Aplicatie practica Turism - Ghid aplicatie practica - Banat

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Aplicatie practica an I Turism

Ghid aplicatie practica

Banat

Drobeta - Turnu Severin

Este resedinta judetului Mehedinti, centrul sau politic, economic, administrativ si cultural reprezentand in acelasi timp asezarea urbana cea mai insemnata din toata zona turistica "Portile de Fier".

Istoria acestui oras incepe a fi scrisa inca din paleolitic. In epoca fierului geto-dacii aveau aici o asezare puternica cunoscuta sub denumirea de "Drobeta". In 118 -119 Drobeta devine municipium si capitala provinciei Dacia Inferior. Drobeta are ulterior retragerii aureliene o istorie zbuciumata cu perioade bune urmate de unele rele dar supravietuind si fiind refacuta de multe ori. Intr-o noua etapa orasul se stinge si eventual dispare (la sfarsitul secolului al VII-lea) sub atacurile migratorilor. Orasul reapare in istorie in 1233 odata cu crearea Banatului de Severin. In 1524 (17 august) a fost cucerita si distrusa complet de turci.

Actul de nastere al actualului oras Drobeta Turnu Severin il constituie decretul dat de generalul rus Pavel Kiseleff la data de 22 aprilie 1833 iar primele constructii au inceput in 1835.. Pacea de la Adrianopol a liberalizat comertul romanesc si a prevazut utilizarea Dunarii ca mare artera de circulatie. In perioada respectiva aceste evenimente localitatea cea mai importanta era orasul Cerneti ai carui locuitori doreau stramutarea acesteia in Campia Severinului din doua motive: inundatiile repetate ale Topolnitei si noile conditii economice ale Dunarii avantajoase unei pozitie pe malul acesteia.

Inginerul Xavier Vilacroz a intocmit planul urbanistic initial pentru Turnu Severin care prevedea o retea de strazi care se intretaiau in unghiuri drepte, cu piete largi si multe spatii verzi dupa modelele apusene. Orasul era proiectat pe terenul din fata piciorului podului lui Traian, impartit in 500 de locuri de casa pentru locuitorii Cernetiului.

Perioada comunista a orasului a urmat modelul clasic de "dezvoltare" care prin construirea unor cartiere-dormitor de blocuri a distrus practic caracteristica targului cochet de granita ce-l capatase in aproape 100 de ani de existenta.

O mare parte dintre atractiile turistice ale orasului au disparut sau au fost deteriorate in ciuda faptului ca s-a trecut la conservarea lor inca de timpuriu. In mod paradoxal regimul comunist, cel care a pus un accent foarte mare asupra originii daco-romane a poporului roman este cel care contribuie la distrugerea celui mai valoros monument roman al Romaniei: Piciorul podului lui Traian precum si a altor monumente romane sau medievale prin construirea lacului de acumulare Portile de Fier II.

Dintre obiectivele turistice cultural - istorice cele care par sa atraga cel mai mare numar de vizitatori si atrag atentia prin valoarea lor istorica sunt: Muzeul Portile de Fier in curtea caruia se afla Piciorul podului lui Traian si Castrul roman Drobeta.

Exercitiu:

Identificati activitati turistice posibil a fi desfasurate in DTS in afara de cele deja vizibile si ganditi o strategie de promovare a lor.

Spatiu util personal

Fig. 1 - Planul orasului Drobeta Turnu - Severin

Sistemul Hidroenergetic National Portile de Fier

Problema navigatiei prin "Portile de Fier" s-a rezolvat in urma construirii Sistemului Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier (SHNPF), un proiect grandios realizat in colaborare cu Iugoslavia. Tratativele construirii au inceput in 1956 cand guvernele celor doua tari au cazut de acord asupra posibilitatii utilizarii potentialului hidroenergetic comun al Dunarii in interesul ambelor tari.

Ansamblul lucrarilor este perfect simetric si se compune din doua ecluze si doua hidrocentrale, intre care se afla un baraj. Pe maluri se afla statii electrice de transformare ce asigura productii foarte mari de energie electrica.

Desi impactul construirii acestui sistem a fost foarte mare si complex la vremea respectiva avantajele construirii lui au avut unele repercusiuni in peisaj. In spatele barajului s-a creat un lac de acumulare imens al carui nivel a crescut in medie cu 30 m si care a acoperit suprafete importante. In urma crearii acestuia au disparut si au fost stramutate orase si sate, au fost acoperite vestigii, monumente ruine, valori istorice si culturale (Drumul lui Traian, cetatea Tri Kule, biserica Svinita etc). Momentul stramutarii apare in memoria comunitatilor ca o trauma si majoritatea persoanelor intervievate au nostalgia vechilor lor locuinte, sate, orase etc. In aceeasi memorie colectiva a comunitatii stramutare apare ca moment de referinta vitala "inainte si dupa".

SHNPF atrage insa atentia vizitatorilor din zona, se impune in peisaj el insusi prin grandoare. La hidrocentrala exista o sectie a Muzeului Portile de Fier in care sunt prezentate cele mai importante si interesante aspecte privind construirea SHNPF. La momentul construirii sale SHNPF a fost dotat cu cele mai moderne echipamente la nivelul Europei.

Spatiu util personal

Fig 2 - Zona Turistica Portile de Fier, harta fizica complexa

Orsova

Orsova ca atractie turistica reprezinta un caz special. In ciuda faptului ca Orsova, vechea localitate de la intrarea in Cazane era o asezare cu o istorie milenara a disparut sub apele lacului de acumulare. Actuala Orsova un oras controversat din punct de vedere turistic este o localitate absolut noua care nu mai pastreaza nimic din vechea asezare. La aproximativ 3 km de actuala asezare, spre vest, se afla locul vechii asezari bine cunoscuta mai intai ca fortareata romana apoi ca municipium, Dierna. Ulterior fortificatiilor romane Orsova a functionat timp de aproape un mileniu ca asezare rurala. Apare apoi ca fortificatie feudala mereu central situata in strategiile militare din zona. In 1524 a cazut sub stapanire otomana ramanand asa timp de peste doua secole fiind ulterior scena a teatrului tuturor manevrelor militare dintre turci si austro - ungari. In 1718 ea trece in stapanirea austro - ungarilor unde va ramane pana la revenirea ei Romaniei in 1919. Orsova capatase atata insemnatate economica, strategica si politica incat Iosif al II-lea a construit aici "Capela Coroanei" in parcul din centrul micului port. In aceasta capela a fost ascunsa coroana Sfantului Stefan (coroana regilor maghiari ce in prezent se afla expusa in Muzeul National de Istorie de la Budapesta), unde a fost descoperita in august 1949. Orsova moderna s-a dezvoltat in secolul XIX ca centru mic economic, vamal, comercial si de trafic naval.

