CONFIGURATIA PIETEI TURISTICE SI ACTIVITATEA

CONFIGURATIA PIETEI TURISTICE SI ACTIVITATEA

In structura mediului la care se raporteaza intreprinderea, piata detine rolul si locul principal, ea fiind conectata la toate celelalte componente ale macromediului. In spatiul pietei, se rasfrang cele mai multe dintre miscarile intervenite in structurile acestor componente si, tot aici, se afla premisele unor astfel de miscari. Prin activitatea desfasurata, intreprinderea va cauta sa-si mentina sau chiar sa-si     imbunatateasca pozitia detinuta la un moment dat.

Abordarea pietei porneste de la continutul ce i-a fost atribuit de teoria economica, respectiv: "categoria economica a productiei de marfuri in care isi gaseste expresia totalitatea actelor de vanzare - cumparare privita in unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara."

Definitia poate fi intregita considerand piata drept "sfera economica in care productia (de bunuri materiale si servicii) apare sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile (solvabile) de consum - sub forma de cerere de marfuri, piata reprezentand sfera manifestarii si confruntarii ofertei si cererii, a realizarii lor prin intermediul actelor de vanzare-cumparare."

Piata globala se infatiseaza ca un imens conglomerat, cu o structura extrem de complexa. O abordare arborescent-descrescatoare a acestei structuri va conduce la delimitarea ei in cele trei sectiuni: piata marfurilor, a capitalurilor si a fortei de munca. O firma, in dubla ei calitate de beneficiar (cumparator) si de ofertant (vanzator), va avea legaturi cu fiecare din aceste piete: atat pentru procurarea resurselor (materiale, financiare, umane) necesare organizarii propriei activitati, cat si pentru valorificarea rezultatelor acestei activitati.

Notiunea de piata turistica nu difera, in esenta, de continutul atribuit pietei in general de teoria economica. Ea poate fi definita ca fiind sfera economica de interferenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica, si cererea turistica, materializata prin consum.

In intregul ei, piata turistica reprezinta o componenta importanta si distincta a pietei marfurilor si serviciilor, inscriindu-se in sfera mai larga a pietei serviciilor. Datorita acestui fapt si datorita naturii activitatilor desfasurate de intreprinderea de turism, care va reflecta o serie de particularitati:

a) oferta intreprinderii de turism este formata dintr-o combinatie de prestatii materiale si servicii, serviciile jucand rol principal;

b) activitatea intreprinderilor de servicii turistice este conditionata de prezenta clientelei. Destinatarul serviciului turistic trebuie sa fie prezent fizic in unitate pentru a receptiona prestatia;

c) productia, distributia si consumul in turism au loc in acelasi timp si chiar in acelasi loc;

d) produsul sau serviciul turistic nu poate fi transportat, stocat si distribuit;

e) serviciul turistic este un bun de consum imaterial, insesizabil.

Piata turistica, conturata de aceste caracteristici ca o piata aparte, cuprinde terenul valorificarii activitatilor unui cerc larg si eterogen de intreprinderi aflate, in majoritatea cazurilor, in raporturi de concurenta unele fata de altele, dar si cu alte tipuri de intreprinderi (producatoare, comerciale, de prestari servicii, etc), fiecare urmarind ocuparea unei anumite pozitii in cadrul pietei totale, care sa ii asigure finalizarea eficienta a produselor si serviciilor oferite spre vanzare. In general, fizionomia pietei turistice este determinata de trasaturile specifice ale celor doua categorii corelative ale sale: oferta si cererea. Aceste doua componente se caracterizeaza printr-o serie de elemente specifice, formate si adaptate in timp, diferite de cele ale marfurilor.

Orice intreprindere de turism apare in cadrul pietei turistice prin produsele sau serviciile prestate. Ea se va confrunta cu cererea turistilor urmarind satisfacerea integrala sau partiala a cererii turistice.

Ansamblul relatiilor, privite in interdependenta lor, formeaza piata turistica totala, iar in functie de o serie de conditii, produsele unei intreprinderi vor viza numai anumite subdiviziuni ale pietei totale, acoperind doar unele zone ale consumului turistic. Asadar, piata intreprinderii de turism poate fi definita prin gradul efectiv sau potential de patrundere in consum a produselor sau serviciilor unor intreprinderi specializate in comercializarea lor.

