	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Turism

Index » business » » afaceri » Turism
» LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA BELGIEI

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA BELGIEI

UNIVERSITATEA CRESTINA “DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

ANUL 2 FR

DISCIPLINA “TURISM INTERNATIONAL”

PROFESOR –ANDREEA BALTARETU

LOCUL TURISMULUI IN ECONOMIA BELGIEI

CAPITOLUL 1

a) GENERALITATI:

Numeoficial: Regatul Belgiei
Pozitia geografica: in vestul Europei
Capitala: Bruxelles
Suprafata: 30500 km²
Densitatea populatiei: 333 loc / km²
Natalitatea:11.8 %
Mortalitetea:10,5 %
Populatia urbana: 97 %
Impartire administrativa: 3 regiuni dintre, care 2 impartite in 10 provincii
Sarbatoarea nationala: 21 iulie
Limba oficiala: olandeza si franceza (flamanda si flavona)
Culte: Catolicism in proportie de 90 %
Moneda nationala: Euro (€)

b) POZITIE GEOGRAFICA:

Belgia este asezata in vestul Europei, cu iesire la Marea Nordului.
Limite administrativ-teritoriale: la N- Olanda; in E- Germania si Luxemburg; in S-V Franta; iar in N-V Marea Nordului

c) MEDIUL NATURAL

RELIEFUL: Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului din N-V teritoriului, catre S-E pana la masivul Ardeni (400-700 m), un podis vechi (Belgia inalta). In centru se afla regiunile Brabant,ceva mai jos si mai inclinata spre mare: Belia de jos;Flandra, cu colinele din Campine (in vestul tarii), apoi o regiune nisipoasa ce merge pana la Campia Flamandra pe coasta Marii Nordului. Atat podisul Condor cat si podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meander, care au sapat vai adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse): fenomenele carstice (ocrotite in rezervatii). Tara se imparte in trei zone geografice: la nord Belgia de jos (mai putin de 100 de metri altitudine, Belgia mijlocie(intre 100 si 200 m alt.) si Belgia de sus (intre 200 si 500 m). Altitudinea maxima se afla la Botrange (649 m).

Proximitatea Marii Nordului si a Ardennelor explica situatia geografica particular favorabila a Belgiei.

CLIMA: Este temperat-oceanica, bogata in precipitatii (900 mm/an), aduse de vanturile din vest. Temperatura medie anuala vara este de 17°C, iar iarna este de 3°C. In Ardeni clima este mai aspra iar in Campine putin mai blanda. Invecinata la nord cu Olanda si Marea Nordului, la est cu Germania si cu Marele Ducat de Luxemburg si la sud si la vest cu Franta, tara se bucura de o clima oceanica caracterizata de temperaturi moderate (media de 11.2 grade C), vantul dominant sufland din vest, ploi frecvente si nebulozitate

FLORA SI FAUNA: Padurile cuprind 20 % din teritoriul tarii, ele comasandu-se in special in masivul Ardeni. Cele mai dese specii de arbori intalnite sunt stejarul, fagul si mesteacanul, si mai rar artarul. Fauna acestei tari cuprinde o varietate de specii de animale, cum ar fi: pisica salbatica, salamandra, baltanul purpuriu, cormoranul, lopatarul (in regiunea litoralului), etc. Belgia detine peste 200 de rezervatii naturale, de stat sau particulare, si un parc national.

