ELEMENTE DE BILANT TERITORIAL SI POTENTIAL     TURISTIC DIN STATIUNEA SOVATA

POZITIA IN TERITORIU A STATIUNII SOVATA

Numarandu-se printre tarile europene cu un potential turistic ridicat, Romania ofera celor ce doresc sa o cunoasca nu numai prin varietatea de peisaj natural -in primul rand munte si mare- ci si nenumarate posibilitati de odihna si tratament in vestitele ei statiuni balneare si climaterice ca si numeroase obiective turistice de prim rang, unele fiind marturii ale civilizatiilor milenare romanesti.

Romania are nenumarate localitati cu surse de ape minerale si termale cu calitati deosebite , raspandite pe tot teritoriul tarii, in zone geografice cu conditii climaterice si altitudini diferite. Se poate spune ca Romania dispune de toate principalele categorii de ape cu proprietati medicinale stiintific verificate.

Turismul de tratamente constituie o componenta a ofertei care raspunde unei cereri turistice in continua crestere pe plan intern dar si international. Dezvoltarea acestei oferte in tara noastra pentru acest tip de turism se justifica atat prin calitatile curative ale acestor ape minerale, cat si prin posibilitatile mari pe care le ofera turismului prin cresterea incasarilor. Pentru aceasta sunt necesare actiuni complexe de amenajare si dotare, sub toate aspectele ale statiunilor, pentru a se asigura conditii de inalta competitivitate la activitatile principale -tratament- cat si pentru cele secundare -cazare , alimentatie, agrement, distractie.

Situat in partea central-nordica a tarii , in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume , judetul Mures ocupa o suprafata de 6714 km² si are o populatie de 604000 locuitori. Inzestrat cu un valoros potential turistic , definit de marea varietate a elementelor cadrului natural , de frecventa si varietatea obiectivelor de interes turistic , acest judet se inscrie intre zonele de mare atractiviatae pe plan intern si international . Peisajul natural, montan de tip alpin si subalpin, cel de podis sau depresionar, zona de defileu a Muresului sau relieful ondulat presarat cu lacuri si elestee al zonei de 'campie ' al Transilvaniei, covorul vegetal si bogatia faunistica, obiectivele social-istorice, arheologice si arhitecturale, specificul etnografic si folcloric, statiunile climaterice si balneare, constituie tot atatea puncte de atractie.

Orase importante ale acestui judet sunt: municipiile Targu-Mures si Sighisoara si localitatile Reghin, Ludus, Sovata, Tarnaveni si Iernut. Cadrul natural reconfortant si abundenta exceptionala a vestigiilor de orice fel, care desfata privirile si sufletul tuturor calatorilor, asigura judetului Mures calitatea unei zone de mare atractie turistica.

Una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice din tara noastre, statiune de interes general,se afla in partea de est a judetului Mures in continuarea orasului cu acelasi nume, mai precis in depresiunea de tip subcarpatic Praid- Sovata din E Podisului Tarnavelor. Situata la o altitudine de 475-530 m, statiunea e inconjurata de padurile seculare ce acopera dealurile Ciresului ( 912 m altitudine) la N, Stejarului (649 m) la E, Biches (1080 m) la NV si ale masivului Gurghiu cu varful Saca (1773 m) la NE. Acesti munti vulcanici sunt locul de obarsie al paraielor Sovata si Sebes ce marginesc statiunea spre N si N-E.

Chiar daca suprafata acesteia nu este prea mare (4,08 km²), ca urmare a acestor imprejurimi Sovata pare un veritabil parc in care rasar vile colorate si hoteluri maiestuoase mai ales in ultima perioada.

1.2 CAI SI MIJLOACE DE ACCES IN STATIUNEA SOVATA

Caile de comunicatie au o contributie majora in desfasurarea activitatilor turistice ale statiunii, orientand si canalizand fluxurile turistice spre aceasta zona. Ele au totodata si un rol hotarator in constructia bazelor de cazare si agrement.

Statiunea Sovata fiind amplasata in judetul Mures, deci in centrul tarii, este o zona usor accesibila pentru turistii veniti din toate partile tarii si din strainatate. Ei au la dispozitie urmatoarele mijloace de transport:

    aeriene: aeroportul Targu-Mures, situat la 75 km. de statiune, apoi cu curse;

    feroviare: pe ruta internationala Bucuresti-Brasov- Sighisoara-Cluj-Napoca-Oradea (magistrala 300), din gara Sighisoara exista autobuze spre Sovata. Tot cu trenul, se poate ajunge la Sovata e la Blaj (4 ore-107 km.) pe directia Blaj-Praid. Pana nu de mult, din Targu-Mures se putea ajunge la Sovata cu trenul care circula pe linia ferata cu ecartament ingust, insa in prezent ea nu mai functioneaza. Din gara Sovata situata la 4 km. de statiune se poate ajunge cu autobuzele care asteapta calatorii veniti cu trenul.

    auto: statiunea este accesibila:

pe DN 13A Odorheiul Secuiesc prin Corund si Praid (43 km.);

de la Sighisoara (E15) sau de la Targu-Mures pana la Balauseri (35 km. sau 20 km.) de unde se ajunge pe DN 13A la Sovata (53 km.);

pe Dn 15 sau pe DN 15A pana la Reghin, apoi pe drumul modernizat pana la Eremitiu si Sovata (44 km.);

pe DN 12 sau DN 12C pana la Gheorhheni, apoi DN 13B prin Buciu, pana la Praid (54 km.) si DN 13A pana la Sovata (6 km.). Cei ce nu dispun de mijloace auto personale pot apela la cursele regulate Sovata-Budapesta organizate de firmele de transport din Targu-Mures.

1.3 PARTICULARITATILE CADRULUI NATURAL

DIN STATIUNEA SOVATA

Cadrul natural este un factor de atarctiviatate esential in cadrul unei statiuni indeplinind un dublu rol si anume acela de suport material al tuturor activitatilor din domeniul turistic, precumsi cel de motivatie esentiala a acestor activitati. Astfel in cele ce urmeaza vi anliza principalele grupe de obiective apartinand cadrului natural al statiunii Sovata (relief, clima, hidrografia, vegetatia, fauna).

