PORTUL MARSEILLE

Istoria portului

Porturile sunt terminale de transport care asigura interfata intre transportul maritim/fluvial si transportul terestru.Ele trebuie sa dispuna de infrastructura care sa permita prelucrarea mijloacelor de transport apartinand modurilor de transport maritime/fluvial si terestru.Sunt terminale in care trebuie sa se asigure de asemenea servicii de depozitare/transbordare ,dar si de deservire a navelor (acostare ,reparare ,aprovizionare).

Amplasarea geografica a porturilor a fost stabilita ,in special in antichitate,de conditiile fizico-geografice .Exista o diversitate de tipuri de zone in care se pot amplasa porturi,asociate unor proprietati geografice naturale:

Porturi construite in interiorul continentelor – sunt porturile construite pe malul fluviilor,in apropierea zonei de varsare a acestora in mari sau oceane , care deservesc suprafete importante din interiorul continentelor ,acestea pot fi porturi amplasate:

1. in delte: Bangkok;
2. la marginea deltelor : Calcutta, Rotterdam;
3. in estuare : New York, Buenos Aires;
4. de-a lungul fluviilor : Montreal, Antwerp, Portland;

Porturi maritime – porturi cu acces direct la mare ,sunt porturi amplasate in:

golfuri:Tokyo;

porturi naturale : San Francisco;

zone protejate de dune de nisip : Gdansk;

zone protejate de insule : Dakar;

Infrastructura portuara a fost construita de-a lungul mai multor decenii , iar in multe cazuri de-a lungul mai multor secole.

In dezvoltarea unui port pot fi identificate trei etape distincte :

Amplasarea – amplasarea intiala a portului este determinata in special de conditiile geografice naturale.De cele mai multe ori porturile initiale au fost porturi pescaresti ,formate din cateva cheiuri in care se desfasurau activitati comerciale si se construiau si reparau barcile;

Dezvoltarea – revolutia industriala din secolul XIX a avut efecte importante asupra activitatii portuare.Cheiurile au fost extinse pentru a putea acosta nave de dimensiuni mai mari,au fost construite docuri . Au fost construie cai ferate si drumuri care sa asigure legatura cu spatiul terestru si s-au dezvoltat activitati industriale in zonele portuare;

Specializarea si dezvoltarea – urmatoarea faza a fost caracterizata de specializarea danelor pentru manipularea anumitor categorii de marfuri : cereale,carbine,produse petroliere,containere.Utilizarea navelor de mare capacitate a condus la mutarea multor activitati portuare departe de zona portuara initiala .Zona initiala a portului a fost adesea abandonata sau a fost reconstituita si destinata altor activitati.

SERVICIUL DE TRANSPORT

• Serviciul maritim de transport :

246 servicii regulare leaga Portul Marseille de alte 400 porturi si aproape 140 de tari din toata lumea.

Servicii in legatura cu tari puternic industrializate:Australia,America de Nord,America Centrala,America de Sud etc.

Suedia este la 3 zile distanta,U.S. la 12 zile,iar Japonia la 26 zile.

Traficul mediu anual(in ultimii 5 ani):93 milioane tone.

Marseille realizeza 27% din traficul de port francez si 27% din traficul cu containere pe mare.

PROIECTE IMPORTANTE

O NOUA SUPRAFATA INTRE ORASUL SI PORTUL MARSEILLE

• Crearea unei noi suprafeie intre port si oras este in progres.

Acest proiect reprezinta o ambitie impartita ntre PMA, Euroméditerranée si partenerii lor care vor sa promoveze conceptul de folosire si functionare impreuna exprimat simbolic prin inlocuirea traditionalei granite dintre oras si port printr-o legatura mai mare,ce inseamna pentru port o suprafata mare ,o elasticitate mai mare si simultan aduce o evolutie pe plan comercial,urban si cultural.

Trei proiecte aflate monentan in constructie sau in negociere ,fac aceasta apropiere realitate.

• Autoritatea portului Marseille

Cel mai intins port din Franta ,din Europa de Sud si Mediterana ,este ideal pozitionat in coltul de N-V al Marii Mediterane,la intersectia traficului pe mare intre N/S si E/V,Marseille-Fos primeste vase apartinand celor mai mari companii intercontinentale, fie doar pentru o escala ,fie pentru opriri de lunga durata.