Produsul unei intreprinderi de turism, exceptand elementele de atractivitate care-l pot particulariza, se intalneste, in majoritatea cazurilor, si in oferta altor intreprinderi. Aceasta este o observatie ce trebuie luata in considerare in studierea pietei proprii pe care si-o delimiteaza produsul turistic.

1.1. CONTINUTUL CONCEPTULUI DE TURISM

Termenul de turism are un continut cat se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite.

Plecandu-se de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare - a se intoarce si turnus - miscare circulara), termenul desemneaza o calatorie (deplasare circulara a oamenilor) cu intoarcere in punctul de plecare (de rezidenta), acesta regasindu-se (cu acelasi sens) in majoritatea limbilor de larga circulatie.

Inca din anul 1942 acesta a fost definit ca fiind « ansamblul relatiilor si faptelor constituite prin deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului lor obisnuit de resedinta, fara ca acestea sa fie motivate de o activitate locrativa oarecare ».

Particularitatile turismului

Incadrandu-se in sfera serviciilor, turismul va prezenta toate particularitatile acestora. In plus, el are si unele caracteristici proprii, cum ar fi :

- sezonalitatea (cererea fluctuanta), amlpoarea si intensitatea sa variind mult de la o perioada la alta (a saptamanii, a lunii, a anului, etc.), fiind strans legate de timpul liber;

- interdependenta produselor turistice, beneficiarul turismului fiind intotdeauna beneficiarul mai multor bunuri materiale si servicii care se leaga (cronologic si cauzal) unele de altele

- nivelul ridicat al costurilor fixe, determinat de caracterul rigid al ofertei si de caracterul nestocabil al serviciilor (de necesitatea inlocuirii stocurilor de produse cu cel de capacitati - de transport, de cazare, etc.).

1.1.2. Dimensiunile pietei intreprinderii de turism

Piata turistica foloseste o seama de criterii si instrumente pentru a-i stabili continutul concret si dimensiunile sale principale. Numai o corecta evaluare a unor asemenea dimensiuni - intre care structura pietei, volumul tranzactiilor, dispunerea acestora in spatiu si repartizarea in timp, tendintele pietei si ritmul manifestarii lor, etc - ofera premisele orientarii judicioase a activitatii economice, raportarii eficiente a intreprinderii la posibilitatile si cerintele pietei.

1.1.3. Structura si capacitatea pietei

Ca subdiviziune a pietei totale, piata intreprinderii de turism se compune din diferite segmente delimitate dupa anumite criterii, ea neavand un caracter omogen.

In functie de caracteristicile elementelor ce motiveaza actul sau consumul turistic, piata turistica a vilei "International" este piata turistica a orasului Timisoara, piata de afaceri a acesteia intercaland-o in piata turismului de afaceri.

In functie de obiectul serviciilor prestate, piata vilei "International" este o piata turistica de circulatie pentru turistii sositi in interes de afaceri, pentru cei in tranzit, care viziteaza orasul Timisoara sau tara.

Piata turistica are componentele: piata serviciilor de cazare, de masa, alte servicii in cazul vilei "International". Aceste componente formeaza impreuna produsul sau pachetul de servicii oferite de vila "International". Raportul dintre aceste componente este determinat de mai multi factori, cum sunt: volumul, structura si modul de manifestare al cererii. Desi se afla intr-o stransa interdependenta, fiecare dintre aceste componente are o evolutie proprie, obiectivul intreprinderii fiind acela al optimizarii raportului dintre ele.

Vila "International" poate constiti o parte a pietei turismului de circulatie, ce cuprinde piata excursiilor interne (directori ai societatilor comerciale, parlamentari, oameni de afaceri, turisti in tranzit), iar pe de alta parte se pot adapta pietei excursiilor scurte (pana in 3 zile) pentru calatori in tranzit, turisti in circuit sau pietei excursiilor medii (de 5-7 zile) pentru aceleasi categorii de turisti si cei care participa la diferite evenimente politice sau culturale din Timisoara.

