Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii | |
Transporturi |
METODOLOGIA DE MASURARE A TURISMULUI
Importanta existentei unor rezultate concrete ale turismului si modul de masurare a acestor rezultate sunt incontestabile, in conditiile in care numeroase tari apeleaza la acest sector pentru a stimula cresterea economica. Astfel, este necesar sa fie evaluate rezultatele economice in termeni de valoare adaugata, absorbtia fortei de munca, exporturi, importuri. In multe tari, marimea activitatii turistice este inca neclara ca rezultate produse in economie, deoarece nu exista informatii statistice relevante. O politica eficienta are deasemenea nevoie de date cu privire la structura cererii si ofertei turistice si dezvoltarea sectorului. In plus, un sistem de informatii bine pus la punct sta la baza unui proces de planificare eficient la nivel local si regional. Planificarea strategica incepe cu un diagnostic ce include date cu privire la piata-tinta, care este capacitatea spitalelor, parcarile, instalatiile de tratament etc.
Activitatea turistica este dificil de masurat, fie ca este vorba despre turismul local, regional, national si, mai ales, international. Pana nu demult, oferta turistica era calculata doar sub forma numarului de paturi existente in hoteluri, apartamente, vile etc, iar cererea turistica era considerata ca fiind expresia numarului de innoptari si a sosirilor pentru o destinatie/regiune/tara. Acesti indicatori sunt utili, insa nu indica intreaga activitate turistica a unei tari. De aceea, in ultimii ani s-au facut eforturi in directia stabilirii unui sistem de colectare a unor date statistice mai complexe pentru a indica marimea efectelor turismului.
Exista 5 tipuri de sisteme de masurare a turismului, cu o larga aplicabilitate practica (Vanhove, N., 2005, p. 21) si cu scopuri diferite:
In plus, pot exista si alte sisteme, aplicate de fiecare tara in parte.
Un sistem general de informatii privind turismul (SIT)
Asa cum afirma cercetatorul Vanhoe, "un sistem general de informatii privind turismul (SIT) poate fi descris ca un sistem utilizat pentru a colecta, intr-un mod sistematic si permanent, date cu privire la oferta si cererea de turism pentru o destinatie anume (la nivel national, local, regional), necesare pentru o politica de turism eficienta (ex.: politica generala, marketingul turistic, planificarea). Elementele acestui sistem depind in mare parte de continutul politicii de turism" (Vanhoe, N., 2005, p. 22).
Un astfel de sistem cuprinde itemi care se refera la cererea de turism (numarul sosirilor, numarul innoptarilor, perioada, originea turistilor, scopul calatoriei, cazare, destinatia finala, cheltuieli totale /persoana/familie etc). In scopul cercetarilor de marketing, este utila includerea in cadrul sistemului a unor date privitoare la: varsta, marimea familiei, ocupatia, profesia, organizatorii calatoriei, activitati desfasurate la destinatie.
O alta componenta se refera la cererea potentiala, ce poate fi estimata cu ajutorul unor date ce privesc: tendintele socio-economice pe piete, tendintele turismului pe piata, importanta acordata de destinatie in generarea pietei potentiale, cererea potentiala in anumite tari si regiuni, imaginea destinatiilor, puncte forte in raport cu competitorii. In vederea efectuarii de studii de marketing, sunt de asemenea utile date cu privire la canalele de distributie utilizate, utilizarea internetului, indicatorii ecologici, grupurile-tinta si instrumentele de comunicare, eficienta instrumentelor de comunicare a destinatiilor, nivelul preturilor la destinatie. Pot fi culese, in plus, informatii privind numarul zilnic al turistilor, cheltuielile efectuate (tipul cheltuielilor), originea, profilul (transport, varsta etc).
Oferta turistica poate fi cuantificata daca sunt culese informatii cu privire la: numarul unitatilor pe tipuri de structuri de cazare, cazarea comerciala si non-comerciala, locatia, nivelul preturilor, perioadele de operare, capacitatea pe forme de cazare (numar de paturi, camere, situri etc), caracteristici ale structurilor de cazare (clasificarea hotelurilor etc), ocuparea si tipurile de angajati, atractiile culturale. De asemenea, sunt importante datele cu privire la restaurante si cafenele, facilitati de recreere, capacitatea acestor facilitati, facilitati de practicare a sporturilor, de cumparaturi, asistenta medicala, capacitatea salilor de conferinte etc.