Marseille-Provence, este cel mai mare aeroport de marfa al Frantei,dupa cel din Paris,este situat la doar o jumatate de ora faaa de Fos Distriport, facand ca transpotul combinat apa/aer si livrarile urgente catre toate orasele europene si mediteraneene ,sa se desfasoare usor si rapid.

• Traficul

   

Fos Distriport    Fos Containers Terminal

In 2003 ,portul Marseille a lucrat cu 95.5 milioane tone de marfa.

Cu un program de investitii care valora €90 milioane in 2004,PMA a confirmat strategia sa de modernizare a facilitatilor si echipamentului si avantul catre un numar mare de proiecte esentiale pentru dezvoltare.

Aceste proiecte ambitioase includ GDF 2 si Fos 2 XL aproape de Distriport ce va dubla capacitatea containerului terminal si suprafata dintre port si oras.

In plus fata de dezvoltarea portului aflata in curs,climatul economic curent,nascut dintr-o crestere a traficului printre docurile Marsiliei de Est,impreuna cu ambitia de dezvoltare a PMA si partenerii lor ,a creat o oportunitate importanta de consolidare a pozitiei Marsiliei printre marile orase europene,printr-o accentuare a rolului sau puternic si confirmat de port.

COMERTUL DIN PORT

• Intreprinderea de transporturi    pe apa

Compania de vase este proprietarul,operatorul sau navlositorul de vase.

Afacerea consta in transportul pe mare a bunurilor sau persoanelor.

Contactul companiei cu alte profesii si autoritati.

Compania mentine legaturi cu:

-agentul de transport si agentul de trimitere marfa sau expeditorul,care sunt clientii companiei, in cazul in care bunuri sunt implicate;

-hamalii care incarca sau descarca ,primesc sau expediaza marfa ;

-companiile de remorcare,ancorare si pilotare ;

-companiile de asigurare ;

-ajustori ai pierderilor marine in caz de defectiuni ale vaselor sau deteriorari ale incarcaturii ;

-agent de vase care preiau vasele si le pun in vanzare ;

-fabricantul de vase care suplineste produse in functie de nevoile vasului pentru a putea fi manipulate ;

-companiile de reparatii,in caz de escala din cauza problemelor tehnice ;

-serviciul clienti,fata de care sunt raspunzatori pentru intrarile si iesirile din tara de bunuri ;

-autoritatile portului care inchiriaza dane pentru a primi vase si asigura servicii ;

-serviciul de reparatii containere ;

-agenti turistici pentru pasageri unei croaziere.

ACTIVITATI PORTUARE

In acest capitol sunt prezentate terminalele de transport pentru incarcare si descarcarea marfurilor in Portul Marseille.

Marfuri solide in vrac

Terminalul pentru aluminiu in vrac

Terminalul de aluminiu

Aceasta zona este destinata pentru primirea navelor ce transporta aluminiu hidratat pentru export si aluminiu calcinat pentru import.

Descarcarea aluminiului calcinat este realizat la postul 14,unde este stocat in silozul pentru aluminiu.

Pregatirea navelor pentru exportul de aluminiu hidratat se realizeaza la postul 22.

Caracteristicile terminalului :

Un post la cheu pentru aluminiul calcinat importat si un post la cheu pentru aluminiul hidratat pentru export ;

Pescajul maxim admis este de 9,7 metri pentru postul 14 si 10 metri pentru postul 21 ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului.Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata de depozitare dedicat aluminiului hidratat din import este de 300 de metri patati ;

Descarcarea aluminiului calcinat este facuta direct din nave in silozul pentru depozitare.

Activitati operationale 

Utilaje situate la cheu:

1 macara cu un brat de 15 tone ;

2 macarale de 6 tone ;

3 automacarale dintre care 2 de 100 tone si 1 de 40 tone.

Terminalul pentru zahar

Terminalul de zahar Marseille

A fost construit in anul 1980,acesta este un terminal dedicat importurilor de zahar in vrac,situat in apropierea silozului de zahar al societatii Saint Louis Sucriere.