Din punct de vedere geografic, piata intreprinderii de turism analizata se adreseaza in primul rand clientilor proveniti din alte zone, iar trasarea conturului geografic al pietei acestei intreprinderi se realizeaza invocand distantele pe care turistii le parcurg pana la unitate. In cazul vilei "International", trasarea acestui contur ar include intreaga Europa si chiar si alte zone, dar raza de actiune principala va fi determinata mai ales de mijloacele financiare si rezultatele cercetarilor de piata, ce vor determina promovarea pe piata internationala a produsului turistic oferit de intreprindere. In functie de aria din care isi recruteaza cu precadere turistii, vila "International" reprezinta o piata de interes atat national cat si international.

Examinata global sau in structura detaliata pe segmente, pe o larga arie teritoriala sau pe zone mai restranse ale acesteia - piata trebuie adusa la forma cantitativa de exprimare care sa serveasca intreprinderii drept element de referinta pentru dimensionarea propriei activitati.

Capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul mai multor indicatori, atat valorici cat si fizici. In alegerea lor intervin diferite considerente, intre care sursele de informatii utilizate, raportul cerere-oferta pe piata, scopul cercetarii, etc.

In principiu, indicatorii folositi au drept punct de plecare acceptiunea data pietei si componentelor sale. In acest sens, capacitatea pietei poate fi exprimata prin intermediul dimensiunii ofertei, al cererii sau al tranzactiior pe piata (incasarilor din turism - in cazul nostru). La aceste dimensiuni se vor raporta activitatile de piata ale intreprinderii pentru a-si stabili pozitia sa in cadrul pietei, respectiv, cota de piata.

Dintre acesti indicatori, pentru unitatea de cazare studiata, ar fi potriviti pentru exprimarea capacitatii pietei urmatorii indicatori:

Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, pentru situatia in care cererea este mai mare decat oferta. Acest indicator se va oferi spre stiinta in materialele publicitare.

Volumul incasarilor reprezinta modalitatea la care se recurge cel mai frecvent pentru exprimarea capacitatii pietei. Acest indicator, esprimand rezultatul confruntarii cererii si ofertei, cuantifica dimensiunile pietei efective (reale). Informatiile necesare acestor indicatori se obtin din statistici. ( Tehnica operatiunilor in turism, G. Stanciulescu, 2000)

1.2 FORMELE PIETEI INTREPRINDERII DE TURISM

Orice intreprindere de turism intervine pe piata in special in calitate de prestator de servicii. In aceasta acceptiune, notiunea de piata a intreprinderii se raporteaza la intreprindere numai in calitatea acesteia de ofertanta de produse si servicii turistice.

In tara noastra, intreprinderile de turism au un nomenclator asemanator de prestari turistice. Piata lor difera, in cea mai mare masura prin: amploarea activitatii desfasurate, raporturile in care se afla unele servicii fata de altele, si natura resurselor turistice (elemente de atractivitate).

Pornind de la aceste criterii, exista patru tipuri de piete ale intreprinderii de turism:

1. piata intreprinderii de turism litoral;

2. piata intreprinderii de turism montan;

3. piata intreprinderii de turism balnear;

4. piata intreprinderii de turism cu vocatie sociala.

In cazul studiat, unitatea se incadreaza in categoria piata intreprinderii de turism cu vocatie sociala, mai exact in turismul de afaceri, tranzit si cultural. In perspectiva se are in vedere investirea si intrarea concomitenta pe piata intreprinderii de turism balnear.

1.2.1. Caracteristici ale produsului turistic

Particularitatile pietei in care firma isi desfasoara sau urmeaza sa-si desfasoare activitatea constituie unul din principalele argumente ale optiunii sale. Aceste particularitati se refera la:

dinamica potentialului pietei;

gradul de segmentare al pietei produsului;

ritmul schimbarilor;

exigentele pietei ;

nivelul competitiei.

Piata pe care activeaza unitatea de cazare si alimentatie vila "International" este o piata dinamica, avand un ritm de crestere destul de ridicat. In ultimii ani, aceasta s-a caracterizat printr-o crestere a cererii de servicii de cazare si alimentatie de calitate superioara. De asemenea, piata se caracterizeaza printr-o tendinta mare de segmentare. Ritmul schimbarilor este redus, dar exigentele pietei sunt ridicate. Clientii vor sa beneficieze de servicii de un nivel ridicat de calitate corelate cu un pret acceptabil.

Conducerea unitatii trebuie sa tina seama de particularitatile pietei, adaptandu-se permanent acestora.