Drama majora a orasului a avut loc la inceputul anilor "70 cand vechea Orsova a fost inundata dupa ce a fost stramutata in actuala vatra. Cele doua Orsove au putine lucruri in comun, poate doar o mica parte din populatie, deoarece tot in Orsova noua au fost stramutati locuitorii satelor Jupalnic, Tufari si Coramnic pe locul carora se afla de fapt stramutata. Noul oras s-a dezvoltat in jurul golfului si este un oras desfasurat sub forma unui amfiteatru deschis catre Dunare, cu arhitectura apartinand realismul socialist. Alaturi de cladirile comuniste si cartierele rezidentiale cu blocuri, in cea mai mare parte a orasului s-au cladit case care imbunatatesc imaginea orasului. Desi a beneficiat de prezenta unui hotel mamut, Hotelul Dierna, nu se poate afirma ca Orsova este un centru turistic in pofida pozitiei sale din cadrul zonei turistice "Portile de Fier" ce i-ar putea conferi functia de nucleu. Realitatea arata ca Orsova nu are un produs turistic bine definit pe piata turistica locala. Ea ramane un punct de legatura si de trecere spre Cazane.

Statiunea geografica Orsova a fost fondat in 1965 de catre profesorul Raul Calinescu, in satul Ieselnita, judetul Mehedinti. Avea scop dublu: cercetare si activitati didactice de teren. Centrul a functionat in Ieselnita pana in 1972 cu 8 angajati: 6 cercetatori si doi asistenti. Pe atunci centrul avea un laborator de biologie si unul hidro-meteo pentru a-si desfasura activitatea de cercetare.

In 1972 statia a fost mutata langa Orsova unde se gaseste si astazi. A mentinut de asemenea cele doua valente: cercetare si didactica.

In acest moment centrul este localizat la sud de oras pe dealul Mosului, la 120 m altitudine, nu departe de varful Cioaca Mica (217 m altitudine). In proprietatea centrului Orsova sunt incluse:

- o cladire principala (200 m², 3 etaje) poate gazdui 87 de persoane

- o sala de mese (100 m²)

- 1525 ha de teren

- un laborator pe malul Dunarii

- o barca

Centrul este inconjurat de paduri apartinand etajului stejarului. Padurile contin quercinee, acaci, mesteacan, liliac, soc. Elementele comune de fauna sunt: vipera, scorpionul, Testudo greaca.

Cladirea principala

Activitatea stiintifica a statiei include studii de calitatea apei si aerului. In prezent centrul are 15 angajati implicati atat in domeniul didactic cat si in activitatile de cercetare.

Spatiu util personal

Defileul Dunarii - Ciucaru

Valea Dunarii in zona "Portilor de Fier" este de fapt un defileul sapat de fluviu transversal in lantul carpatic. Este cel mai lung defileu transversal din Europa.

Se remarca alternanta de sectoare dintre care sectorul "Cazanele Dunarii" este cel mai spectaculos si cunoscut sector din tot defileul Dunarii. Se desfasoara in amonte si aval de bazinetul de la Dubova intre fostele localitati Plavisevita (amonte) si Ogradena (aval). Bazinetul de la Dubova, un subsector putin mai larg, imparte sectorul in doua subsectoare bine cunoscute sub denumirile de: Cazanele Mari (amonte) si Cazanele Mici (aval). Aceste sub-sectoare sunt taiate in calcare si sunt cele mai inguste si cele mai spectaculoase din intreg cuprinsul defileului.

Cazanele Mari au o lungime de 3,8 km, latimea vaii variaza intre 200 si 250 m iar adancimea albiei atinge 45 m. Versantii Cazanelor Mari sunt taiati in masivele calcaroase Ciucaru Mare (316 m) pe malul stang si Stirbatul Mare (768 m) pe malul drept. Desi Dunarea isi taie vale ingusta printre acesti munti josi ei par ca se contopesc intr-o oarecare unitate, iesirii fluviului din zona cristalinului, si strapungerii celei de a treia si mai dificile benzi de calcar din calea sa. Sapandu-si incetul cu incetul drumul prin aceasta bariera a reusit sa creeze un monument al naturii. Chiar la intrarea in Cazane pe fundul lacului a ramas pragul Calinic, care inainte de formarea acestuia, iesea la iveala pe timp de seceta sau iarna bara scurgerea gheturilor si oprea temporar calea vapoarelor. In Cazane fluviul si-a sapat valea intre cei doi versanti masivi, care pe alocuri sunt surplombati.

In aval de bazinetul Dubova se afla Cazanele Mici, desfasurate pe o distanta de 3,6 km unde latimea defileului scade la 150 - 200 m, adancimea depaseste 45m. Cazanele mici au fost daltuite de Dunare de data acesta in versantii Ciucarului Mic (310 m) pe malul stang si Stirbatul Mic (626 m) pe malul drept. Peisajul este la fel de spectaculos, pe alocuri chiar mai spectaculos decat in Cazanele Mari datorita latimii mici a vaii.

Data fiind prezenta calcarelor, in Cazane se desfasoara o serie de forme de relief exocarstic (versanti abrupti, doline, uvalii, lapiezuri) si endocarstic (pesterile Veterani, Ponicova) care nu fac altceva decat sa sporeasca pitorescul zonei.

Pentru Defileul Dunarii cele mai reprezentative si mai importante pesteri sub aspect turistic sunt Gaura cu Musca, Ponicova, Veteranilor.

Gaura cu Musca are o lungime de 254 m si poate fi accesata chiar din soseaua Defileului Dunarii. Accesul si vizitarea sunt limitate de faptul ca pestera nu detine un minim de amenajare fiind neiluminata, lipsita de un drum amenajat si de podete etc. Numele ei este legat de prezenta aici, inainte de formarea lacului de acumulare a mustei columbace (Simulium colombaschense). Este o musca periculoasa atat pentru om cat si pentru animalele din zona, ea fiind supranumita musca - vampir deoarece produce intepaturi si suge sange.

Exercitiu

Pe soseaua dintre Orsova si Moldova Veche numarati statiile de benzina. Observatii? Explicati.

Spatiu util personal

Fig. 3 - Obiective turistice in zona Caras Severin

Moldova Veche

Este o localitate port la Dunare si se afla administrativ in componenta orasului Moldova Noua (cu o populatie de peste 13.000 locuitori, este unul din cele mai importante orase ale judetului. Atestat prima data in jurul anului 1600, din 1956 primeste statutul de oras).

Pe locul actual al localitatii Moldova Veche s-a aflat cetatea dacica Mudava. Langa aceasta romanii au construit un castru, peste care in 1427-1428 se ridica o cetate. In cele din urma cetatea medievala este distrusa de turci in sec. XVII.