Caracteristicile terminalului :

post la cheu care permite acostarea navelor de pana la 200 metri lungime ;

Pescajul maxim admis este de 10,5 metri. Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului.Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Silozul de zahar are o capacitate de stocare de ordinul a 26000 tone .

Activitatile operationale :

1 macara cu un brat de 15 tone ;

2 macarale cu un brat de 6 tone ;

2 benzi transportuare simultane permit un randament de 250,300 tone/ora.

Terminalul pentru cereale

A fost construit in anul 1983 pentru descarcarea navelor cu cereale.Depozitarea cerealelor se face in interiorul silozului ce apartine firmei Panzani,aflat in exteriorul portului.

Transportul marfurilor de la nave la silozul de depozitare se efectueaza cu ajutorul benzilor transportuare.

Caracteristicile terminalului :

post la cheu;

Pescajul maxim admis este de 12,8-17 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului.Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

O portiune de cheu acoperita pentru descarcarea cerealelor ,

Marfuri lichide in vrac

In 2005,s-au prelucrat aproape 3 milioane de tone de lichide chimice in vrac.Lichidele chimice in vrac sunt prelucrate in terminalul Laverd,care nefiind foarte adaptat primirii tancurilor de petrol brut,cunoscand dezvoltarea petrochimiei din anii 70,se repozitioneaza impreuna cu terminalul FOS pe segmentul de lichide chimice in vrac.Echipamentele specializate permit luarea in calcul a traficului de metanol,etilena,propilena,stiren,soda.

Terminalul de huile si produse chimice

Construit in anul 1994,acest terminal este echipat cu cuve pentru lichidele in vrac cum ar fi cele ale cocsului si unele produse chimice.

Caracteristicile terminalului :

4 posturi la cheu:143,143A,146si148 ;

Pescajul maxim admis este de 12,8-17 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului ;

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

O zona de servicii portuare cum ar fi cele de reparare a containerelor,reparatii ale navelor si a masinilor de manipulare a marfurilor.

Terminalul de fructe si legume

Terminalul de fructe al molului Leon Gourret,situat in partea de nord a bazinului Marseille,construit in anul 1993 pentru primirea fructelor si legumelor provenite in deosebi din insulele Africii.Acest terminal permite prin echipamentele sale atat temperaturi negative cat si pozitive,prepararea fructelor si legumelor si permite deopotriva posibilitatea incarcarii fructelor si legumelor in containere. Capacitatea teoretica a terminalului de fructe si legume este de 300000 tone/an sau container.

Caracteristicile terminalului :

685 metri de cheu;

6 posturi la cheu;

Pescajul maxim admis este de 14 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului ;

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata terminalului este de 7 hectare.

Activitati operationale :

2 automacarale de 40 tone ;

2 automacarale de 100 tone care permit manipularea tuturor tipurilor de containere ;

4 automacarale de 15 tone.

Terminalul contine o platforma care este dotata cu mijloace de stocare si de mentinere adaptate pentru toate marfurile perisabile:depozite frigorifice (capacitate de 59000 metri cubi),transportuare automate.

Traficul de fructe si legume in acest terminal a fost de 235000 tone in 2005 plus 170000 tone de diverse marfuri.

Preluarea marfurilor se face cu ajutorul a 2 moduri de transport:feroviar si rutier.

Terminale pentru alte tipuri de marfuri

Terminalul Pined Nord Marseille

Construit in 2003 pentru primirea cargourilor port-containere,acest terminal polivalent poate primi toate tipurile de trafic cu o capacitate de pana la 1500.Traficul de vehicule este perfect adaptat in acest terminal pentru ca beneficiaza de zone special amenajate si pazite pentru parcarea lor.Datorita dotarilor din acest terminal,sunt posibile manipulari ale marfurilor foarte grele.

Caracteristicile terminalului :

1,2 km de cheu,7 posturi la cheu ;

3 posturi pentru traficul RORO;

Pescajul maxim admis este de 8,5-10,5 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului ;

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de    furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata terminalului este de 140000 de metri patrati ;

Depozit acoperit de 3000 metri patrati ;

Prezinta fascicule feroviare.