. ROLUL DETERMINANT IN DEZVOLTAREA TURISMULUI

Firma opereaza, alaturi de toti ceilalti agenti economici, sub influenta unor factori componenti ai macromediului, care creeaza ocazii favorabile si ridica amenintari la adresa sa.

1.3.1. Mediul demografic

Demografia se ocupa cu studiul populatiei umane din punct de vedere al numarului, densitatii, localizarii, structurii pe grupe de varsta, sex, rasa, ocupatie si al altor criterii. Mediul demografic prezinta un interes deosebit pentru operatorii de pe piata, deoarece el este compus din oameni, iar acestia formeaza piata.

Mediul demografic se refera la populatia situata in zona de activitate a firmei. El intereseaza intreprinderile de orice profil cel putin ca sursa de alimentare a acestora cu forta de munca necesara.

Judetul Timis, ca de altfel, intreaga tara se confrunta cu o puternica tendinta de "imbatranire" a populatiei, datorita scaderii accentuate a natalitatii. Aceasta "imbatranire" a populatiei are ca efect pe termen lung un minus de forta de munca pe piata muncii a judetului Timis. In judetul Timis, precum si in celelalte judete se constata o migratie a populatiei spre tarile dezvoltate economic pentru realizarea unor venituri mai mari.

Populatia estimata a Romaniei la 18 martie 2005 a fost de 21.698.000 persoane, conform datelor preliminare ale Recensamantului populatiei. Numarul mediu al pensionarilor a fost de 6360 mii persoane, la nivelul aceleiasi perioade, in scadere fata de aceeasi data a anului 2004 (6404 mii persoane). La sfarsitul trimestrului II al anului 2005 numarul mediu al pensionarilor a fost de 4563 mii persoane.

Structura populatiei tarii pe sexe este:

48,9 % de sex masculin;

51,1 % de sex feminin.

Pe judetul Timis, totalul populatiei a fost de 688.171 persoane (martie 2005), populatia Timisoarei fiind de 328.263 persoane. Se constata ca populatia municipiului Timisoara reprezinta aproximativ 50 % din totalul populatiei judetului Timis, acest fapt datorandu-se atractiei municipiului Timisoara pentru forta de munca, pentru invatamant, etc.

1.3.2. Mediul economic

Alaturi de populatie, pietele au nevoie si de puterea de cumparare a acesteia. In economie, puterea de cumparare depinde de veniturile curente, de nivelul pretului practicat pe piata, de marimea economiilor, a datoriilor si de posibilitatile de creditare in vederea cumpararii. Trebuie stabilite tendintele majore ale marimii veniturilor si structurii cheltuielilor de consum ale populatiei:

a) Distributia veniturilor

Unul din factorii principali este profitul industrial al tarii. Tara noastra are o economie in curs de industrializare. Alt factor de care depinde distributia veniturilor este sistemul politic, existand tari cu venituri foarte scazute, tari cu venituri scazute, tari cu venituri medii si tari cu venituri ridicate, fapt care determina structura cererii pe piata, dar, indirect, si a ofertei de forta de munca.

Se constata ca fata de anul 2003, in 2004 veniturile din salarii, premii si beneficii au crescut cu 6,9 % in cadrul veniturilor totale, fapt care s-a datorat cresterii salariilor. Veniturile din activitatea pe cont propriu au scazut cu 2,1 %, la fel si veniturile din vanzarea de bunuri, constructii si terenuri (1,3 %), precum si cele din prestatii de protectie sociala (cu 3,5 %), mentinandu-se doar categoria "alte venituri".

b) Structura cheltuielilor de consum ale populatiei in 2004, conform datelor Institutului National de Statistica si Studii Economice din Anuarul statistic al Romaniei 2005 este:

cheltuieli pentru produse alimentare: 55,8 %;

cheltuieli pentru marfuri nealimentare: 23,5 %;

cheltuieli pentru plata serviciilor: 20,7 %.

Indicele pretului de consum (IPC) masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr-o anumita perioada, fata de o perioada anterioara.

Comparativ cu anul 2003, IPC in 2004 arata astfel:

Tabel nr. 1

Indicele pretului de consum

Cea mai mare crestere se constata in cadrul serviciilor.