In apropiere se afla ruinele unei alte cetati medievale, care se crede ca ar fi la origine resedinta voievodului Glad, pestera Gaura Chindiei, in care s-au gasit desene rupestre si o inscriptie in chirilica, datand din sec. X-XI si rezervatia Valea Mare reprezentata de o padure in care cresc specii mediteraneene si submediteraneene (modreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde creste in mod natural iedera alba, lucerna arabeasca, scumpia etc.

Spatiu util personal

Anina

Pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, zona in care a luat fiinta si s-a dezvoltat orasul Anina era acoperita de paduri virgine

Cresterea cererii de mangal pentru topitoriile din Oravita a determinat autoritatile austriece sa treaca la colonizare aducand din Steiermark si Austria de Sus muncitori care se ocupau cu taierea padurilor si fabricarea mangalului. In 1773 s-a intemeiat Colonia Steierdorf . 15 ani mai tarziu aici se descopera carbunele de o calitate exceptionala, care schimba destinul localitatii si al oamenilor, cei mai multi dintre locuitori devenind minieri. In jurul exploatarilor s-au dezvoltat noi colonii care in anul la 1900 s-au unit intr-o comuna : Steierdorf - Anina declarata oras in 1952.

Termocentrala Anina este un exemplu de modificare antropica a peisajului. Aici muntele a fost taiat la propriu. I s-a indepartat varful, pentru a fi construita o centrala termoelectrica. 4,5 milioane de metri cubi de roca dura au fost date deoparte pentru a fi inlocuite cu 160 de mii de tone de metal.

Spatiu util personal

Resita

Resita este cel mai vechi centru siderurgic al Romaniei si una din cele mai importante centre industriale din sud-estul Europei.

Orasul isi are originile in secolul al XV-lea dar s-au descoperit urme de locuire inca din neolitic. A fost mentionat in 1673 sub numele Reszinitza apoi in 1717 Retziza. Din 1771 a devenit un important centru de prelucrare a metalului. Bazele industriale au fost puse prin construirea de fabrici langa satele Resita Romana si Resita Montana. Este declarat oras in 1925 si municipiu in 1968.

Dupa 1989 Resita a pierdut mult din importanta sa, iar economia a cunoscut un regres considerabil care s-a simtit si in numarul populatiei. Acesta a scazut cu 30 000 de persoane in 7 ani. Combinatul Siderurgic Resita a fost privatizat dupa Revolutie, fiind cumparat de o firma americana care l-a dus la un pas de faliment. Astazi otelariile sunt in proprietatea unei companii rusesti, care implementeaza programe de modernizare. Totusi este greu de crezut ca se va ajunge la importanta pe care o avea combinatul in perioada comunista .

Orasul este divizat de catre localnici in doua areale: Resita de Sus sau Orasul Vechi si Govandari, construit dupa 1965.

Centrul civic a fost renovat in 2006, dar nu este inca terminat. O atractie o reprezinta fantana din centrul orasului care este considerata una dintre cele mai frumoase din Europa, apa schimbandu-si forma in aer. Din nefericire fantana nu functioneaza prea des din cauza consumului mare de energie electrica necesar. Un muzeu al locomotivelor este localizat langa triaj, unde se pot vedea primele locomotive romanesti.

Resita este centrul unei retele turistice care include statiunile de schi de din Semenic, Lacul Gozna, Lacul Secu, lLacul Trei Ape, Garana, Brebu si Valiug

Spatiu util personal

Fig. 4 - Harta orasului Resita

Oravita

Prima atestare documentara (Conscriptia lui Marsigli) dateaza din 1690, dar documente ce atesta mineri in regiune se gasesc inca din 1363

S-a format prin unirea Oravitei Montane cu Oravita Romana. In perioada interbelica a fost resedinta judetului Caras. Aici este cel mai vechi teatru din tara si din sud-estul Europei. Construit in anul 1816 dupa modelul teatrului din Viena pe scena sa s-au perindat trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la Teatrul National Bucuresti, ca si personalitati de seama ca Mihai Eminescu si George Enescu. De asemenea reprezinta prima cladire de teatru din piatra, din sud-estul Europei, ca si prima cladire din Europa luminata cu ajutorul lampilor cu acetilena.

In 1854 se construieste prima linie de cale ferata din tara Oravita - Bazias, iar in 1875 Oravita - Anina, prima linie de cale ferata montana din tara. Strabatand un tinut muntos, cu paduri intinse, este considerata o mare realizare inginereasca chiar si in prezent. Este presarata cu numeroase tuneluri si poduri care ofera un spectacol unic. Este unul din testele cele mai dure pentru mecanicii de locomotive care dau examenul tocmai pe aceasta ruta.

Gara Oravita

Construita in 1849, este prima gara din tara. Principala particularitate a acesteia este plasarea la o anumita inaltime in raport cu celelalte cladiri ale orasului, astfel incat urcarea oamenilor si a marfurilor se realiza cu ajutorul unui ascensor rudimentar, care in prezent nu se mai pastreaza.

Spatiu util personal

Muntii Semenic

Fac parte din grupa sudica a Carpatilor Occidentali, culminand cu Varful Piatra Goznei (1447 m) si Varful Semenic (1445 m) si reprezinta un important nod hidrografic - "castelul de apa al Banatului" - din care izvorasc Timisul, Nera, Barzava etc. In ceea ce priveste constitutia lor geologica, putem separa doua zone cristaline: zona Minis si zona Sebes. Relieful coboara, de la nord de Varful Semenic, pana la Varful Nemanu Mare (1122 m). In regiunea izvoarelor Timisului se gaseste depresiunea Garana, formata prin eroziune diferentiala. In acesti munti nu se intalnesc urme glaciare, ci doar efectele modelarii preglaciare, depresiuni nivale, valuriri si varfuri piramidale. Alaturi de Muntii Semenicului, in aceeasi grupa, se mai gasesc si Muntii Aninei si ai Dognecei, formand nucleul Muntilor Banatului. Intreg acest ansamblu montan formeaza o zona turistica importanta, unde se poate practica un turism complex. In acest areal se afla rezervatiile naturale Semenic - Cheile Carasului si Cheile Nerei - Beusnita, de o mare valoare si frumusete.

Complexul turistic Semenic se gaseste la peste 1400 m altitudine, intre varfurile Piatra Goznei si Semenic, situat intr-un cadru natural atractiv, beneficiind de amenajari pentru sporturi de iarna si cai de acces lesnicioase. In afara unui teleferic, exista drumuri de acces din Resita - Valiug si Slatina Timis - Trei Ape - Garana. Acest al doilea drum face legatura cu linia ferata Timisoara - Bucuresti prin Slatina-Timis, de unde pe soseaua E 70 sunt circa 20 km pana la Caransebes.