Activitati operationale :

2 automacarale de 40 tone;

2 automacarale de 100 tone care permit manipularea tuturor tipurilor de containere;

4 automacarale de 15 tone.

Traficul maritim in 2005 a fost de 450000 tone.

Transportul marfurilor se face cu ajutorul a 2 moduri de transport:feroviar si rutier.

Terminalul Tined Sud Marseille

Construit in 2001 pentru primirea cargourilor port-containere mixte,acest terminal polivalent aduna toate tipurile de trafic:in primul rand produse siderurgice,masini si alte marfuri cum ar fi:lemnul,lazi frigorifice,containere grele.Capacitatea terminalului este de ordinul a 500000 tone.Datorita tehnologiei folosite sunt permise manipulari ale marfurilor cu greutate mare.

Caracteristicile terminalului :

990 metri de cheu;

6 posturi la cheu:41,42,43,45,47,48;

Pescajul maxim admis este de 6,5-9 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului ;

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata terminalului este de 48000 de metri patrati ;

Prezinta fascicule feroviare.

Activitati operationale :

2 automacarale de 40 tone,

2 automacarale de 100 tone care permit manipularea tuturor tipurilor de containere.

Traficul maritim in 2005 a fost de 240000 tone.

Transportul marfurilor se face cu ajutorul a 2 moduri de transport:feroviar si rutier.

Terminalul Roulier Sud Marseille

Construit in 1998 pentru primirea cargourilor port-containere mixte,acest terminal polivalent aduna toate tipurile de trafic:in primul rand produse siderurgice si alte marfuri cum ar fi:lemnul,lazi frigorifice,containere grele.Capacitatea terminalului este de ordinul a 2000000 tone.Datorita tehnologiei folosite sunt permise manipulari ale marfurilor cu greutate mare.

Caracteristicile terminalului :

1700 metri de cheu;

7 posturi la cheu:50,54,57,59,63,65;

7 posturi pentru traficul RORO si 1 post conventional ;

Pescajul maxim admis este de 5 metri pentru 2 posturi,7,3 metri pentru 8 posturi si intre 8,5-9 metri pentru 4 posturi ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului.

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata terminalului este de 19,4 hectare ;

3 depozite inchise de 20000 metri patrati in apropierea cheului ;

Prezinta fascicule feroviare.

Activitati operationale :

2 automacarale de 40 tone ;

2 automacarale de 100 tone care permit manipularea tuturor tipurilor de containere ;

4 automacarale de 15 tone.

Traficul maritim in 2005 a fost de 1450000 tone.

Transportul marfurilor se face cu ajutorul a 2 moduri de transport:feroviar si rutier.   

Terminalul pentru autoturisme

Calitatea exceptionale de echipament perfect adaptat la acest tip de trafic contribuie la dezvoltarea acestuia.

Caracteristici :

Terminal Pined Nord   

Suprafata inchisa si pazita de 30000 metri patrati pentru traficul de CAT(vehicule Renault si Ford).

Terminalul Beausejour

Are o forma de triunghi,pazit cu o suprafata de 17100 metri patrati.

Terminalul TAS

Este situat in apropierea terminalului Conteneurs Mourepiane.

2 parcuri in mod egal pazite cu o suprafata de 28000 metri patrati si respectiv 19000 metri patrati.

Activitati operationale :

Fascicule feroviare pe terminale sau in imediata apropiere.

Traficul de vehicule s-a apropiat de 62000 de autoturisme in 2005,

Transportul se face cu ajutorul a 2 moduri de transport:feroviar si rutier.

Containere masive

Terminalul Mourepiane

Construit in 1998 pentru primirea cargourilor port-containere panameze.

Caracteristicile terminalului :

952 metri de cheu;

5 posturi la cheu:152-157;

Pescajul maxim admis este de 10,5-11,5 metri ;

Excelente conditii de acces a navelor pe intreg parcursul anului ;

Este protejat de un dig intins ce permite navelor adapostirea in caz de furtuna,fara maree si ceata ;

Suprafata terminalului este de 32 hectare ;

Capacitatea actuala operationala este de 250000 de containere pe an ;

Prezinta fascicule feroviare.

