Cuprins:

Introducere

Caracterizare generala

a) Localizare

b) Relief si geologie

c) Scurte referiri climatice

d) Reteaua hidrografica

e) Flora si fauna

Turism si protectia mediului

f) Cai de acces

g) Principalele localitati si punctele de interes turistic

h) Capacitati de cazare, unitati de alimentatie si locuri de campare

i) Zone naturale de interes turistic

j) Trasee turistice

k) Anexa: harta traseelor turistice

1) Concluzii

m) Sugestii pentru practicarea sporturilor

n) Recomandari pentru turisti

o) Elemente de strategie pentru dezvoltarea durabila a zonei

Rarau - Giumalau

p) Despre autori si parteneri

r) Repere utile

s) Bibliografie

Motto:

'In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul; aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si istoriei. Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop in oglinda caruia aluneca timpul si infinitul () '

Geo Bogza

Ghidul eco-turistic al muntilor Rarau-Giumalau se doreste a fi un apel pentru protejarea patrimoniului natural si cultural. Lucrarea de fata reprezinta o monografie a locurilor din aceasta parte a tarii si vine in intampinarea turistilor care vor sa o viziteze. Rezultat al eforturilor societatii civile de protejare si punere in valoare a mediului inconjurator, 'Ghidul eco-turistic al muntilor Rarau-Giumalau' constituie un pas important in dezvoltarea politicii de parteneriat cu factorii de decizie in contextul dezvoltarii durabile a zonei. In speranta ca turismul va deveni civilizat, activitatile economice vor respecta integritatea mediului si zona va fi una de referinta pentru turismul european, va uram sa fiti bineveniti in inima Bucovinei.

Autorul

Localizarea zonei

Muntii Rarau - Giumalau fac parte din muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei.

Aceasta grupa de munti se desfasoara in partea central-nordica intre 47°20'32' si 47°32'00" latitudine nordica si intre 25°18'00' si 25°43'00' longitudine estica.

Muntii Rarau-Giumalau sunt marginiti geografic dupa cum urmeaza:

La nord (N) - Depresiunea Campulung Moldovenesc si Obcinile Bucovinei reprezentate de Obcina Mestecanisului si Obcina Feredeului

La est(E) si sud-est(SE) - Muntii Stanisoarei

La sud (S) - Muntii Bistritei

La sud-vest (SV) - Depresiunea Dornelor

La vest (V) - Obcina Suhardului

Intre aceste limite Muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de 375 kmp, altitudinile maxime fiind varfurile Giumalau (1857m) si Rarau (l651 m). Fata de Depresiunea Campulung Moldovenesc (650m) sau Vatra Dornei (800m) sunt diferente de altitudine de 1000-1200 metri.

. Relief si geologie.

In liniile sale generale, relieful Muntilor Rarau - Giumalau poarta amprenta structurii geologice.

Structura geologica a Raraului se aseamana cu cea a masivelor Ceahlau si Bucegi. Ea este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita, la baza, din sisturi cristaline, in care s-au depus, de-a lungul istoriei geologice, straturi groase de roci sedimentare, mai ales gresii, conglomerate si calcare.

Structura geologica a Giumalaului este alcatuita in intregime din sisturi cristaline, iar cele mai mari inaltimi se suprapun unei benzi de roca dura - asa numitul dyck porfiroid.

Limita intre cristalinul Giumalaului si sedimentarul dominat de conglomeratele si calcarele Raraului se afla pe locul fostului tarm al Giumalaului cu asa-numita cuveta marginala a Bucovinei marcata astazi, cu aproximatie, de paraiele Izvorul Giumalaului afluent al Moldovei si Colbu, afluent al Bistritei.

Structura calcaroasa a Raraului face ca acesta sa prezinte un relief faramitat, accidentat, de mare valoare peisagistica. Privit de la mari distante, Raraul este pus in valoare de marile turnuri - stancile Pietrele Doamnei. Din aceleasi locuri, o impresie puternica o creeaza Masivul Giumalau, datorita altitudinilor si suprafetei mari pe care o ocupa in teritoriu, profilandu-sc ca un masiv bloc tronconic, din care coboara in trepte picioare de munte, dispuse radial si separate de vai adanci de 500-600 de metri.

Culmea principala a Masivului Giumalau este alcatuita dintr-o serie de munti ale caror varfuri trec in mod obisnuit de 1600 m, insirandu-se unul dupa altul in general pe directia NV-SE: muntele Alun cu varful Alun (1665 m) si Chilia Mare (l 641 m), muntele Stegile cu varful Stegile (1750 m), muntele Giumalau cu varful Giumalau (1857m). Intreaga culme, de la Alun in nord-vest, la Giumalau, in sud vest, isi datoreaza masivitatea si altitudinile mari rocilor dure ale dyck-ului porfiroid, adica porfiritelor, cuartitelor si calcarelor cristaline.

Din culmea principala se desprind radial o serie de culmi care alcatuiesc doua trepte distincte. Prima treapta este situata la altitudinea de 1400-1500 m, fiind alcatuita astfel: dinspre nord - muntele Vacaria, intre Paraul Chilia si Paraul Frumos, cu varfurile de 1515 m si 1410 m, care prin piciorul Vacariei se intinde pana la Valea Putnei; muntele Timis intre Paraul Frumos si Paraul Timis, cu altitudine maxima in varful Timis (1472 m), spre est - muntele Smarzii (1442 m in varful omonim), spre vest - muntii Strunga, Sapele, Sterparu cu varfurile Muchia Sterparului 1451 m si Poiana Ciungilor. Pe unii dintre acestia se intind cele mai mari poieni din intregul masiv: Poiana Ciungilor (1513 m), Poiana Sapele (1440 m), Poiana Strungii(1382 m). Prima treapta are spre sud varfurile Bobeica (l451 m) si Batca Neagra (1439m). Cea de-a doua treapta este alcatuita din culmi situate la altitudini de 1200-1300 m si formeaza bordura exterioara a intregului masiv. Aici amintim: Muntele Lat (1233m varful Piciorul Lat), Muntele Oala (1334 m), Muntele Arsita (1323 m) spre vest: iar spre sud: Obcina Mica (1332 m), Obcina Mare (1243 m), Muntele Mesteceni (1256 m), Barnarelul (1322 m), Drancani (l 231 m), Arsita (1288 m). Si pe aceasta treapta sunt numeroase poieni ca: Poiana Fierului, Poiana Itcani, Poiana Penteni, Poiana Ticseni, Poiana Obcina Mica etc.

Relieful Raraului este dominat de platoul propriu-zis, a carui frumusete-peisagistica este data de prezenta unei serii de varfuri ca: varful Rarau (l651 m), Pietrele Doamnei(1634m), Piatra Zimbrului (1627 m), Piatra Soimului (1470 m) si Coltii Tiharaiei (1450 m) spre vest, Popii (sau Popchii) Raraului (1628 m) aproximativ in partea centrala, varful Todirescu (1487 m) si Arsita Rea (1324 m), spre vest si sud-est.

Spre nord-vest de platoul Raraului se desfasoara o culme impunatoare, la randul ei alcatuita dintr-o serie de munti care incep de la Gura Plaiului (1308 m) ale caror inaltimi cresc de la 1250 m in nord la 1577 m in sud si care poarta denumirea de Munceii Raraului sau Munceii Insirati. Intre varfurile Rarau si Todirescu, se afla, spre nord, binecunoscutul abrupt al masivului, cu pereti de pana la 700 m inaltime. Microrelieful abruptului arc, in general, un aspect neuniform, cu turnuri si piramide, pereti si hornuri verticale. La baza abruptului, spre culoarul depresionar al Campulungului Moldovenesc, se intind prispe premontane ce poarta imense grohotisuri. Acestea sunt situate la 1200-1300 m altitudine si sunt alcatuite din gresii, calcare si marne. Aceste imense formatiuni se aseamana cu 'campul' de blocuri dispuse haotic din preajma Pietrelor Doamnei.

Pe seama eroziunii diferentiale, apar in peisaj o serie de varfuri, incepand cu Batca Hohnenilor (1161 m), varfurile Adam (1041 m) si Eva (980 m) - acestea din urma dominand mica depresiune de la Pojorata. Urmeaza inaltimile care domina culoarul depresionar al Campulungului Moldovenesc: Magura Runcului (1176 m), Runcu (l 129 m), Bodea (1073 m) si Cucoara (944 m ).

Asemanator Giumalaului si din masivul Rarau, se desprind vai dispuse radial si care isi au obarsia in aria podului inalt, vai adancite cu 500-600 m, separate prin numeroase inaltimi. Aceste inaltimi sunt denumite cand obcini, cand batci, cand picioare de munte, cand dealuri, ca de exemplu: Obcina Flocenilor (1259 m), in nord-vest, careia ii apartin si varfurile legendare Adam si Eva; Batca Neagra (1439 m), in sud din care face parte si Dealul Toancelor (1204 m), Batca Lesi (l 155 m), Batca cu Plai (l 181 m), Muntele Diacu (l 163 m), toate in partea de rasarit.

In partea de sud a masivului, dincolo de vaile paraielor Chiril si Hogea si de muntele Arsita Rea (1324 m), prin intermediul curmaturii Prislopului, situata la obarsia celor doua paraie, se trece spre Muntii Stanisoarei, spre partea lor de nord, alcatuita din Muntii Vacaria (1384 m) si Magura (1242 m). In peisajul muntos al masivului Rarau, intra si chei inguste de mare frumusete: Moara Dracului de pe paraul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Bunei, Cheile Latoace din Codrul Secular Slatioara.

. Scurte referiri climatice

In ansamblul sau, regiunea muntilor Rarau-Giumalau, se caracterizeaza printr-o clima continentala cu nuante de excesivitate, cu diferentieri determinate de altitudine, imbracand in depresiuni si culoare forme mai moderate. In intreaga regiune se simt pregnant influentele maselor de aer rece de origine baltica, dar si a celor vestice, atlantice, mai ales in perioada de vara.

Temperaturile medii anuale variaza de la 2° C la statia meteorologica Rarau, la 5° C la Vatra Dornei si 6,8° C la Campulung Moldovenesc .

Luna cea mai friguroasa este ianuarie, cu temperaturi medii de -7,7° C la Rarau, -6° C la Vatra Dornei si -3,5° C la Campulung Moldovenesc.

Lunile cele mai calduroase sunt iulie -august, cu temperaturile medii de 11,8° C la Rarau, 15° C la Vatra Dornei, 16,4° C la Campulung Moldovenesc.

Frecventa zilelor de iarna (cu temperatura medie sub 0° C) variaza de la 120-150 si chiar 180 pe culmile cele mai inalte. Iernile sunt lungi si aspre pe Rarau si Giumalau si ceva mai moderate in depresiunile de la nord si sud - vest. In depresiunile care inconjoara regiunea Muntilor Rarau-Giumalau sunt frecvente, mai ales in perioadele reci ale anului, inversiunile de temperatura. In depresiuni este mai frig decat pe muntii inconjuratori, producandu-se in special pe vai fenomene meteorologice caracteristice, ca roua, bruma, si ceata.

In total, numarul anual al zilelor fara inghet nu depaseste 120 in depresiuni si se apropie de 80 in Giumalau si Rarau.

Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de circulatia vestica, de origine atlantica. Valoarea precipitatiilor medii anuale oscileaza intre 672 mm la Vatra Dornei, 686 mm la Campulung Moldovenesc, 926 mm pe Rarau si peste 1000 mm pe Giumalau. Din acest punct de vedere cele mai favorabile luni pentru practicarea turismului sunt iulie, august, septembrie, partial octombrie, cu putine precipitatii (47,6 mm), cand insa temperaturile scad simtitor.

Numarul mediu anual de zile cu cer senin este sub 40, iar al celor cu cer acoperit, peste 140. Vanturile cu cea mai mare frecventa sunt cele din sectoarele vestic, nord - vestic, urmate de cele din vest, viteza medie anuala fiind de 8-10 m/s.

Frecventa calmului poate atinge chiar 40%, mai ales in depresiuni, datorita adapostului. Pe vai, in special pe cele ale Bistritei si Moldovei, se inregistreaza si influenta brizelor, de munte si de vale, usor de sesizat, atat la Cimpulung Moldovenesc, cat si la Vatra Dornei, acestora datorindu-li-se aerul curat si bine ozonat al celor doua statiuni, prima climaterica, a doua balneo-climaterica.

Regiunea Muntilor Rarau - Giumalau este foarte bogata din punct de vedere hidrografic, apele care isi au obarsiile in cele doua masive apartinand la doua bazine hidrografice: Bistrita si Moldova, ambele varsandu-se in raul Siret.

Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar Moldova, pe cele din nordul si estul celor doua masive. Vaile acestora constituie de fapt in cea mai mare parte limitele acestor munti. Cumpana apelor dintre bazinele Moldovei si Bistritei se desfasoara pe aliniamentul Pasul Mestecanis - varful Giumalau - Saua Fundu Colbului - varful Rarau - Curmatura Prislop - Muntii Stanisoarei. Prin maretia si frumusetile sale, Valea Bistritei mai ales in preajma Giumalaului si a Raraului, se impune ca una dintre cele mai frumoase din Carpatii Romanesti, careia i se adauga Valea Moldovei cu poieni si pajisti, oferind peisaje caracteristice Obcinilor Bucovinei.

Bistrita cu izvoarele in Muntii Rodnei (lungimea totala 288 km) limiteaza cele doua masive pe laturile de vest - de la nord de Iacobeni la Vatra Dornei pana la confluenta cu paraul Chiril pe o distanta de 33 km. Adancimea vaii este impresionanta depasind in unele sectoare 1000 m, in timp ce latimea variaza de la cateva sute de metri la 1 -3 km (in Cheia Zugrenilor valea are o largime de numai 150-200 m, iar intre localitatile Chiril si Crucea peste 2 km).

Afluentii Bistritei sunt: Paraul Fierului, Paraul Argestru, Paraul Chilia, Paraul Boliceni, Paraul Fierului (izvoraste de pe versantul sudic al Muntelui Lat de sub varful Piciorul Lat, are o lungime de 5 km, directia de curgere est-vest si strabate o zona bogata in minereu de mangan.

Paraul Argestru, cu o lungime de 8 km, izvoraste de la nord de Poiana Pentenilor. Are directia de curgere de la nord-est la sud-vest si se varsa in Bistrita pe partea stanga in dreptul localitatii Argestru. Paraul Chilia, cu o lungime de 10 km, izvoraste din Poiana Obcinii Mici, are directia de curgere nord-sud si se varsa in Bistrita pe teritoriul orasului Vatra Dornei, la 150 m aval de confluenta cu Dorna.

Paraul Boliceni - cu izvoarele in muntele Corhana Gheorghitenilor - se varsa in Bistrita pe teritoriul satului Ortoaia.

Alte paraie afluente ale raului Bistrita sunt: Gheorghiteni, Rusca, Stanisoara, Calinesti, Colbu, Arama, Chiril.

Moldova, reprezinta cea de-a doua mare artera hidrografica din regiunea Muntilor Giumalau si Rarau, care curge pe flancul nordic al acestora, intre defileele de la Pojorata si Prisaca Dornei. Suprafata totala a bazinului hidrografic este de 4316 kmp, iar lungimea sa totala este de 237 km, din care cca. 25 km ii reprezinta cursul dintre Pojorata si defileul de la Stramtura Rosie (in amonte de Prisaca Dornei). Moldova izvoraste din Obcina Mestecanisului, de pe versantul de sud al culmii Alunisul (1294 m).

Are ca afluenti: Raul Putna, Paraul Izvorul Giumalaului, Izvorul Alb. Raul Putna, cu o lungime 20 km, isi are izvoarele sub muntele Giumalau, fiind format din paraiele Putna Mare numita si Paraul Rosu si Putna Mica. Ele se unesc in Poiana Itcani. Afluentii Putnei sunt paraiele: Vacaria, Iacob, Timis, Frumos, Cristia pe partea dreapta, iar Chiril si Stanisoara afluenti de stanga.

Paraul Izvorul Giumalaului isi are izvoarele in saua Fundu Colbului, prin paraul Colbu de pe versantul de vest al muntilor Chiril si paraul Stegile cu o lungime totala de 10 km. Paraiele Prasea, Strajii (sau Strajoia), Mesteacan, Valea Seaca.

Alti afluenti sunt: Izvorul Alb cu afluentul Limpedea, Izvorul Malului, Valea Caselor, Sandru, Slatioara.

Cel mai mare defileu al Moldovei, este cel de la Stramtura Rosie, cu o lungime de 2 km si pereti inalti de aproximativ 200 metri.

Pe vaile unor afluenti ai Moldovei, chiar dintre cei mai mici, se afla chei impresionante prin maretia lor, raportata la dimensiunea vailor, cum ar fi: Cheile Izvorului Alb (de la Piatra Buhei), Cheile Moara Dracului si Latoacele.

In ceea ce priveste apele subterane, acestea sunt numeroase si dau nastere la abundente izvoare cu apa cristalina, curata, mai ales la contactul calcarelor si conglomeratelor (lipsite de apa) cu sisturile cristaline marnoase.