Zona Semenic are avantajul unei lungi perioade de zapada, ca si pe Muntele Mic. Sunt destul de putine locuri in tara in care zapada sa persiste, chiar si 6 luni pe an . Turistii gasesc aici un schilift si mai multe partii, iar in ceea ce priveste cazarea, statiunea Semenic dispune de peste 400 locuri de cazare in principal in cabanele Gozna, Nedeea si Semenic, ca si in vilele din zona.

In apropierea statiunii de varf, pe drumul Slatina Timis - Semenic, se mai gaseste o alta grupa de cabane, la Trei Ape si Garana, unde se pot practica si sporturi nautice de vara in jurul lacului de acumulare.

Satele Garana (Wolfsberg) si Brebu Nou (Weidental) au reusit, inca de mult, sa-si afirme functionalitatea lor turistica, in special in asa-zisul turism montan, deoarece locuitorii de origine germana din zona inchiriau, cu multi ani in urma, camere pentru turistii ce veneau acolo, ei fiind primii ce au practicat turismul rural cu esenta montana din Banat. Exista acolo numeroase pensiuni care ofera servicii turistice de calitate. Anual se organizeaza diverse manifestari, printre care un festival de jazz.

Spatiu util personal

Bocsa

Prima atestare documentara a orasului dateaza din secolul XIV. Astfel, in anul 1437 este mentionata localitatea Vasiova sub numele Vazylaw apartinand districtului Capul Barzavei. Orasul Bocsa a luat nastere prin unirea in anul 1943 a comunelor Vasiova cu Bocsa Montana (atestata in 1719), in urma careia a rezultat Bocsa - Vasiovei. O alta atestare documentara este de la 1472 sub numele de Bakcsa, orasul are o istorie zbuciumata fiind ocupat pe rand de turci si austrieci.

La Bocsa s-au aflat pentru intaia oara actualele uzine industriale din Resita, respectiv uzinele Combinatului Siderurgic Resita.

In prezent are o populatie de 16.927 locuitori si este renumit pentru lungimea sa, fiind format din 3 parti: Bocsa Romana, Vasiova si Bocsa Montana

Spatiu util personal

Buzias

Buziasul a devenit oras la inceputul anului 1956, dar a fost declarat localitate balneara inca din anul 1819. Este situat in Campia Banatului, la poalele nord-vestice ale Dealului Silagiu, pe cursul inferior al paraului Valea Salciei, in Depresiunea Buziasului.

Orasul propriu-zis se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre Campia Banatului de Est si dealurile banatene - Dealul Silagiu. Este principala statiune a judetului Timis, care datorita apelor sale figureaza in marile enciclopedii ale lumii, precum aceea a savantilor italieni M. Messini si C.G. Lollo "Aque minerali del mondo" sau "Precis d`hydrologie" a omului de stiinta francez A. Morette.

Redescoperirea zacamantului hidromineral (apa minerala si dioxidul de carbon) s-a produs intre anii 1796 - 1805 avand un rol deosebit de important in evolutia asezarii intrucat in 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat. Valoarea terapeutica a apelor minerale a devenit cunoscuta in scurt timp atat in Ungaria cat si in tarile vecine, Buziasul fiind "locul cel pentru izvoarele cele tamaduitoare si intr-alte stapaniri cunoscute si unde oamenii din locuri insamnate si indepartate se aduna".

Terapia balneara s-a fundamentat de catre medicii Bela Lindenmayr (1809 - 1838) si Gheorghe Ciocarlan (1838-1848). Tratamentele se efectuau cu apele minerale receptate de izvoarele Mihai, Iosif, Notatoriului si Feruginoase. Ca o recunoastere a importantei statiunii, Buziasul a fost, intre 22-26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor si naturalistilor din Ungaria si Transilvania, la care au participat specialisti din Europa si Asia. O alta dovada a prestigiului de care se bucura statiunea este vizita facuta, in septembrie 1898 de imparatul Franz Iosif si mostenitorul tronului printul Franz Ferdinand.

Dezvoltarea ulterioara a statiunii a fost marcata de descoperirea in anul 1903 a stratului acvifer artezian, ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovasculare prin cura externa (bai in apa minerala puternic carbogazoasa incalzita).

Exercitiu:

Intrebati locuitorii din Buzias care este cea mai importanta personalitate a orasului lor. Centralizati si interpretati rezultatele.

Spatiu util personal

Timisoara

Este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis. Numele localitatii vine de la raul Timis, numit de romani in antichitate Tibisis sau Tibiscus. Conform ultimului recensamant din 2002, Timisoara avea o populatie de 336.089 de locuitori. Luand insa in considerare si populatia flotanta neinclusa in statisticile oficiale, populatie atrasa de Timisoara datorita puternicei sale dezvoltari economice, precum si cei aproximativ 40.000 studenti sau cea din zonele rezidentiale din jur, populatia se situeaza in jurul cifrei de 500.000 locuitori, fiind al doilea oras ca marime in Romania dupa Bucuresti.

Pe locul unde se afla astazi Timisoara se crede ca se gasea inca de pe vremea dacilor o localitate numita Zambara. Nu se poate stii cu precizie daca aceasta localitate sau alta, intemeiata de catre romani s-a numit mai tarziu Tibiscum.

Cunoscuta ca Cetate (din 1212), Castrum Temesiense, situata la rascrucea drumurilor comerciale si militare, devenind obiectiv principal al disputei dintre turci si austrieci si mai apoi ravnita de burghezia si aristocratia maghiara, Timisoara s-a dezvoltat urbanistic in jurul nucleului fortificat incepand din sec. XVIII-lea. Intre anii 1315-1323 regele Carol Robert de Anjou isi stabileste in aici resedinta regala.

In 1884 Timisoara este primul oras din Europa cu strazile iluminate electric, iar in 1899 se pune in functiune tramvaiul electric, inaintea multor orase mari din Europa.

Datorita pozitiei sale in vestul tarii, orasul a fost mereu cu un pas inaintea celorlalte localitati ale Romaniei, mai ales in perioada comunista. Ca dovada Revolutia din 1989 a inceput de aici.

Timisoara este considerat de multi printre cele mai frumoase orase ale tarii avand o alura vestica prin parcurile si pietele sale.

In ultimii ani, Timisoara a cunoscut o crestere economica semnificativa, datorata investitiilor straine, in special in sectoare de inalta tehnologie. Intr-un articol din 2005, revista franceza L'Expansion a numit Timisoara 'vitrina economica a Romaniei'[5], referindu-se la numarul mare de de investitii straine, considerate ca o 'a doua revolutie' prin care orasul trece.