d) ISTORIA

Celtii belgi au fost cuceriti de romani de romani intre anii 58-50 i.e.n si teritoriul a fost trnsformat in provincie romana: Gallia Belgica. Ulterior este cucerita de catre franci intre sec. III-IV d.Hr. facand parte din regetul Merovingian, apoi din cel Carolingian si din cel Lotharingian, dupa anul 843 d.Hr. In sec. IX este invadata de Vikingi si se formeaza formatiuni statale semi-independente, comitatele Flandrei si Brabandului, care in 1384 intra sub stapanirea Burgundiei. Dupa revolta tarilor de jos impotriva Spaniei in 1572 si dupa obtinerea independentei de catre Olanda, teritoriul Belgiei se reuneste in: „Uniunea din Arass“, dar ramane sub stapanire spaniola. Dupa infrangerea lui Napoleon, la Conferinta de la Viena (1815) se decide intrarea Belgiei in componenta Tarilor de Jos. In 1830 izbucneste la Bruxelles revolutia anti-olandeza, in urma careia Belgia isi proclama independenta. Prin Constitutia adoptata in 1831, dupa modelul American, Belgia devine monarhie constitutionala. In timpul celor doua razboaie mondiale Belgia a ramas o tara neutra, dar asta nu a impiedicat Germania sa-i incalce teritoriul. In ultimele decenii au crescut disputele lingvistice intre vorbitorii de limba franceza si cei de limba olandeza, accentuate de diferentierea pe plan economic a nordului si sudului, repercursiuni ce se observa si in viata politica si in instabilitatea guvernului. In 1988 Belgia devine stat federal. Situata intr-o zona de interferenta si de confruntare acivilizatiilor, a captat o adevarata „vocatie europeana“. Belgia este statul fondator al CONSILIULUI EUROPEI in 1949, si a altor institutii europene de o deosebita importanta, dintre care amintim aici: CEE, VEO, NATO, etc.

e) POPULATIA SI DEMOGRAFIA

Belgia este una din statele cu cea mai densa populatie din lume, datorita pozitiei privilegiate pe continent. Are o populatie de 10.309.725 locuitori, 1083 de centenari in anul 2002, si o densitate de 316 locuitori pe km². Doua mari comunitati traiesc in Belgia: Flamanzii in nord care vorbesc olandeza, si Wallonii in sud care vorbesc franceza. Bruxelles este oras bilingv, majoritatea locuitorilor sunt insa francofoni. In extrema de est a tarii se gaseste comunitatea de expresie germanofona. Libertatea religioasa este inscrisa in Constitutie. Majoritatea belgienilor sunt catolici.

Ca si alte tari ale Uniunii Europene, Belgia numara familii din ce in ce mai mici confruntate cu imbatranirea populatiei. Obligatia scolara este 12 ani de la varsta de 6 la 18 ani. Belgienii lucreaza in agricultura, in industrie, servicii (banci, hoteluri, crese), informatica si cercetare.

f) MEDIUL POLITIC

Incepand din 1993, Belgia este un Stat federal care se compune din Comunitati si Regiuni. Trei Comunitati (francophona, flamanda si germanofona) si cele trei Regiuni(Flamanda, Bruxelles- Capitala si Wallona) au reluat competentele Statului Federal. Acesta pastreaza insa gestiunea domeniilor care ating interesul tuturor cetatenilor belgieni. Cele trei limbi oficiale sunt: franceza, neerlandeza si germana.Belgia este o monarhie constitutionala din 1831. Seful Statului este Majestatea Sa Regele Albert II, al saselea Rege al Belgienilor si simbolul natiunii intregi. Atributiile sale sunt definite prin Constitutie. Monarhia umple rolul fundamental in unitatea Belgiei. Prezenta in Uniunea Europeana de la fundarea acesteia, Belgia a asigurat intre 1 iulie 2001 si 31 dec 2001 presedentia consiliului Uniunii Europene. Astfel Europa a profitat de experienta nationala belgiana de diversitate si unitate: pentru prima data in istoria Belgiei si a Europei, Comunitatile si Regiunile au intervenit activ in numele Belgiei impreuna cu reprezentantii autoritatii federale in materiile competentei de care dispun. Ministerele Comunitatilor si Regiunilor au prezidat consiliile de Ministri si in alte cazuri au constituit delegatia Belgiei in interiorul Consiliului.

g) ECONOMIA

Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie, un calm social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica. Somajul este sub media europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut.Fiind o tara traditional industriala exista unele ramuri ce s-au dezvoltat foarte mult cum ar fi: industria – textile, sticlarie, ceramica, slefuirea diamantelor, industria – metalurgica feroasa si neferoasa (cupru, zinc, plumb, aluminiu), industria constructoare de masini (masini unelte, autoturisme, agricole, material feroviar), industria constructoare de vase fluviale si maritime, ind. farmaceutica, de prelucrare a huilei, chimizare a petrolului (pe care il importa alaturi de o serie de materii prime lipsa), aparatura de telecomunicatii etc.