In tabelul nr. 1, sunt prezentate principalele date si modul de colectare a lor, utilizand un sistem general de informatii privind turismul.
Tabelul nr. 1: Itemii principali si secundari ai unui sistem general de informatii privind turismul pentru o tara
Alte informatii de marketing
alegerea canalului de distributie (independent, trade)
utilizarea internetului; consultarea web-site-urilor
indicatori ecologici
grupurile-tinta si instrumente de comunicare
eficienta instrumentelor de comunicare ale tarii
nivelul preturilor in competitia tarilor
din 3 in 3 ani
anual
esantion
cercetare de documente
esantion
Ziua turistica
numar
cheltuieli (tipul cheltuielii)
originea
profilul (transport, varsta etc)
anual sau la fiecare 2 ani
Esantion
OFERTA
Itemi de baza:
numarul de unitati pe tipuri de structuri de cazare
cazare comerciala si non-comerciala
locatia
nivelul preturilor
perioada operationala
capacitatea pe tipuri de unitati (paturi, camere etc)
caracteristicile structurilor de cazare (clasificarea hotelurilor, a pensiunilor, camping-urilor, apartamentelor etc)
ocuparea si tipul angajatilor
atractiile culturale
anual
inventar permanent
Itemi secundari:
restaurante si cafenele
facilitati pentru recreere
capacitatea structurilor pentru recreere
facilitati sportive
facilitati de cumparaturi
asistenta medicala
capacitatea structurilor de intalnire
cin 3 in 3 ani
cercetare de documente
Contul Satelit al Turismului (CST)
Un cont satelit al turismului este diferit de un sistem general de informatii. Statisticile privitoare la turism au fost deseori limitate la date despre volumul sosirilor, numarul innoptarilor, lungimea sederii, scopul vizitei, tipul structurilor de cazare, originea vizitatorilor si profilul lor socio-economic, capacitatea de cazare si rata de ocupare si alte elemente. Toate aceste elemente sunt incluse in sistemul general de informatii (SIT) si, de semenea, pot fi regasite in cadrul CST, insa ultimul furnizeaza mai multe date. Elementele importante privind mediul si politica de marketing nu sunt reflectate in cadrul SIT.
Cum poate fi definit un CST? Conform WTO (2000): "Un cont satelit al turismului reprezinta un set de definitii, clasificari integrate in tabele, organizate intr-un mod logic, care permit o imagine asupra impactului economic al turismului sub aspectul cererii si ofertei". Acest cont a fost dezvoltat de Natiunile Unite pentru a masura marimea sectorului economic care nu este inclus la propriu in conturile nationale. Cu alte cuvinte, este un sistem de informatii cu privire la turism, integrat in sistemul national de conturi.
De ce a fost necesar CST? Guvernele subestimeaza adesea beneficiile economice pe care le furnizeaza turismul, deoarece nu este vizibil, cum sunt alte industrii, ca cea constructoare de masini, textile etc. Comunitatea de afaceri adesea nu realizeaza rolul pe care il are turismul in succesul lor si nu beneficiaza de toate avantajele pe care le aduce cresterea acestuia, din cauza posibilitatilor reduse de masurare a lui. De asemenea, cetatenii nu iau in serios potentialul de ocupare in domeniul turismului. Activitatea turistica genereaza sume importante in cheltuielile personale, ocupare, crearea valorii adaugate si veniturile guvernului. Numai o mica parte dintre sume sunt cheltuite de catre turisti in ceea ce se considera a fi in mod uzual industria turistica (hoteluri, restaurante etc), cea mai mare parte fiind inafara industriei turistice clasice ca muzee, magazine, transport public etc.
Eurostat enumera scopurile principale ale CST (Eurostat, 2001):
Structura de baza a CST este data de balanta generala existenta intr-o economie intre cererea de bunuri si servicii generata de turism si oferta turistica. Ideea este de a analiza in detaliu toate aspectele privitoare la cererea de bunuri si servicii care poate fi asociata cu activitatile turistice din economie pentru a observa interfata operationala cu oferta de astfel de bunuri in economie si de a descrie modul in care oferta turistica interactioneaza cu alte activitati (Eurostat, 2001).
Pentru a evidentia aceasta structura, este necesara abordarea cererii si a ofertei turistice din perspectiva contului satelit al turismului.
