Cererea turistica a statiunilor turistice

Cererea turistica a statiunilor turistice

1.Caracteristici ale cererii turistice

Este cunoscut faptul ca unul dintre motivele care ii determina pe turisti sa se orienteze spre statiunile turistice cu o activitate pronuntat sezoniera este dorinta acestora de a-si petrece vacanta in conditii favorabile de ambianta climaterica si meteorologica.

Este evident, asadar, ca acestea sunt elementele determinante in specificul sezonier al activitatii turistice de pe litoral.

Activitatea turistica in extrasezon este mai redusa, functionand o mica parte din capacitatea de cazare, majoritatea unitatilor fiind inchise si conservate pana la redeschiderea sezonului urmator.

Ceea ce trebuie evidentiat , este faptul ca turistii veniti in aceasta perioada sa efectueze un anumit tratament, sau chiar pentru recreere nu au posibilitati de distractie si de agrement, fiind nevoiti sa isi petreaca timpul liber intr-un mod destul de monoton, ceea ce influenteaza in buna masura starea lor psihica.

Trebuie mentionat faptul ca exista un fenomen de inertie la inceputul sezonului, chiar in luna mai, in ceea ce priveste darea in folosinta dupa perioada de extrasezon a unitatilor de alimentatie publica si agrement.

Toate acestea duc evident la scaderea gradului de atractivitate a statiunii, la o eficienta economica mai redusa. Nu se poate vorbi, deci, de atragerea turistilor in extrasezon, cu scopul de a-si petrece vacanta, fara a beneficia de tratament balnear.   

Pe langa aspectele caracteristice ale dispersarii in spatiu a fluxurilor turistice, in sezon si extrasezon, se remarca frecvent si o repartizare inegala in timp a cererii de servicii turistice, care in diferite zone de interes turistic se soldeaza cu o concentrare pronuntata a sosirilor de vizitatori in anumite perioade ale anului si respectiv diminuarea sau chiar sistarea afluentei turistice in alte perioade.

Aceste variatii sezoniere, cu serioase implicatii economico-organizatorice, sunt caracteristice si specifice activitatii turistice de pe litoral.Variatiile sezoniere constituie de fapt una dintre caracteristicile principale ale turismului modern.

Se poate constata ca intreaga activitate turistica a litoralului romanesc al Marii Negre este concentrata intr-un singur sezon limitat ca durata la perioada iunie-septembrie.Aceasta concentrare a activitatii turistice este strict specifica litoralului.

Specificul sezonier al activitatii turistice de pe litoral are mare implicatii atat din punct de vedere al organizarii, dar mai ales din punct de vedere economic.

Este semnificativ in acest sens faptul ca durata de recuperare a investitiilor pe litoral este mult mai mare decat a restul investitiilor turistice din tara. Acest efect economic negativ este evident, avand in vedere faptul ca perioada de functionare a infrastructurii este foarte scurta, de circa 4 luni pe an. In plus, plafonul cheltuielilor pentru reparatiile anuale atinge un nivel destul de ridicat din cauza unei uzuri avansate ca efect al exploatarii intense si de scurta durata, sau a factorilor naturali (mediul umed si sarat).

Un alt aspect al influentei de ordin economic se refera la personalul angajat, reprezentand forta de munca necesara desfasurarii activitatii turistice. Este vorba despre permanentizarea personalului, care, in cazul litoralului, ridica mari greutati. Astfel, in afara de volumul de munca mare la deschiderea si inchiderea statiunilor, se adauga si cheltuielile ocazionate de contractarea lucrarilor de reparatii (zugraveli, izolatii etc.) cu tertii.

Echipele de meseriasi angajati permanent nu pot face fata volumului de lucrari necesare in perioada de extrasezon, cu toate ca numarul lor ar fi suficient in cadrul unei activitati desfasurate continuu, in tot cursul anului, prin esalonarea lucrarilor in timp si pe obiective.

Tot legat de efectivul de personal angajat, nu s-au gasit inca solutii eficiente pentru folosirea acestui personal permanent in perioada de extrasezon. Astfel, personalul administrativ, cat si managerii de hotel , sefii de unitati de alimentatie publica sunt redistribuiti cu salariu tarifar de incadrare in toata aceasta perioada, fara sa aduca nici un aport economic societatii.