1.3.1 FONDUL MORFOTURISTIC

Fondul morfoturistic se impune prin valentele sale predomonant peisagistice fiind determinat de valoarea stratului litologic asupra caruia au actionat deferentiat factorii exogeni.

In cadrul statiunii intalnim un relief depresionar specific yonei Praid-Sovata, modelata ca o vale de anticlinal si care a luat nastere prin adancirea empirica a Tarnavei Mici. Orientata pe directia N-E, depresiunea este inchisa de dealuri bine impadurite ca dealurile Bichis (1079 m), Laposu (628 m), Sanioara (756 m). La fel sunt si dealurile ce marginesc statiunea : dealul Ciresilor (912 m), ce ofera din punctul numit Lespezi (cota 1519 m) o larga perspectiva asupra depresiunii Praid ;Dambul Rotund (576 m), dealul Serpilor (545 M), Dealul Zoltan (560 m), Culmea Bertului (prin care trece un drum turistic din orasul Sovata pana la fostl lac Tineretului si in continuare la hotelul Tivoli), dealuzl Esoc, iar in continuare Coasta Cerului (651 m-aici se gaseste si releul TV).

Se remarca din punct de vedere peisagistic in cadrul acestor dealuri faneata Locul lui Stefan Schiopul (la N de Dambul Rotund), faneata Povarnisul Doamnei Syabo (la N de Lacul Rosu si Verde) in mijlocul careia sw gaseste izvorul sarat care alimenteaza Lacurile Rosu si Verde faneata Campul lui Zoltan (in S-V DEALULUI Zoltan) care spre sud se termina in niste prapastii abrupte numite Coasta Rupturilor.

Printre padurile de brad, molid, stejar, fag, apar din locin loc pete albe si stritoare care nu sunt altceva decat colturile masivului de sare. Acest masiv ocupa un loc important in cadrul Depresiunii Sovata, de el fiind legate genetic lacurile sarate si in final statiunea balneara. Sarea apare la suprafata sub forma unor samburi sau cute diapire care ajung in contact cu factorii atmosferici, determina uneori alunecari de teren si prabusiri, alteori dizolvarea si prelucrarea carstica a sarii.

De semnalat este si faptul ca acest masiv de sare este protejat de un strat subtire de sol argilos in amestec cu gresie nisipoasa, cristale de ghips si marne, totul puternic framantat si brecifiat. Pe langa formatiunile de natura sedimentara regiunea in cauza, numita si Intre Saraturi, mai este constituita si din formatiuni de natura empirica, ambele formatiuni geologice apartinand neogenului. Rocile de natura empirica reprezentate prin conglomerate, brecii andeyitice (dealul Ciresilor, Creasta Esoc) au un rol deosebit de important in cadrul dezvoltarii statiunii. Ele constituie un teren destul de solid care a permis realizarea edificarilor existente in statiune spre deosebire de sarea si stratele invelitoare care sunt putin stabile si pot provoca alunecari in orice moment.

FONDUL CLIMATO-TURISTIC

Climatul genereaza atmosfera favorabila sau nefavorabila derularii actului recreativ, actionand totodata asupra organismului uman. Ca urmare elementele climatice specifice (temperatura aerului, presiunea atmosferica, umezeala, nebulozitatea, frecventa precipitatiilor si starea lor de agregare, vanturile) fiecare in parte sau ca un tot actioneaza stimulativ sau restrictiv, alaturi de celelalte componente asle fondului turistic, in posibilitatile de practicare a unei anumite forme de turism.

Raportandu-ne la statiunea Sovata se poate observa un climat subalpin, relativ racoros si umed cu ierni blande ferite de vanturi, veri lipsite de caldura excesiva si toamne prelungite si insorite.

Temperatura medie anuala este de 8,6*C, media lunii iulie de 18,5*C, iar a lunii ianuarie de -3,5*C, in tipm ce amplitudinea medie poate atinge valori de 20-24*C (tabel 1). S-a semnalat aparitia inversiunilor de temperatura mai ales in timpul iernii. Primavara si toamna, acest fenomen atrage dupa sine producerea cetii si a inghetului timpuriu de toamna, ori a inghetului tarziu de pimavara, cu efewcte negative in activitatile economice si turistice (impiedecand circulatia vizitatorilor in conditii de siguranta).

Inghetul este foarte frecvent in perioada de iarna, dar el poate sa se produca pe un numar restrans de de zile, atat primavara cat si toamna. Data medie a primului inghet se situeaza spre sfarsitul lunii septembrie, iar a ultimului inghet spre mijlocul lunii mai.

Presiunea atmosferica- ce scade odaa cu altitudinea, este in Sovata de 735 mm HG in ianuarie, 729,6 mm Hg in aprilie. Ca urmare la acsete valori organismul uman reuseste sa mentina volumul de oxigen necesar celulelor fara se faca eforturi prea mari de natura pulmonara si cardiovasculara.

Umiditatea- relativa a aerului oscileaza intre 55-88% avand valori medii de 72% in iulie si 88% in ianuarie. In general ea nu prezinta diferente mari de la o luna la alta. Un alt aspect climato-turistic important este oferit de relatia umiditate-temperatuta, stiut fiind faptul ca atat la temperaturi ridicate cat si la temperaturi foarte scazute, cand umezeala este mare se inregistreaza un confort scazut.

Nebulozitatea-media anuala inregistreaza o valoare de 6 zecimi, cu o maxima-iarna, o minima-vara si o medie anuala de 40 zile cu cer senin si 120zile cu cer acoperit (din cele 10 zecimi in care este impartita, in mod conventional, bolta cereasca sunt considerate zile cu cer senin acelea in care nebulozitatea este cuprinsa intre 0 si 2 zecimi, iar zile cu cer acoperit acelea in care aceasta se situeaza intre 8 si 10 zecimi). Durata stralucirii soarelui insumeaza o medie anuala de 1850 ore.