Activitati operationale :

Parcul de depozitare contine 120 de locuri pentru containere frigorifice, traficul maritim in 2005 a fost de 1,88 milioane de tone si 699 de escale.

Terminalul pentru pasageri

Portul Marseille,un port important de croaziere,beneficiaza de o asezare geografica privilegiata in inima Marii Mediterane.

Cheurile sale se situeaza :

La 20 minute de aeroportul international Marseille-Provence care deserveste mai mult de 83 de orase ;

La 3 ore de Paris,5 ore de Bruxelle si 1 ora si jumatate de Lyon cu T.G.V. ;

In apropierea marilor autostrazi europene A7-A55 si A50 ;

Dispune de 6 terminale pentru croaziere.

Garile modulare

Postul 95

O gara modulara de 150 metri patrati situata la sud de port care deserveste pasagerii aflati in tranzit si mici unitati.Are avantajul de a fi in apropierea portului Vieux-Port.

Postul 186

O gara modulara de 220 metri patrati destinata depozitarii bagajelor.

Postul 162

O gara modulara de 300 metri patrati, din care 100 metri patrati sunt destinati depozitarii bagajelor.

Postul 163

O gara modulara de 300 metri patrati.Acest cheu a primir de-a lungul timpului multe nave prestigioase cum ar fi:Norway,Queen Mary 2,port-avioanele Charles-de-Gaule si Einsenhower.

Terminalul Cap Janet

Aici exista cele mai vechi gari maritime existente.

A primit nave de capacitate medie si asigura prelucrarea simultana a 3 nave.

Terminalul Marseille Provence Cruise Center

Aceasta noua gara de 6200 metri patrati,inaugurata la 17.05.2003 beneficiaza de mai multe locuri de primire a celor care sunt in croaziera in Mediterana.

Liniile regulate de pasageri

• Serviciul planificat pasagerilor;

Marsilia ofera servicii spre Costarica,Sardinia,Tunisia,Algeria

Acest serviciu tradittonal are istorie lunga si este in crestere.

Autoritatile portului din Marsilia incearca sa modernizeze facilitatile,sa imbunatateasca serviciile pe care le ofera pasagerilor.

Garile nationale

Moderne si confortabile,ele fac obiectul modernizarilor constante:locuri de joaca pentru copii,etc.

Terminal 1

Gara Arenc deserveste in jur de 200000 de pasageri cu destinatia Corsica si Sardinia pe nave mixte ale companiei Meridionale de Navigation.Aceasta gara a facut obiectul unei modernizari in parteneriat cu aceasta companie in unor satisfactii cat mai mari ale calatorilor.

Acces

Pentru calatorii cu vehicule pri intrarea Porte Chanterac ;

Pentru cei fara vehicule intrarea se face prin Porte 2-Arenc.

Terminalul 1 este situat la distanta de 800 metri fata de Terminal 2.Un serviciu naveta gratuit poate fi comandat de la seful garii portului sau de la Terminalul 2 pentru ai putea insoti pe calatori de la terminalul 2 la 1.

Terminal 2 (Corsica si Sardinia)

Situat in piata Joliette si dedicat traficului cu Sardinia si Corsica,prin aceasta gara trec peste 700000 de calatori pe an.

Acces

Pentru calatorii cu vehicule prin intrarea Porte Chanterac,autostrada A7,A50,A55S

Pentru cei fara vehicule acces direct din piata Joliette.

Garile internationale

Terminal 3 ( Algeria si Tunisia)

Situat in jurul bulevardului Dames si dedicat traficului cu Algeria si Tunisia,prin aceasta gara trec peste 620000 de calatori pe an.

Functionala si adaptata la nevoile pasagerilor,face obiectul modernizarilor constante:informatii in 2 limbi (araba si franceza) .

Aceste amenajari specifice tin seama de durata prezentei in portul Marseille a calatorilor cu destinatia Algeria sau Tunisia care sosesc de multe ori cu 24 de ore inaintea imbarcarii .

Acces

Pentru calatorii cu vehicule prin intrarea Porte Chanterac,autostrada A7,A50,A55

Pentru cei fara vehicule acces direct din bulevardul Dames.