Timisoara este un oras multicultural, influentat de diversele comunitati etnice, in special de cea germana, maghiara si sarba, dar si de cele bulgara, italiana, palestiniana si greaca. Mostenirea culturala si diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orasului. Cu cele peste 12 institutii culturale profesioniste, Timisoara este, dupa Bucuresti, al doilea pol cultural din tara din punct de vedere al marimii si diversitatii ofertei culturale. O mare traditie o are teatrul timisorean, care prin cele trei teatre de stat, (in premiera in Europa): Teatrul National, Teatrul German si Teatrul Maghiar, ofera spectacole in limbile romana, germana si maghiara. Cele trei institutii impart aceiasi cladire-simbol cu Opera Romana.

Exercitiu:

Prin aplicarea unui chestionar, identificati care sunt simbolurile orasului Timisoara in opinia locuitorilor sai.

Spatiu util personal

Lugoj

Prima atestare documentara a cetatii Lugoj apare spre sfarsitul secolului al XIII-lea, intr-un document pastrat in arhivele din Budapesta, din care reiese ca regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Intr-o diploma datata 22 august 1376, semnata de Sigismund de Luxemburg, se arata ca cetatea Lugojului a fost donata marilor feudali Ladislau si Stefan Loszonczy. La sfarsitul secolului al XIV-lea, mai ales dupa batalia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunarea deseori, invadeaza Banatul, ajungand pana in partile Lugojului. In ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa si poposeste si la Lugoj, la Hanul Postei, in drumul sau spre Viena.

Prin rezolutia imperiala de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit resedinta Episcopiei Greco-Catolice din Banat. Lugojul a fost resedinta comitatului Caras-Severin din 1881 pana in 1925, cand in urma noii organizari administrativ-teritoriale din Romania a fost creat judetul Caras si judetul Severin, cel din urma cu resedinta la Lugoj pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.

Municipiul Lugoj este al doilea oras ca marime si importanta din judetul Timis. Raul Timis strabate orasul pe o distanta de aproximativ 4 km, impartindu-l in doua segmente.

Spatiu util personal

Caransebes

Intr-un fragment pastrat din comentariile imparatului Traian. In timpul Daciei romane, la sase kilometri de actuala vatra, se gasea castrul roman Tibiscum, iar o diploma a imparatului Vasile II Bulgaroctonul al Bizantului (976-1025) din anul 1020 mentioneaza un "castru episcopal" la Dibiskos - vechiul Tibiscum din timpul romanilor - iar populatia neo-latina, ce traieste la nord si sud de Dunare, apare sub denumirea de vlahi.

Regele Ladislau al IV-lea Cumanul viziteaza cetatea in anul 1289 si revine aici in 1290, cand pe 29 aprilie intr-un document este mentionat numele de Caransebes, aceasta fiind considerata prima atestare documentara a orasului.

In secolul al XIV-lea, cetatea, orasul si districtul romanesc apar sub numele de Sebes. De fapt Caran si Sebes au fost doua asezari distincte de o parte si de alta a Timisului. Numele de "caran" este, probabil, de origine celtica si inseamna "loc de piatra", iar "sebes" este numele unui rau, termen de origine dacica. O alta ipoteza este ca numele orasului nostru era Sebes si adaosul de Caran (Cauran, Caravan, Cavaran) a fost impus de necesitatea de a-l distinge de alte orase cu acelasi nume din tara, Caranul fiind situat la 14 km nord pe locul comunei Constantin Daicoviciu (fosta Cavaran) de azi.

Intre cele doua razboaie mondiale, orasul, fiind un important nod rutier si feroviar, cunoaste o dezvoltare accentuata, ajungand de la o localitate de granita, cu un numar limitat de locuitori (in perioada dominatiei austro-ungare), la o urbe infloritoare care se baza mai ales pe comert , micii mestesugari si zona agricola inconjuratoare.

In anul 1950, s-a renuntat la vechea impartire teritoriala si pentru doi ani, Caransebesul, a fost resedinta regiunii Severin, iar intre anii 1950-1968, a fost si resedinta raionului cu acelasi nume.

In perioada regimului comunist, orasul a fost oarecum defavorizat, mai ales prin stabilirea resedintei judetului Caras-Severin la Resita, desi, din majoritatea punctelor de vedere, Caransebesul ar fi meritat aceasta pozitie.

Spatiu util personal

Culoarul Timis - Cerna

Culoarul se constituie intr-un sector de vale, presarat cu mici defileuri si portiuni mai largite de vale. Cerna s-a adancit intr-o masa mare de calcare, fapt ce domina configuratia vaii prin versanti abrupti, creste semete ca de exemplu Domogledul. In bazinul superior calcarul formeaza doua siruri de inaltimi, unul in partea superioara a Cernisoarei, altul in partea mijlocie, numite de catre localnici fie ciuceve fie geanturi, si insotesc valea cand pe parte cand pe alta.

Strabatand Culoarul Cernei de la izvor spre varsare, peisajul se schimba de nenumarate ori. In amonte de Cheile Cernisoarei valea este aproape de nepatruns pentru ca imediat in aval de aceste chei sa dezvolte o lunca larga - Lunca Cernisoarei - care se intinde pe aproape 3,5 km pana la confluenta Cernei cu paraul Carbunele.

Parca dupa acelasi model al Dunarii prin defileu, Cerna trece printr-o noua gatuire in care peretii se strang usor, intrandu-se in Lunca Iovanului de la confluenta Iovanului cu Cerna, unde versantul stang este mai abrupt si puternic fragmentat, iar cel drept cu un relief mai domol ce cade in trepte spre Cerna. Latimea mica a vaii din aceasta portiune, ca si la "Portile de Fier" a permis construirea unui baraj in spatele caruia s-a format un lac de acumulare care urca in amonte pana la Valea Carbunele. In aval valea se ingusteaza din nou in dreptul confluentei cu Balmosul, un parau puternic ce coboara de sub Varful Godeanu. Curand sirul muntilor se inchide din ce in ce mai mult pentru ca in Cheile Corcoaiei apele sa treaca cu mare greutate. Acest sector este unul dintre cele mai pitoresti din Culoarul Cernei, unde apele vijelioase se izbesc de stanci pentru ca mai apoi intr-un mod aproape nefiresc sa se domoleasca imediat la iesirea din chei, cand valea se largeste.

Culoarul Cernei are aspect de defileu intre gura Olanului si confluenta Cernei cu Belareca, avand versanti asimetrici. Versantul stang este calcaros, abrupt, presarat cu hornuri, chei salbatice si blocuri mari de stanca la baza. Versantul drept este sapat in sisturi cristaline si formatiuni sedimentare mai vechi si calcare dand aspect de contraforturi puternice. In aval de confluenta cu Arsasca, Cerna taie o bara de calcar formand spectaculoasele Chei ale Bobotului, apoi iesind din ele sa-si largeasca iar valea cu versanti de asemenea asimetrici. Fiecare ingustare a culoarului este determinata de fapt de prezenta calcarelor pe care Cerna a fost obligata sa le strapunga, la fel ca si Dunarea, croindu-si un drum mai scurt spre aceasta. Dincolo de ingustarea de la Baile Herculane de la poalele Domogledului, valea se largeste mult pana la confluenta cu Belareca, loc unde se indreapta spre sud.