Tabel nr.1

Mersul temperaturilor medii lunare

Legat de acest aspect al nebulozitatii, de semnalat este faptul ca un cer innourat nu lasa sa patrunda razele solare ziua, ca urmare impiedeca acumularea cu energie calorica a lacurilor, iar noaptea radiatia intensiva. Pe de alta parte, nebuloziatea poate sa joace un rol pozitiv, atenuand intensitatea radiatiei calorice in orele amiezii, iar aceasta numai in cazul in care nu se manifesta excesiv, respectiv cand este constituita din nori subtiri din grupa Cirus.

Precipitatiile atmosferice-frecventa si intensitatea acestora este o consecinta imediata a nebulozitatii care la randul ei este influentata de regimul umezelii aerului, creandu-se astfel o reactie in lant. Prin urmare precipitatiile atmosferice ating in statiune o medie de 750 mm, numarul mediu anual cu precipitatii lichide fiind de 130, iar cel cu strat de zapada de 70 (grosimea medie a acestuia este de 20+25 cm, remarcandu-se un singur strat de zapada in perioada decembrie-februarie). Valoarea cantitativa a precipitatiilor atmosferice difera de la o luna la alta, cat si pe anotimpuri.

Cele mai multe precipitatii cad la sfarsitul primaverii si la inceputul verii si de obicei sunt de scurta durata, in timp ce intervalul noiembrie-martie este cel mai uscat. Din punct de vedere turistic, importanta precipitatiilor se manifesta diferit in functie de starea lor de agregare. In tipm ce precipitatiile lichide (timpul ploios) adauga, pe plan psihologic, un

stres in puls, impiedicand desfasurarea activitatilore turistice, cele sub forma de zapada genereaza nu numai o stare benefica turismului, dar si un substrat aparte utilizat pentru diferite tipuri de agrement (schi, sanius- ca urmare a existentei partiei de schi).

Un alt aspect important este cel legat de influenta pe care o genereaza precipitatiile de vara asupra lacurilor si namolului. Atunci cand ele sunt regulate dau panza de apa dulce izvoarelor de deasupra, ataat de importanta in mentinerea caldurii lor.

Vanturile- bat din sectorul NE si NV circa 100 de zile anual, insa datorita faptului ca Sovata este inconjurata de dealuri intensitatea acestor vanturi este mult diminuata, viteza vanturilor depasind 35 km/h numai in 9 zile. Acestea in functie de temperatura inregistrata fac sa scada senzatia de confort termic (in cazul temperaturilor scazute) sau dimpotriva sa creasca (in cazul temperaturilor ridicate). De asemenea vantul este unul dintre cei mai importanti factori i ceea ce priveste acumularea sau pierderea caldurii lacurilor )evaporarea apei producand scaderea temperaturii).

Aeroionizarea aerul din statiune este curat, foarte bine oxigenat, continand totodata in cantitate mare ioni negativi (mai ales dupa ploaie) care au un rol benefic asupra organismului uman .

Tabel nr.2

Cantitatile medii de precipitatii lunare

Figura 1.1 Cantitatile medii de precipitatii lunare, anuale si anotimpuale din statiunea

Tabel nr.3

Cantitatile medii de precipitatii anotimpuale

Figura 1.2 Cantitatile medii de precipitatii anotimpuale

Toti acesti parametrii meteorologici analizati actioneaza intr-o stransa interrelatie, determinand un climat sedativ si de crutare. Ca urmare a acestuia, sistemul nervos si cel endocrin sunt slab solicitate, organismul nefacand eforturi pentru aclimatizare. El este practic lipsit de contraindicatii terapeutice, indiferent de sezon si vizeaza in special pe cei ce nu suporta stresul factorilor climatici (caldura excesiva, amplitudinile termice, umezeala mare a aerului, intensitatea mai crescuta a curentilor de aer). Se au in vedere in acest sens

Persoanele in varsta care trebuie sa urmeze o cura balneara, dar prezinta si o afectiune cardiovasculara mai avansata;

Copiii cu stari de nervozitate;

Persoanele in convalescenta de hepatita acuta sau cu reumatism particular acut .

Referitor la acest bioclimat mai putem aminti urmatoarele

Numarul de zile cu confort termic in luna iulie, la amiaza, este de 10, iar numarul de zile cu inconfort prin incalzire , de 8;

Stresul bioclimatic-cutanat mediu anual are indicele 12, cu 5 luni relaxante aprilie, mai, iunie,septembrie si octombrie;

Stresul bioclimatic pulmonar mediu anual are valoarea medie de 21, cu lunile aprilie, mai, octombrie echilibrate.

Indicele de stres bioclimatic total mediu anual este de 22 in timp ce indicele climato-turistic calculat pe baza formulei

I = S+ T-5D/5

unde:

S= durata insolatiei in ore;

T= temperatura medie lunara, exprimata in zecimi de grad;

D= durata precipitatiilor, excluzand precipitate in timpul noptii;

I= indicele-climato-turistic.

Este cuprins intre 50-80 . Maxima indicelui apare in luna iulie si august iar minima in ianuarie.

Toate aceste aspecte prezentate la acest capitol ne arata explicit situatia privilegiata a statiunii din punct de vedere climatic. Ca urmare Sovata isi aroga pe drept cuvant si profilul climateric.

1.3.3 FONDUL TURISTIC HIDROGRAFIC

Hidrografia constituie in cadrul statiunii Sovata principala sursa de atractie turistica. Practic daca nu ar fi existat acest potential hidrografic astazi nu am fi putut vorbi despre o astfel de statiune cu caracter unic in Europa. Ca urmare in cele ce urmeaza voi reliefa importanta acestui potential prin detalierea urmatoarelor subcapitole

1.3.3.1 Istoricul valorificarii resurselor hidrografice

1.3.3.2 Prezentarea principalelor elemente hidrografice ale statiunii si a caracteristicilor

lor

1.3.3.3 Importanta balneoterapeutica

1.3.3.1 Istoricul valorificarii resurselor hidrografice

Folosirea apei sarate din aceasta zona la vindecarea unor boli dateaza inca din perioada romanilor, care exploatau sarea din zona Praid-Sovata si o transportau spre Apulum (Alba-Iulia). Insa primul document care aminteste de Sovata ca loc de cura este o scrisoare din anul 1597 a lui Mihail Kornis, prin care acesta pune in evidenta efectele terapeutice ale apei sarate, invitandu-l aici pe Bathori Istvan, din Polonia, pentru tratament.