Rezulta, deci, ca pentru realizarea beneficiilor anuale, pentru amortizarea beneficiilor facute, este necesar sa se compenseze toate aceste cheltuieli in timpul sezonului estival si asa foarte scurt.

Ar fi suficient ca in extrasezon sa fie recuperate aceste cheltuieli, fara realizarea unor beneficii, pentru a se putea conta in sezon pe realizarile efective.

Din cele aratate mai sus, se poate trage concluzia ca prelungirea sezonului estival are o mare importanta economica pentru unitatile hoteliere si de alimentatie publica de pe litoralul Marii Negre.

In ceea ce priveste importanta sociala a prelungirii sezonului, ne putem referi la majoritatea unitatilor hoteliere si in general la intreaga infrastructura care sta nefolosita, care ar putea fi pusa la dispozitia oamenilor pentru tratament si chiar pentru odihna si destindere.

Prin largirea bazei de tratament, avand in vedere posibilitatile oferite de sursele naturale de namol, saruri, aerosoli de mare, si prin crearea unor spatii de cazare incalzite noi, a unor baze de agrement moderne, o mare parte din turistii potentiali ar opta pentru litoralul Marii Negre.

De asemenea, prin crearea de spatii incalzite sub forma unor sali polivalente, piscine acoperite si amenajate cu solarii, sali de sport sau gimnastica medicala, ar fi atrasa si populatia din localitatile apropiate pentru a petrece sfarsitul de saptamana avand in vedere reducerea saptamanii de lucru.

Cu un efort mai eficient s-ar putea organiza chiar manifestari culturale sau stiintifice cu participari din tara sau din strainatate.

2.Metode de atenuare a varfurilor sezoniere

O cale importanta pentru cresterea eficientei economice a activitatii turistice pe litoral o constituie marirea perioadei de sezon, astfel ca aceasta sa depaseasca granita celor 120 de zile, precum si exploatarea corespunzatoare a spatiilor incalzite in perioada extrasezonului.

Prin marirea perioadei de sezon ne referim la lunile mai, septembrie si octombrie, luni in care coeficientul de ocupare a spatiilor de cazare este scazut.

Pentru folosirea eficienta a spatiilor de cazare in aceste perioade, s-ar putea realiza doua variante. Prima varianta e utilizarea capacitatii tuturor statiunilor, deschizand si inchizand treptat unitatile pe masura sosirii (respectiv plecarii) turistilor. A doua varianta este utilizarea la incarcatura maxima a anumitor statiuni, in mod esalonat, in primul rand cele care au spatii incalzite.

Prima varianta prezinta unele dezavantaje in sensul ca ofera posibilitati limitate de agrement, ceea ce influenteaza buna dispozitie a turistilor, mai ales cu timpul nefavorabil. Are insa avantajul ca personalul poate fi ocupat chiar la un volum redus de activitate.

A doua varianta este mai avantajoasa si din punct de vedere economic, dar numai pentru acele statiuni care sunt deschise, ea oferind posibilitatea de a se utiliza integral mijloacele de agrement.

Necesitatea pregatirii sezonului este determinata de considerentele economice impuse de foarfeca tarife-cheltuieli. Astfel apare necesitatea reducerii pe cat posibil a cheltuielilor conventional-constante pe fiecare unitate.

Analizand factorii care influenteaza prelungirea sezonului turistic, se pot clasifica in doua categorii distincte. Prima categorie cuprinde factorii exogeni: venitul national si individual, structura consumului populatiei, structura socio-profesionala a populatiei, gradul de urbanizare, volumul de timp liber, structura si calitatea ofertei turistice primare. A doua categorie sunt factorii endogeni: masuri economico-organizatorice, politica de preturi si tarife, politica comerciala, publicitate si informare turistica.

Factorii exogeni au o actiune generala asupra prelungirii sezonului turistic pe litoral si nu pot fi influentati prin masuri luate de catre conducatorii hotelurilor si restaurantelor din Eforie Nord si Sud.

Dorinta omului de a cunoaste din ce in ce mai mult se extinde si in sfera turismului, determinand populatia sa apeleze tot mai mult la serviciile acestuia.