Alimentarea retelei hidrografice este asigurata in proportie de peste 50% de precipitatii, iar in rest de zapezi si ape subterane. Datorita duritatii rocilor, cantitatile de aluviuni sunt mici, iar eroziunea este moderata. Apele bine oxigenate si nepoluate au favorizat popularea acestora cu pastrav, lostrita si lipan, specii amenintate cu disparitia totala din cauza activitatilor umane.

Flora muntilor Rarau Giumalau completeaza pitorescul reliefului oferind valori peisagistice remarcabile. Ea este alcatuita din pajisti si paduri, reprezentand doua mari bogatii ale regiunii. Pajistile alpine si subalpine sunt alcatuite din: paius rosu, iarba vantului si taposica (Agrosti -Festuectum montanum), care ocupa suprafete insemnate, intre 2% si 30% din intreg teritoriul. In general in alcatuirea acestor pajisti intra graminee (paioase salbatice: paiusul rosu (Festica rubra), iarba vantului (Aspera spica-venti), taposica (Nardus stricta), paiusca (Agrostis tenuis), paiusul (Deschampsia aespitosa), precum si ferigi, iar in locurile mai umede se intalnesc piciorul cocosului (Ranunculus acris), rogoz (Carcx sp.), coada calului (Equisetum arvense). Padurile ocupa o buna parte a acestor zone, fiind formate in special din rasinoase care se gasesc in optimul lor climatic.

Astfel in muntii Rarau-Giumalau se intalnesc: molidul (Picca abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru (Pinus silvestris), zada sau laricele (Larix decidua), zimbrul (Pinus cembra), iar la limita cu golul alpin se gaseste jneapanul (Pinus mugo), fagul (Fagus silvatica), mesteacanul (Betula pendula), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), arinul verde (Alnus viridis), plopul tremurator (Populus tremula), salcea capreasca (Salix caprea).

In aceste paduri de conifere, lumina putina si umezeala abundenta nu favorizeaza prezenta unei flore bogate. Totusi aceasta e reprezentata prin: macrisul (Oxalis acetoscla), degetarutul (Soldanella major), lacramita (Majanthenum bifolium), clopoteii (Campanula obictina), iar in raristile de molid se intalnesc: murul (Rubus caesius), zmeurul (Rubus idacus), fragul (Fragaria vesca), alunul (Corylus avellana), socul de munte (Sambucus racemosa), caprifoiul (Lonicera sp.). Pe pajistile montane se intalnesc specii de flori ca: arnica sau podbalul de munte (Arnica montana), branduse de primavara (Crocus sp.), bulbuci de munte (Trollius europacus), bumbacarita (Eriophorum sp.), ciubotica cucului (Primula officinalis), clopotei (Campanula sp.), garofita de munte (Dianthus sp.), gentiana sau ghintura (Gentiana sp.), ghintura galbena (Gentiana Iutea), untul vacii (Orchis sp.), trifoiul (Trifolium pratense). Pe stanci si grohotisuri pot fi intalnite specii ca: argintica (Dryas octopetala), liliac de stanca (Daphnae oncorum), floarea de colt (Leontopodium alpinum).

Trebuie spus aici ca bogatia vegetala a zonei studiate este remarcabila, iar materialul de fata nu-si propune o investigare amanuntita a acestui domeniu .

Fauna este asemanatoare celei intalnite frecvent in Carpatii romanesti. Astfel in perimetrul Rarau - Giumalau se intalnesc: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (S[a1] ir scrofa), rasul (Lynx lynx) vulpea (Vulpes vulpes), jder (Martes martes), veverita (Sciurus vulgaris), lupul (canis lupus) si mai rar iepurele (Lepus europaeus). Sunt intilnite si speciile de lilieci (Myotis myotis si Myotis oxygnatus) si soareci de zapada (Microtus nivalis neprus.). Dintre pasari amintim: pitigoiul (Parus major), ciocanitoarea (Pica pica), bufnita (Bubo bubo), forfecuta (Loxia curvirostra), brumarita de stanca (Prunella collaris), gaita de munte (Incifraga carpates), vanturelu rosu (Falco tonunnculus), fasa de munte (Antus sponaletta). Importanta este prezenta cocosului de munte (Tetrao urogallus), a cocosului de mesteacan (Lyrurus tetrix), a corbului (Corvus corax), marea lor majoritate fiind ocrotite din cauza numarului tot mai restrans. Multe specii de plante si animale sunt expuse extinctiei ca urmare a activitatilor antropice tot mai intense in aceste zone. Apele paraielor din regiunea Raraului si Giumalaului, putin adanci dar slab populate in prezent, gazduiesc: pastravul indigen (Salmo trutta fario), pastravul curcubeu (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana (Barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis petenyi). In prezent specii ocrotite ca lostrita (Ilucho hucho), sau lipanul nu au mai fost semnalate in paraiele de munte din aceasta zona. Lostrita este cel mai mare salmonid (familiile de pesti din apele de munte din care face parte si pastravul), care poate ajunge la 1 m lungime si 14 kg greutate. In localitatea Valea Putnei se afla una din cele trei pastravarii ale judetului Suceava, care asigura puiet necesar repopularilor cu pastravi a apelor de munte.

. Cai de acces

Din punct de vedere al cailor feroviare, in zona se poate ajunge folosind tronsonul de cale ferata Iasi-Timisoara. Acest tronson de cale ferata trece pe la limita de nord a Muntilor Rarau - Giumalau, intre Campulung Moldovenesc si Valea Putnei si pe cea de vest, intre Valea Putnei si Vatra Dornei, de-a lungul lui putand fi folosite, pentru abordarea traseelor de munte, 9 din cele 10 statii.

Prima statie, la 75 km de Suceava, din care se poate incepe ascensiunea este Campulung Est. Din apropierea statiei pornesc trasee in masivul Rarau, pe Valea Caselor, pe Izvorul Alb, pe Paraul Limpedea (traseele l, 10 si 12), dar si spre Slatioara (traseul 11). Campulung Moldovenesc este a doua statie a orasului. De aici se poate pleca spre culmile Raraului pe sub varful Bodea, pe Valea Seaca, pe Valea Mesteacanului si pe sub Varful Magura (traseele 2,3 si 4). Statia Sadova da posibilitatea vizitarii localitatii cu acelasi nume si strabaterii vaii Moldova prin Cheile Strajii, unde se afla si rezervatia paleontologica 'Stratele de Pojorata', pana in localitatea Pojorata. De aici se poate merge spre varful Rarau, pe la varful Prasea, Munceii Raraului sau pe valea Izvorul Giumalaului - saua Fundul Colbului (traseele 5 si 6). Statia Valea Putnei este prima din seria celor 4 ce sunt folosite pentru plecarea in Masivul Giumalau, fie pe valea paraului Putna, fie pe Poiana Strungii (traseele 17, 18 si 19). Statia Mestecanis serveste pentru un singur traseu spre Giumalau, prin Poiana Fierului (traseul 20). Din statie se coboara in satul Mestecanis, apoi pe soseaua nationala intalnim Pasul Mestecanis, in care se afla cabana cu acelasi nume, din fata careia porneste poteca spre Giumalau. Din statia Iacobeni, se poate urca pe Giumalau, pe valea paraului Fierului, sau peste muntii Arsita si Oala (pe trasee nemarcate). In Tara Dornelor, se pot folosi pentru accesul spre Giumalau, doua statii de calc ferata, Vatra Dornei si Vatra Dornei - Bai, pe paraul Chilia sau peste varful Barnarel (traseele 13 si 14).

Din punct de vedere al cailor rutiere, doua sosele complet modernizate strabat regiunea pe la nord, vest si sud: drumul national 17 (E 576), Suceava - Vatra Dornei, care urmareste vaile Moldovei, Putnei, Puciosului, Bistritei si drumul national 17 B, care urmeaza cursul Bistritei si pune in legatura tinutul Dornelor cu cel al Neamtului. Pe DN 17 pot fi folosite pentru ascensiuni aceleasi puncte de plecare in cele doua masive. La circa 12 km de Vatra Dornei, primul punct de plecare spre Giumalau, pe piciorul Ruscai si varful Bobeica este localitatea Rusca (traseul 15). Dupa alti 8 km se afla Cabana Zugreni, de unde se poate urca si pe Rarau si pe Giumalau, pe Paraul Colbu sau pe Piciorul Tepuselor (traseele 7 si 16). La km 24 se afla satul Chiril, de unde se poate face ascensiunea pe Rarau (traseul 8).

Masivul Rarau poate fi abordat si dinspre est, pe drumurile judetene modernizate Campulung Moldovenesc - Slatioara (10 km), prin Pasul Prihodiste (883m), si Frasin - Stulpicani - Slatioara, spre codrul secular Slatioara si Muntele Todirescu (traseul 9 si 11). Principala cale de acces in zona Rarau - Giumalau o reprezinta soseaua montana care traverseaza Masivul Rarau de la Campulung Moldovenesc pe valea Izvorului Alb, la Motelul 'Alpin' Rarau (14 km) si mai departe, pe versantul sudic, prin satul Chiril, pana in Valea Bistritei (11 km). Aceasta sosea, modernizata, dar foarte slab intretinuta, afectata in prima ei parte de o puternica alunecare de teren, face legatura, peste masiv, intre DN 17 si DN 17 B. Al doilea drum este unul forestier si nemodernizat, care, incepand din satul Pojorata, strabate valea Izvorului Giumalau, apoi valea paraului Colbu, prin Saua Fundu Colbului, de sub Munceii Raraului, pana la Motelul 'Alpin' Rarau.

Dintre alte drumuri forestiere mentionam: Valea Putnei - Poiana Itcani- Paraul Putna Mare (Paraul Rosu), pana la cabana de vanatoare: Iacobeni - Paraul Fierului - muntele Arsita; Argestru - paraul Argestru - Obcina Marc - Paraul Chilia - Vatra Dornei; Rusca - valea Giumalau - cabana Giumalau.

Orasul CAMPULUNG MOLDOVENESC, este asezat in depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al raului Moldova, desfasurandu-se pe o lungime de circa 11 km, la altitudinea de 615-675 m. Existent ca sat inca inainte de intemeierea statului feudal Moldova, el este mentionat documentar in 1411, in timpul lui Alexandru cel Bun, iar ca asezare de tip urban (mic oras, targ) - din secolul al XVII-lea (1660). Orasul este situat pe doua mari artere transcarpatice, rutiera si feroviara, la 70 km de municipiul Suceava, la 32 km de Gura Humorului, la 42 km de Vatra Dornei, iar fata de Bucuresti la 508 km pe sosea. Localitatea are dotari tehnico - edilitare insemnate pentru asigurarea practicarii turismului. Principalele unitati de cazare sunt: hotelul Zimbru (160 locuri, restaurant) si complexul turistic BTT (hotel cu 140 locuri, restaurant, teren de tenis, bazin de inot), la care dupa 1989, s-au adaugat mici unitati realizate prin initiativa proprie. Cateva dintre punctele de interes turistic locale sunt: Muzeul lemnului (Calea Transilvaniei nr. 10); colectia particulara de linguri din lemn a profesorului Ioan Tugui (str. Gh. Popovici nr. l), cunoscuta si sub denumirea de 'Casa cu linguri la fereastra'; constructii rurale, monumente de arhitectura - Casa Gramada, de la 1817 (str. Ciprian Porumbescu nr.28), Casa Prundearu, datand de circa 300 de ani (str. Paltinului nr.5), precum si alte trei case vechi ca cele din str. Cerbului nr. 1 si str. Izvorul Alb nr. 37).

Informatii turistice detaliate despre posibilitatile de cazare si petrecere a timpului liber pot fi obtinute de la Centrul de Informare si Marketing Turistic aflat la parterul hotelului Zimbru ( Calea Bucovinei nr. 12) sau la tel/fax :030-314356, de luni pana vineri intre orele 9.00-16.00. Din oras pornesc traseele 1,2,3,4,10,11 si 12 spre culmea Raraului.

Orasul VATRA DORNEI este asezat la confluenta raurilor Dorna cu Bistrita Aurie, intre 790 m si 850 m altitudine. Fata de Suceava, orasul este situat la 112 km, de Campulung Moldovenesc la 42 km, iar fata de Bucuresti la 566 km pe calea ferata si 550 km pe sosea. Localitatea este o asezare straveche, fiind intemeiata probabil la sfarsitul secolului al XVI -lea, in timpul lui Aron Voda (1592-1595) si s-a dezvoltat mai ales datorita legaturilor comerciale cu Transilvania.

Sunt renumite pe plan national si chiar international apele minerale (carbogazoase, bicarbonate, sodice, calcice, feruginoase, magneziene, usor sulfatate) folosite in tratarea afectiunilor reumatismale, neurologice, cardiovasculare, respiratorii, digestive etc. Statiunea dispune de o puternica baza de cazare - peste 1500 de locuri - in hoteluri ca Bradul, Calimani, Dorna, in moteluri, in sistemul agroturistic sau in campinguri. In oras pot fi vizitate: Muzeul etnografic si cel de stiintele naturii, aflate in apropierea Primariei orasului, parcul orasului, pe malul drept al raului Dorna, izvoarele minerale, vila in care a locuit Lucian Blaga (str. Oborului nr.3), etc.

Informatii turistice detaliate despre posibilitatile de cazare si petrecere a timpului liber in tara Dornelor pot fi obtinute de la Centrul de Informare pentru Tineret aflat in cadrul Primariei orasului sau de la filiala ANTREC Vatra Dornei. Din oras pornesc, spre culmile Giumalaului, traseele 13 si 14, pe valea Chilia si peste varful Barnarel. IACOBENI, resedinta comunei cu acelasi nume, este situat pe valea Bistritei Aurii, pe calea ferata si DN 17, la altitudinea de 830 - 860 m, cu o populatie de aproape 5000 de locuitori. Localitatea este centru al exploatarilor de mangan si calcar, fiind in trecut si statiune balneoclimaterica de interes local. Biserica de lemn este monument de arhitectura si dateaza de la 1812. Pe la Iacobeni, spre amonte, pe valea Bistritei, se face legatura cu Maramuresul, peste Prislop (1416 m), spre Borsa, Viseu de sus, Sighetul Marmatiei (pe DN 18, modernizat).

Cabana MESTECANIS este situata in apropierea pasului omonim (1096 m), intr-o frumoasa poiana, pe DN 17, cu o capacitate de 35 locuri (7 in cabana, 25 in casute) si restaurant. De aici pleaca traseul 20 spre Giumalau.

Satul VALEA PUTNEI, (comuna Pojorata) este situat pe valea cu acelasi nume, la altitudinea de 820-900 m; are statie de cale ferata precum si o pastravie moderna pe malul stang al Putnei, in apropierea confluentei cu Putnisoara. Localitatea este punct de plecare pe traseele 17 si 19 spre Giumalau.

Satul POJORATA, resedinta comunei omonime aflat la 700-740 m altitudine, este situat pe valea Moldovei si are statie de cale ferata. Aici se gasesc Cheile Strajii si rezervatia paleontologica 'Stratele de Pojorata', iar in apropiere - muntii Adam si Eva, adevarate embleme ale localitatii. Din Pojorata pleaca traseele 5 si 6 spre Masivul Rarau.

Satul RUSCA, (comuna Dorna Arini) aflat la 780-800 m altitudine, pe Valea Bistritei, la 11 km de Vatra Dornei, este punct de plecare al traseului 15.

Cabana ZUGRENI, aflata la 745 m altitudine, este situata in Cheile Zugrenilor, la 20 km de Vatra Dornei si are o capacitate de 75 locuri. De aici pleaca traseele 7 spre Rarau si 16 spre Giumalau. Cabana este punct de plecare si pentru urcarile spre varfurile Bogolinul si Pietrosul Bistritei (Muntii Bistritei).

Satul CHIRIL, (comuna Crucea) aflat la 725-800 m altitudine, este asezat pe Valea Bistritei si pe vaile paraielor Chiril si Toancii, la 24 km de Vatra Dornei. De aici incepe traseul 8 (sosea modernizata), spre Rarau.

Satul SLATIOARA, (comuna Stulpicani) aflat la 700-800 m altitudine, localizat pe valea paraului cu acelasi nume, la circa 10 km de Campulung Moldovenesc, este punct de acces in traseul 9 si de trecere in traseul 11.

. Capacitati de cazare, unitati de alimentatie si locuri de campare

Muntii Rarau si Giumalau dispun de patru cabane si un motel de 2 stele, capacitatea totala de cazare fiind de aproximativ 250 locuri.

Motelul Alpin Rarau este situat in poiana dintre Pietrele Doamnei si Piatra Soimului, la altitudinea de 1520 m, avand o capacitate de 80 locuri. Constructia are camere cu l, 2, 3, 4, paturi, restaurant cu 100 locuri, bar de zi si terasa fiind deschis tot timpul anului. Nu are telefon public, dar zona este acoperita de telefonia mobila. Motelul este accesibil pe soseaua montana, prost intretinuta in momentul de fata, fie dinspre Campulung Moldovenesc, fie dinspre satul Chiril, din valea Bistritei. Unitatea turistica care poate fi abordata pe alte numeroase trasee, reprezinta cea mai importanta capacitate de cazare si servicii din regiune.

Intrucat sunt numeroase cazurile in care acesta este ocupat peste capacitate, va recomandam sa faceti rezervarile din timp (la receptia hotelului Zimbru din Campulung Moldovenesc sau Motelul Alpin Rarau: 094-320496, cabanier Costei Tampau) pentru cazul in care intentionati sa petreceti o perioada mai lunga in zona. In cadrul cabanei se afla Centrul de Informare Turistica Rarau, punct care ofera turistilor materiale promotionale si informative din punct de vedere turistic.

Cabana Pastorala, aflata la circa 300m de motelul 'Rarau', are aproximativ 20 locuri de cazare. Aici, turistii pot folosi bucataria pentru prepararea hranei si pot campa in curtea cabanei.

Tot in aceasta zona se afla statia meteorologica 'Rarau' si releul radio-TV dar acesta nu ofera servicii turistilor. Camparea in zona Pietrelor Doamnei se face numai in zonele special amenajate. Acestea sunt: zona de langa terenul de sport al motelului 'Rarau' si zona cabanei Pastorale.

Intrucat zona Pietrelor Doamnei este declarata rezervatie naturala camparea in alte zone decat cele permise este interzisa.

Organele silvice sunt abilitate sa dea amenzi pentru camparea facuta in alte zone decat cele permise, pentru aprinderea focului in padure si nesupravegherea acestuia, pentru taierea haotica a arborilor in vederea obtinerii lemnelor de foc.

Cabana Giumalau este asezata pe versantul de sud al varfului, la altitudinea de 1600 m, avand o capacitate de 30 de locuri, apa de la izvor, zona de campare fiind punct central al tuturor traseelor din masiv.

Cabana Mestecanis este asezata in poiana din pasul cu acelasi nume, care inlesneste trecerea din Tara Campulungului in Tara Dornelor. Ca facilitati remarcam: capacitate de 35 de locuri (7 in cabana si 28 in casute), restaurant si bar. Cabana reprezinta punctul de plecare pe traseul 20, spre Giumalau.

Cabana Zugreni, este situata in Cheile Zugrenilor, pe malul Bistritei, la gura Paraului Colbu, la altitudinea de 745 m si are o capacitate de aproximativ 75 locuri, restaurant si bar, lumina electrica, apa curenta, telefon. De aici se pot aborda traseele 7, 8 si 16, spre Rarau si Giumalau.

Totodata, in zona sunt numeroase alte cabane (particulare, silvice sau apartinand la diversi agenti economici), dar acestea nu toate sunt integrate in sistemul turistic de interes general. Daca doriti sa va cazati in sistem agroturistic in localitatile care inconjoara regiunea, fie pe valea Bistritei fie pe cea a Moldovei (Pojorata, Rusca, Slatioara, Chiril, Iacobeni, Mestecanis, Valea Putnei etc.) sau in casele din jurul oraselor Campulung sau Vatra Dornei, contactati centrele de informare turistica sau primariile locale, ale caror coordonate sunt mentionate in cadrul ultimului capitol al acestei lucrari. In comuna Vama puteti gasi cazare in sistem agroturistic, prin cadrul unui proiect initiat de organizatia 'Operation Villages Roumains'.

In cazul in care doriti sa campati in alte zone decat cele indicate, cereti permisiunea proprietarului si respectati integritatea mediului inconjurator. Regulile elementare pentru campare sunt descrise in cadrul capitolului 'Recomandari pentru turisti'.

. Zone naturale de interes turistic

In regiunea Muntilor Rarau - Giumalau se afla importante rezervatii naturale in care sunt prezente numeroase monumente ale naturii, respectiv ecosisteme de diferite dimensiuni. Cadrul natural sau anumite elemente componistice - botanice, geologice, paleontologice, etc. - sunt ocrotite prin lege. In total din aceasta regiune se afla opt rezervatii naturale, dintre care patru cu statut oficial, sub egida Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe langa Academia Romaniei si patru cu statut de ocrotire pe plan local, la care se adauga unele specii de plante ocrotite la nivel national.

Rezervatiile forestiere de conifere sunt reprezentate prin doua paduri seculare, una in Rarau si alta in Giumalau.

Codrul secular Slatioara se afla pe versantul estic al Masivului Rarau, respectiv al varfurilor Popii Raraului, Todirescu si Arsita Rea, prelungindu-se spre est atat pe culmile Batca Lesi, Batca cu Plai si Batca Neagra, cat si pe vaile Paraului lui Ion, Paraului Ursului, Paraul Ciurgau si Paraul Slatioara apartinand ocolului silvic Stulpicani, cu resedinta in Comuna cu acelasi nume.

Rezervatia este etajata intre 800 m (localitatea Slatioara) si 1320 m altitudine. Codrul a primit statutul oficial de protectie in anul 1941, desi primele propuneri se facusera la inceputul secolului. Atentia specialistilor a fost atrasa de marea vechime a arborilor si in special a coniferelor, acestia estimand Codrul Slatioara, drept cea mai veche padure din tara si din Europa. Unele exemplare de brad si de molid au respectabila varsta de 350-400 ani, diametre de peste 1 m si inaltimi pana la 50m. Componenta arboretelor variaza in raport cu expozitia si altitudinea. In partea inferioara a versantelor insorite abunda bradetele, iar in cea superioara si in locurile umbrite - molidisurile.

Codrul secular al Slatioarei are o structura floristica bogata in esente - molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), tisa (Taxus baccata), pinul (Pinus silvestris), fagul (Fagus sp.), (F. silvestris), carpenul (Carpinus betulus L.), carora li se alatura diverse specii de arbusti si subarbusti formand cel mai adesea tufisuri, ca ienuperul (Juniperus sibirica, J. communis), salcia ierboasa (Salix reticulata), apoi unele raristi zmeurul, murul etc.

In perimetrul rezervatiei Codrul secular Slatioara se afla numeroase plante declarate monumente ale naturii, dintre care amintim: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), din familia orhideelor, tulichina pitica (Daphne oneorum, D. mezereum ), vulturica (Hicracium pojoritense), albumita (Leontopodium alpinum), foaia grasa (Pinguicula vulgaris, P. alpina). In apa paraielor, pe calcare, creste o alga rosie de apa dulce (Hildebrandia rivularis). Tot aici mai sunt adapostite si exemplare exceptionale din toate elementele componente ale faunei Muntilor Rarau - Giumalau.

Codrul secular Giumalau - Valea Putnei se afla pe versantul nord - vestic al Muntelui Giumalau, in bazinul superior al paraului Putna, pe teritoriul comunei Pojorata, cuprinzand o suprafata de 314,20 ha, aflat sub ingrijirea Ocolului silvic Pojorata. Rezervatia este accesibila pe drumul forestier care pleaca pe valea Paraului Rosu (Putna Mare).

Sub raportul structurii floristice, padurea este dominata de molid (Picca abies), cu exemplare in varsta de peste 130 de ani, formand, spre deosebire de Codrul secular Slatioara, un arboret pur. La limita superioara a codrului, aflata la 1680-1700 m, sub actiunea intensa a vanturilor puternice, apar exemplare pipernicite de molid, iar in unele locuri tufarisuri de jneapan (Pinus montana), foarte greu de strabatut.

Stratul ierbaceu este dominat de afin (Vaccinium myrtillus) si merisor (V. vitis-idaea) asociate cu muschi. Poienile sunt acoperite cu un mirific covor floral, din care se detaseaza degetarutul (Soldanella montana), clopoteii (Campanula abictina), cretisoarele (Alchemilla vulgaris), cinci degete (Potentilla auraea) si altele.

In perimetrul rezervatiei se afla si un teritoriu pentru protectia faunei cinegetice, in special a cocosului de munte (Tetrao urogallus), cu o suprafata de circa 210 ha.

Rezervatia Todirescu se afla pe muntele cu acelasi nume, in zona subalpina, la o altitudine de 1320-1490 m si se intinde pe o suprafata de 44 ha avand caracter floristic. Rezervatia este accesibila din satul Slatioara, prin codrul cu acelasi nume. Pajistile subalpine de pe muntele Todirescu, (cunoscute si sub numele de Golul Todirescu) se intind, de fapt, pana pe varful Rarau, ca si pe versantele dinspre Codrul secular Slatioara.

Pajistile in ansamblul lor alcatuiesc, in lunile sezonului cald, splendide covoare naturale, viu si divers colorate, mai ales cele cuprinse intre stancile Todirescu I si Todirescu II, cu elemente floristice foarte bogate in specii, ca trifoistea (Menyanthes trifoliata), iarba campului (Agrostis tenuis), iar dintre cele rare, ocrotite de lege, amica sau podbalul de munte (Arnica montana), volvaticul (Suvertia perennis L.) si cupele (Gentiana clusii) din familia ghinturelor (gentianelor), paiul de munte (Allium sibiricum). Primavara si la inceputul verii abunda si margaretele (Chrysanthemum leucanthemum).

Rezervatiile geologice si geomorfologice sunt numeroase, conservandu-se atat fosile si roci, cat si macro-microforme de relief, deci peisaje actuale, cu toate componentele lor.

Dintre acestea se remarca martorii de eroziune, klippele de calcar, pe seama carora s-au format stancile ruiniforme Pietrele Doamnei - 'turnurile gotice' - simbol al Raraului, fara egal in toti Carpatii romanesti. Aflate la altitudinea de 1634 m (maxima, in stanca dinspre nord), doar cu 17 metri mai putin decat varful Rarau, ele se vad, in zilele cu cer senin, de la mari distante. Din cele trei turnuri, doar unul poate fi urcat in mod obisnuit, cel de al treilea, cu o altitudine de 1620 m, celelalte doua fiind accesibile numai alpinistilor. Stancile, alcatuite din calcare mezozoice incrustate cu corali, amoniti etc prezinta un aspect inedit, monumental, fiind inconjurate de un camp de blocuri dispuse haotic, in parte impadurit cu molizi de talie mica, in parte acoperit cu jnepeni, tufarisuri de afin, merisor si argintica.

Declarate monumente ale naturii in anul 1955, Pietrele Doamnei reprezinta, de fapt, o rezervatie complexa, in care sunt protejate prin lege rocile, fosilele, formele de relief, dar si elementele floristice ca floarea de colt, argintica, papucul doamnei, besicutele si altele. Din aceleasi motive, tot in anul 1955, a fost declarata monument al naturii si Piatra Zimbrului (1580 m altitudine), situata la rasarit, dar in apropiere de Pietrele Doamnei rezervatia avand, impreuna cu Raraul, o suprafata de 887,90 ha.

Piatra Buhei, rezervatie geologica - geomorfologica, este situata pe Valea paraului Izvorul Alb, in imediata apropiere a orasului Campulung Moldovenesc, facand parte din categoria martorilor de eroziune. Sunt protejate stancile de calcar, pe o suprafata de 2 ha.

Cheile Moara Dracului, rezervatie geologica - geomorfologica, se afla pe valea paraiasului cu acelasi nume, afluent al paraului Valea Caselor. Desi se desfasoara doar pe o lungime de 60-70 m cheile au o latime medie de numai 4-5 m, cu pereti inalti si numeroase surplombe, rezervatia avand o suprafata totala de 10 ha.

Cheile Zugrenilor (Cheile Bistritei) sunt de asemenea protejate prin lege. Pe distanta de 4 km cat tin cheile, valea are o latime ce variaza intre 150 si 200 m, cu pereti cu inaltimi de la 200 la 250 si chiar 300 m. Bistrita formeaza repezisuri si ochiuri adanci de 12-15 m , dand nastere la stanci cu forme curioase cu nume pe masura: Coltul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Puscatci, Rapa Scara, Stanca Coifului. Flora si fauna sunt clementele care deasemenea intra in componenta acestei rezervatii geologico-gcomorfologica. Teritoriul ocrotit are o suprafata de 159,10 ha. Deosebit de important este faptul ca in aceasta rezervatie se afla un unicat mondial, si anume, planta numita Pietrosia levitomentosa Nyar, descoperita nu departe de cabana Zugreni, dar care vegeteaza si pe grohotisurile si stancariile din apropierea crestei Pietrosului Bistritei.

Rezervatia paleontologica 'Stratele de Pojorita'. este situata in cheia de la Piatra Strajii , de pe valea Moldovei, cu o suprafata de 1 ha. Rezervatia fosilifera se afla pe malul drept al Moldovei, in versantul de nord al Pietrei Strajii, aval de localitatea Pojorata, inainte de intersectia caii ferate cu soseaua nationala Vatra Dornei-Campulung Moldovenesc. Rezervatia este cunoscuta si sub numele de 'Stratele cu Aptychus', nume ce se trage de la molustele cefalopode din neamul amonitilor, cu cochilia in forma de spirala, care au trait pe la mijlocul erei mezozoice, in Jurasic.

Fosilele cele mai reprezentative din rezervatia paleontologica de la Pojorata sunt: Posidonia wengensis Wissm, Halobia bukowinensis Kittl, Orthoceras[a2]  mojsisovicsi Salom, Joannites salteri Mojs, Mephyllites jarbas Mnstr.

Piatra Soimului, stanca situata la apus de Motelul Rarau este ocrotita pe plan local incepand din anul 1971, fiind rezervatia geologica avand o suprafata de 1 ha.

Pe teritoriul Muntilor Rarau - Giumalau, se afla arii ce cuprind plante rare, monumente ale naturii, ocrotite prin lege, dintre care amintim: papucul doamnei, crinul de padure si bulbucii de pe Magura Runcului, in apropiere de Campulung Moldovenesc, albumita sau floarea de colt pe abruptul varfului Rarau, din Popii Raraului, de pe stancile din muntele Todirescu, din Cheile Zugrenilor etc., tisa, care exceptand padurea seculara de la Slatioara, se afla izolata sau in palcuri pe valea Putnei si la Pojorata; argintica, relict glaciar care vegeteaza pe stancile din zona subalpina; foaia grasa, planta carnivora, pe valea superioara a Paraului Ursu (in codrul secular Slatioara).

Dintre plantele endemice se remarca: vulturica, descoperita pentru prima oara la Pojorata, pe varfurile Adam si Eva, de unde ii vine si numele stiintific - Hieracicum pojoratense Wol. - care este prezenta si in padurea Slatioara. Din familia pinilor, zambrul, ocrotit prin lege, este intalnit frecvent in lungul culmilor care leaga Raraul de Giumalau, in saua Fundu Colbului, iar ca exemplare izolate in preajma oraselor Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc.

In Rarau, exista si alte valori geologice, geomorfologice si floristice de mare interes peisagistic, care nu au inca statut oficial de rezervatii sau monumente ale naturii, dar care se afla in mare parte doar teoretic in grija organelor locale. Dintre acestea amintim: piramidele naturale calcaroase Adam si Eva, de langa Pojorata, marele abrupt nordic si estic al varfului Rarau, Popii Raraului si punctul fosilifer de pe coasta Prasea.

Din punct de vedere al valorilor naturale, multe din ele ocrotite prin lege, Muntii Rarau - Giumalau, alcatuiesc o regiune de mare concentrare a acestora, in comparatie cu alte regiuni muntoase ale tarii. Aceasta bogatie in valori naturale ofera tot atatea elemente de mare atractivitate pentru practicarea turismului, cu atat mai mult, cu cat ele sunt si usor accesibile, chiar pentru aceia, tot mai numerosi din pacate, care se deplaseaza cu masinile, renuntand la drumetia de munte.

Avand in vedere prezenta calcarelor, formele carstice sunt putin dezvoltate in Rarau, lapiezuri, doline si grote care majoritatea sunt de fractura tectonica.

Dintre acestea se impune Pestera Liliecilor, de pe Podul Raraului, situata la aproximativ 1 km la nord de Pietrele Doamnei. Pestera este descendenta, cu trepte succesive.

In ea alterneaza sali si stramturi foarte inguste prin care se trece dintr-o sala in alta, fara sa existe galerii propriu-zise. Pestera nu prezinta nici o urma de dizolvare sau scurgere a apei si nici forme concretionare (stalactite, stalagmite), este de fapt un labirint intre blocuri gigantice de calcar. Salile sant spatiile ramase libere sub un astfel de bloc, iar stramtarile, trecerile, foarte precare si periculoase, pe sub blocuri mai mici.

Aflata pe o diferenta de nivel de peste 80 m si cu o lungime de 400 m, se insiruie sase incaperi: Sala luminata, Sala Liliecilor, Sala dreptunghiulara, Sala conica, Sala ramificata si Sala ascunsa; trecerea din una in alta fiind foarte dificila, prin tuneluri inguste. Aflata la altitudinea de 1500m, pestera adaposteste mii de exemplare de lilieci din care predomina Myotis oxygnathus si Myotis myotis. Pentru turisti, pestera nu e accesibila, fiind de factura tectonica prezinta dificultati mai ales la intrare -blocuri cu echilibru instabil, coborarea necesitand cunostinte si echipament special. Se are in vedere luarea in custodie a pesterii in vederea conservarii acestea de catre organizatiile neguvernametale de mediu din judetul Suceava (Clubul de Speologie Bucovina si Clubul Ecomontan 'Origini Verzi 'Suceava).

Masivul Rarau - Giumalau, prezinta o retea deasa de trasee marcate sau in curs de remarcare, care permite parcurgerea in toate directiile si cunoasterea zonei, cu toate frumusetile peisagistice si obiectivele turistice. In aceasta regiune muntoasa exista trei puncte majore, de convergenta a traseelor marcate, puncte care dau posibilitatea turistilor sa-si aleaga cele mai convenabile variante de strabatere a celor doua masive.

Cel mai important punct se afla in preajma Motelul 'Alpin' Rarau, loc in care se intalnesc traseele ce vin dinspre Campulung Moldovenesc cu cele ce vin dinspre Bistrita, Muntii Stanisoarei si Muntii Giumalau.

Al doilea punct se afla in saua Fundu Colbului, situata la nord-vest de hotelul 'Rarau', loc in care se intalnesc traseele ce vin dinspre Campulung Moldovenesc, cu cele ce vin dinspre Bistrita, Muntii Stanisoarei si Muntii Giumalau.

Al treilea punct se afla in varful Giumalau, cel mai inalt din intreaga regiune, cu o larga perspectiva, spre care converg traseele ce vin pe culme dinspre varful Rarau, dinspre valea Bistritei, ca si cele dinspre valea Putnei.

Exista insa si un alt avantaj pentru turistii care vor sa strabata regiunea. Este vorba de concentrarea punctelor de plecare spre cele doua masive. Dintre acestea, se remarca orasul Campulung Moldovenesc, in care turistii au posibilitatea sa aleaga unul din cele sapte trasee care urca spre Rarau. De asemenea, din alte patru puncte, si anume: Pojorata, Valea Putnei, Vatra Dornei si Cabana Zugreni, de unde pornesc cate doua trasee, fie spre Giumalau, fie spre Rarau, toate marcate.

Traseul 1 : Orasul Campulung Moldovenesc (620 m) - Poiana Sihastriei (950m) - Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: punct rosu Durata: 4-5 ore Diferenta de nivel: 900m Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului, sosea modernizata (14 km)

Datorita faptului ca valea paraului Izvorul Alb, este strabatuta de soseaua modernizata, acest traseu este considerat ca principal pentru urcarea pe Masivul Rarau, dinspre valea Moldovei.

Intrarea in traseu se face din preajma garii Campulung - Est (620 m), respectiv de pe drumul national 17, din care la circa 30 m de gara se desprinde, spre dreapta, o straduta, care conduce peste calea ferata. Aici, la intersectia caii ferate cu soseaua nationala, se afla si indicatorul metalic pe care se specifica marcajul, durata si distanta de parcurs, consemnate mai inainte. Pe distanta de 3 km. pana la confluenta cu paraul Limpedea, traseul este comun cu traseul 12, marcat cu cruce galbena. Valea paraul Izvorul Alb, este strajuita de muntele Bodea (1073 m) spre vest si Cucoara (944 m) spre est, acoperiti cu paduri sau cu pasuni si fanete. Dupa l,8 km se ajunge in Cheile Izvorului Alb, unde se detaseaza stancile cunoscute sub numele de Piatra Buhei. In curand, la 3 km distanta de la soseaua nationala si 1,2 km de Piatra Buhei, Izvorul Alb primeste unul din afluentii sai mai mari, pe dreapta, paraul Limpedea, loc in care se afla o cariera de calcar. Pe valea paraului Limpedea, urca traseul marcat cu cruce galbena.

De la confluenta se lasa in stanga marcajului cruce galbena, si se urmeaza drumul care trece de cateva ori de pe un mal pe altul al Izvorului Alb si strabate pana la pajistea subalpina de pe podul Raraului, o zona impadurita. Aproximativ in dreptul km 7, pe partea dreapta a acestuia se afla un puternic izvor in dreptul caruia se afla Schitul Poiana Sihastriei. Poiana Sihastriei este locul unde se intalnesc alte doua trasee care vin tot de la Campulung Moldovenesc, marcate cu triunghi albastru si triunghi galben (traseele.2 si 3). Asadar, din punctul aflat in apropiere de km 7, de la izvor, putem parasi soseaua si urcand in Poiana Sihastriei, continuam drumul spre Motelul 'Alpin' Rarau, pe cararea marcata cu punct rosu, triunghi galben si albastru, care intersecteaza in numeroase puncte serpentinele soselei, dar care urca pieptis, solicitand eforturi fizice. In general, soseaua urmeaza cursul vaii Izvorului Alb, care curge pe sub abruptul prapastios al Tiharaiei, avand, de data aceasta, aproape directia sud-nord. La km. 12, se intalnesc Coltii Tiharaiei, aflati la altitudinea de aproape 1400 m. Pe ultimii 2 km vom avea mereu spre stanga (rasarit) varful Rarau vizibil atat de pe sosea, cat si de pe cararea cu marcaj triplu. Ultima scurtatura ajunge in saua dintre Munceii Raraului si varful Rarau, la intersectia cu soseaua modernizata ce vine din valea Bistritei, de la Chiril, la circa 1435 m altitudine (marcaj punct albastru, traseul 8). Aici este punctul de convergenta al mai multor trasee (traseele 5,6,7,8,9 si 13), trasee care vin din valea Moldovei, din varful Giumalau si din valea Bistritei. In fata se poate vedea Piatra Soimului, iar spre stanga, Pietrele Doamnei, emblema Raraului. Din intersectie mergem spre stanga si dupa circa 800 m (15 minute), ajungem in fata Motelului 'Alpin' Rarau, la 1520 m altitudine. La varful Rarau, se poate ajunge in circa 40 de minute, pe drumul (nemodernizat) care se desprinde spre stanga din sosea, la ultima serpentina din fata Motelului 'Alpin', trecand pe langa cabana Pastorala (aproximativ 2,5 km). De la Motel, pe cararea dintre molizi, mergand spre apus, in 10 minute putem ajunge la Piatra Soimului, unde se afla un loc amenajat (imprejmuire metalica si banci) pentru a putea admira peisajele dinspre Giumalau, varful Rarau, saua Fundu Colbului, Munceii Raraului si valea Moldovei.

Legenda spune ca stancile din Piatra Buhei ar fi 'din oasele balaurului pe care l-a dovedit Halauceanu, cand a intemeiat Campulungul' (George Bodea, 1981)

Poiana Sihastriei este nu numai punct de convergenta a celor trei trasee, ci si loc, al rememorarii faptelor cuprinse in legendele campulungenilor referitoare la Petru Rares si Doamna Elena. Din vechea ctitorie a mai ramas, in marginea poienii, doar un stalp de piatra cu cruce. Intreaga constructie a fost mutata, spune legenda, pe celalalt versant al Raraului, la Chiril in 1775, anul cand Bucovina a fost cedata de otomani Imperiului habsburgic, in ciuda protestelor vehemente ale Moldovei (Georg. Bodea, 1981).

Traseul 2: orasul Campulung Moldovenesc (642 m) pe sub varful Bodea (l037 m) - Poiana Sihastriei (950 m) -Motelul 'Alpin' Rarau (l520 m)

Marcaj: triunghi galben pana in Poiana lui Mandrila (890 m); triunghi albastru pana in Poiana Sihastriei; punct rosu pana la Motelul 'Alpin' Rarau Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 878 m Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului

Plecarea pe acest traseu se face din centrul orasului, de la hotelul 'Zimbru', pe Calea Bucovinei, pana in dreptul cinematografului 'Moldova', apoi spre dreapta catre Spitalul Municipal si Statia de Salvare. Se merge pe Valea Seaca, acesta fiind numele atat al cartierului cat si al paraului. Dupa parcurgerea a 2,5 km. din centrul orasului, pe stanga drumului, langa izvorul de la gura paraului Bodea, afluent al Vaii Seci, intalnim indicatorul metalic cu marcaj triunghi galben. De aici traseul continua, la stanga pe valea paraului Bodea, aproape 1 km, indreptandu-se spre obarsia acestuia. Drumul urmeaza un urcus pieptis pe o diferenta de nivel de circa 200 m, avand in stanga varful Bodea (1073 m). Din saua de sub varf, localizata la circa 970 m altitudine, traseul continua spre dreapta, mergand pe culmea din sa, dupa aproape dupa 200 m, ajungem pe un alt varf de pe Batca Bodii, la circa 1000 m, de unde se deschide o frumoasa perspectiva in toate directiile. Spre dreapta, in sensul urcusului, se vad Valea Seaca si Munceii Raraului, varfurile Runcu, Magura Runcului si intre ele valea paraului Mesteacan si Obcina Flocenilor, spre stanga valea - Izvorului Alb si varful Cucoara, iar in fata, varful Rarau, Pietrele Doamnei, Piatra Soimului, apoi Popii Raraului si varful Todirescu. Datorita orizontului larg deschis pe toata culmea Muntelui Bodea, acesta este unul dintre cele mai atragatoare trasee. Din locul de popas, aflat la circa 1000 m altitudine, traseul continua tot pe Batca Bodii, pe la obarsiile catorva paraie, afluenti ai Vaii Seci, si dupa circa 2,5 km se trece printr-o zona impadurita si se coboara pana in Poiana lui Mandrila (890 m), unde intalneste marcajul triunghi albastru care vine de pe Valea Seaca (traseul 3). De aici, se strabate inca aproximativ 1 km prin padure si se ajunge in Poiana Sihastriei. Distanta de circa 5-6 km ramasa pana la Motelul 'Alpin' Rarau, se poate parcurge fie pe scurtaturi (poteca avand triplu marcaj), fie pe soseaua modernizata, ambele fiind descrise la traseul 1.

Batcii Bodii este o zona acoperita aproape in intregime cu pasuni si fanete, numite aici "bordeie' sau 'tarle'. Este un peisaj asemanator acelui din Tara Dornelor, cu pasunile si fanetele despartite de garduri facute din trunchiuri subtiri de brad, pe care vara se pune fanul la uscat.

Traseul 3: orasul Campulung Moldovenesc (642 m) -Valea Seaca-Poiana Sihastriei (950) -Motelul "Alpin" Rarau (1520 m)

Marcaj: triunghi albastru pana in Poiana Sihastriei; punct rosu: Poiana Sihastriei - Motelul 'Alpin' Rarau Durata: 3 ore Diferenta de nivel: 878 m Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului

Intrarea pe acest traseu se face tot din centrul orasului, de la hotelul 'Zimbrul', spre Valea Seaca, pana la gura paraului Bodii, ca si la traseul 2. De aici, de la izvorul aflat la gura Paraului Bodii, traseul continua pe marcajul triunghi albastru, strabatand ultima parte a cartierului Valea Seaca. Dupa 2,5 km se lasa in urma ultimele gospodarii si se intra in padure. Urmeaza 1,5 km de urcus continuu, cu o diferenta de nivel de aproape 200 m spre Poiana lui Mindrila (890 m) unde se intalneste si marcajul triunghi galben, care vine pe sub varful Bodea (traseul 2). In continuare, urmeaza acelasi drum ca la traseul 2, prin Poiana Sihastriei, spre Motelul 'Alpin' Rarau. De retinut este faptul ca marea majoritate a semnelor de marcaj de pe acest traseu sunt plasate pe stalpii liniei de curent electric.

Traseul 4:orasul Campulug Moldovenesc (650 m) -paraul Mesteacan-Munceii Raraului -Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: banda albastra, pana sub varful Muncelul (1577 m); banda rosie de sub varful Muncelul la Motelul 'Rarau' Durata: 5 ore Diferenta de nivel: 870 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

Plecarea in acest traseu, care are o lungime de 17 km, se face din centrul orasului, de la hotelul 'Zimbrul', catre vest, spre Sadova, pe Calea Transilvaniei pe care se afla, pe partea dreapta, tabla indicatoare a acestui traseu (altitudine 650 m). Intrarea propriu-zisa pe traseu se face prin padure, avand in dreapta muntele Magura Runcului si in stanga muntele Runc. In aceasta portiune, traseul strabate circa 1,5 km prin padurea deasa de molid, urcusul fiind destul de accentuat, cu o diferenta de nivel de 20 m. De aici inainte, de pe obarsia paraului Mesteacan, cararea trece printr-o zona de pajisti, alcatuita, in cea mai mare parte, din pasuni si fanete, avand mereu in fata silueta varfului Prasea (978 m) si o perspectiva asupra orasului Campulung Moldovenesc, vizibile fiind de cele patru inaltimi -Magura Runcului (1176 m), Runcu (1129 m), Bodea (1073) si Cucoara (944 m). Aici, pe varful Prasea, intalnim si marcajul punct rosu, care vine de la Pojorata, pe vaile Strajerului si Prasea (traseul 5) si care se indreapta tot spre Motelul 'Alpin' Rarau. Dupa coborarea varfului Prasea, traseul are directia sud-vest, spre Obcina Floceasca (sau Obcina Flocenilor, cum spun localnicii). Cararea trece pe sub Obcina Floceasca (1259 m), intr-un urcus ceva mai accentuat, printre fanete apoi urmand numeroase serpentine.

Se lasa in dreapta o stana, in dreptul careia directia cararii se schimba spre sud-est. Traseul merge pana la varful Gura Plaiului (1308 m), pe o distanta de aproximativ 1 km apoi urmeaza culmea care este acoperita cand de pasune, cand de padure. Aici se strabat o serie de munti mai mici denumiti muncei, si seile dintre ei - Munceii Raraului - cunoscuti si sub denumirea de Munceii insirati. In portiunea pana la Gura Plaiului, traseul trece de stana aflata chiar langa carare, apoi prin dreptul varfului Gura Plaiului, care ramane la stanga, la numai 50-60m, unde ajunge cararea nemarcata ce vine de pe Valea Seaca la Munceii Raraului. Traseul continua tot pe culme spre poiana de sub varful Muncelul, la 1450 m. Aici se intalneste drumul forestier care vine de la Pojorata, pe vaile Izvorul Giumalaului si Colbu, avand marcaj crucea galbena (traseul 6) si traseul de la varful Giumalau care are marcaj banda rosie (traseul 13). Traseul urmeaza in continuare drumul forestier, pe versantul de sud-est al Munceilor insirati, si dupa aproape 2,5 km, trece pe sub Muncelul Tiharaia (1470 m). La cateva sute de metri, drumul coboara in saua dintre Munceii Raraului si Rarau, aflata la 1425 m, unde se intalneste cu poteca marcata cu triunghi rosu, care vine din valea Bistritei, de la Cabana Zugreni, pe paraul Colbu (traseul 7), precum si cu soseaua modernizata care face legatura intre Rarau si Chiril, cu marcaj punct albastru (traseul 8). Dupa numai o suta de metri traseul se uneste cu soseaua modernizata ce vine de la Campulung Moldovenesc si pe care se ajunge la Motelul 'Alpin' Rarau.

Munceii si seile dintre ei reprezinta o serie de munti mai mici ( - Munceii Raraului fiind cunoscuti si sub denumirea de Munceii insirati, toponim sugestiv, provenit din existenta celor vreo cincisprezece muncei, cu altitudini de la 1230 m la maximum 1577 m.)

Traseul 5: comuna Pojorata (700 m) -varful Prasea (978 m)- Munceii Raraului -Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: punct rosu pana in varful Prasea - sub varful Muncelul (1577 m); banda rosie: de sub varful Muncelul la Motelul 'Alpin' Rarau Durata: 3 ore Diferenta de nivel: 820 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

Traseul marcat incepe de la bariera de cale ferata din partea de rasarit a localitatii Pojorata, de unde se paraseste drumul national 17. Urmeaza valea Strajii sau Strajerului, iar dupa trecerea caii ferate, drumul strabate o parte a satului Pojorata, numita Fundu Pojoratei. In fata iar mai apoi in dreapta pot fi vazute cele doua maguri alcatuite din dolomite si acoperite de conifere - Adam (1041 m) si Eva (980 m).

La prima bifurcare a drumului, traseul urmeaza drumul din dreapta si strabate aceasta parte a localitatii de-a lungul mai multor paraie si izvoare care izvorasc din versantele de rasarit ale muntilor Adam, Batca Valcenilor (1161 m) sau Batca Nitanului (1263 m). Drumul urca pe versantul acoperit cu pasuni si fanete si trece pe sub magura Adam si Batca Valcenilor, in aproapiere de confluenta vailor Straja si Prasea, iar in continuare insoteste numai valea paraului Prasea. Ultima portiune a traseului, pe la obarsia paraului Prasea, trece prin pasuni si fasia de padure si se indreapta spre varful Prasea (978 m). Aici se intalneste poteca marcata cu banda albastra care vine de la Campulung Moldovenesc, pe valea paraului Mesteacan (traseul 4). In continuare, drumul urmeaza acest traseu, pe sub Obcina Flocenilor, varful Gura Plaiului, Munceii Raraului, Motelul 'Alpin' Rarau.

Abundenta calcarului a determinat dezvoltarea unei industrii taranesti: vararia sau producerea varului inca din cele mai indepartat timpuri ale perioadei feudale, fapt atestat de numeroase documente istorice si pana in prezent.

Traseul 6: comuna Pojorata (700 m)-valea Izvorului Giumalaului - valea paraului Colbu - saua Fundu Colbului (1285 m) - Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: cruce galbena pana la saua Fundu Colbului; banda rosie: saua Fundu Colbului - Motelul 'Alpin' Rarau Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 820 m Caracteristici: drum forestier, accesibil pentru turisti numai vara; circa 15 km lungime

Pe acest traseu se intra din gara Pojorata, spre vest (spre Valea Putnei si Vatra Dornei). Dupa circa 250 m in dreptul barierei de cale ferata se merge spre stanga, pe drumul de pe malul drept al paraului Izvorul Giumalaului. De la bariera de cale ferata sunt circa 4 km pe valea paraului Izvorului Giumalaului, pana la confluenta cu paraul Chilia, primul afluent mai mare pe partea stanga.

Dupa confluenta cu paraul Chilia, de unde valea se numeste Colbu, urmeaza cea cu Paraul Surii, afluent pe stanga, confluenta localizata la 1 ,5 km de la gura Chiliei. Dupa podul de pe paraul Colbu si dupa cateva sute de metri se intra in padure, unde incep serpentinele pe o distanta de circa 5 km, pana in Saua Fundu Colbului (1285 m). Aici se intalneste traseul 13 care vine dinspre dreapta, de la varful Giumalau, marcat cu banda rosie. Pana in saua Fundu Colbului, traseul masoara circa 10 km de urcus continuu, cu o diferenta de nivel de peste 600 m. Din sa, traseul urca in panta lina si dupa cateva sute de metri se ajunge pe pajistea subalpina, la izvoarele de sub varful Muncelul (1577 m). Aici se intalneste si poteca care vine de la Campulung Moldovenesc, pe valea paraului Mesteacan si Munceii insirati (marcaj banda albastra, traseul 4 ) si pe care se continua drumul pe sub Muncelul Tiharaia si saua dintre Rarau si Munceii Raraului, pana la Motelul 'Alpin' Rarau.

Gospodariile din zona au multe anexe dispuse imprejurul curtii, acareturi in forma de patrulater, alcatuind asa-numitele gospodarii cu ocol intarit, cu traditii indepartate in negurile istoriei romanilor din aceste parte a tarii.

Traseul 7 :Cabana Zugreni (745 m) - paraul Colbu - Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: triunghi rosu Durata : 3 ore Diferenta de nivel: 775 m Caracteristici: traseul accesibil numai vara; pe o portiune de l,5 km lungime, diferenta atinge nivelul de 400 m

Punctul de plecare este Cabana Zugreni, situata la circa 100 m amonte de confluenta paraului Colbu cu Bistrita. De aici traseul se angajeaza in partea stanga, pe valea paraului Colbu. Intrarea propriuzisa pe acest traseu se face la gura paraului Colbu. De-a lungul celor 3,5 km, directia generala a traseului este sud -nord, iar diferenta de nivel este de 170 m. De la capatul drumului forestier, unde se afla constructiile brigazii silvice, traseul merge spre dreapta, spre nord-est. Dupa cei 1 ,5 km care trec pe langa un sir de halde de steril, urmeaza o fosta cabana forestiera.

De aici incepe o portiune de urcus abrupt, pe valea paraului pe o distanta de circa jumatate de kilometru, apoi pe un versant abrupt, cale de aproximativ 1 km. Traseul ajunge in soseaua modernizata care vine de la Chiril (traseul 18). Traseul continua pe soseaua modernizata, spre stanga si dupa numai 100-150 m se ajunge in saua dintre Rarau si Munceii Raraului, de unde se continua drumul spre Motelul 'Alpin' Rarau.

Traseul 8 : satul Chiril (725 m) - paraul Chiril - Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: punct albastru Durata: 3 ore; 11 km pentru autovehicule Diferenta de nivel: 796 m Caracteristici: traseul accesibil tot timpul anului; sosea modernizata.

Satul Chiril situat intre Bicaz si Vatra Dornei, pe drumul national 17 B, este asezat pe valea paraului cu acelasi nume. Traseul urmeaza soseaua modernizata dar care in momentul de fata este prost intretinuta. Prima portiune a traseului strabate partea satului situata de o parte si de alta a paraului Chiril. Spre stanga (vest) se afla Batca Vulparici, Dealul Toancelor si Poiana lui Traista. Apoi se succed Batca Afmetu si Batca Prelucile. Dinspre est, paraul Chiril primeste doi afluenti: Afmetu si Paraul lui Hulubac. La 3 km de la soseaua nationala, este confluenta dintre paraul Chiril si paraul Valea Toancii. La aceasta confluenta se intalnesc, in dreapta, drumul nemodernizat care duce spre localitatea Gemenea (si mai departe spre Slatioara si Campulung Moldovenesc sau spre Frasin si Gura Humorului), cu drumul care urmeaza Valea Toancii, spre Motelul 'Alpin'. Traseul urmeaza Valea Toancii, pe sosea.

In partea stanga se poate vedea Dealul Toance iar in dreapta Batca inalta. Traseul urmeaza fie soseaua, fie unele scurtaturi marcate. Aproximativ la mijlocul distantei, este Poiana Taieturii, sau a schitului Rarau, loc de popas, din care, spre dreapta, se poate ajunge la schitul Rarau.

Schitul Rarau adaposteste Icoana Facatoare de Minuni a Maicii Domnului, loc de pelerinaj a mii de credinciosi. De la schitul Rarau, se poate ajunge la Motelul 'Alpin' si pe o poteca nemarcata care strabate padurea care acopera cele doua culmi aflate la sud de Rarau - Batca Runculetului, traseul spre vest si Batca Runculiciorului, spre rasarit, pe valea Ciurgaului. Dupa circa 2 km distanta, cu diferenta de nivel de peste 500 m, poteca iese in zona subalpina. Traseul lasa in stanga Piatra Zimbrului si intersecteaza poteca care vine de la Slatioara spre Rarau peste muntele Todirescu (traseul 9) si continua spre stanga, pe marcaj triunghi rosu, pana la Motelul 'Alpin'. Traseul principal, soseaua merge prin Poiana Schitului Rarau, Poiana Calugarilor de sub Bitca Runculetului, pana la fostul canton silvic, aflat in marginea soselei. De aici, se poate merge pe jos spre Motelul 'Alpin' pe o scurtatura, care urmareste paraul Izvorul Rece. Dupa Poiana Calugarilor, soseaua ocoleste versantul de apus a Batcii Runculetului si Piatra Soimului. La iesirea din padure, se intalneste traseul de culme marcat cu triunghi rosu (traseul 7), precum si traseele care vin din Campulung Moldovenesc (traseele 4, 5, 6 si 13) care converg spre Motelul 'Alpin' Rarau.

In zona se afla cateva ferastraie vechi, actionate de apele paraului Chiril, interesante mai ales sub aspect etnografic.

Traseul 9: satul Slatioara (730 m) - Codrul secular Slatioara - varful Todirescu (1487 m) - Popii Raraului - varful Rarau (1651 m) - Motelul 'Alpin' Rarau (1520 m)

Marcaj: triunghi rosu Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 790 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara si necesita avizul organelor silvice pentru traversarea rezervatiei 'Slatioara'. Camparea si focul in rezervatie sunt interzise.

Traseul incepe din satul Slatioara, in care se ajunge atat din Campulung Moldovenesc, cat si din Frasin. Dupa traversarea satului si dupa primul pod, la numai 100 m, se merge spre dreapta. Din intersectie, marcajul triunghi rosu calauzeste traseul pana la cantonul silvic. Acesta este punctul de unde incepe ascensiunea spre Rarau si unde se desparte de traseul marcat cu cruce albastra (traseul 11). Al doilea drum de acces spre Slatioara este cel din Frasin spre Ostra. Din satul Stulpicani, pe sosea modernizata, drumul local se inscrie pe valea paraului Gemenea, pana in dreptul satului omonim, urmand apoi valea Slatioarei, pe aproximativ 19 km. De la cantonul silvic, aflat la capatul de vest al satului Slatioara, drumul traverseaza rezervatia naturala Codrul secular Slatioara, ceea ce impune anumite restrictii in circulatia turistica. Accesul pe acest traseu se face numai cu aprobarea organelor de resort, reprezentate aici prin Seful de district.

Traseul continua prin curtea cantonului, pe drumeagul strajuit de molizi spre codrul secular. Traseul strabate pe o scurta distanta zona de protectie a rezervatiei, apoi rezervatia propriu-zisa, cale de aproape 3 ore, pe Batca cu Plai, avand in dreapta Paraul Ursului si Batca Lesi, iar in stanga Paraul lui Ion si Batca Neagra. In rezervatie - cu o suprafata de 854,30 ha (inclusiv suprafata rezervatiei din Muntele Todirescu, de circa 44 ha), ocupand cea mai mare parte a versantului rasaritean al Raraului - sunt ocrotiti nu numai arborii - molidul, tisa, fagul, paltinul de munte - ci si o serie de alte plante, ca papucul doamnei, tulichina pitica, foaia grasa, vulturica, crinul de padure, iar pe stancarii albumita sau floarea de colt. Aici se intalnesc cioatele unor molizi uriasi, in varsta de 300-400 si chiar 500 de ani. La iesirea din codru, traseul strabate o alta mare rezervatie botanica, Poiana Todirescului, in care sunt ocrotite ghintura, sangele voinicului, floarea dc colt, argintica, galbinarea, foaia grasa, curechiul de munte, bulbucii, arnica, poroinicul, bumbacarita, tufisuri de ienupar pitic, palcuri de jneapan etc. Din Poiana Todirescului (unde intalnim traseul de culme - banda rosie), cararea urmeaza, in general, fosta poteca granicereasca, trecand pe sub varful muntelui Todirescu (1487 m), care ramane imediat in dreapta, dupa care trece din nou printr-o fasie de padure. Poteca continua, de aici inainte, numai pe pajistea subalpina, lasa in dreapta Popii Raraului, apoi prin saua Ciobanilor (1550 m) aflata intre Popii Raraului si Rarau, dupa care trece printre Varful Rarau (1651 m), in dreapta, si Piatra Zimbrului, in stanga, iese in drumul neamenajat ce coboara in serpentine de la varful Rarau, iar mai departe pe langa Pietrele Doamnei, se ajunge la Motelul 'Alpin ' Rarau.

Traseul 10: orasul Campulung Moldovenesc (620 m)-paraul Valea Caselor -paraul Moara Dracului -saua Ciobanilor (1550 m) -varful Rarau (1651 m) - Motelul 'Alpin' Rarau

Marcaj: cruce rosie Durata: 5 ore Diferenta de nivel: 900 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

Traseul incepe de la gara Campulung - Est, urmand soseaua Campulung Moldovenesc - Suceava (DN 17), pana in marginea de est a orasului. Dupa aproximativ 1 km, traseul se abate spre dreapta, pe Valea Caselor, pe o distanta de circa 3,5 km, pe drumul forestier. Orientativ, in dreapta este Batca Marcusan, cu inaltime maxima in varful Haga (1093 m), iar in stanga Pietrele Arse (l020 m) si Varful Mare (1163). De la confluenta, poteca o ia la dreapta, pe paraul Moara Dracului, prin padure. Cheile Moara Dracului, taiate in dolomite, se desfasoara pe 60-70 m lungime si impresioneaza prin ingustimea lor de 4-5 m si prin peretii verticali, cu numeroase surplombe. Declarata rezervatie naturala in 1971, cheile constituie o rezervatie cu caracter complex, geologic si geomorfologic, pe o suprafata de 10 ha. Aici sunt ocrotite cheile, dolomitele calcaroase constitutive, precum si o serie de plante si animale. Dupa chei, poteca trece prin poiana de sub varful Haga (1093 m) si apoi prin padure, indreptandu-se spre capatul nordic al Popilor Raraului, spre saua Ciobanilor. Aici se intalneste marcajul cruce galbena care vine de la Campulung Moldovenesc, pe valea paraului Limpedea (traseul 12). Traseul intersecteaza in saua Ciobanilor marcajul triunghi rosu (traseul 9), si continua spre varful Rarau si Motelul 'Alpin' Rarau.

Traseul 11 orasul Campulung Moldovenesc (620 m)-paraul Sandru -satul Slatioara- saua Ciobanilor-varful Rarau (1651 m) -Motelul 'Alpin' Rarau

Marcaj: cruce albastra Durata: 5-6 ore Diferenta de nivel: traseu accesibil numai vara

Traseul se desfasoara, la inceput, in comun cu traseul 10, de la gara Campulung - Est la gura paraului Sandru, apoi pe valea acestuia, pe versantul stang al vaii, prin padure, pana in pasul de culme Prihodiste apoi pe valea paraului Prihodiste, pana in satul Slatioara, la cantonul silvic . De la cantonul silvic, traseul merge spre dreapta, urmand valea paraului Ciurgau, strabatand apoi satul Slatioara. Acest traseu, ca si traseul 9, trece prin Codrul Secular Slatioara. De la iesirea din sat, poteca strabate padurea, pana sub Popii Raraului (pe versantul de rasarit). De aici se poate merge spre nord (dreapta), unde se intalneste marcajul cruce rosie care vine de la Campulung Moldovenesc pe Valea Caselor si Moara Dracului (traseul 10), sau spre nord (stanga) unde se intersecteaza marcajul triunghi rosu de la Slatioara (traseul 9) si traseul de culme marcat cu banda rosie. Drumul spre Motelul 'Alpin' Rarau, se face pe la Saua Ciobanilor, dupa traseul 9.

Traseul 12: orasul Campulung Moldovenesc (620 m) - paraul Izvorul Alb - valea Limpede - saua Ciobanilor - varful Rarau (1651 m) - Motelul 'Alpin' Rarau

Marcaj: cruce galbena Durata: 5 ore Diferenta de nivel: 900 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

Plecarea pe traseu se face din gara Campulung - Est, urmand traseul 1, pe valea Izvorului Alb, pe soseaua modernizata, pana dincolo de Cheile Izvorului Alb si Piatra Buhei. La 3 km distanta de la soseaua nationala si 1,2 km de la Piatra Buhei, Izvorul Alb primeste unul din afluentii sai mai mari pe dreapta, paraul Limpedea. Traseul continua spre stanga, pe valea Limpedea, pe langa fosta cariera de exploatare a calcarului. Dupa 2 km de la intrarea pe valea Limpedea poteca intra in padure pana in saua Ciobanilor. Traseul intalneste poteca marcata cu cruce rosie, de pe Valea Caselor si Moara Dracului (traseul 10), care vine tot de la Campulung Moldovenesc. Zona de padure este o portiune grea, datorita diferentelor de nivel in special a celor de sub saua Ciobanilor. De aici, drumul este comun cu cel care vine din Codrul secular Slatioara (traseul 9) si continua spre Motelul 'Alpin' Rarau.

Traseul 13 : orasul Vatra Dornei (800 m) - paraul Chilia - Obcina Mare (1245 m) -Obcina Mica (1322 m) - Poiana Ciungi (1550 m) - varful Giumalau (1857 m) - saua Fundu Colbului (1285 m) - Motelul 'Alpin' Rarau

Marcaj: banda rosie Durata: 9 ore (Vatra Dornei - varful Giumalau 5-6 ore; varful Giumalau - varful Rarau 3-4 ore) Diferenta de nivel: 1057 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

Traseul incepe de la confluenta paraului Chilia cu Bistrita Aurie. Valea Bistritei, putin mai in aval, primeste, pe dreapta, apele Dornei. Traseul continua pe marcajul banda rosie, pe valea paraului Chiliei, cu versantele acoperite de fanete parcelate, cu odai si grajduri. Pe circa 5 km se merge pe drumul forestier, avand in stanga (apus) Arsita Andrasesti si varful Drancani (1231 m) si in dreapta (rasarit) varful Barnarel (1321 m). Dupa pasajul prin padure, drumul strabate o prima mare poiana, apoi din nou o padure de molizi. Din obarsiile Paraul Chilia, sub varful Obcina Mare (1243 m), se paraseste drumul forestier si se merge spre dreapta. Poteca trece printr-o sa, apoi urca un alt varf al Obcinei Mari si iese din Poiana Obcinei Mici, acoperita cu pasune. Din Poiana Obcinei Mici se deschide privelistea panoramica: in fata (spre nord-est) varful Obcina Mica (1322 m), peste care trece marcajul in continuare, apoi la dreapta varfului Poiana Mesteceni (1200-1250 m) si Varful Mesteceni (1256 m), spre sud se vad varfurile Barnarel (1321 m) si Corhana Gheorghitenilor (1176 m). Din poiana Obcinei Mici mai departe, traseul parcurge un drum de culme, pe cumpana apelor dintre Bistrita (paraiele Argestru, Chilia, Gheorghieni, Giumalau, Rusca) si Moldova (Putna Mare si Putna Mica). De la varful Obcina Mare la Bobeica Ciungilor, drumul care urmareste cumpana apelor este cunoscut sub denumirea de Plaiul Giumalaului. Poteca trece prin padure si apoi peste varful Obcina Mica; in dreapta raman varful Mesteceni si Poiana Penteni. Dupa numai 3 km, distanta pe care drumul se mentine, in general, sub 1300 m altitudine, se intalnesc traseele ce vin din satul Valea Putnei prin Poiana Itcani (pe valea Putnei Mici) si de la Cabana Mestecanis marcate cu triunghi rosu (traseele 17 si 20). Aici se schimba directia de mers, spre est-nord-est; in dreapta ramane marea Poiana Ticseni, poteca continuandu-se pana la Poiana Ciungi de sub Giumalau. Pe toata aceasta portiune, de la Poiana Obcinei Mici la Poiana Ciungi, poteca este larga, aproape ca un drum carosabil, fiind strajuita de molizii padurii care acopera in intregime zona. Aproape de culme se iese in Poiana Ciungi, o poiana mare, avand in stanga varful Poiana Ciungilor (1513 m), sub care se afla mai multe izvoare. Se parcurge spre est poiana, spre varful Giumalau, care se inalta in fata. La iesirea din Poiana Ciungi, la circa 1500 m altitudine, poteca trece pe sub poala padurii, care ramane in dreapta si urca lin pana pe la 1600 m. La numai cateva sute de metri, dinspre stanga vine si cararea de la Valea Putnei prin Poiana Itcani si Poiana Scaldatori, marcaj banda galbena (traseele 18). Ambele trasee (marcaj banda rosie si banda galbena) se indreapta spre varful Giumalau, ultima portiune fiind abrupta, cu o denivelare de peste 250 m, pe o distanta de aproape 1 km. De pe varful Giumalau, de la 1857 m, se deschide una din cele mai fascinante panorame din Carpatii Romaniei. Spre nord si nord-est se profileaza Obcinile Bucovinei, spre rasarit silueta zvelta a Raraului, spre sud-est si sud in prim-plan coama zimtata a varfurilor Bogolin si Pietrosu Bistritei, iar in planuri mai indepartate valurile impietrite ale Muntilor Bistritei, Stanisoarei si in ultimul plan, 'pionul' Moldovei, Ceahlaul. Spre vest se deslusesc Calimanul si Muntii Bargaului, avand in prim-plan Tara Dornelor, iar spre nord-vest Masivul Suhard si in ultimul plan, creasta alpina a Muntilor Rodnei si Muntii Maramuresului.

Dupa cum s-a aratat, varful Giumalau reprezinta un punct de concentrare a traseelor din acest masiv. Astfel, aici se aduna traseele de la Valea Putnei prin Poiana Itcani si peste muntii Sapele, Alunul, din valea Bistritei pe paraul Chilia, cel peste varful Barnarel, pe vaile paraielor Rusca si Giumalaului, pe Piciorul Ruscai si pe Piciorul Tepuselor, ca si acela din Pasul Mestecanis (traseele 13,14,15,16,17,18,19 si 20). De aici, din varful Giumalau, turistii, pot sa se abata la Cabana Giumalau, aflata la sud de varf, la circa 1600 m altitudine. De la varful Giumalau, traseul se continua printr-un coboras pc o panta foarte abrupta, pe versantul opus (de rasarit) al cupolei Giumalaului, poteca cotind mereu printre jnepeni si ienuperi. Cam pe distanta de 1 km se coboara de la 1857 m la 1600 m, dupa care poteca urmeaza cumpana de ape intre Bistrita (bazinul Paraului Colbu) spre dreapta si Moldova (bazinul Paraului Surii) spre stanga. In continuare, poteca coboara mereu pe aceasta culme despartitoare de ape si dupa inca 1 km strabate o zona presarata cu stanci, situata la 1400-1450 m altitudine; este Polita Caprelor. Drumul continua, coboara usor si dupa inca un kilometru se ajunge in punctul cel mai de jos al acestei parti a traseului, la circa 1285 m, in saua Fundu Colbului. Aici, in sa, iese si drumul forestier ce vine de la Pojorata, marcaj cruce galbena (traseele 6). De aici pana la Motelul 'Alpin' Rarau traseul urmeaza drumul forestier, iar de la izvoarele de sub Munceii insirati este comun si cu poteca ce vine de la Campulung Moldovenesc pe valea paraului Mesteacan, marcata cu banda albastra si de la Pojorata peste varful Prasea, marcaj punct rosu (traseele 4 si 5)

Traseul 14 : orasul Vatra Dornei (800 m) - gura paraului Chilia - varful Barnarel (1321 m) - varful Obcina Mica (1322 m)

Marcaj: banda albastra Durata: 2 ore Diferenta de nivel: 522 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara; in timpul iernii este accesibil numai turistilor experimentati

Plecarea se face din orasul Vatra Dornei, ca si in cazul traseului 13. De la coltul cimitirului orasului, se merge spre dreapta pe un drumeag, pe o distanta de aproximativ 500 m, paralel cu DN 17 B si valea Bistritei. Dupa un cot de 90° , poteca se indreapta spre nord-nord-est. In general, traseul are doua aspecte. In prima parte urmeaza versantul sud-vestic al Muntelui Barnarel, iar in cea de a doua, dupa varf, merge pe culmea acestui munte. In prima parte, poteca trece printre fanete si pasuni cu numeroase odai si grajduri, langa care, incepand din luna august, se inalta stogurile de fan. Urcusul nu este prea greu, dar continuu, pe distanta de circa 2,5 km, pana in dreptul varfului - de la 800 m in valea Bistritei, la 1250 m vest de varf. Asadar, varful Barnarel (1322 m) ramane in dreapta. Datorita faptului ca regiunea este acoperita aproape in intregime cu pajisti. Se deschide o frumoasa perspectiva asupra vaii Bistritei si partial asupra vaii Neagra Sarului, afluent al Bistritei, pe partea dreapta. Spre rasarit se profileaza muntele Corhana Gheorghitenilor (1176m), iar in fata acestuia, de cealalta parte a Bistritei (pe malul drept), muntele Corhana, varful cel mai inalt al acestuia, Spaima (1054 m) si, mult mai departe, Pietrosu Bistritei (1791 m). Dupa circa 3 km, poteca ajunge la varful Obcina Mica (1322 m), de unde se continua traseul pe marcaj banda rosie spre Varful Giumalau (traseul 13).

Traseul 15: Satul Rusca (780 m) - paraul Rusca - paraul Giumalau - cabana Giumalau (1600 m)

Marcaj: punct rosu Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 820 m Caracteristici: drum forestier, accesibil si iarna.

Intrarea pe acest traseu se face din satul Rusca, pe drumul care se desprinde spre stanga din DN 17 B, dupa traversarea podului de peste Bistrita, aflat la km 13,5 de la Vatra Dornei. Dupa ce se trece prin fata scolii, care ramane in dreapta, drumul forestier se indreapta spre nord, pe valea paraului Rusca; dupa aproximativ 1 km raman in urma ultimele case ale satului. Drumul se mentine pe valea Ruscai inca 3 km, pana la fostul canton silvic, actualmente cabana scolara. Valea este destul de ingusta si marginita, spre dreapta, de Piciorul Ruscai si muntele Caldu, iar spre stanga muntele Mesteceni, cu varful ononim. Pana la cantonul silvic, situat la circa 1000 m altitudine, urcusul este lin, diferenta de nivel fiind in jurul a 240 m. In dreptul cantonului silvic, paraul Rusca, ce-si trage izvoarele din Poiana Ticseni si de sub culmea Plaiului Giumalaului, primeste ca afluent, pe stanga, paraul Giumalaului. Drumul forestier continua spre dreapta, pe valea Giumalaului, din ce in ce mai ingusta si cu versantele acoperite in intregime cu padure. Portiunea de drum de pe valea Giumalaului, circa 4 km, se parcurge relativ usor, urcusul fiind lin, de la circa 1000 m la cantonul silvic, pana la aproximativ 1400 m, la cabana forestiera aflata in obarsie. Abia ultima parte a traseului, de la cabana forestiera la cabana Giumalau, necesita eforturi mai mari. Drumul este construit insa in serpentine largi, prin padure. La iesirea din padure la golul subalpin, in fata, la numai cateva sute de metri, se afla cabana Giumalau, de unde se poate ajunge la varful Giumalau.

Traseul 15. A : Satul Rusca (780 m) - Piciorul Ruscai - varful Bobeica (1451 m)~cabana Giumalau (1600 m) -varful Bobeica (1451 m)-cabana Giumalau (1600 m) -varful Giumalau (1857 m)

Marcaj: punct rosu Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 1077 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara; iarna este accesibil pentru turistii si schiorii experimentati.

Traseul incepe din satul Rusca, aflat la 11 km de Vatra Dornei, pe DN 17 B. Dupa intrarea in sat, in dreptul km 13,5 se trece podul peste Bistrita, aici fiind o dubla confluenta, in Bistrita, ducandu-si apele doua paraie ce poarta acelasi nume: Rusca.

Unul pe dreapta, venind dinspre sud-est, cu izvoarele in Muntii Bistritei, altul pe stanga, cu obarsiile, in Giumalau. De la confluenta lasam drumul national si ne angajam spre stanga (nord), prin fata scolii, pe ulita din sat. Dupa cateva sute de metri se paraseste drumul forestier care urmareste paraul Rusca si se merge spre dreapta, pe poteca ce trece printre odai si fanete, urcand pe Piciorul Ruscai. Poteca trece alternativ prin padure, faneata sau pe sub poala de padure si dupa numai 1,5 km iese in margine de poiana, pe Runcul Ruscai. Varful de 1220 m ramane in stanga, poteca trece in diagonala spre dreapta prin poiana, reintra in padure si intercepteaza din nou poiana, la marginea sa de nord. De aici inainte incepe urcusul pe muntele Caldu, mergand prin padure si tot pe culme, trecand peste varful Bobeica (1452 m), prin marea poiana de la izvoarele paraului Calinesti, izvoare aflate la marginea din dreapta a poienii, apoi din nou prin padure, dupa care, in dreptul varfului Caldu (1574 m), se ajunge pe pajistea subalpina. De la poiana de pe Runcul Ruscai pana la varful Caldu, care ramane in stanga, dupa 3 km, este o diferenta de nivel de peste 370 m. De la iesirea pe pajistea subalpina, poteca trece pe langa o stana, care ramane in stanga, apoi printr-o sa, dupa care urca din nou pana la 1600 m, in fata cabanei Giumalau. De la cabana, traseul continua printr-un urcus pieptis, pe pante foarte abrupte, inierbate, pana la monumentul aflat pe varful Giumalau, la 1857m.

Traseul numarul 16: Cabana Zugreni (745 m) - Piciorul Tepuselor -cabana Giumalau (1600 m) -varful Giumalau (1857 m)

Marcaj: punct albastru Durata: 4 ore Diferenta de nivel : 1112 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara

De la cabana Zugreni trecand Bistrita pe podul de lemn, se iese in soseaua nationala, dupa care, spre aval, la numai 100 m, se afla gura paraului Colbu. Intram pe valea paraului, pe drumul forestier si dupa numai vreo 200-300 m, spre stanga, pe un mic afluent al Clubului, incepe traseul spre Masivul Giumalau, unul dintre cele mai scurte, dar si mai grele datorita diferentelor de nivel. Pe o distanta de circa 500 m si o diferenta de nivel de 330 m, poteca iese pe capatul de sud-est al Piciorului Tepuselor, de unde urcusul devine ceva mai usor, dar destul de monoton, deoarece se merge numai prin padure deasa de molid. Abia dupa aproximativ 2 km de la plecare, poteca iese intr-o mica poiana, la peste 1400 m altitudine, avand in stanga bazinului paraului Arsineasa (afluent pe stanga al Bistritei, amonte de cabana) si marea poiana de la obarsia acestuia, iar in dreapta bazinului paraului Colbu. Poteca strabate poiana pe distanta de aproximativ 300 m, apoi o fasie de padure lata de numai 100 m, dupa care iese pe pasunea subalpina. Dupa inca 200-300 m, pe sub poalele padurii aflata in dreapta, poteca ajunge la altitudinea de 1600 m; catre stanga, la circa 500 m, se afla cabana Giumalau. Traseul insa continua inca 1,5 km, cu directia nord, tot pe sub poala padurii din dreapta, dupa care se inscrie pe pantele abrupte de sub varf, intalneste poteca de la cabana, marcata cu punct rosu, ce vine de la satul Rusca si iese pe cupola varfului Giumalau, la 1857 m.

Traseul numarul 17: Satul Putnei (835 m) -Poiana Itcani (935 m) -valea Putna Mica -cota 1299 (din poienita de la cota 1299 m se poate merge: spre dreapta, pe marcaj triunghi rosu, la cabana Mestecanis (circa 4 ore); -spre stanga,pe marcaj banda rosie, la varful Giumalau (circa 2 ore) -spre sud, tot pe banda rosie, putem cobori la Vatra Dornei (circa 3 ore).

Marcaj: triunghi rosu Durata: 4 ore Diferenta de nivel: 1022 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara ; iarna este accesibil numai pana la Poiana Itcani.

Intrarea in traseu se face din satul Valea Putnei, unde se poate ajunge fie cu trenul, coborand in statia de cale ferata cu acelasi nume, fie cu autobuzul, pe drumul national 17, Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei, caz in care se coboara in zona garii. Din apropierea acesteia, la circa 100 m in amonte (spre Mestecanis si Vatra Dornei), se merge spre stanga, traversand calea ferata si spre drumul forestier care merge spre exploatarile situate in bazinul celor doua parauri Putna -Mare (sau Paraul Rosu) si Mica.Drumul forestier strabate valea paraului Putna Mare, pe malul drept, dupa numai 1 ,5 km de la soseaua nationala, pe partea dreapta se afla pastravaria de la Valea Putnei, una din cele mai mari din tara. De-a lungul intregului traseu pana in Poiana Itcani, drumul forestier urmareste valea Putnei, avand in stanga muntele Sapele, de unde Putna primeste ca afluenti paraul Strungii, paraul Iacob si paraul Vacaria, iar in dreapta muntele Piciorul Lat (1233 m), de unde se remarca ca afluent mai mare paraul Chiril. In Poiana Itcani se afla confluenta celor doua Putne - Mare (Paraul Rosu), venind dinspre stanga (nord est) si Mica, venind dinspre dreapta (sud).

La podul de peste Putna, in fata fostei cabanei a intreprinderii forestiere, drumul se bifurca. Poteca marcata merge spre Obcina Mica, pe valea Putnei Mici, pe un alt drum forestier, continuandu-se pe Putna Mare. Traseul urmeaza drumul forestier de pe Putna Mica. Pe cei 2,5 km, din Poiana Itcani pana la cabana forestiera din bazinul superior al Putnei Mici, se urca de la 935 m la 1038 m. Din fata cabanei forestiere se desprinde spre dreapta poteca pe care se continua traseul marcat pana in poienita de la cota 1299 m, urcusul fiind ceva mai greu, pe distanta de aproape 1,5 km diferenta de nivel fiind de 261 m. La punctul ce marcheaza cota 1299 m intalnim traseul marcat cu banda rosie care vine de la Vatra Dornei peste Obcina Mare (traseul 13) si se indreapta spre varful Giumalau. Pentru turistii care din Poiana Itcani vor sa urce direct la varful Giumalau se recomanda ca de la cabana forestiera de pe Putna Mica sa continue traseul marcat cu banda galbena, avand in vedere ca este mai scurt (traseul 18)

Traseul numarul 18: Satul Valea Putnei (835 m) -Poiana Itcani (935 m) -Poiana Rosului, -poiana lui Alcxa -Poiana Scaldatori -Poiana Ciungi -varful Giumalau (1857 m)

Marcaj: banda galbena Durata: 5 ore Diferenta de nivel: 1022 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara; iarna este accesibil numai pana in Poiana Itcani.

Plecarea se face, ca si la traseul 17, din satul Valea Putnei, pana in Poiana Itcani; de aici mergem spre stanga, prin fata cabanei forestiere, pe Putna Mare (Paraul Rosu). Dupa circa 100 m se trece paraul pe pod si se urca spre cabana silvica, lasand in dreapta cea de a doua cabana a muncitorilor forestieri. Poteca continua sa urce pe versant, iese in marginea Poienii Rosului, care ramane spre dreapta si intrand in padure, incepe sa urce pe muntele Muchia Sterparului. Dupa numai 1 km parcurs prin padure intram in Poiana lui Alexa, la circa 1200 m altitudine. Poteca strabate poiana pe la mijloc si reintra in padure, angajandu-se pe culmea principala a Muchii Sterparului, care separa bazinul Putnei Mici, aflat spre dreapta, pe acela a Paraului Rosu, aflat spre stanga. Dupa 1 km de la iesirea din Poiana lui Alexa, se intra in Poiana Scaldatori. Din poiana, spre stanga (nord) se vede unul din varfurile muntelui Muchia Sterparului (1451 m), acoperit in intregime de padure, ce face parte din rezervatia forestiera Codrul secular Giumalau - Valea Putnei, in care, pe o suprafata de 314,20 ha, este ocrotit arborele pur de molid, cu o varsta de peste 130 de ani. In bazinul Paraului Rosu exista si o rezervatie, in suprafata de 211 ha, pentru ocrotirea vanatului. Din Poiana Scaldatori, cararea strabate pe o scurta distanta padurea alcatuita din molid, apoi iese pe pasunea subalpina, trecand peste cel de al doilea varf al muntelui Sterparului, de 1482 m. De aici poteca se indreapta spre sud, printr-o fasie de padure, dupa care iese din nou pe pajistea subalpina, pe nivelul de platforma ce poarta denumirea de Poiana Ciungi. In dreapta ramane varful Poiana Ciungilor (1513 m). La numai 700-800 m se intalneste poteca marcata cu banda rosie care vine de la Vatra Dornei pe Plaiul Giumalaului (traseul 13).