In secolul al XVIII-lea locuitorii din satul Sovata si din imprejurimi intrebuintau apa sarata pentru a se trata de diferite boli. Astfel ca dupa 1850 incep unele forme de organizare a bailor. In zona pe unde curge astazi paraul Sarat, in aval de lacul Alunis, a fost construit un baraj, formandu-se astfel un iaz, prin dirijarea izvoarelor si paraiaselor sarate aparute din culmile din jur. Acest mic lac s-a numit lacul Iordan sau Alb si a servit multi ani publicului pentru bai pana cand o inundatie provocata de niste ploi torentiale a distrus totul.

In 1873, Ioan Veres, un localnic instarit, a construit un bazin pentru bai reci si sase cabine pentru bai calde la cada pe cursul de jos al paraului Sarat, imediat dupa traversarea actualei strazi M. Eminescu. Asa au luat fiinta baile Ghera, proprietatea lui I. Veres. Ulterior numarul cabinelor a crescut la 12. Apa sarata, avand ca sursa izvoarele din dealurile de sare din jur, era utilizata in cabine pentru bai calde " la putina" (vase scobite in trunchiuri de copaci). Incalzirea apei sarate reci se facea prin amestec cu apa dulce scoasa din paraul Sovata, cu o roata mare de lemn si transportata printr-o conducta (circa 100 m), la cazanul bailor care functiona cu lemne. In bazinul din aer liber, langa care mai tarziu s-a adaugat altul, incalzirea apei sarate se facea la soare.

Curand dupa aceea s-au construit cateva cabine si la lacul Negru. Incetul cu incetul au inceput sa apara case si vile in apropierea acestor bai, oferind gazduire vizitatorilor. Din prima evidenta a acestora rezulta ca in anul 1882, statiunea a fost vizitata de 214 persoane. In 1876 s-a primit autorizatia ca apa lacurilor sa fie utilizata pentru bai, iar in 1884, Sovata a fost atestata oficial ca statiune balneara.

Dupa prabusirea terenului si formarea lacului Ursu si apoi a lacului Alunis, la sfarsitul secolului trecut, oamenii nu s-au mai incumetat sa frecventeze aceasta zona timp de vreo 10ani, viata bailor desfasurandu-se in sat , la baile Ghera. Intre timp natura a lucrat dand nastere fenomenului de heliotermie in lacul Ursu. Acest lucru a fost observat de catre latifundiarul L. Ilies, care in 1893 a inceput sa se ocupe de acest lac care i-a purtat numele un timp. El si-a dat seama ca viitorul Sovatei nu este in sat, ci in partea de sus, de-a lungul culmilor de sare care adapostesc lacurile sarate. Pentru inceput si-a construit o vila mare in apropierea lacului Ursu, ca resedinta de vara. In cativa ani au aparut mai multe vile in jur, dupa exemplul lui.

In urma cercetarilor stiintifice intreprinse asupra lacurilor, constatandu-se ca apa incalzita a acestora poate fi folosita in scopuri terapeutice, au fost construite mai multe cabine pe malul lacului Ursu, Alunis si Negru.

In 1901, dupa obtinerea atestarii de statiune balnear, a fost infiintata statiunea Sovata de Sus (adica statiunea de astazi). In 1902 s-a primit autorizatia ca apa sarata a lacurilor si izvoarelor sa fie folosita in scopuri terapeutice. Astfel in anii urmatori statiunea s-a dezvoltat treptat, ajungand sa functioneze din 1954 tot timpul anului.

1.3.3.2 Prezentarea principalelor elemente hidrografice ale statiunii si a caracteristicilor

acestora

In aceasta zona numita "Intre Saraturi" ( adica intre masivele de sare) se impun sub aspect hidrografic cele 11 lacuri din partea de vest a statiunii (tabel 2). Majoritatea lacurilor sunt de origine carsto-salina formandu-se pe cale naturala. Avem in vedere est sens lacurile Ursu, Alunis, Rosu, Verde, Mierlei, Sarat, Serpilor, Piroska, Bert si Dulce. Acestora li se mai alatura si lacul Ursu de origine antropo-salina, care a luat nastere intr-o mina parasita, datand din vremea romanilor.

Dintre acestea cel mai important si totodata cel mai sarat din statiune este lacul Ursu (502 m ), format intre anii 1870-1880. Pe locul unde se afla astazi lacul era o pasune, iar paraiasele Toplita Rotunda si Auriu, inainte de a se uni in aceasta pasune, dadeau nastere fiecare la cate o balta, cea formata de primul fiind cu apa sarata ce se incalzea de la soare, iar cealalta cu apa dulce si rece. In cea calda oamenii faceau baie in timpul verii pentru a se trata de diferite afectiuni, fapt ce denota cunoasterea calitatii tamaduitoare a apei inca din acea perioada. Paraul care curgea in continuare spre sudul pajistii, format din scurgerea celor doua balti, se pierdea sub culmile de sare.

Apa a sapat sarea din subteran si pasunea a coborat spre est, formand prin prabusire un mare gol. Cele doua paraiase au umplut acest gol si au format actualul lac avand conturul unei piei de urs (de unde si denumirea lui). Acesta are o suprafata de 40.235 m², o lungime de 306 m, o latime maxima de 182 m, adancimea maxima fiind de 18,10 m iar cea medie de 10 m. (tabel 4)

Dupa formarea lacului Ursu, adica dupa ce fenomenul hidric si structura salinitatii s-au conturat, soarele a inceput sa incalzeasca apa sarata din el. Acest lucru a fost observat de oamenii care s-au gandit sa foloseasca apa calda a lacului ca factor terapeutic lucru de altfel confirmat in 1901 de chimistul Kalecinsky care evidentia atunci fenomenul de heliotermie.