Agricultura angreneaza 3 % din populatia activa, iar in cadrul acesteia se remarca cresterea animalelor (porcine si ovine); de asemenea se cultiva cereale (grau, orz, secara), plante industriale, sfecla de zahar, legume, fructe. Circa 70 % din energia electrica necesara se realizeaza cu ajutorul centralelor nucleare. Serviciile sunt la randul lor foarte dezvoltate si foarte diversificate. Transporturile si telecomunicatiile sunt foarte dezvoltate in aceasta tara vest-europeana, principalele axe rutiere care traverseaza tara numara 51 km de autostrazi /1000km ², ceea ce reprezinta 1631 km in total, aproape dublu fata de reteaua germana. Din spatiu astronautii nu au decat doua puncte de reper pe Terra: Marele Zid Chinezesc si Belgia. De mult timp, Nasa numeste focarul luminos care este format din insiruirea iluminarii autostrazilor belgiene, «The Belgian Window». Cu o lungime de 3471 km, reteaua cailor ferate este cea mai densa din continent.

Belgia are trei mari porturi maritime: Antwerpen(Anvers), Gent(Gand) si Zeebruge si doua porturi interioare: Bruxelles si Liège. Canalele navigabile ale Belgiei au o lungime totala de 1500 km si garanteaza legatura cu Rotterdam si cu Rhinul. Drumurile locale totalizeaza 148.216 km, autostrazile 1.727 km, iar
drumurile nationale 12.750 km si sunt folosite de mai mult de 4,6
milioane vehicule. Caile ferate au o lungime totala de 3.518 km,
dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se afla in proprietatea
statului. Belgia este tara cu cea mai mare densitate de cai ferate de
pe glob. Din punct de vedere al infrastructurii aeriene in tara sunt
42 de aeroporturi si un heliport. Cel mai mare aeroport al Belgiei
este Brussels National Airport. Raurile Belgiei sunt legate intre ele
printr-un important sistem de canale. Lungimea agregata a acestor
canale si rauri navigabile este de 1.520 km. Din cele 9 porturi ale
Belgiei, Antwerp reprezinta unul din cele mai aglomerate porturi ale
lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Forta aeriana, Marina,
Jandarmeria nationala. Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$,
reprezentand 1,3% ca procent din PIB. Infrastructura financiara a
tarii este foarte dezvoltata, existand peste 70 de banci. Bursa de
valori este reprezentata de Euronext N.V., grup care ofera si servicii
de cliring si informatii.

CAPITOLUL 2

TURISMUL

Belgia este o destinatie turistica pentru ansamblul europenilor. Multe regiuni ale tarii au resurse din acest sector economic.

In 1997 in Belgia au sosit 6.037.031 mil. de turisti, iar veniturile din turism se ridica la aproximativ 6 miliarde de dolari. Principalele zone sau obiective turistice sunt: Litoralul Marii Nordului, cu statiunile: Ostende (bai termale si muzeul James Ensor),Knokke-Heist (casino), Blankenberge (casino, port de agrement- iahting), si peisajele Flandrei maritime (dune, cele mai intalnite la Koksijde, vegetatie de landa), Ardennes, statiunea Hotton-sur-Ourthe (pesterile „o mie una de nopti“), Han-sur-Lesse (pesteri cu cea mai inalta sala subterana din Europa – 129 m.), statiunea balneara Spa, cunoscuta inca de pe vremea romanilor, Dinant (cetatea veche, primaria, pestera „La Merveilleuse“), Durbuy (cel mai mic oras din Europa), St. Hubert (basilica, loc de pelerinaj), Flandra cu “ Bokrijk “ (cel mai mare muzeu in aer liber din Europa), etc.