Cererea turistica
In ceea ce priveste cererea de turism, este importanta culegerea de date referitoare la "vizitator" (turist si excursionist) si "consumul turistic". Ultimul termen detine rolul central in calcularea cererii de turism, fiind definita astfel: "cumparaturile efectuate de vizitator inainte, in timpul si dupa calatorie, acestea fiind legate de calatoria care are loc inafara mediului obisnuit al acestuia". Trebuie mentionat ca unele cumparaturi efectuate inaintea calatoriei (ex: pasapoarte, mici suveniruri ce vor fi oferite cadou) si dupa (developarea fotografiilor etc) sunt incluse, atat timp cat sunt legate in mod direct de calatorie.
Indicatorii agregati ce includ tipurile de turism consumate (domestic, de intrare, de iesire, intern sau national) sunt legati de vizitator. Componentele consumului vizitatorului sunt prezentate in fig nr. 1:
Exista patru mari componente ale cererii:
Cheltuielile efectuate in numerar se refera la ceea ce constituie "cheltuielile vizitatorului" si acestea constituie o parte a cererii finale in termeni de intrare-iesire, reprezentand cea mai importanta componenta a consumului final. Bunurile achizitionate pentru calatorie de catre vizitator sunt clasificate ca bunuri utilizate exclusiv pe parcursul sederii la destinatie (echipamentul de ski, geanta de voiaj, corturi etc) si bunuri cu scopuri multiple, care sunt utilizate atat in timpul calatoriei, cat si dupa aceasta (aparate foto, video, masini etc). Primele sunt intotdeauna incluse in statisticile CST, pe cand cea de-a doua categorie va fi cuprinsa in aces cotnt doar daca bunurile sunt achizitionate in timpul calatoriei.
Cheltuielile in natura se refera la tranzactiile non-financiare si includ operatiunile de tip barter (schimbarea domiciliului cu scop de vacanta), productia pentru uzul propriu (a doua locuinta construita pe cont propriu sau fara taxe) si venitul in natura (vacantele oferite de catre angajator).
Transferurile sociale turistice in natura se refera la serviciile furnizate de organizatiile guvernamentale sau non-profit care servesc la household (servicii medicale pentru vizitatori, vizite la muzee, al caror cost nu este atribuit vizitatorului). Taxele de intrare la muzee platite de vizitatori sunt incluse la consumul in numerar ale vizitatorului.
Cheltuielile cu afaceri turistice sunt cele considerate ca fiind consum intermediat de afaceri, organizatii guvernamentale si non-profit (transportul si cazarea angajatilor in calatoriile de afaceri).
Exista, de asemenea, cheltuieli colective cu turismul, cele care se refera la furnizarea legislatiei si regulamentelor privitoare la turism, promovarea turismului prin intermediul agentiilor publice de turism, mentinerea ordinii si sigurantei publice si ingrijirea spatiilor publice. Aceste cheltuieli nu sunt considerate ca apartinand conturilor de turism, ramanand in cadrul consumului guvernamental.
Un aspect important il reprezinta fomarea capitalului brut fix, cel care are un rol decisiv deoarece se refera la existenta infrastructurii in termeni de atractii, transport, cazare, aeroporturi, utilitati publice si alte elemente care determina natura si intensitatea fluxurilor turistice. In acest scop, sunt necesare investitii publice si private, iar masura in care sunt necesare si utilizate de turisti este dificil de estimat.
Modul in care sunt estimate aceste cheltuieli reprezentand consumul vizitatorilor este furnizat de Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTO):
pe baza datelor existente (statisticile nationale)
studiile gospodariilor
studiile privind vizitatorii:
studii zilnice
studii la structurile de cazare
studii efectuate la vami
studii la bordul vehiculelor de transport
studii privind vizitatorii in locurile populare
Studii turistice in cadrul structurilor de cazare - interviuri cu oaspetii selectati, sau pe baza de chestionar
Date bancare centralizate
Modele de consum:
Modelul raportului de cheltuieli
Modelul factorului cost al consumului (un hibrid intre studiul consumului in gospodarii si studii la locurile de sedere)
Oferta turistica
Produsele turistice specifice
Analiza economica a turismului cere identificarea produselor turistice specifice - resursele utilizate de turisti in vacanta, consumul lor de bunuri si servicii si, ca urmare, identificarea unitatilor economice care furnizeaza bunuri si servicii.