Tabelul nr. 4

Caracteristicile morfometrice ale lacurilor din statiune

Fenomenul de heliotermie este o consecinta a efectului de sera, stratul de apa dulce comportandu-se din punct de vedere termic asemenea unui geam. Aceasta se explica prin faptul ca apa dulce de la suprafata lacului, de circa 10 cm. Grosime, care provine din paraul Auriu precum si din precipitatiile atmosferice, primind in timpul zilei o cantiatae insemnata de energie calorica, reuseste sa transmita caldura si stratelor mai concentrate saruri, respectiv cu densitati mai ridicate. Acestea retin caldura si cu trimpul o inmagazineaza. Totodata in aceste straturi concentrate in saruri (100 gr/l la 0-2 m., 200-250 gr/l dupa 2 m.), convectia se face foarte putin simtita, existand totusi fenomenul de difuzie care face ca straturile sa fie incalzite pana la adancimile cele mai mari.

Acest fenomen de difuziune este posibil numai datorita aluviunilor, odata cu depunerea lor avand loc si difuziunea caldurii de la stratele superioare pana la cele inferioare. Astfel temperatura apei merge crescand de la suprafata in adancime, de la 20*C intre 0,10-0,20 m., la 30-40*C la 1-1,50 m. Si pana la 40-55*C la 1,50-2 m., temperatura maxima inregistrata fiind de 70*C in 1898. Sub nivelul de 2 m. Adancime temperatura apeoi scade treptat ajungand la 18-22*C la adancimea de 10-14 m. profunzime.

Caldura odata inmagazinata se pierde foarte greu i cursul noptii, datorita stratului de apa cu concentratie mica in saruri de la suprafata, care joaca rolul de izolator termic, dar si datorita stratului inferior cu densitate mai ridicata care nu permite formarea curentilor de convectie. Referitor tot la acest fenomen de heliotermie s-a constatat ca el este caracteristic primavara si la ia aceasta perioada straturile osmatice si termice ale apei de suprafata fiind amestecate de miscarile scaldatorilor.

Datorita concentratiei mari in saruri si a aluviunilor in suspensie transparenta apei este foarte mica, ea variind de la 1,5 la 2,5 m., iar culoarea este de un albastru inchis. Aceasta culoare se datoreaza si absortiei selective, fiind absorbite mai intai razele rosii si apoi cele violete si albastre, NaCl influentand numai in sensul intensificarii culorii albastre.

O alta caracteristica a lacului Ursu este sinuozitatea malurilor ce se remarca prin prezenta a trei intranduri in partea de sud si prin doua intranduri puternic dezvoltate in partea de nord. Acestea au aspectul unor mici golfuri. Intrandurile din partea sudica au adancimea intre 8 si 12 m., pe cand cele din partea nordica intre 2 si 7 m. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca itea de nord, golful estic este alimentat cu apa si aluviuni de ce doua paraie Toplita si Auriu. Cele din partea de vest prezinta adancimi ceva mai mari, din cauza ca alimentarea cu apa se face printr-un canal de scurgere, din apa lacului Rosu si Verde si deci procesul de aluvionare este mult mai redus.

Lacul se prezinta sub forma unei palnii acoperita cu namol negru pe o grosime remarcabila si cu versanti abrupti. Acestia fac ca lacul sa se incalzeasca mai repede datorita faptului ca razele calorice, care se reflecta di partea tarmurilor, se pierd tot in lac.

Lacul Alunis- la o distanta de 60 m., de coltul sud-vest al lacului Ursu, se gaseste lacul Alunis 8498 m. alt.) de forma unei potcoave , format intr-o deapresiune dolinara tot in anii 1870. Lacul are o intindere de 3670 m², o adancime maxima de 6,4 m., o minima de 3-4 m.si este folosit in scop terapeutic atat pentru apa sa (care uneori este pompata la bazele de tratament) cat si pentru namolul sapropelic de compozitie argiloasa. Se remarca in acest sens strandul de pe malul sudic al lacului. Alimentat de excedentul de apa mai putin sarata a lacului Ursu de care este legat printr-un canal de lemn, surplusul de apa se scurge prin Valea Frumoasa si prin Paraul Sarat spre paraul Sovata. Ca urmare a faptului ca acest canal subteran ce le uneste antreneaza numai straturile superficiale de apa dulce si pe cele mai putin sarate ale lacului Ursu, temperaturile (max. 30*C) si concentratia salina a apei sunt scazute. Malurile sunt putin sinuoase iar cuveta lacului se prezinta tot ca o palnie. Din cauza aluviunilor aduse de pe versanti apa lacului are o culoare galben-verzuie, iar transparenta este foarte mica (0,70 m.).

Lacul Rosu si Verde- de la extremitatea nordica a lacului Ursu spre nord-vest se gaseste o vale lunga de aproximativ 120 m., in care se gasesc doua lacuri mici, legate intre ele lacul Verde, lung de 20 m. si lacul Rosu, lung de 90 m. Ele au luat nastere odata cu lacul Ursu. Lacul Rosu si-a primit numele datorita milioanelor de artemii( Artemia salina- un racusor inferior de cativa milimetrii de culoare rosiatica) care traiesc in apa lui, iar lacul Verde in urma reflectarii in apele sale a vegetatiei de padure. Fundul acestor lacuri este acoperit de un strat gros de namol negru, rezultat in primul rand in urma putrefactiei frunzelor copacilor. Acest namol, folosit in scop terapeutic, este caracterizat printr-un continut ridicat de sulfat de calciu si de fier. El inghite caldura solara si o transmite apoi straturilor de apa de deasupra. Surplusul de apa a acestor lacuri se scurge in lacul Ursu. In directia axei longitudinale a lacurilor caldarea se prelungeste prin grupe de doline, care nu si-au dobandit inca forma lor definita. Ele sunt impodobite de numeroase stanci de sare.

Lacul Negru 501 m. alt.) este cel mai vechi lac (existent) al statiunii Sovata. S-a format in anul 1710 intr-o veche ocna parasita care a fost exploatata inca de pe vremea romanilor ( la nord de aceasta trecea "drumul romanilor"). Ca urmare concentratia salina este destul de ridicata de 193 g/l. intinderea oglinzii de apa este de 3810 m², iar fundul lacului, de forma unei palnii, atinge adancimea maxima de 6,20 m. Schimbari importante legate de aceasta adancime nu s-au petrecut, el neavand nici un afluent care sa ii aduca sedimente. Culoarea apei este verde inchis, iar transparenta ajunge pana la 2,2 m. S-a observat ca la adancimea de 2,30 m. lacul are o coloratie roz, probabil datorita unor bacterii feruginoase ce ar trai aici.