Valea Cernei se prin pitorescul peisajului dar si prin aportul apelor minerale. In peisajul sau se remarca relieful carstic prin atractii precum: Cheile Corcoaiei, Cascada Bobot, Valea si Cheile Tasnei, Lacul Iovanu, seria de marmite, campuri de lapiezuri etc. Desi la Baile Herculane valea prezinta doua nivele locale de terase in roca spre amonte ea se ingusteaza din ce in ce mai mult astfel incat in dreptul Podului Tasnei (un mic afluent dinspre Muntii Mehedinti) valea formeaza o cascada numita Vanturatoarea de 25 - 30 m inaltime. In spatele podului Tasna se dezvolta la un moment dat un mic sector, CheileTasnei cu pante aproape verticali si surplombati. In amonte de Podul Tasnei si pana la Piatra Puscata (6 km) Valea Cernei capata aspectul unui defileu salbatic cu versanti abrupti.

Spatiu util personal

Baile Herculane

Actuala zona a Bailor Herculane pare sa fi fost populata inca din comuna primitiva conform descoperirilor arheologice din Pestera Hotilor. Baile Herculane reprezinta una dintre cele mai vechi statiuni balneoclimaterice din tara, cunoscuta si folosita mai intai de daci iar mai apoi de romani. Dupa cucerirea Daciei, romanii au acordat o atentie deosebita izvoarelor termale construind aici o mare statiune balneara cunoscuta in tot imperiul si vizitata de diversi demnitari. Constructiile romane tipice bailor lor se pare ca se inghesuiau pe malurile raului in preajma numeroaselor izvoare sulfuroase si fierbinti care tasneau din stanca, pe o distanta de vreo 7 km. Marturie a utilizarii Bailor de aici de catre romani stau monezile si inscriptiile votive emise ca semn de multumire pentru insanatosirea adusa de izvoarele de aici. Se pare ca statiunea purta denumirea de Thermae Herculi ad Mediam.

Dupa retragerea romanilor din Dacia, apele termale de la Herculane au continuat sa fie folosite de localnici timp de secole. Baile au fost foarte bine cunoscute incepand cu secolul XI cand apar in diverse scrieri ca "Baile". Odata cu alungarea turcilor din Banat (1717 - 1718) austriecii trec la o noua organizare teritorial administrativa bazata pe noi planuri economice, politice si militare. Banatul era provincie imperiala condusa de un guvernator. Primul guvernator al Banatului a fost generalul C.F. Mercy care a introdus o serie de reforme profunde in timpul carora a redescoperit baile romane a caror refacere o ordona imediat si care are loc intre 1724 si 1736. Acum intra in functiune primele bai : Baia Apollo , Baia Romanilor si Baia Venera.

In 1769 Imparatul Iosif al II-lea viziteaza personal baile pentru a se asigura de progresul refacerii lor. Anul 1773 reprezinta unul dintre cele mai importante momente din istoria bailor; medicul vienez Crantz efectueaza primele analize ale apelor de aici si le publica la Viena. Lucrarea sa face cunoscute Baile Herculane intregii Europe. Reputatia acestora se imbogateste trei ani mai tarziu ca urmare a studiului lui Stadler. In 1776 la Herculane soseste invatatul Francesco Griselini care a ramas aici timp de 20 de zile si a descris Baile Herculane in lucrarea sa "Istoria Banatului Timisan". Perioadele de reconstruire si dezvoltare a bailor au alternat cu perioade de distrugere datorate razboaielor. Dar adevarata etapa de dezvoltare a statiunii incepe din 1801 cand trece in administratie militara si incep constructiile cele mai durabile care se mai pastreaza si astazi, ele formau nucleul vechi al statiunii. In 1848 N.

Din punct de vedere al atractiei sale antropice statiunea este clar divizata in doua parti distincte: partea veche austriaca cu cladiri frumoase, elegante, adevarate monumente de arhitectura si partea noua caracterizata prin marile complexe hoteliere comuniste de tip industrial care se impun in peisajul zonei contrastand cu stilul partii vechi a statiuni

In ultimii ani ca urmare a declinului inregistrat de turismul balnear si datorita conditiilor speciale de tranzitie economica prin care trece Romania, statiunea Baile Herculane si-a pierdut cea mai mare parte a numarului sau de clienti straini dar si romani. Ca urmare o serie de hoteluri noi au trebuit sa-si diversifice activitatea si s-au transformat in institutii de invatamant superior. Astfel statiunea are azi dubla functie: turistica si universitara.

Exercitiu:

Discutand cu locuitorii, aflati daca stiu de unde vine numele orasului Baile Herculane

Spatiu util personal

Muntii si Podisul Mehedinti

Muntii Cernei nu sunt altceva decat o continuare spre sud-vet a Muntilor Godeanu, insotind Cerna pe partea ei dreapta pe o distanta de aproape 40 km. Ei incep practic la sud de Valea Olanului si se termina la confluenta Cernei cu Belareca. La nord de Valea Bedina, structura geologica a acestor munti este alcatuita din sisturi cristaline ceea ce imprima un aspect mai uniform dand forme mai rotunjite culmilor. La sud de valea cu acelasi nume structura geologica cuprinde: sedimente greso-conglomeratice, eruptive, calcare ce au ca rezultat culmi mai joase si mai scurte dar cu profile abrupte si in trepte. Spre axul Vaii Cernei culmile sunt scurte, fragmentate cu abrupte calcaroase ce adapostesc un intreg arsenal de forme de relief carstic. Altitudinile Muntilor Cernei scad de la nord-est spre sud-vest; de la 1928 m in Varful Dobrii, la 1826 m in Varful Babei, 1733 m in Varful Vlascu Mic, 1512 m in Varful Arjana ajungand la aproape 300 m in culmea Seseminului situata la sud de Baile Herculane.

Muntii Mehedinti se desfasoara oarecum paralel cu cei ai Cernei, pe partea ei stanga, insotind-o aproape in intregime. Altitudinile acestor munti se mentin intre 1000 - 1200 m, numai varfurile lor cele mai inalte depasind aceste valori, ca de exemplu Varful lui Stan (1466 m) si Piatra Closani (1421 m). Inaltimea redusa si existenta unor curmaturi transversale usureaza circulatia peste munte, intre Valea Cernei si Podisul Mehedinti. Structura geologica se caracterizeaza printr-o mare varietate petrografica existenta in zona, fapt ce a dat nastere unei mari varietati de forme de relief, un profil asimetric al vaii, cu pante abrupte spre Valea Cernei si pante mai domoale spre Podisul Mehedinti, unde trecerea este mai lina. In cadrul Muntilor Mehedinti se detaseaza mai multe sectoare cu caracteristici proprii ce genereaza un peisaj pe cat de variat pe atat de pitoresc.

