Factorii de dezvoltare a turismului rural

Factorii de dezvoltare a turismului rural

Pe plan mondial asezarile rurale traditionale sunt amenintate de factori diferiti dar aproape peste tot se cunoaste valoarea calitativa a acestora in raport cu habitatul urban. In spatele asezarilor rurale se ascunde o adevarata filosofie, o atitudine, o conceptie proprie in raport cu viata sociala, cu munca cotidiana, ceea ce le confera calitatea de document specific fiecarui popor.

Analizand datele din punct de vedere al istoricilor, al modificarilor si al interventiilor, vom constata ca ele sunt organisme vii, care s-au reorganizat de-a lungul veacurilor si s-au adapatat noilor conditii specifice impuse de evolutia societatii umane, functie de tendintele arhitecturale, de posibilitatile materiale, de schimbarile culturale pe care le-au asimilat potrivit conceptiilor estetice proprii.

Aspectele legate de conservarea spatiului rural se afla intr-un cadru mult mai larg, care trebuie analizat cu deosebita atentie, chiar fata de strategia de pastrare a calitatii mediului construit, deoarece exista un continuu conflict intre traditie si modernitate, intre intre conservare si evolutie, care se poate manifesta diferit in functie de particularitatile fiecarui spatiu geografic.

Din multitudinea factorilor care pot influenta aparitia, evolutia si dezvoltarea turismului rural se pot mentiona:

pastrarea unui segment de agricultura traditionala; in conditiile in care in tarile dezvoltate populatia rurala reprezinta doar 15-20% din cea totala, se pune problema sustinerii unor activitati agricole care sa permita stabilitatea si viabilitatea satelor;

cresterea duratei timpului liber, fapt determinat de progresul tot mai evident al epocii industriale, de reducerea saptamanii de lucru, de cresterea treptata a zilelor de concediu legal de odihna; extinderea fenomenului de fragmentare a concediului in 3-4 minivacante permite scurte deplasari in diferite asezari rurale, din variate zone geografice;

cresterea veniturilor individuale se datoreaza noilor conditii de munca, dorinta de permanentizare a fortei de munca in marile firme, derularea a 1-3 activitati aducatoare de venituri suplimentare , dezvoltarea unor conditii de munca alternative la domiciliu care reduc costurile si cresc posibilitatile de retribuire;

cresterea nivelului de cunoastere si educatie datorata reformelor din sistemul de invatamant, de toate gradele, asociate cu explozia multi-media. Astfel se constata un interes mai mare pentru cunoasterea patrimoniului natural si antropic al zonelor rurale. In acest context, locuitorul spatiului urban devine un turist tot mai mult atras de perspectiva recreerii in spatii naturale deosebite, relaxante, originale;

valorificarea unor resurse turistice inedite, mai putin cunoscute, fapt care se explica prin existenta unor valoroase si variate resurse turistice, ce difera de la o regiune la alta si permit realizarea unei oferte turistice "personalizate".    Astfel arhitectura si folclorul, unele traditii laice sau religioase pot imbraca forme diferite de manifestare de la o zona etnografica la alta. In acelasi timp existenta unui cadru natural putin alterat, satisfacerea celor mai variate optiuni sunt conditii care permit si pastrarea unei bune sanatati fizice si mentale;

imbunatatirea infrastructurii generale unde un loc prioritar il detin dezvoltarea si modernizarea transporturilor, mai ales prin cresterea calitativa si cantitativa a mijloacelor de transport, a telecomunicatiilor. Un rol esential il au si unele dotari tehnico-edilitare, care sa sporeasca gradul de confort si igiena, fara a duce la urbanizarea agresiva a spatiului rural. Realizarea acestei cerinte devine o conditie primordiala pentru crearea si mentinerea unui flux turistic constant care sa asigure amortizarea investitiilor si acumularea profitului;

perfectionarea industriei de echipament turistic si sportiv, in sensul ca gospodariile rurale pot achizitiona ustensile, aparate casnice, sportive care sa faciliteze realizarea unor servicii de cazare, alimentatie, agrement de calitate si cat mai variate. Aplicarea celor mai noi inovatii din stiinta si tehnica face ca aceste echipamente sa permita derularea unor multiple activitati turistice, asigura confort, independenta si securitate personala sporita;

cresterea populatiei de varsta a III-a se datoreaza imbunatatirii conditiilor de viata, a posibilitatilor de ingrijire a sanatatii, a reducerii timpului de munca, elemente care vor determina o crestere a cererii de noi calatorii turistice, de petrecere a unor vacante in mediul rural, din diferite motive - sanatate, buget personal modest, experiente inedite, cadru natural pitoresc si relaxant etc.