Desi mai putin evident, comparativ cu lacul Ursu, fenomenul de heliotermie se face simtit si in cazul acestui lac, el reusind sa-si mentina temperatura inmagazinata si in timpul anului. Pana la aparitia lacului Ursu, lacul Negru era cel mai important lac sarat din Sovata din toate punctele de vedere. In anii 1980 pe malul lacului functiona sectia de namol din cadrul bazei de tratament al statiunii, insa astazi ea este nefunctionala. Namolul de aici contine o cantitate importanta de sare si substante organice la care se adauga sulfura de fier coloidal, biostimulente, hormoni de natura vegetala, amoniac si hidrogen sulfurat care ofera calitati terapeutice eficiente in tratarea unor afectiuni reumatismale si ginecologice.

Celelalte lacuri (Serpilor, Mierlei, Sarat, Dulce, Bert ,Piroska) sunt reduse ca suprafata si adancime gasindu-se in depresiuni izolate de tipul doliilor si polilor si complectand peisajul lacustric. In general ele sunt intr-o faza foarte inaintata de colmatare si sunt acoperite cu o bogata vegetatie de rogoz, papuris, broscarita etc. Dintre aceste lacuri un aspect interesant il reprezinta lacul Serpilor si lacul Dulce care desi situate pe masivul de sare sunt astazi complet indulcite. Acestea se explica prin faptul ca fundul lor a fost impotmolit treptat de un strat destul de gros de argila, care a izolat complet apa lor de masivul de sare pe care zac. Ca urmare apa a fost indulcita cu timpul prin apele de ploaie si infiltratii.

Lacul Ursu

In statiune exista, pana nu demult, pe langa multitudinea de lacuri saline si un lac artificial de agrement cu apa dulce-lacul Tineretului. Acest lac construit in perioada comunista s-a bucurat de o reala atractie turistica aici putandu-se practica pescuitul sportiv si plimbarile cu barca sau hidrobicicleta. El a fost insa desecat in 14 decembrie 1997 din ordinul primariei Sovata pe considerentul ca o parte din apa dulce de aici s-ar infiltra in lacul Ursu care astfel si-ar fi pierdut in scurt timp proprietatile.

Toate aceste lacuri, prin modul de organizare hidrografica, prin asocierea peisagistica si prin proprietatile lor au o activitate sporita avand consecinte benefice finalitatii actului recreativ.

In cadrul statiunii se gasesc multe izvorase sarate importante din punct de vedere terapeutic. Ele provin din apele de infiltratie care spala masivele de sare. Asemenea izvoare se ivesc deasupra fostelor bai Ghera, acestea fiind cele mai concentrate (27-30%).

Alte elemente hidrografice intalnite in statiune sunt paraiele. Pe versantul de sud, in marginea de est a dealului Cireseriu izvoraste paraul Auriu, care dupa ce parcurge o distanta de 1500 m. se varsa in lacul Ursu. Tot de pe acest versant insa pe marginea de vest izvoraste paraul Toplita, care dupa un drum tot asa de lung se varsa si el in lacul Ursu aproape in acelasi punct ca si Auriul. Apa acestor paraie patrunde in lac si dupa ce impanzeste suprafata cu o patura de apa dulce se scurge mai departe in lacul Alunis de unde iese sub numele de paraul Sarat spre a se varsa in raul Sovata. Un alt parau ete paraul Marta ce trece prin mijlocul statiunii balneare avand izvorul ceva mai spre sud-vest de soseaua ce duce spre paraul Sebes. Acesta se varsa si el in Sovata, apa lui devenind sarata numai de unde primeste micul curs de apa ce vine de la lacul Negru.

Toate aceste paraiase sunt atractive din punct de vedere turistic prin peisajul specific (efectul de margine) si microclimatul pe care il creaza, diversificand valentele peisagistice .

Importanta balneoterapeutica

a)        Actiunea bailor sarate, izvoarelor sarate si a namolului sapropelic asupra organismului

Baile sarate provoaca in primul rand o excitatie a nervilor periferci senzitivi si vegetativi ai tegumentului. Prin aceasta se produce in timpul bailor sarate senzatia de caldura, mancarime si usturime. Ele actioneaza in acelasi timp in mod stimulent asupra elementelor contractile ale tegumentelor.In cel de-al doilea rand s-a constatat ca aceste bai sarate au o actiune benefica aspra circulatiei. Ele produc o hiperemie (in raport direct cu temperatura si concentratia in saruri) delimitata a pielii, ca si baile carbogazoase, insa nu intr-un mod atat de pronuntat. Prin retentia vremelnica a sangelui la periferie se produce o descongestionare a organelor interne, indeosebi a celor abdominale care inmagazineazaa cantitatile cele mai mari de sange din corp.

S-a mai observat o urcare a calciului si a fosforului in sange la copii si adulti, precum si o dezvoltare mai progresiva a copiilor intarziati in crestere, toate acestea in urma unor cure de bai sarate la Sovata. Efectului termic i se adauga efectul mecanic, forta de impingere in sus a apei fiind in functie de concentratia in saruri (de exemplu

un om cu greutatea de 70 kg. cantareste in apa dulce 7,9 kg., iar in cea sarata cu concentratie de 200 g⁰/₀₀ doar 2,8 kg.). Ca urmare se poate realiza o mobilizare foarte usoara a ariculatiilor, favorizand kinetoterapia in boliile reumatismale.