Astfel se detaseaza partea de nord, denumita si culmea propriu - zis a Cernei, desfasurata intre Saua Turcinesii si Valea Arsasca. Aceasta culme este ingusta, are forme rotunjite datorate prezentei sisturilor cristaline si rocilor granitice din care este formata. Suprafetele netede existente sunt legate prin sei mai joase de suprafete ondulate, cum sunt cele de la nord de Cioaca Inalta, in care o serie de mameloane sparg monotonia reliefului.

Fragmentati puternic de apele de suprafata, cu frecvente rupturi de panta, prin care apa cade in mici cascade, versantii abrupti sunt greu accesibili dinspre Valea Cernei, trecerea peste munte putandu-se face numai prin saua de sub Cioaca Inalta de la est de Cerna Sat. Dincolo de Cioaca Inalta culmea isi schimba aspectul datorita barei calcaroase ce se interpune in lungul Cernei, formand seria geanturilor care sunt mici masive calcaroase, ce dubleaza culmea propriu - zis a Cernei. Aici afluentii Cernei au detasat culmi prelungi ce coboara in trepte pana la linia micilor masive calcaroase denumite local geanturi.

Urmeaza apoi suprafata calcaroasa cea mai extinsa din intreaga regiune si care se desfasoara practic intre Varful lui Stan si Varful Domogled. Aceasta suprafata este marginita spre Cerna de un abrupt puternic, de 400-600 m, fiind fragmentata de mai multe vai carstice, precum Plostina, Tasna, Padina Seaca, Jelerau, Ferigari, spre abruptul Cernei, cu chei inguste, greu accesibile. Acest sector montan detine cele mai variate si mai frumoase forme carstice precum: campurile de lapiezuri, doline, polii ce apar in forma unor depresiuni la Beletina, Poiana Cerbului, Poiana Musuroaielor, chei precum cele mai sus amintite, abrupte si creste calcaroase pitoresti, cascade (Rosetu), sorburi, ponoare, pesteri (Pestera Mare de la Soroniste, Pestera cu Pietre, Pestera lui Serba, etc) ce dau Muntilor Mehedinti un caracter de unicat.

Culmea calcaroasa coboara la altitudini de 1 100m si se mentine in jurul acestei valori la sud de Balta Cerbului, fiind formata din mici masive legate intre ele prin sei. Abruptul puternic al acestei culmi este strapuns de vai scurte cu rupturi de panta, pe care primavara se formeaza mici cascade temporare.

Acest peisaj este amplificat de Masivul Domogled (Domogledul Mare - 1105m si respectiv Domogledul Mic - 1 099m) care reprezinta cea mai impunatoare creasta perpendiculara pe Cerna si care este unica prin frumusete. La poalele sale se adaposteste statiunea Baile Herculane.

Relieful zonei turistice "Portile de Fier" se intregeste prin prezenta a doua unitati deja mentionate: Podisul Mehedinti si Depresiunea Drobeta Turnu Severin.

Podisul Mehedinti se afla asezat ca o bordura lata si mai joasa la marginea Muntilor Mehedinti pe care ii continua spre est printr-o trecere usor gradata care se reduce, in medie, la 500 - 600 m, cele mai importante inaltimi intalnindu-se in varful Paharnicului (885 m), Cornetul Cerboanei (803 m), Cornetul Babei (770 m), Chicera Godeanului (772 m), Nevat (714 m) etc. Podisul are o structura petrografica alcatuita din sisturi cristaline la contactul cu muntele, unde se intalnesc si culmile netede strabatute de vai. In partea centrala alcatuirea petrografica se modifica cuprinzand calcare, relieful fiind fragmentat de vai adanci si inguste cu versanti abrupti, greu accesibili (Vaile Topolnitei, Cosustei, Bahnei). Podisul Mehedinti este insa bine cunoscut ca parte integranta a zonei turistice "Portile de Fier" ca urmare a prezentei formatiunilor endo si exocarstice care sporesc pitorescul zonei prin unicitate si frumusete. Aici se intalnesc lapiezurile cu cele mai variate forme, sohodoluri, izbucuri, vai subterane, zatoane (Zatonul Mare, Zatonul Mic), pesteri precum: Pestera Topolnita, Pestera lui Epuran, Pestera Bulba, chei ca cele ale Topolnitei si Cosustei, doline, polii ca cele de la Balta, Izverna, Nadanova, la care se mai adauga podul natural de la Ponoare.

Podisul Mehedinti este flancat spre est de un culoar depresionar de contact ce se largeste dinspre nord spre sud, constituind o zona depresionara bine individualizata alcatuita din mai multe uluce depresionare individuale precum cele de la Brativoiesti, Bala, Craguiesti, Sovarna, Ilovat, Halanga, Malovat, Turnu Severin. Intre ele Depresiunea Turnu Severin este cea mai mare, are un relief cu inaltimi cuprinse intre 50 si 150 m. In aceasta depresiune se afla foarte bine dezvoltate terasele Dunarii ce ii dau depresiunii un aspect general de ses suspendat deasupra fluviului la 40 - 45 m altitudine cu relief usor valurit.

Spatiu util personal

Exercitii independente

Determinarea CIT (centrului istorico - turistic) si CBD (central business district )

a) Centrul istorico-turistic sau CIT ale unui oras

Obiectivul acestui exercitiu este acela de a pune in evidenta relatia stabilita intre istorie si turism. Acest exercitiu este un derivat al unui model geografic britanic cunoscut sub denumirea de "orasul istorico-turistic". Exercitiul are ca finalitate

1) delimitarea arealului istorico-turistic,

2) cartarea arealului istorico-turistic

3) delimitarea arealului istorico-turistic al orasului ..

1) Delimitarea arealului istorico-turistic

Reprezinta primul obiectiv al exercitiului si presupune stabilirea arealului istorico-turistic al orasului studiat. Pentru a efectua acest obiectiv echipele de lucru vor trebui sa-sii defineasca un criteriu de determinare CU CARACTER ISTORIC. Definirea criteriului istoric de determinare se face prin alegerea a 2 - 3 elemente istorice. Odata alese acestea raman stabilite si utilizate constant.