perfectionarea modalitatilor de promovare care se sprijina pe faptul ca pe piata turistica mondiala si indeosebi pe cea europeana are loc fenomenul de puternica segmentare a cerintelor consumatorilor. Chiar daca aparent se constata un caracter mai difuz si dimensiuni mai reduse ale activitatilor turistice din spatiul rural, se poate spune ca valorificarea atenta a tuturor resurselor turistice prezente, amenajarea acestora creaza conditii de realizare a unor produse autentice "de marca" care sa intereseze turistul si care cere un anumit mod de prezentare si vanzare a ofertei;

dezvoltarea parteneriatului dintre administratia publica locala si domeniul privat, fapt care are un rol deosebit de important in conditiile in care a avut loc procesul de descentralizare a activitatii turistice si cresterea treptata a autonomiei activitatilor locale. Administratiile publice locale pot pune la dispozitie terenuri prin vanzare sau concesionare, utilitati publice care sa sustina multiple activitati si servicii neagricole. Un fenomen care in ultimii ani s-a amplificat foarte mult este acela al resedintelor secundare de vacanta care insa, avand un strict caracter privat, nu sunt folosite decat pentru scurte perioade din an, cand de fapt ar exista posibilitatea de a fi puse la dispozitia turistilor;

implicarea diferitelor organisme nonguvernamentale in mentinerea zonelor rurale. Dupa anul 1990 au aparut numeroase asociatii si fundatii care incearca sa puna in practica o serie de programe de valorificare turistica a unor resurse locale, sa utilizeze si sa pregateasca forta de munca disponibila, mai ales pe cea tanara, in domeniul turismului. Rolul acestor organisme este si acela de a dezvolta actiuni de colaborare cu altele de acelasi gen existente in multe tari europene, sau de pe alte continente.

De fapt, turismul rural a reusit in acele tari sau regiuni unde s-au conjugat favorabil mai multi factori. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca turismul rural nu trebuie sa se substituie activitatilor agricole, deoarece aceasta inseamna trecerea terenurilor in regim de parloaga. Prin urmare el nu a aparut si nu s-a dezvoltat in regiunile unde sunt prezente exploatatii agricole medii sau mari, rentabile, bine echipate tehnic si nici in asociatiile agricole puternice si nici in spatiile agricole foarte faramitate sau mici, sarace, care nu pot presta servicii turistice de minima calitate. Din punctul de vedere al ofertei turistice in zonele rurale, se remarca urmatoarele tendinte:

la nivelul hotelurilor se observa o tendinta de crestere lenta si dificultati in adaptarea la noile standarde de confort cerute de noua clientela. De altfel, hotelurile neclasificate din zonele rurale manifesta un declin major.

apartamentele, pensiunile si satele de vacanta axate pe self-catering inregistreaza un trend ascendent, fiind preferate de familii

cazarea la localnici (in special la fermieri) inregistreaza, de asemenea, o crestere rapida in ceea ce priveste numarul si calitatea serviciilor oferite. De exemplu, in Austria, circa 25% dintre ferme primesc oaspeti de 100 de ani, aceasta forma de turism asigurand un trai sigur si decent pentru aproximativ 10% din totalul fermierilor austrieci

Ca atare, activitatile turistice in spatiul rural au aparut in fermele si pensiunile rurale cu activitati agricole variate, de mici dimensiuni, care dispun si de un cadru natural atractiv si de implicarea mai activa a administratiei publice locale in asigurarea infrastructurii, a unor minime servicii comerciale, de agrement, sanatate etc.

Din insumarea factorilor amintiti rezulta ca turismul rural poate aduce o plusvaloare prin:

sustinerea si dezvoltarea zonelor rurale cu reale valente turistice, valorificand eficient si durabil resursele naturale, cultural-istorice, traditiile si gastronomia locala precum si toate celelalte bunuri si servicii ale comunitatii rurale;

realizarea unui produs turistic de marca care sa exprime notorietate, sa sprijine pastrarea si promovarea identitatii locale;

asigurarea unei dezvoltari regionale si localedurabile care sa reduca presiunea socio-economica numai asupra unei categorii de resurse (lemn, piatra, constructie etc.)