Izvoarele cu aploruro-sodica din statiune sunt benefice atat pentru cura externa,

aceste ape continand cantitati importante de substante cu proprietati hormonale, cat si

pentru cura intena. Referitor la cura interna s-a constatat ca aceste ape au proprietatea

de a stimula secretia stomacala a bolnavilor cu acid gastric redus precum si functia

glandelor suprarenale (adrenalina), care la randul ei activeaza functia glicogenetica a

ficatului. O alta actiune benefica a acestor ape este cea asupra mucoaselor. Aceasta

se produce prin gargarisme, inhalatii, irigatii vaginale si mai rar prin spalaturi

stomacale si intestinale cu ape sarate putin concentrate. La locul de contact se

produce o hiperemie mai puternica decat asupra pielii, prin aceasta secretia mucoasei

este marita, mucozitatile se elimina mai usor, epiteliile vechi se descuameaza,

regenerarea celor noi este stimulata. In cazul inhalatiilor facute la aparate, aceste

particule patrund pana in branhiole sau chiar pana in alveolele pulmonape. Efectul

este marirea secretiei dizolvand in acelasi timp si mucozitatile, eventual puroiul,

curatand mucoasele si regenerand epiteliile.

Tot la fel de de important, din punct de vedere terapeutic, ca si apele sarate este si

namolul sapropeli, intens mineralizat, bogat in sulfura de fier si clorura de sodiu. Prin tratamentul cu namol se obtine un efect benefic asupra sistemului nervos vegetativ, capacitatii de aparare a organismului si asupra stimularii circulatiei.

b)        Indicatii terapeutice si contraindicatii:

Indicatii terapeutice

1.Afectiuni ginecologice: inflamatii cronice ale uterului si organelor anexe, calpite si crvicite cronice, vulvovaginite cu tendinta de cronicizare, celulite pelviene cronice, stari pre si post operatorii ale aparatului genital, insuficienta ovariana si testiculara, hipoovaria puberala, sindromul ovarian de menopauza, amoneree secundara etc.

2. Afectiuni reumatismale- spondiloza cervicala, lombara, dorsala, artroze(sold, genunchi), tulburari de sciatica a coloanei verticale, astralgii dupa reumatism articular acut, bursite, preartite etc.

3. Afectiuni neurologice- pareze si raralizii periferice ale membrelor, sechele dupa polineuropatii(nevralgii), debilitate in convalescenta etc.

4. Afectiuni posttraumatismale ale sistemului locomotor- artroze post-traumatice ale membrelor superioare si inferioare, redori articulare, sechele musculare, edeme restante, tuberculoza osoasa si articulara inchisa, artrite etc.

5. Afectiuni cardio-vasculare- insuficienta venolimfatica cronica, limfedem cronic congenital, acrocianoza, boala Raynaud, boli de inima si artere etc.

6. Afectiuni respiratorii- resturi inflamatorii si aderente dupa pleurite si peritonite, limfodenite bronhiale, catarele cailor respiratorii etc.

7. Boli asociate-boli metabolice, hipoclorhidria si anaciditatea gastrica, enteritele si calitele, constipatiile cronice usoare, boli ale aparatului urinar, nevroza asterica, tulburari endocrine etc.

Containdicatii terapeutice toate bolile acute, tuberculoza pulmonara, bolile aparatului circulator(decompensate), bolile de stomac si intestine, in special colita mucoasa, ulcerul duodenal, forma eretica a neurasteniei, bolile de rinichi, bolile infectioase si venerice, hemoragiile repetate si abundente, hipertiroidismul, epilepsia, arterioscleroza avansata.

Domeniul indicatiilor terapeutice nu este constant in cursul sezonului pentru toate bolile mentionate. Pentru a arata acestea voi prezenta cele 4 perioade care se succed in procesul de heliotermie si care depind de conditiile hidro-meteorologice si de agitatia apei prin scaldat

1. prima perioada, de acumulare a caldurii, corespunde inceputului sezonului cald (15 mai-25 iunie). La suprafata lacului, stratul de apa dulce are temperatura de 20-22*C iar la temoclina(zona de incalzire maxima) de 45-55*C.
2. perioada a doua (25 iunie.15 august), se caracterizeaza prin amestecul straturilor de apa, datorat balneatiei, care duce la o oarecare omogenizare si scadere a temperaturii la termoclina la 30-35*C.
3. perioada a treia (15 august-10 septembrie) se caracterizeaza prin scaderea progresiva a temperaturii la termoclina la 24-28*C.
4. perioada a patra (octombrie-noiembrie) este conditionata de incetarea scaldatului si reglarea stratificarii osmatice, temperatura scazand la 22-25*C.

In perioada a treia si a patra nu este permis sa se scalde i liber bolnavii reumatici, femeile cu metrite si anexite. Cu atat mai favorabile vor fi pentru acestia prima si a doua perioada, acestea fiind indicate in general pentru reumatici, guturosi boli de femei, iar perioada a treia si a patra mai mult pentru copiii anemici, limfatici, debili si pentru convalescenti. Insuficienta endocrina este bine influentata de heliotermie in toate fazele ei de incalzire si racire.

FONDUL TURISTIC BIOGEOGRAFIC

Includem in randul acestuia doua elemente specifice ale cadrului natural si anume vegetatia si fauna. Legaturile esentiale intre covorul vegetal si animale(de ordin genetic si evolutiv) se reflecta si in plan recreativ prin posibilitatea deversificarii formelor de practicare a turismului.

VEGETATIA

Spre deosebire de alte regiuni, unde zacamintele de sare fac ca vegetatia sa nu se dezvolte, in aceste locuri padurile, parcurile si gradinile sunt deosebit de bogate. Ceea ce face ca saraturile din Sovata sa fie fara pereche, este coexistenta sarii si a padurii. Astfel, in jurul statiunii, pe o raza de 30 km., se intind paduri seculare de fag(Fagus silvatica) aflate adesea in fagete pure sau in amestec cu specii ca stejar(Quercus robur), gorun(Quercus petraea), carpen(Carpinus betulus), cer(Quercus cerris), frasin(Fraxinus excelsior), tei(Tilia cordata), arin( Alnus glutinosa) si specii de rasinoase. La inaltimi mai mari, rasinoasele formeaza chiar paduri compacte.