Exemple de elemente istorice utilizate in definirea si stabilirea unui criteriu de derminare:

cladiri vechi (de peste100 de ani)

ruine,

cetati, monumente

institutii istorice

insemne istorice

Definirea criteriului istoric de determinare este un act foarte simplu si are DECI loc prin simpla stabilire a celor 2-3 elemente istorice care sa-l compuna fiind astfel STABILIT. ESTE CRUCIALA APLICAREA SI UTILIZAREA CONSTANZA A ELEMENTELOR SALE COMPONENTE. Elementele componente ale criteriului istoric de derminare pot varia de la o echipa la alta, pot fi adica, diferite, lucru de altfel, acceptabil atata timp cat ele sunt aplicate si utilizate constant si consecvent.

Odata stabilite elementele istorice componente si ASTFEL definit criteriul istoric trebuie delimitat si cartat cu atentie arealul istoric al orasului .. Aceasta activitate presupune deplasarea de-a lungul fiecarei strazi din aria desemnata de cadrul didactic. Atentie, nu toate portiunile centrului orasului vor putea fi decretate istorice (exista si cladiri moderne) conform criteriului stabilit. Va trebui sa produceti o schita de harta suficient de detaliata pentru a arata aceasta realitate.

2)Determinarea arealului turistic al orasului .

Arealul turistic al unui oras reprezinta acea parte a unui oras care este folosita (sau consumata) de catre turisti. A se retine faptul ca in orice oras turistii nu folosesc si nu viziteaza tot orasul , acestia tind sa se concentreze spatial in anumite locatii. Pentru a determina partea turistica a orasului trebuie sa definiti criteriul de determinare a arealului turistic prin stabilirea elementelor turistice de determinare. Exista mai multe moduri de a efectua aceasta activitate. Unul dintre ele ar fi acela de a defini criteriul de exemplu

vizibilitatea/prezenta turistilor intr-o locatie

locatii in care v-ati duce voi ca turisti.

stabilirea unei scale valorice ordinala de 1-5 in care 5 reprezinta "utilizare turistica intensiva" iar 1 reprezinta "absenta utilizare turistica" (aceasta v-ar putea ajuta sa amplasati limita si distributia intensitatii turistice la nivelul zonei centrale a .-ului).

Stabilirea criteriului de determinare a arealului turistic reprezinta o decizie la nivel de echipa de lucru (cand din nou vom avea de-a face cu diferente la nivel de echipe). Lucrul cel mai important este acela de a aplica si utiliza acest criteriu in mod constant si consecvent.

Odata definit si stabilit criteriul turistic trebuie delimitat si cartat cu atentie arealul turistic al orasului . Aceasta activitate presupune deplasarea de-a lungul fiecarei strazi din aria desemnata de cadrul didactic.

3)Delimitarea arealului istorico-turistic al orasului .

Dupa ce ati delimitat deja 2 areale (unul istoric si altul turistic) va aflati in pozitia de a delimita arealul istorico-turistic prin simpla suprapunere a celor 2. Suprafetele care se suprapun si se supun criteriilor voastre reprezinta arealul istorico-turistic al orasului. Reprezentati-l clar si original pe harta sau efectuati o harta separata.

Activitati de finalizare a exercitiului

Comentati forma si marimea arealului istorico-turistic.

Este mare sau mic? Cat din "orasul" istoric coincide cu cel "turistic". Arealul istorico-turistic este compact, continuu sau fragmentat. Ce forma are (circular, alungit, stelar)?

Odata identificat arealul istorico-turistic si facute comentariile mai sus amintite, luati in studiu implicatiile managementul turistic la nivelul orasului. Aspecte de luat in considerare: care si unde se afla cea mai mare intensitate a utilizarii turistice privind utilizarea turistica, unde sunt necesare a fi amplasate organisme manageriale, care sunt implicatiile privind conservarea urbana?

b) CBD - Central Business District

Obiectivul acestui exercitiu este acela de a pune in evidenta spatiul urban cel mai important din punct de vedere administrativ si economic intr-un oras. Acest exercitiu este un derivat al unui model geografic britanic cunoscut sub denumirea de "central business disdtrict determining". Exercitiul are ca finalitate

delimitarea si determinarea arealului economico-administrativ al unui oras.

Acesta se efectuaza din punct de vedere metodologic IDENTIC cu CIT.

2)Perceptia si peisajului urban

Dincolo de abordarea clasica asupra orasului (plan, zone functionale, functii), care se refera la un oras vazut pe harta sau din avion, acest exercitiu propune o abordare din punctul de vedere direct al oamenilor care viziteaza orasul.

Pentru locuitorul sau vizitatorul unui oras, spatiul urban nu se va percepe obiectiv si in totalitatea lui, ci va tine cont de sentimentele si ideile fiecaruia. Studiile de perceptie incearca sa analizeze tocmai aceste pareri ale oamenilor fata de oras.

Aplicatia practica va cuprinde vizitarea a 15 orase. In fiecare dintre ele, fiecare echipa va avea de aplicat unul sau mai multi dintre indicatorii perceptiei peisajului urban de mai jos. Fiecare indicator poate avea valori de la 1 la 5 (5 fiind maxim in sens pozitiv iar 1 negativ). Locul exact in cadrul orasului, modul de aplicare precum si concluziile raman in sarcina dumneavoastra cu conditia de a le explica si motiva. De asemenea includerea unui alt indicator pe care il considerati potrivit este libera si chiar incurajata.

Bibliografie:

Albuleu, I. (1982), Zona Turistic Porile de Fier, Editura Sport Turism, Bucureti.

Alexandru, M. (1981), Valea Cernei- studiu de geografie, Editura Academiei Republicii Badea, L.et al Socialiste Romania, Bucuresti

Badea,L si colab (1981), Valea Cernei. Studiu geografic, Ed Academiei, Bucuresti

Bizerea, M. (1975), "Clisura si Cazanele Dunarii, zona turistica si traseu de circulatie internationala", Lucrarile colocviului de geografia turismului, Bucuresti

Dumbraveanu, D (2004) Zona tursitica Portile deFier- analiza geografica, Editura Universitara, Bucuresti

Negrea, St., Negrea, A (1996), Din Defileul Dunarii in Cheile Nerei, Editura Timpul, Resita

Olaru, M. (1996), Muntii Bantului. Resurse naturale si antropice, Editura Hestia, Timisoara

Olaru, M. (1996), Muntii Banatului. Amenajarea si dezvoltarea turistica, Editura Hestia, Timisoara

Grigore, M - (1990) Muntii Semenic in Muntii Nostri, Ed.Sport-Turism,

www.primaria-resita.ro

ro.wikipedia.org

2005.informatia.ro

www.caransebes.ro

www.buzias.ro

www.primbuzias.rdstm.ro

www.primariatm.ro

www.lugoj.ro

www.primarialugoj.ro

www.hartionline.com

Traseu aplicatie practica

a

Harta orasului Orsova