Produsul intern brut estimat pentru anul 2005 a crescut in termeni reali cu 4,9 % fata de anul 2004 cand a fost de 809533,7 miliarde lei preturi curente. Cresterea a fost determinata in mod semnificativ de marirea volumului de activitate in toate domeniile cu exceptia agriculturii, silviculturii si pisciculturii care a inregistrat o scadere datorita conditiilor climaterice nefavorabile.

Rata anuala a inflatiei in anul 2005 a fost de 22,5 %, consecinta a cresterii preturilor de consum (la marfurile alimentare, marfurile nealimentare si la servicii). Rata medie lunara a inflatiei in anul 2005 a fost de 1,4 %, fata de 2,2 % in anul 2004.

Rata somajului reprezinta raportul dintre numarul somerilor si populatia activa civila.

Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, rata somajului a ajuns, la sfarsitul lunii decembrie 2005, la 8,1 % in raport cu populatia activa civila totala. Tendinta economica a judetului Timis este spre o complexa industrializare. Aici sunt prezente toate ramurile industriei, impunandu-se mari unitati, unele cunoscute de mult peste granitele tarii. Poate, de aceea, in judetul Timis se inregistreaza una dintre cele mai mici rate ale somajului (3,4 % la sfarsitul lunii august 2005).

1.3.3. Resursele naturale

Firma nu poate face abstractie de cadrul natural (relief, clima, resurse) specific perimetrului in care isi desfasoara activitatea. Legatura cu mediul natural este foarte stransa in cazul firmelor al caror obiect de activitate implica valorificarea unor conditii naturale (sol agricol, ape minerale, gaze naturale, minereuri, peisaj turistic), sau cand activitatea economica a acestora poate afecta negativ calitatea mediului natural (poluarea de diferite forme), in lipsa unor masuri de protectie.

Intreprinderea, ca si consumatorul, este plasata intr-un cadru natural determinat, care creeaza anumite constrangeri asupra pietei societatii. Problematica impusa de fenomenul ecologic si protectia mediului poate fi delimitata in trei domenii distincte:

criza materiilor prime si cresterea pretului energiei;

cresterea gradului de poluare;

implicarea la nivel guvernamental, dar si la nivelul societatii, in protectia mediului inconjurator.

Desi in cazul majoritatii intreprinderilor de turism mediul natural, resursele naturale reprezinta motivul turismului, in cazul vilei "International" motivatia principala a calatoriei si sederii in hotel este turismul de afaceri si de tranzit. In acest sens, clientii Vilei Interantional pe langa afaceri pot vizita importante resurse naturale din vecinatatea orasului precum si resursele antropice ale Timisoarei .

1.3.4. Mediul tehnologic

Mediul tehnologic inregistreaza in ultimele decenii o accelerare a ritmului schimbarilor tehnologice, posibilitati de inovare practic nelimitate, diferentierea marimii bugetelor alocate cercetarii-dezvoltarii, cresterea numarului de reglementari in domeniul tehnologic.

In cazul vilei "International" cel mai mare impact il are in domeniul restauratiei si anume a productiei culinare. Restaurantul vilei "International" dispune de unele dintre cele mai noi tehnologii, incepand cu friteuzele pana la cei mai noi roboti de bucatarie.

1.3.5. Mediul politic si juridic

Mediul politic este constituit din ansamblul legilor, organismelor guvernamentale si grupurilor de presiune care influenteaza si limiteaza libertatea de actiune a organizatiilor si persoanelor particulare intr-o anumita societate.

Legislatia in domeniul afacerilor are trei obiective majore:

a) protectia organizatiilor unele fata de altele (protejarea concurentei);

b) protectia consumatorilor impotriva practicilor de afaceri neloiale: comercializarea produselor contrafacute, furnizarea de informatii eronate prin publicitate, inducerea in eroare a consumatorilor prin modul de ambalare, practica unor preturi incorecte, etc;

c) protectia intereselor societatii (reglementarile au rolul de a garanta faptul ca firmele isi asuma raspunderea pentru costurile sociale ale produselor sau activitatii de productie pe care o desfasoara).

1.3.6. Mediul cultural

Mediul cultural este reprezentat da ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si normele care isi pun amprenta asupra comportamentului membrilor unei societati. Cunoasterea mediului cultural este importanta deoarece isi pune amprenta asupra comportamentului de cumparare si de consum.

Mediul cultural se caracterizeaza prin tendinte pe termen lung, orientate spre autorealizare, automultumire si accentuarea laicizarii societatii.