In conditiile unei civilizatii din ce in ce mai avansate, gradul de urbanizare va fi mai ridicat, multe localitati rurale se vor transforma in orase, fapt ce va influenta negativ linistea, aerul curat, gradul de aglomerare, si desfasurarea activitatii oamenilor in bune conditii.

Apare deci necesitatea de a evada din acest mediu, fie pentru destindere si odihna, fie pentru refacerea sanatatii. Acest lucru va fi posibil cu atat mai mult cu cat s-a trecut la reducerea saptamanii de lucru la cinci zile, deci la cresterea volumului de timp liber. Oamenii au posibilitatea, chiar in afara concediului de odihna anual, sa-si rezerve doua zile pe saptamana pentru destindere, efectuand excursii in zonele preferate , in functie de posibilitatile bugetare proprii.

Spre deosebire de ceilalti, singurul factor lipsit de o structura dinamica, este oferta turistica primara. In cazul litoralului, aceasta se refera la mare, plaja, namol, aerosoli.

Daca ne referim la perioada de extrasezon nu putem vorbi de mare si plaja, in schimb se poate vorbi de valorificarea in conditii optime a namolului, apelor minerale, aerosolilor marini, intr-un cuvant, a posibilitatilor de tratament balnear.

Tinand seama de influenta generala a tuturor factorilor analizati mai sus, se poate arata cum societatile de turism de pe litoral pot influenta, prin forte proprii, optiunile potentialilor turisti.

Astfel, prin masuri economico-organizatorice luate de Ministerul Turismului, ce poate intari si dezvolta infrastructura, poate spori gradul de atractivitate a obiectivelor turistice, se pot diversifica serviciile, venind astfel in intampinarea gusturilor si preferintelor diferitelor segmente de turisti.

De asemenea, printr-o politica comerciala adecvata, se pot diferentia tarifele, dand posibilitatea tuturor categoriilor de oameni, si in special a celor cu un venit sub medie, sa beneficieze de odihna si tratament in conditii asemanatoare celor din timpul sezonului estival. Diferentierea tarifelor nu trebuie sa presupuna insa conditii inferioare de cazare si masa, ci lipsa conditiilor naturale din timpul verii. Mai mult, aceasta lipsa a conditiilor naturale trebuie compensata de imbunatatirea confortului, a sejurului in general.

Toate aceste masuri luate de Ministerul Turismului si de statiunile de pe litoralul Marii Negre trebuie popularizate, printr-o informare larga a oamenilor, prin toate mijloacele posibile, astfel incat sa trezeasca dorinta de a vizita si a beneficia de conditiile create in cadrul zonelor turistice preferate.

3.Actiuni de publicitate turistica privind perioada de extrasezon

Dupa 1999 turistii zilelor noastre, ale economiei de piata, au devenit clienti mai bine informati, mai bine pregatiti profesional, mai exigenti, cu o bogata cultura generala, cu experienta in aprecierea serviciilor, neimpresionati de vorbe amiabile spuse la intamplare, fara un real suport calitativ.

Personalul din societatea turistica ce vine in contact cu turistii trebuie sa descopere la fiecare client in functie de caracteristicile de manifestare ale acestuia.

Serviciile calitative, civilizate si eficiente, se pot realiza numai cu angajati capabili, subtili, buni psihologi, care stiu sa-si puna in valoare maiestria profesionala prin adaptarea comportamentului lor la situatiile particulare create de diferitele tipuri de clienti. In prezent se impune mai mult ca oricand, ca toti lucratorii din sfera serviciilor turistice sa-si ridice necontenit calificarea profesionala, sa invete si iar sa invete, daca vor sa aiba satisfactia deplinei afirmari, atat pentru societatea comerciala, precum si pentru sine.

Societatile comerciale de prestari servicii turistice trebuie in permanenta sa-si faca publicitate prin diferite forme, despre buna calitate a serviciilor prestate si in functie de parametrii redactati mai sus, sa contribuie la realizarea unor filme documentare cu privire la modul de servire, oferta de cazare, patrimoniul cultural din zona, care poate fi vizitat de catre turisti, publicitate privind datele organizarii de targuri, seminarii etc.