Prima etapa presupune clasificarea bunurilor si serviciilor, intrucat ele au o relevanta diferita in estimarea consumului turistic. Nivelul si structura consumului unei persoane sunt diferite in momentul in care sta acasa si atunci cand este plecat din mediul sau obisnuit.
Sistemul National de Conturi (SNC) sugera un numar de etape in identificarea diverselor grupe de produse (fig. nr. 2). In cadrul acestui sistem, productia poate fi impartita in trei categorii. Prima este stabilirea caracteristicilor bunurilor si serviciilor turistice - toate produsele care, in numeroase tari, ar putea inceta sa existe intr-o cantitate seminificativa (sau consumul carora poate fi semnificativ redus) in absenta turismului si pentru care ar fi posibil sa fie obtinute informatii statistice (ex: cazare, servicii de transport, transport pe cablu etc).
CST face o distinctie intre 7 grupe - fiecare cu subdiviziuni - ale produselor caracteristice turismului:
Servicii de cazare
Servicii de servire a masei si bauturilor
Servicii de transport al pasagerilor
Servicii ale agentiilor de turism, tour-operatorilor si ghidului turistic
Servicii culturale
Servicii de divertisment si recreere
Servicii turistice variate
Cea de-a doua categorie (bunuri si servicii legate de turism) reflecta toate acele produse care sunt consumate de catre turisti in volum, semnificative pentru vizitatori si/sau furnizor, dar neincluse in lista produselor caracteristice turismului (ex: rata de schimb valutar, transport pe cablu etc). Bunurile si serviciile caracteristice si cele legate de turism alcatuiesc impreuna "produsele specifice turismului".
A treia categorie o constituie bunurile si serviciile nespecifice sau productia necaracteristica turismului (ex.: pasta de dinti si, in general,cea mai mare parte a bunurilor de larg consum).
Activitati specifice turismului
Conturile de productie ale CST retin 12 activitati turistice caracteristice:
Hotelurile si asociate
A doua casa aflata in proprietate privata
Resturante si asociate
Serviciile de transport pe calea ferata
Serviciile de transport auto
Serviciile de transport maritim
Serviciile de transport aerian
Serviciile-suport ale transporturilor
Serviciile de inchierieri auto
Agentii de voiaj si asimilate
Serviciile culturale
Serviciile sportive si alte servicii de agrement.
Un aspect important al activitatilor specifice turismului este contactul direct intre consumator si furnizorul de produse. Unele activitati pot fi caracteristice turismului datorita importantei pe care produsele rezultate le au pentru turisti, asa cum multe dintre acestea nu sunt destinate turistilor. Acesta este cazul produselor rezultate din activitatile de transport sau restaurante - mancarea de la restaurante este consumata in aceeasi masura de vizitatori si non-vizitatori.
Statisticile turistice ale WTO (Would Tourism and Travel Council)
Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor este activ nu doar in ceea ce priveste contul satelit al turismului, dar si ca un furnizor de baze de date veridice asupra turismului din toata lumea. El ofera o selectie a datelor statistice si analize ale turismului interior (sosirile turistilor, incasarile din turism, calatoriile in functie de scopul in care au fost efectuate si mojloacele de transport utilizate) si turismului exterior (pe tari si regiunie de origine si cheltuielile turistice), ca si previziuni pe termen lung privitoare la turism.
Veridicitatea datelor obtinute depinde de furnizorii nationali de date statistice, Consiliul fiind mai degraba un coordonator decat un colector de date statistice, punand la dispozitia autoritatilor cunostintele necesare pentru colectarea, interpretarea si prezentarea datelor. Setul de Manuale Tehnice contine concepte si definitii generale, un ghid tehnic si metode pentru diversii utilizatori si cercetatori in domeniul turismului.
Studiile privind turismul si vacantele
Studiile asupra turismului si vacantelor au o alta natura si au obiective complet diferite comparativ cu CST. Ele sunt utilizate pentru a furniza o vedere de ansamblu asupra modelului vacantelor petrecute de populatia unei tari. Exista si studii care se concentreaza pe turismul de intrare, fiind utile in pregatirea unui cont satelit al turismului, indeosebi din punct de vedere al cererii.
Exista si alte studii realizate in diverse tari, cum ar fi studiile privind vacantele si calatoriile din Marea Britanie, Indicele productiei turistice in Belgia, barometrul turistic din Elvetia.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate