Piata turistica

PIATA TURISTICA

1. Definirea pietei turistice

Intr-un sens larg piata turistica se defineste ca fiind locul in care se intalneste si se confrunta cererea cu oferta de prodtise turistice respectiv spatiul special amenajat in care cumparatorii si vanzatorii de

servicii turistice se intalnese pentni a-si schimba marfurile.

Piata turistica se defineste ca fiind spatiul economico-geografic in care se intalnesc si se confrunta, intr-un interval de timp dat, purtatorii cererii si ofertei de produse turistice, precum si factorii care determina comportarnentul acestora.

2. Clasificarea pietelor turistice

Notiunea de piata turistica, desi are un sens rmilt mai restrans decat cea de piata, ifi pastreaza totusi un caracter destul de general, motiv pentru care specialistii in marketing au simtit nevoia sa-i precizeze mai bine continutul, adaugandu-i diverse alte atribute.

a) Piata produsului turistic. Pentru ca aceasta sa fie corect definita si delimitata, punctul de plecare al abordarilor tiebuie sa-1 constituie definirea produsului turistic care, asa cum se stie, are un continut extrem de complex.

Ca si piata produselor materiale, piata produsului turistic se impune a fi abordata pe mai multe niveluri, putandu-se vorbi, despre:

. piata turismului de agrement

piata turismului cultural

piata momimentelor istorice,

piata cetatilor medievale,

b) Piata firmei de turism. Prin firma de turism vom intelege finna care vinde unul sau mai multe componente ale produsul turistic.

Principalele categorii de firme care produc si vand produse turistice complete, cunoscute in lume si la noi in tara, sunt tur-operatorii si agentiile de voiaj. Acestora li se adauga firmele care produc si comercializeaza doar anumite componente ale acestora (numai servicii de transport turistic, numai servicii de cazare aturistilor etc.).

Prin piata a firmei de turism intelegem o piata bine delimitata in spatiu si in timp, la care ea se raporteaza in calitate de ofertant, pe care a patruns sau poate patrunde cu serviciile sale datorita prestigiului dobandit de ea si de serviciile pe care le presteaza.

Principalele ei dimensiuni sunt:

capacitated,

volumul,

gradul de saturatie

rata de crestere

cota de piata.

3. Agentii pietei

In afara firmelor producatoare de servicii turistice si a consumatorilor-cumparatori de servicii de acest fel, pe piata actioneaza si alti agenti, cum ar fi prescriptorii, intermediarii si concurentii. Vanzatorii sau ofertantii de pe piata turismului (care sunt agenti de baza ai pietei) pot fi grupati in mai multe categorii.

Astfel, in functie de ceea ce vand, ei se impart in:

. vanzatori de produse turistice integrate,

- vanzatori de servicii de turism

. vanzatori-producatori,

. vanzatori-comercianti,

Cumparatorii sunt subiectii pietei care procura serviciile de turism de la ofertanti. Ca si vanzatorii, ei se impart, in fiinctie de scopul cumpararii, in:

. cumparatori-consumatori,

-cumparatori-revanzatori,

Cumparatorii si consumatorii de produse turistice se mai pot grupa in:

efectivi (reali), care au solicitat deja (sau vor solicitain mod sigur) produsul;

potentiali

. nonconsumatori relativi, care, prin eforturi speciale, pot fi adusi eel putin la statutul de cumparatori potential! (de acest fel fund consumatorii efectivi de produse ai firmelor concurente de turism) si

. nonconsumatori absoluti, care sunt persoane ce dezagreeaza evident produsul firmei (de genul celor care ofera pe piata produse concurente similare) sau care, din diverse cauze obiective (defectiuni fizice sau psihice, lips a de venituri) fie ca nu isi doresc, fie ca nu vor avea efectiv sansa de a-1 cumpara.

4. Cererea de turism

Principalele componente ale pietei turistice sunt oferta si cererea.

In ceea ce priveste ofeila unei fimie de tuiism, aceasta imbraea fonna produsului turistic. In capitolul de fata ne vom referi pe scurt doar la cea de-a doua components a pietei, adica la cerere.

Definirea tinor concepte

Desi au continuturi oarecum similare, specialistii in marketing fac distinctii destul de nete intre conceptele de nevoie, dorinta si cerere.

Nevoia se defineste ca fiind un sentiment de lipsa generat de diferenta pe care o constata omul intre o stare reala (efectiva) si o stare ideala (dorita) de el, ea tinand de existenta omului ca fiinta (in primul rand in natura - dar si in societate). Stari ale cererii

Ca oricare alta cerere, si cererea de turism poate trece printr-o mare varietate de stari.

1) Cererea negativa este, fara discutie, starea cea mai nedorita de firma de turism, ea manifestandu-se printr-o anumita adversitate, manifestata eel putin de unele categorii ale populatiei, fata de produsul pe care il ofera pe piata.

2) Cererea absenta, adica lipsa cererii, este, de asemenea, o stare nedorita (ce-i drept, mai putin periculoasa decat prima), cauzele care o genereaza fund diverse (lipsa informatiilor despre existenta rirmei sau produsului, lipsa veniturilor, tarifele exagerate., calitatea necorespunzatoare a serviciilor etc.).

Cererea latenta

Cererea efectiva este starea cea mai intalnita, ea imbracand forme diverse, cum ar fi:

. cererea in dezvoltare,

. cererea deplina,

. cererea in declin,

. cererea neregulata

. cererea excesiva

. cerere indezirabila

Factori de influenta

Dintre factorii cei mai importan|i care determina aparitia si evolutia cererii servicii turistice, ne vom opri pe scurtla: nevoie, preturi si venituri.

1) Nevoia de servicii turistice

. proportionala,

. degresiva,

. regresiva,

neregijlata, ea fiind uneori proportionala, dupa care se transforma in degresiva

5. Segmentarea pietei turistice

Marketingul practicat de firmele turistice este diferit in functie de obiectivele pe care si le propun si de omogenitatea sau eterogenitatea clientelei.

Modalitati de abordare a pietei

La fel ca oricare alta piata, piata turistica poate fi abordata eel putin in trei moduli distincte: global, individualizat si pe segmente.

1)Abordarea globala a pietei, realizata in cadrul marketingului de masa (global sau nediferentiat), este specifica firmelor (hoteliere, de transport, de alimentatie etc.) care ofera clientelei servicii nediferentiate, avand deci aceleasi caracteristici pentru toti cei care urmeaza sa beneficieze de ele. Studiile de piata in acest caz sunt mai usor de realizat, costurile implicate fiind cele mai scazute.

2)Abordarea individualizata, in maniera marketingului direct, reprezinta cealalta modalitate extrem de investigare a pietei, specificul ei constand in aceea ca cererea este analizata la nivelul fiecarui gen de client, produsul fiind adaptat la pretentiile acestuia. in turism aceasta varianta este foarte putin extinsa, intalnindu-se doar in situatiile in care grapuri sau indivizi singulari comanda firmei turistice servicii cu caracteristici specifice, sensibil diferite de la un caz la altul (in ceea ce priveste itinerarele, mijloacele de transport, modalitatile de cazare si de servit masa, formele de agrement etc.). In felul acesta, cererea este eel mai bine cunoscuta si satisfacuta, costurile aferente ridicandu-se insa la eel mai ridicat nivel.

3)Abordarea pe segmente. Pentru usurarea operatiunilor de identificare si dimensionare a cererii si ofertei de servicii turistice, de concepere a solutiilor promotional si de distributie, de fundamentare a strategiilor concurentiale, de eficientizare a cercetarilor de marketing etc., firmele turistice sunt obligate sa realizeze segmentarea pietei prin intermediul careia isi asigura existenta, respectiv compartimentarea ei in functie de anumite criterii.

Definirea si obiectivele segmentarii

Prin segmentarea pietei turistice se intelege procesul de divizare a acesteia, pe seama anumitor criterii, in mai multe compartimente distincte (denumite segmente), foarte bine individualizate, de asa maniera meat fiecare dintre acestea sa fie cat mai omogen (sub aspectul comportamentului turistilor, nevoilor si pretenfiilor lor etc.), deosebirile dintre ele devenind cat se poate de evidente.

Realizarea acesteia presupune efectuarea mai multor tipuri de operatii, cum ar fi:

definirea si delimitarea pietei potentiate;

compartimentarea ei in functie de anumite criterii;

identificarea avantajelor pe care le prezinta fiecare segment;

selectarea celei mai importante clientele potentiate;

evaluarea profitabilitatii fiecarui segment in raport cu investitiile de realizat etc. Principalele obiective vizate de segmentarea pietei ar fi:

. mai profunda cunoastere a nevoilor clientilor (inclusiv a celor inca nesatisfacute ori acoperite la un nivel calitativ inferior), in urma acestei operatiuni finna turistica orientandu-si investigatiile numai asupra segmentelor rezultate a fi cele mai rentabile, care prezinta pentru ea eel mai mare interes;

. mai putemica fidelizare a clientele!, un client mai bine cunoscut putand fi satisfacut la un nivel mai inalt (mentinerea clientele! fiind eel putin la fel de importanta ca si dobandirea ei);

. mai buna intelegere (si contracarare) a concurentilor, investigarea acestora fiind mai usor de realizat pe segmente decat pe intreaga piata;mai eficienta alocare si folosire a resurselor de marketing, precum si unmai eficient control al performantelor obtinute;

mai buna fundamentare a strategiilor de marketing mix, care devine posibila tot ca efect al

specializarii fortelor de marketing etc.