PRINCIPALELE ORASE TURISTICE:

IEPER (YPRES) – impresionant oras medieval,complet distrus in timpul celui de al doilea razboi mondial, si apoi refacut integral dupa vechile planuri ale orasului, acesta este situate in vestul Belgiei (are o populatie de 18.500 loc.), si pe langa trecutul tumultuous pe care il detine se poate lauda cu o industrie textile, alimentara, si ceramica, foarte dezvoltate.

BRUXELLES: oras cu 1.012.258 locuitori si o densitate de 6272 locuitori / km², Bruxelles este intr-adevar o raspantie belgiana si europeana, oras xenofil si primitor. Simbolul orasului este « pustiul » (local: « ketje »), adica locuitorul de bastina din Bruxelles, inchipuit indeosebi prin Menneken Pis, alaturea de care se afla « zinneke », simbol al amestecului de cultura. Bruxelles e si locul de intalnire intre culturile romanica - valona - si germanica.Limba proprie a orasului Bruxelles — recunoscuta drept limba regionala — e brusselara, un dialect al limbii franceze cu un mare numar de imprumuturi dintr-un dialect al limbii neerlandeze. Totusi cele doua limbi oficiale sunt franceza si neerlandeza in intreaga regiune.Originea numelui nu e limpede. Unii, pentru a justifica ortografia francofona creata artificial in 1830, vorbesc de « broekzeil » (« stofa de pantaloni »). Altii, tinand cont de pronuntare si indeosebi de ortografia clasica, vorbesc de « bruidscel » (« camara miresei »). In fine, o alta ipoteza vorbeste despre o forma romanica neautentificata, ce ar insemna « casa mlastinii » OBIECTIVE TURISTICE:Moneda (Teatrul Regal al Monedei). Aici s-a proclamat independenta Belgiei in 1830. Monumentul Menneken Pis. Atomul este un monument renumit al atomului de fer, marit de 150 de miliarde de ori mai mult. A fost construit cu prilejul Expozitiei Mondiale care a avut loc aici la 1958. Parcul Jubileului, cuprinzand halele, muzeele, parcul propriu-zis si arcul de triumf; anume construit cu prilejul sarbatorii de cincizeci de ani de la independenta Belgiei. Catedrala Sfantul Mihail si Sfanta Gudura. Basilica de la Koekelberg, a 5-a din lume ca marime. Maroalele: cartier popular in Bruxelles, unde se afla renumitul talciocdin Bruxelles. Cartierul si-a facut renumele datorita Palatului Justitiei. Nisiposu (de Zavel / le Sablon), cartier de magazine de vechituri. «Parcul Bru» (prescurtare de la «Parcul Bruxelles»): aici a avut loc Expo-ul din 1958; astazi sit de distractii: complexul de produse bio, parcul Mini-Europa, restaurante, Statia Regele Baldeuin, planetariu, Atomul. Parcul din Laeken: domeniu de 160 ha, cu Palatul din Laeken (resedinta regeasca belgiana), Cripta regeasca (cercetata indeobste de tinerii evlaviosi ce vin pentru moastele Regelui Balduin), serele regesti, turnul japonez si pavilionul chinezesc.

LIEGE: (bisericile Sainte-Croix, Saint-Barthelemy, Saint-Denice, casa Curtis, muzeul Ansembourg, muzeul Gretry. Orasul este situate in estul Belgiei, pe raul Meuse la 90 km. de Bruxelles. Este legat de portul Antwerp prin canalul Albert, este puternic dezvoltat in materie de industrie siderurgica, chimica, textile, portelanuri, detine un observator astronomi.