Traseul 19 : Satul Valea Putnei (835 m) -poiana Strungii -Poiana Sapele - varful Alunu (1665 m) -varful Chilii (1652 m) -varful Giumalau (1857 m).

Marcaj: punct albastru Durata: 7 ore Diferenta de nivel: 1022 m Caracteristici: traseu accesibil numai vara.

Accesul in traseu se face din statia de cale ferata Valea Putnei. Din gara mergem catre stanga, numai 150 m, pana la semnalul de iesire din gara, spre Campulung Moldovenesc, in dreptul caruia, peste calea ferata, se afla gura unui parau; pe valea acestuia se inscrie poteca marcata ce urca prin padure, pe versantul destul de abrupt. Dupa 1,5 km de la plecare, trecem prin padure pana la Poiana Strungii, la 1382 m altitudine. La iesirea din poiana se coboara intr-o mica sa, dupa care se urca pe culmea de vest a muntelui Sapele, mai intai printr-o poiana. Urmeaza o fasie ingusta de padure si poteca ajunge in fata gardului care imprejmuieste Poiana Sapele, care se intinde pe o suprafata apreciabila, la 1440 m altitudine. Intram pe poarta in poiana, poteca facand un arc de cerc spre stanga, trecand pe langa stana, care ramane in dreapta. Numele muntelui si al poienii se datoreaza ramaturilor turmelor de mistreti, care au dat aspectul de adevarate sapaturi. Dupa circa 1 km se iese din poiana, schimband directia de mers, spre nord. Poteca strabate versantul de sud-vest al muntelui Alunu, complet impadurit, apoi o noua schimbare de directie, la marginea pasunii subalpine, ne indreapta spre rasarit. Dupa aproape 2 km de la Poiana Sapele, ajungem pe varful Alunu (1665 m), unde se afla baliza trigonometrica. Spre sud - sud-est se deschide toata culmea, pana la varful Giumalau, astfel spre rasarit muntele Zmarzii (1442 m) in prim plan, iar mai departe Munceii Raraului (insirati), spre nord muntele si Piciorul Vacariei, spre nord-vest muntele Timis si valea paraului Timis, iar spre vest drumul parcurs de la Valea Putnei si mai departe, in planul al doilea, Obcina Mestecanisului. Aici, in varful Alunu este jumatatea distantei dintre satul Valea Putnei si varful Giumalau. Se continua drumul pe directia sud-est si se coboara de pe varful Alunu, tot pe pajistea subalpina, apoi peste varful Chilia Mica (1631 m). De aici, printr-o mica sa, apoi in urcus usor printr-o fasie de padure, in marginea careia se afla varful Chilia Mare (1641 m). Din nou un coboras usor, o sa, un mic urcus si poteca ajunge pe varful Chiliei (1652 m). In continuare, mici urcusuri si coborasuri despartite de sei inguste ce urmaresc, in general, culmea scot drumul dupa aproape 2,5 km in dreptul varfului Stegile (1750 m), ale carui stanci semete raman in dreapta.

O mare extindere o are, pe portiunea traseului de la Alunu la Stegile, ienuparul (Juniperus sibirica Loud.), afinul (Vaccinium myrtillus L.) si merisorul (Vaccinim vitis-idaea L.) si numai insular apare si smirdarul (Rhodondendon kotsckyi Simk.) Din dreptul varfului Stegile, poteca urca continuu si dupa aproape 1 km ajunge la un varf de circa 1825 m, dupa care coboara intr-o mica sa, si apoi ajunge pe varful Giumalau, la 1857 m.

Numit, in documente istorice, Geamanul sau Gemanaul, probabil ca numele i se trage de la aceste doua varfuri ingemanate, de 1835 m si 1857 m, cu o mica sa intre ele.

Pe cel mai inalt, de 1857 m, se afla indicatoarele de marcaj care se concentreaza aici, precum si crucea-monument, vizibila de la mari distante, din Masivul Rarau sau din Pasul Mestecanis. Ea a fost construita in anul 1908, distrusa in primul razboi mondial si reconstruita in anul 1947, din initiativa si prin eforturile gospodarilor din comuna Pojorata.

De la varful Giumalau, punct de concentrare a mai multor trasee, putem cobori la cabana Giumalau, sau mai departe spre Masivul Rarau.

Traseul 20 : Cabana Mestecanis (1060 m) -Varful Piciorul Lat (1233 m) -Poiana Fierului -cota 1299 (in continuare spre varful Giumalau sau spre Vatra Dornei)

Marcaj: triunghi rosu Durata: 4 ore (6 ore pana la varful Giumalau) Diferenta de nivel: 239 m (797 m pana la varful Giumalau) Caracteristici: traseu accesibil numai vara.

Traseul incepe din fata cabanei Mestecanis (1060 m ), situata in apropierea Pasului Mestecanis (1096 m). Dupa traversarea drumului national DN 17 traseul continua pe poteca marcata cu triunghi rosu care strabate culmea acoperita cu pajisti. Dupa 1,5 km, pe sub poala padurii care ramane in stanga, se ajunge pe Muntele Lat, al carui nume este justificat de podul sau aproape neted, care se afla la o altitudine in jur de 1200 m. Poteca face un cot catre dreapta si trece pe langa varful Piciorul Lat (1233 m), care ramane in stanga. In continuare strabate Poiana Fierului, numita astfel dupa paraul care-si are izvoarele aici si care se indreapta spre vest (dreapta), varsandu-se in Bistrita Aurie, la Iacobeni. De partea cealalta a Poienii Fierului, spre stanga (nord-est), se afla paraul Chiril, din bazinul Putnei, care-si are izvoarele pe versantul de rasarit al Muntelui Lat.

De la iesirea din Poiana Fierului, traseul este in continuare usor; poteca urca sau coboara lin, pe anumite portiuni trecand peste mici sei; culmea, in general impadurita, se mentine la altitudini de 1150-1240 m. Doar pe ultima portiune, de aproximativ 1 km, poteca urca de la 1200 la 1299 m, loc unde intalneste si poteca marcata cu banda rosie (traseul 13) si cea marcata cu triunghi rosu (traseul 17).

Din acest punct din poienita, cu altitudinea de 1299 m, unde traseul intalneste marcajul banda rosie, se poate continua drumul spre varful Giumalau (pe marcaj banda rosie); de aici ne putem inapoia la Valea Putnei, pe marcaj triunghi rosu sau sa se coboare la Vatra Dornei pe marcaj banda rosie.

Traseul 21: Localitatea Pojorata - Izvor Giumalau, Paraul Chilia, Varful Chilia.

Marcaj: punct rosu pana la Varful Chilia; punct albastru intre Varful Chilia - Varful Giumalau; Durata: 4 -5 ore; Caracteristici: Traseu accesibil vara.

Traseul incepe din Gara Pojorata apoi pe drumul Izvor Giumalau (3 km) dupa care se face la dreapta pe drumul forestier Chilia circa 2 km. De aici incepe un urcus usor la stanga, pe un alt drum forestier, care iese in saua Chilia. Urcusul dureaza aproximativ 2 -3 ore (circa 20 min. panta accentuata.). Din Varful Chilia se face la stanga pe punct albastru(traseul Valea Putnei - Varful Giumalau).

Muntii Rarau - Giumalau prezinta o retea deasa de trasee marcate, aflate, in general, intr-o stare relativ buna. Majoritatea semnelor fiind plantate la locuri vizibile si la distante nu prea mari inlatura pericolul ratacirii. Tinand cont de numeroasele despaduriri si de lipsa marcajelor noi pe unele trasee se recomanda ca la plecarea in drumetie sa se consulte in prealabil serviciul Salvamont. Principala caracteristica a traseelor marcate este faptul ca ele converg spre cele doua varfuri, Rarau si Giumalau, varfuri legate intre ele printr-un traseu avand directia generala est-vest.

Cele mai multe trasee marcate (douasprezece) se afla in Rarau, din care noua pleaca din valea Moldovei, de la Campulung Moldovenesc, doua din valea Bistritei, de la Cabana Zugreni si din satul Chiril, si unul singur de pe versantul de rasarit, de la Slatioara. Spre Giumalau se indreapta 8 trasee marcate, patru din valea Bistritei - de la Vatra Dornei, Rusca si cabana Zugreni, doua din localitatea Vatra Putnei, doua din valea Moldovei, de la Pojorata, si unul din pasul Mestecanis.

Traseele sunt marcate cu banda verticala, cruce, triunghi si punct de culoare rosie, albastra si galbena. Cele mai recente trasee marcate se afla pe paraul Limpedea, Valea Caselor si paraul Ciurgau, toate indreptandu-se spre varful Rarau, prin Saua Ciobanilor si Popii Raraului. Avand in vedere ca cele doua masive sunt limitate de vai mari, Moldova si Bistrita, strabatute de importante cai de comunicatii feroviare si rutiere, cu numeroase localitati de unde incep trasee marcate, se pot alege variante cat mai convenabile pentru excursii, tinand cont, insa, de faptul ca traseele spre Giumalau sunt mai lungi in comparatie cu cele spre Rarau, necesitand un timp mai mare pentru a fi parcurse. De asemenea, un mare avantaj in alegerea traseelor il constituie soseaua montana modernizata care strabate in intregime Raraul, de la Campulung Moldovenesc la Chiril, si drumurile forestiere de la Pojorata la Rarau, prin Saua Fundu Colbului si de la Rusca la Cabana Giumalau.

Durata de parcurgere a traseelor este apreciata pentru turistii cu antrenament si resurse fizice moderate. O atentie deosebita trebuie acordata echipamentului, conditiile climatice fiind mai aspre, iar schimbarile bruste ale vremii fiind destul de frecvente. Traseele care pot fi parcurse tot timpul anului sunt putine (traseele l, 2, 3 si 8), unele pot fi strabatute partial si iarna (traseele 17 si 18), majoritatea fiind practicabile numai in timpul verii.

Sugestii pentru practicarea sporturilor

Pentru practicarea sporturilor, masivele Rarau - Giumalau ofera posibilitati multiple. Acesti munti ofera conditii excelente pentru turism ecvestru, perpedes, auto, turism piscicol si vanatoare sportiva, practicarea alpinismului, initierii in speologie, cicloturism, zbor cu parapanta, ski, sanius si snowboard.

Astfel masivul Rarau, ofera posibilitati de practicare a alpinismului, pe trasee clasice, de performanta, omologate de Federatia Romana de Alpinism. Este vorba de traseele din Pietrele Doamnei, din stanca numita Turnu Mare, cea de rasarit, cu un grad de dificultate 2B.

Turnu Mare, reprezinta stanca dinspre Motelul 'Alpin' Rarau, la o distanta de circa 15 minute de acesta si la o diferenta de nivel de 70 m. Turnul Mare are o inaltime de circa 85 m si se prezinta sub forma unei prisme triunghiulare, flancata inspre Motelul 'Alpin' Rarau, de o stanca masiva. Tot in acest masiv se mai afla o serie de trasee alpine, care nu au fost omologate de Federatia de Alpinism. Printre cele care ar putea constitui in viitor trasee de diferite grade de dificultate, se numara cele din Piatra Zimbrului, Piatra Soimului, peretii abrupti ai Cheilor Moara Dracului, etc.

Inainte de a pleca la escalada, anuntati serviciul Salvamont din cadrul Motelului 'Alpin' Rarau, despre intentia dumneavoastra, intrucat pana acum, au fost inregistrate numeroase cazuri de raniri, fracturi, imobilizari in timpul catararii si chiar caderi mortale de pe stanci, este obligatorie informarea echipei Salvamont (Tel. 094 - 320496 - Voicu I.,Tampau C.). Pestera Liliecilor, pe Podul Raraului, este situata la aproximativ 1 km la nord de Pietrele Doamnei. Pestera poate oferi cadrul initierii in speologie dar numai in mod organizat. Turismul haotic a afectat grav stabilitatea ecosistemului, populatiile de lilieci fiind intr-o regresie continua in incaperi. Cele sase sali Sala luminata, Sala Liliecilor, Sala dreptunghiulara, Sala conica, Sala ramificata si Sala ascunsa, nu au forme concretionare (stalactite, stalagmite). Aflata la altitudinea de 1500 m, pestera adaposteste in anotimpul rece, mii de exemplare de lilieci din care predomina Myotis oxygnalhus si Myotis myotis. Pentru turisti, pestera nu e accesibila, deoarece prezinta dificultati, mai ales la intrare - blocuri cu echilibru instabil, coborarea necesitand cunostinte si echipament special.

In ciuda diferentelor de altitudine semnificative (intre 700 si 900 m), cicloturismul poate fi practicat pe caile de acces spre Motelul 'Alpin' Rarau. Iubitorii mersului cu bicicleta pot pleca la drum din Campulung Moldovenesc (traseul l, pe sosea modernizata, cu 900 m diferenta de nivel), din comuna Pojorata (traseul 6, pe drum forestier cu 820 m diferenta de nivel) sau de pe Valea Bistritei, din satul Chiril (traseul 8, pe sosea modernizata cu 796 m diferenta de nivel).

Zborul cu Parapanta se practica deja in zona Raraului, dar curentii puternici de aer ingreuneaza gonflajele si coborarea. Pantele mai putin expuse din vecinatatea bazinelor raurilor Moldova sau Bistrita ofera un cadru propice initierii in acest sport.

Sporturile de iarna ca schiul, saniusul si snowboard-ul pot fi practicate atat de incepatori, cat si de avansati, pe pante precum de pe Podul Raraului, de pe muntele Todirescu, din Poiana Muncelului, din imprejurimile Pietrelor Doamnei si a Coltilor Tiharaiei, din jurul cabanei Giumalau, din Poiana Ciungi etc.

Amenajarile speciale sunt concentrate la Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei. La Campulung Moldovenesc, partii amenajate se afla la Runc si pe Magura Runcului, pentru schi alpin, iar pe Bodea a fost o amenajata in trecut o partie speciala pentru schi fond si biatlon.

Tot aici, la poalele pantelor dinspre oras, ca si pe acelea ale Dealului Cucoara, se poate practica saniusul. In imprejurimile fostei cabane Deia exista, de asemenea, pante pentru schi. La Vatra Dornei, exista partii de schi pe muntele Runc, dincolo de motel si camping, iar pe pantele domoale sunt locuri ideale pentru practicarea schiului, mai ales pentru incepatori. Tot pe Runc, dar si pe Dealul Negru si Barnarel se poate practica saniusul. Cele mai importante amenajari sunt insa pe Dealul Negru, unde sunt trei partii de schi, in trecut fiind amenajata si o trambulina, care pot fi abordate de pe strada Negresti, care se indreapta spre pantele si virful dealului, la urcare putandu-se folosi teleschiul (2,4 km). Patinajul si hocheiul pe gheata se pot practica pe timpul iernii in parcul statiunii. In Campulung Moldovenesc se desfasoara Festivalul sporturilor de iarna, iar in orasul Vatra Dornei au reinceput, din iarna anului 1999, Serbarile Zapezii. Cele doua orase sunt singurele localitati de unde se pot inchiria echipamente necesare sporturilor hivernale.

In ceea ce priveste sporturile nautice, in orasul Campulung Moldovenesc se poate practica inotul (in cadrul bazinului descoperit aflat langa hotelul BTT) iar Valea Bistritei ofera, pe anumite segmente, cadrul de practicare al rafting-ului (coborarea apelor de munte cu barci pneumatice) si plimbarii cu caiacul.

a) Informati-va asupra intinerariului ales, despre starea marcajelor si a cailor de acces, despre posibilitatile de cazare si locurile de campare permise;

b) Nu plecati la munte decat intr-o perfecta stare de sanatate, cu echipamentul adecvat mergeti constant si nu va supraestimati rezistenta fizica si psihica;

c) Nu plecati singuri la drum. Un grup nu se desparte niciodata si se adapteaza intotdeauna la posibilitatile celui mai putin pregatit.

d) Nu consumati bauturi alcoolice inainte de plecarea pe traseu;

e) Nu rupeti florile, nu scrijeliti si nu rupeti arborii. Evitati zgomotele excesive, pentru asigurarea linistii vanatului.

f) Nu rasuciti sagetile indicatoare si nu deteriorati marcajele existente.

g) Nu deteriorati redusele amenajari turistice.

h) Camparea se face numai in zonele indicate in ghid. In cazul proprietatilor particulare, cereti permisiunea proprietarilor in cauza. Camparea in alte zone decat cele permise se sanctioneaza cu amenda de catre organele silvice. Nu sapati santuri in jurul corturilor.

i) Faceti foc numai cu uscaturi si numai in locuri special amenajate, pe cat posibil in locul vechilor vetre. Focul trebuie supravegheat si stins complet la sfarsit.

j) Colaborati cu organele silvice, cabanierii, voluntarii ecologisti, membrii echipei Salvamont si nu ezitati sa le cereti sprijinul sau sfatul. La randul Dvs., atrageti atentia si discutati cu cei care nu cunosc sau nu respecta legile muntelui. Luati atitudine fata de orice fapta ce poate aduce prejudicii

mediului inconjurator.