Aceste paduri isi aduc contributia pe plan turistic, atat prin accesibilitatea pe care o ofera strabaterii si drumetiilor recreative(cazul padurilor de foioase) cat si prin oxigenarea si ozonificarea aerului, atenuarea poluarii sonore, microclimatul sedativ si prezenta aerosolilor rasinosi. Toate acestea sunt exploatate intens prin intermediul curii de teren, in care persoanele in cauza pot admira peisaje spendide create de padure ca urmare a efectelor de margine, de insula, de lumina si cromatica.

In cadrul vegetatiei din statiune se mai poate remarca si un strat subarborescent si ierbos reprezentat de alun(Corilus avelana)-tufele de alun din jurul lacului Ursu si Alunis, lemn cainesc(Lingustrum vulgare), porumbar(Prunus spinosa), maces(rosa canina), paducel(Crataegus monogyna), soc(Sambucus nigra), zmeura(Rubus idaeus), afin(Vaccinium myrtilus), feriga(Dryopteris filix-mas), fragi de padure(Fragaria vesca), precum si papura(Typha latifolia), stanjenelul de balta(Iris pseudocarus), izma(Mentha piperita) etc di jurul lacului Dulce si fostului lac Tineretului. Prezenta acestor plante in turism este reliefata prin cura fitoterapeutica si activitatile recreative ce le favorizeaza culegerea fructelor de padure.

Statiunea dispune in total de 160 ha. spatiu verde, adica 80% din totalul de 200 ha. corespunzator spatiului intravilan. Datorita tuturor acestor elemente vegetale statiunea se prezinta sub forma unei rezervatii complexe de mare extindere, in care arborele de quercinee se afla sub regim de protectie.

FAUNA

Ca urmare a conditiilor favorabile oferite de vegetatie si relieful zonei, fauna este foarte bogata. Rolul ei in turism imbraca aspecte multiple, cea mai importanta este functia recreativa rezultata din menirea sa de podoaba vie a zonei.

In padurile din zona Sovatei ntalnim ursul brun(Ursus arctos), cerbul carpatin(Cervus elefus carpaticus), caprioara(Capreolus capreolus), lupul(Canis lupus), mistretul(Sus scrofa), rasul(Lynx lynx), pisica salbatica(Felix silvestris), veverita(Sciurus vulgaris), vupea(Canis vulpis), iepurele(Lepus europaeus), iar din lumea pasarilor cocosul de munte(Tetrao urogallus), ciocanitoarea( Dryobates major), pupaza(Upupa epops), mierla(Turdusmerula), cucul(Cuculus canarus), pitigoi(Parus major), turturica(Stretopelia turtur), buha(Bubo bubo). Pe langa fauna terestra mai intalnim si o fauna acvatica in apele repezi ale paraului Sebes si ale afluentilor lui pastravul(Salmo trutta fario) in asociatie cu lipanul(Thymaeus thymalus) si alte specii, iar in lacul Dulce si Piroska, bine aclimatizati, crapul si carasul si in fostul lac Tineret.

Aceasta fauna bogata si variata a atras amatorii de pescuit si vanatoare, astfel s-a dezvoltat in zona doua forme caracteristice de turism recreativ si anume turismul cinegetic care vizeaza fauna mentionata, exceptand insa ursul, cerbul, rasul, caprioara aflate in regim de protectie, precum si cel piscicol, in cadrul lacurilor amintite anterior.

1.4 Fondul turistic de provenienta antropica

Resursele atractive apartinand cadrului natural care sunt un dar al naturii, li se adauga zestrea turistica antropica ce reprezinta o insumare de elemente cu functie recreativa create de omul insusi. Sunt prezente in statiune o serie de obiective cultural-religioase, etnografice care reliefeaza faptul ca suntem intr-o zona secuiasca. Ele reusesc sa atraga atentia prin specificitatea lor, stiut fiind faptul ca fiecare etnie poseda un patrimoniu propriu spiritual si material, rezultat din evolutia constiintei sale in timp si a raspandirii populatiei in spatiu.

Se remarca astfel personalitatea arhitectonica a caselor. Acestea sunt constituite din lemn si au fecvent doua niveluri. Sunt caracteristice ca elemente decorative stalpii de prispa si traforajele, portile vechi ce dau un aspect unitar regiunii, unele avand chiar acoperisuri pentru pasari. Toate acestea sunt ornamentate cu forme geometrice ca si cercul, triunghiul sau serpi si cruce. La fel de atractive sunt covoarele si stergarele, fetèle de masa, de perna ce se remarca prin elemente ornamentale figuri geometrice, flori, stilizari de brazi, animale, figuri omenesti, scene de munca, unelte si prin colorit. Culoare de fond des intalnita este castaniul de diferite nuante.

In stransa legatura cu arta tesutului este confectionarea costumului popular ce se remarca prin eleganta sobra determinata de culoarea alb-negru. Toate aceste tesaturi constituie adeseori obiectivul unor expozitii si targuri nationale organizate chiar la Sovata in cadrul hotelurilor.

Se mai remarca in zona Praid- Sovata traditia ceramicii produsa in satele secuiesti, precum si cea a prelucrarii lemnului. Prin intermediul magazinelor de artizanat si a pietei, aceste articole populare traditionale(obiecte din ceramica si iasca, cerga, tesaturile, cosurile impletite, costumele populare secuiesti) sunt comercializate, multe dintre ele fiind aduse din Corund. Ele sunt de o reala atractie pentru turistii ce vin aici si in special pentru cei straini, care cumpara aceste obiecte ca suveniruri.

Un alt element antropic ar fi obiectivele religioase. Acestea sunt destul de reprezentative in Sovata, remarcandu-se o serie de biserici, unele chiar din lemn, ce se impun prin grandoare sau vechime

    biserica "Schimbarea la fata"(1931-1932);

    biserica "Adormirea Maicii Domnului"(1929);

    biserica Reformata(1937-1938);

    biserica Romano-Catolica(1878);

    biserica Ortodoxa(1991).

Acestora li se alatura si doua capele Romano-Catolice.

Demn de remarcat este si bustul lui Nicolae Balcescu (1990) situat in fata hotelului Sovata precum si cel a lui Petofi Sandor(1993), unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848-1849, amplasata in parcul central din statiune.