ANWERS: situat in nordul Belgiei, la 90 de km. de Marea Nordului, important port maritim pe canalul Albert, si la estuarul fluviului Escaut. Santier naval, cu un important centru industrial. Ca monumente se remarca biserica Saint-Paul ce dateaza din secolul XVI.

CHARLEROI: oras cu 217300 locuitori,situate la 50 km sud-est de Bruxelles, este un bogat centru industrial, si un puternic centru carbonifer.Din punct de vedere turistic se pot vizita muzee, cum ar fi muzeul Beaux Arts, si Jules Destrée, precum si multe biserici dintre care cea mai importanta este Saint-Christopher basilica.

CAPITOLUL 3

Forme de turism

In aceasta tara intalnim toate formele principale de turism (intern, receptor, emitator,intern,national, si international), Belgia fiind o destinatie turistica importanta in randul tarilor Europene,datorita pozitiei sale geografice,culturii,infrastucturii,bazei materiale,conditiilor geografice, economice si nu in ultimul rand datorita principalelor centre si institutii Europene. Prezent in aceasta tara este si turismul de afaceri alaturi de cel montan si de cel de pe litoral.Belgia detine o puternica infrastuctura rutiera, feroviara, aeriana si maritima,precum si o baza tehnico-materiala dezvoltata, toate favozizante desfasurarii in conditii optime a turismului. Reteaua hoteliera este deosebit de dezvoltata, alaturi de servicii adiacente specifice efectuarii turismului. Belgia ofera spre vizitare atat obiective naturale cat si antropice

CAPITOLUL 4

INDICATORII TURISTICI

SEJURUL MEDIU PE TARA: nr de inoptari/nr de turisti sositi

in 1995 14.133 / 5560 = 2.5 zile

in 1999 13.111/6.369 = 2.05 zile.

Din acest calcul rezulta ca sejurul mediu a scazut, fapt ce poate fi datorat mai multor motive, cum ar fi, scaderea interesului fata de tara.

PREFERINTA RELATIVA: - turisti din x→y / populatie x *100

In 1996 10.638 / 23.000.000 X 100 = 0.04 turisti

In 1998 14.366 / 22.000.000 X 100 = 0.06 turisti

-turisti din x→y / turisti ce parasesc x*100

In 1996 10.638 / 5.748.227 X 100 = 0.1 %

In 1998 14.366 / 6.892.640 X 100 = 0.2 %

INDICATORII OFERTEI TURISTICE

Nr de locuri cazare 1995 / nr de locuri cazare

-In 1999 = 154.709 / 155.274 = 0.9 %

Din aceat calcul rezulta ca, capacitatea de cazare din interiorul Belgiei a crescut desi sejurul mediu a scazut.

INDICATORII RELATIEI CERERE-OFERTA SI OFERTA-CERERE

CUC = nr de innoptari / nr locuri de cazare * nr de zile functionare X 100

-In 1995 CUC = 13.878 / 157.265 * 365 x 100 = 0.024 %

-In 1998 CUC = 14.838 / 155.274 * 365 x 100 = 0.026 %

INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE

Cheltuiala medie pe turist CMT = cheltuieli totale / nr. Turisti plecati

-In 1995 5.859 / 9.003 = 650 $ / turist

-In 1999 7.039 / 10.057 = 699 $ / turist

Se observa ca desi economia Belgiei are un usor riviniment, aceasta se simte si in cheltuielile turistilor plecati din aceasta tara.

Incasarea medie pe turist IMT = incasari totale / nr. turisti sositi

-in 1995 IMT = 3.731 / 5.560 = 669 $ / turist

-in 1997 IMT = 5.275 / 6.037 = 873 $ / turist

se observa ca incasarea medie pe turist a crescut considerabil, aceasta crestere se datoreaza probabil prin cresterea calitatii serviciilor, diversificarea gamei de oferta turistica etc.