Elemente de strategie pentru dezvoltarea durabila a zonei Rarau - Giumalau

Conflictul care a aparut intre utilizarea resurselor naturale, potentialul productiv, cresterea demografica pe de o parte si capacitatea de sustinere ecologica pe termen lung pe de alta parte i s-a gasit o rezolvare prin elaborarea unui nou conceput asupra dezvoltarii, cunoscut sub denumirea de 'DEZVOLTARE DURABILA'.

In 1992, la intalnirea 'la varf' de la Rio de Janeiro, s-au pus la punct 'bazele teoretice ale dezvoltarii durabile', s-a propus elaborarea la nivel zonal si local a unor 'strategii' privind conservarea si regenerarea resurselor naturale, fara afectarea unei dezvoltari tehnologice eficiente. Conceptul de dezvoltare durabila a devenit un obiectiv strategic care trebuie materializat si in Bucovina.

Despre autori si parteneri

CENTRUL DE INFORMARE SI EDUCATIE ECOLOGICA BUCOVINA

Proiect initiat de Fundatia de Speologie "Club Speo Bucovina' la inceputul anului 1999, ca o coalitie a organizatiilor neguvernamentale de mediu din Bucovina.

Are ca scop principal programe ce vizeaza sensibilizarea si dezvoltarea constiintei tinerilor in spiritul protejarii mediului, prin sustinerea de cursuri si seminarii non-conformiste in scolile de invatamant, excursii si tabere, intarind astfel respectul si atasamentul fata de patrimoniul cultural si natural.

In atingerea obiectivelor, CIEE Bucovina urmareste crearea unei retele de Informare si Educatie Ecologica in fiecare oras din judet, deasemeni dezvoltarea unui sistem partenerial bazat pe realizarea de conventii intre organizatiile neguvernamentale si administratiile locale oferind astfel un model viabil in ceea ce priveste colaborarea.

Proiectul este finantat pana in anul 2000 de Centrul Regional pentru Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est (Rcc-Romania) si DTSJ Suceava,

Pe termen lung sunt preocupari de autosustinere financiara in continuare prin organizarea de tabere pentru copii si tineret, alpinism industrial, consultanta si servicii computerizate. In cadrul protocolului semnat intre ONG-uri, la Centrul de Informare si Educatie Ecologica Bucovina au aderat urmatoarele Organizatii Neguvernamentale:

CLUBUL ECO-MONTAN -'ORIGINI VERZ1'-SUCEAVA

CLUBUL ECO- MONTAN 'ORIGINI VERZI'- SUCEAVA a luat fiinta in anul 1992 in data de 8 Decembrie. Suntem o organizatie apolitica, neguvernamentala si patrimoniala care a dat o forma moderna activitatilor de peste 15 ani a cluburilor montane 'Bucovina' si 'Atlas'.

Membrii CLUBUL ECO-MONTAN, sunt toti cei care, fara limita de varsta, doresc sa contribuie la:

-promovarea principiilor ecologiei moderne in toate domeniile de activitate;

-explorari speologice calificate a domeniului carstic;

-pregatirea si calificarea in alpinism;

-reamenajarea unor trasee montane;

ACTIVITATI:

-organizarea Simpozionului National 'Legile Turismului Ecologic Conceptul de Arie Protejata ' 16-20 Noiembrie 1994

-in plan local organizarea programului 'Salvati Suceava' -plantatii de puieti in zonele afectate de alunecari de teren din Suceava

-organizarea programului 'Luna Padurii in Contextul Anului European al Conservarii Mediului '-impaduriri, igienizari, expozitii

-descoperirea unei pesteri in Cheile Lucavei (Lucina)

-partener in proiectul Centrului de Informare Ecologica pentru Tineret

Putem oferi:

-consultanta in domeniile: ecologic, alpinism, turism, legislatie specifica, publicatii, etc.

-cursuri teoretice si practice de initiere in alpinism si ecologie;

-echipament montan de cea mai buna calitate;

Actiuni, in curs de desfasurare:

-strategia clubului este directionata spre domeniul educatiei si formare ecologica, toate actiunile urmatoare fiind realizate in acest spirit:

Contact: Cezar Grozavu - presedinte

Adresa : Str. Petru Rares, nr.7. Camera 8, Suceava Tel./Fax 030/521925 Suceava, 5800

Cristian Scutelnicu-vicepresedinte email: 3netsv@warpnct web: ong.suceava.ro

FUNDATIA DE SPEOLOGIE-CLUB SPEO BUCOVINA

In anul 1983 ia fiinta la Suceava 'Clubul de Speologie Bucovina'. La inceputul anului 1997 se reorganizeaza sub forma de fundatie si primeste hotararea judecatoreasca in conformitate cu Legea 21/ 1924, fiind avizat de Institutul de Speologie 'Emil Racovita ' de pe langa Academia Romana, devenind astfel Fundatia de Speologie 'Club Speo Bucovina'.

Ca membra a Federatiei Romane de Speologie isi asuma responsabilitatea explorarii, studierii, protectiei, conservarii si supravegherii carstului din zona, fiind in acord cu institutiile abilitate si cu legislatia nationala si internationala.

Clubul face parte din conventii si acorduri intre organizatiile non guvernamentale si intre organizatiile non guvernamentale si autoritatile locale menite sa asigure dezvoltarea durabila a ariilor protejate periclitate si un parteneriat durabil intre semnatari. Scopul clubului a fost neschimbat inca de la infiitare: Explorare, studiu, protectie, conservare a carstului si a pesterilor, educatie.

Pentru aceasta s-a implicat in domenii conexe: pregatirea teoretica si tehnica a oamenilor, explorarea unor zone cu aducerea la 'lumina' a informatiilor despre zeci de pesteri, in special din judet (necunoscute anterior pentru stiinta) deasemcni in arta si fotografic aducand imagini inedite despre subteran; speo-turism; participarea la manifestari si scoli nationale-internationalc de profil; desfasurarea de programe ce vizeaza educarea tinerii generatii si formarea unei constiinte de masa in spiritul respectarii naturii in Romania.

IN PREZENT activitatea clubului este structurata pe patru mari programe:

-Program explorati

-Program educational

-Program stiintific

-Program de protectie

Aceste programe functioneaza dupa un calendar anual, cu obiective de perspectiva pe mai multi ani. Obiectivele pe care ni le propunem sunt in concordanta cu politica de dezvoltare a Federatiei Romane de Speologie. Fiecare program cuprinde mai multe proiecte anuale conduse de responsabili de proiect. Multe dintre actiunile noastre fac parte din calendarul federal, la ele anuntandu-se, deja participarea speologilor de la mai multe cluburi din tara

Suntem o organizatie sprijinita de centre de cercetare (cu date si materiale stiintifice) de catre Institutul de Speologie 'Emil Racovita ', Cluj si Bucuresti; Federatia Romana de Speologie; Societatea Romana de Carstologie, Federatia Franceza de Speologie.

Contact: Donc Adrian -presedinte Adresa : Fundatia de Speologie Tel.030/222191 'Club Speo Bucovina' fax: 030/521925 O.P. 4 BOX . 15 Suceava 5800

E-mail : adonc@ced.usv.ro

'CERCETASII ROMANIEI" CENTRUL LOCAL SUCEAVA

CERCETASIA este o miscare de copii si tineri cu caracter educativ, aparuta in vara anului 1907 in Marea Britanie, la inceputul secolului si raspandita apoi in lumea intreaga. Fondatorul miscari cercetasesti si creatorul conceptiei pe care aceasta se sprijina a fost Lordul Robert Baden Powell. El a alcatuit un program original de educatie, bazat pe joc, pe viata de tabara in aer liber, pe comuniune prieteneasca. Acestui program i-a dat denumirea atragatoare de 'scouting' (ccrcetasie), care amintea de curajul si dibacia cercetasilor militari.

Lordul Robert Baden Powell, publica in anul 1908 cartea 'Scouting for boy '(Cercetarea pentru baieti)- adevarata 'Biblie' a scoutismului. Care se va raspandi rapid in randurile adolescentilor facand ca organizatia sa se nasca aproape de la sine.

Suntem o miscare educativa adresata copiilor si adolescentilor. Alaturi de scoala, familie si biserica, vrem sa contribuim la educarea integrala a membrilor nostri, adica la formarea lor intelectuala, spirituala si morala, la dezvoltarea lor fizica, la calirea caracterului lor. La noi nu se fac deosebiri de credinta, nationalitate sau origine sociala.

CERCETASIA este un joc magic, un taram de vis, unde cresc acei oameni cu cuget limpede, suflet curat si solidari, de care tara are atata nevoie.

ORGANIZAREA: pe ramuri de varsta:

-RAMURA 1 - BOBOCI - 8-11 ANI

-RAMURA 2 - TEMERARI - 12-15 ANI

-RAMURA 3 -EXPLORATORI- 16-18 ANI

-RAMURA 4 - SENIORI - 19-21 ANI

Trecerea de la o ramura la alta se face printr-un sistem de promovare care cuprinde un set de cunostinte teoretice si practice, a caror complexitate creste odata cu varsta si pe care Cercetasii trebuie sa si le insuseasca pentru a putea promova intr-o ramura superioara astfel incat sa se asigure o continuitate prin progresia de la o ramura de varsta la alta.

CERCETASIA in orasul Suceava, a luat fiinta pe data de 13 februarie 1992 si are in componenta organizatiei 70 de membri cuprinsi intre 8-40 ani.

ACTIVITATI:-implicarea tineretului in a lucra cu copiii prin instruire teoretica si practica;

-in plan social Cercetasii au participat la ridicarea Azilului de Batrani din Suceava;

-igienizarea in 'Parcul Dendrologic Sipote'': ACTIUNI:-'Voronet '94';

-primul Camp National organizat de Cercetasii Suceveni, avand un numar de 60 participanti din celelalte centre locale precum si din Republica Moldova;

-'Zamostea '95'- stagiu de formare pentru Cercetasii Suceveni, organizat si sustinut de Cercetasii Englezi prin Fundatia 'Romanian Challange Champ ';

Tot in baza Fundatiei 'Romanian Challange Champ ' ce exista la Zamostea, s-au organizat de Cercetasii Suceveni campuri cu participare nationala si internationala.

- 'Zamostea Camp '96'- unde au participat Cercetasii Englezi si cei din Republica Moldova;

-'Zamostea '97'- camp organizat in colaborare cu sediul central Bucuresti, Cercetasii din Olanda, Republica Moldova precum si cei din Marea Britanie;

-'97-Camp itinerar organizat de Cercetasii Suceveni avand ca invitati Cercetasii din Franta;

-'98-Camp itinerar organizat de Cercetasii de la centrul Local Campulung-Moldovenesc, avand ca invitati din Germania.

Contact: SENCIUC FLORIN-presedinte Adresa:Str. PETRU RARES, NR7 Tel.219101 C.P.131 SUCEAVA

FUNDATIA 'TINERETULUI ECOLOGIST DIN BUCOVINA'-SUCEAVA

Fundatia 'Tineretului Ecologist din Bucovina' este o organizatie neguvernamentala, non-profit, de mediu, ale carei preocupari principale sunt legate de dezvoltarea durabila si crearea unui mediu multicultural bazat pe diversitate, toleranta si intelegere.

Misiunea TEB este de a promova dezvoltarea durabila la toate nivelele de structura sociala, culturala si economica si de a promova un sentiment de unitate in diversitate in toate mediile (sociale, culturale, economice) asociate acestor structuri. TEB considera ca realizarea misiunii propuse depinde de atingerea urmatoarelor obiective:

Desfasurarea de activitati informative si diseminare a informatiei catre alte ONG prin organizarea de scminarii si oferta de consultanta; prin informatia si consultanta oferita se urmareste promovarea unei calitati a progresului si dezvoltarii in armonie cu nevoile esentiale umane de apropiere, contact, participare si armonie intre persoane individuale, comunitati civice si natura.

Desfasurarea de activitati cu finalitate practica de constructie si implementare a sistemelor si tehnologiilor care permit dezvoltarea durabila (comunitati ecologice).

Desfasurarea de activitati prin care se cultiva un mediu de securitate si de incredere care sa cotribuic la crearea de comunitati civice armonioase, interconectate, interdependente, durabile la nivel local, regional si mondial.

TEB este inregistrata legal si are personalitate juridica si fiscala din iunie 1992.

Fundatia isi organizeaza activitatile prin administrarea de capital obtinut din diverse surse de finantare. Pana in prezent aceste surse au fost: Ministerul Tineretului si Sportului din Romania, Regional Environmental Centre (REC) for Central and Eastern Europe-Ungaria, For Mothcr Earth (FME)-Belgia, European Youth Forest Action (EYFA)-Olanda, MilicuKontakt-Olanda. Activitatile desfasurate in prezent sunt in majoritate desfasurate in parteneriat cu alte organizatii sau institutii locale, regionale si internationale. Activitatile desfasurate la nivel local, includ actiuni de ecologizarc, actiuni organizate cu ocazia Zilei Pamantului, actiuni culturale pentru tineret (Clubul Postmodernist, s.a.). In prezent TEB este partener la organizarea Centrului de Informare Ecologica pentru judetele Suceava si Botosani si a Centrului de Consultanta pentru ONG din judetele Suceava si Botosani.

Activitati desfasurate la nivel regional, includ donatii de carte pentru Republica Moldova si promovarea turismului ecologic in regiunea Bucovinei.

Activitatile desfasurate Ia nivel international sunt participarea la organizarea Festivalului International anual Ecotopia dedicat dezvoltarii durabile, multiculturalismului si comunitatilor ecologice. Acest festival are loc in fiecare an intr-o tara europeana. TEB a contribuit la organizarea acestui festival in Romania (Tasca 1994), Polonia (Pobicdna 1995) si Cehia (Libkovicc 1996). In prezent TEB contribuie la organizarea acestui festival in Romania (Buzad 1999).

Contact: Tudor Balinisteanu, presedinte

Vasile Alecsandri 10 Bl.9, Se.b, Ap.2, Suceava Cod 5800 Tel/Fax (modem):214360

E-mail :balin@assist.cccis.ro Adresa:Tineretul Ecologic din Bucovina Stefan cel Mare 26, Suceava 5800, Tel/Fax:521361

. ORGANIZATIA DE TINERET 'OBCINILE BUCOVINEI'

Organizatia de Tineret 'Obcinile Bucovinei', denumita generic 'O.T.O.B.' este persoana juridica romana, independenta fata de partidele politice, de organele de stat precum si fata de oricare alte structuri ale sistemului politic si de conducere administrativa. Este o structura asociativa non-profit.

A luat fiinta in virtutea Legii nr 21/1924 si a Decretului nr.31/ 1954, fiind avizata de Ministerul Tineretului si Sportului.

Administratie publica

Consiliul Judetean Suceava 030 - 215048

Primaria Municipiului C-lung 030 - 312325

Primaria orasului Vatra Dornei 030 - 371229

Agroturism

Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (pentru zona Dornelor) 030 -374238

Centrul de Informare si Marketing Turistic Proturia (pentru zona C-lung Mold.) 030 - 312441

Centre de informare turistica

Centrul de Informare si Marketing Turistic Proturia 030-312441 Centrul de Informare Turistica Suceava - Cacica 030 - 521361 Centrul de Informare si Documentare pentru Tineret Info Center - Infotin 030 - 521925

Hoteluri (zona Campulung Moldovenesc)

Hotel Alpin Rarau 094 - 320496

Hotel Zimbru 030-314356

Hotel BTT 030-311049

(zona Vatra Dornei)

Hotel Calimani 030-375314

Hotel Calimanel 030 - 375031

Hotel Bucovina 030 - 375005

Informatii

C-lung Mold. SNCFR 030 - 311440 Autogara 030-312551

Vatra Dornei SNCFR 030-371197 Autogara 030-371252

Politia C-lung Mold. 030-311394

Vatra Dornei 030 - 371308

Servicii Medicale si de Interventie

Serviciul Salvamont - C-lung Mold. 094 - 320496 030-311377

Ambulanta C-lung Mold. 030 - 312024 Ambulanta Vatra Dornei 030 -371131

Pompieri C-lung Mold. 030-311008 Vatra Dornei 030-371012

Sesizari referitoare la incalcari ale protectiei mediului

Agentia de Protectia Mediului Suceava 030-223391 Directia Silvica Suceava 030 - 225298

1. D. Oancea, C. Swizewski 'Muntii Rarau Giumalau -ghid turistic', Ed. Sport - Turism, Bucuresti 1983;

2. losep I, lacobescu M, 'Campulung Moldovenesc', Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1978;

3. Bodea G.- 'Legendele Raraului', Ed. Junimea Iasi, 1981

4. Popescu Argesel I. Ursulescu N, 'Vatra Dornei', Ed, Sport Turism, Bucuresti 1977;

5. Rusan D., Zahaniciuc M. - 'Zona etnografica

Campulung Moldovenesc ', C-lung Moldovenesc 1996;

6. 'Repere Turistice' - ghid turistic, Centrul de Informare si Marketing Turistic 'Proturia Bucovina', 1999;

7. 'Bucovina si regiunea inconjuratoare' - vol I, Fundatia Gura Humor Turism, 1999;

8. 'Romania - Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila' - proiect PNUD/CNDD, 1997;