, Managementul resurselor umane", Bucuresti, Editura economica, 2001;
Neacsu Nicolae, "Turismul si dezvoltarea durabila", Editura Expert, Bucuresti, 1999;
Nita Ilie, Nita Constantin, "Piata turistica", Editura ECRAN magazin, Brasov, 2000;
Postelnicu Gheorghe, "Introducere in teoria si practica turismului", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997;
Ray Youell," Tourism- an introduction", Longman,
Snak Oscar, Baron Petre, Neacsu Nicolae,"Economia turismului", Editura Expert, Bucuresti, 2001;
*** Revista Romana de Statistica, numerele 1-12 din anii 1999-2005;
*** Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucuresti, 1998- 2005;
*** Breviarul Turistic 2003-2008, Institutul National de Statistica;
*** www.turism.ro
*** www.insse.ro
UAE In Figures ( UAE Ministry Of Finances );
Al Ain Economic Development And Tourism Promotion Authority;
Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor ( www.Wttc.Com ) ;
Organizatia Mondiala a Turismului ( www.World-Tourism.Org );
WTO, Tourism Highlights, 2002, -2008 Edition;
*** WTO ( Organizatia Mondiala a Turismului ) - Studiul "Comercializarea In Domeniul
Destinatiilor Turistice, Strategii Pentru Era Informaticii";
Enciclopedia Gratuita On-Line, Http://En.Wikipedia.Org/Wiki/Dubai;
UAE YEARBOOK, 2007 ;
https://www.tourismtrade.org.uk/
UMWTO, Tourism Highlights,
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate