POTENTIALUL AGROTURISTIC AL DELTEI DUNARII

Turismul reprezinta calatoriile de placere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsa in ultimii ani pentru a include orice calatorie in afara zonei in care cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi pana la vacante in strainatate.

Turismul se numara printre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica secolelor XX si XXI.

Mi-am ales aceasta teme pentru proiect deoarece:Delta Dunarii reprezinta un important areal turisic cu tendinte de dezvoltare continua.

Delta Dunarii este un paradis natural, se intinde la varsarea Dunarii in Marea Neagra, acolo unde fluviul isi incheie lunga calatorie de 2860 km (1788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania.

Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5640 km2 (2200 de mile patrate).

Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, in timp ce varietatea de 1150 de specii de plante cuprinde de la liane impletite pe trunchiurile copacilor in padurile de stejar pana la nuferi.

Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat in apropiere de locul unde Dunarea se desparte in cele trei brate principale, deci unde incepe lunca.

Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie in Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.

Proiectul este alcatuit din trei capitole.In primul capitol se trateaza problemele generale ale geografiei turismului,concepte in turism, tipuri si forme de turism.In al doilea capitol este prezentata Delta Dunarii.Sunt informatii referitoare la Delta Dunarii despre clima, relieful,reteaua hidrografica, flora, fauna, rezervatiile naturale, civilizatiile, vestigiile istorice, obiectivele turistice.In ultimul capitol se precizeaza un circuit turistic in admirabila arca a lui Noe.

Termenul de turism isi are originea in semnificatiile urmatoarelor cuvinte latinesti: tornare = a se intoarce si turnus = o miscare circulara ce nu presupune schimbarea rezidentei.Turismul este o latura a sectorului tertiar al economiei, unde activitatea prestata are ca scop organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement, recreere sau deplasarilor de persoane la diferite congrese si reuniuni, include toate activitatile necesare satisfacerii nevoilor de consum si de servicii ale turistilor. loisir = petrecerea timpului liber lessure = activitatea prestata in timpul liber.

Definitie negativista: Turismul este o cheltuiala neutila si nefasta, consecinta a tendintei spre risipa si distrugere a bogatiei materiale in scopul satisfacerii placerii, dar care nu poate restabili echilibrul afectiv al individului alienat.

Turismul include activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit pentru mai putin de o perioada suficienta de timp si al carui scop este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul de vizitare.

Activitatea turistica are un caracter dinamic, ea modificandu-se odata cu schimbarile ce au loc in cadrul economiei nationale.Turismul este o ramura de interferenta (are legaturi cu multe alte sectoare de activitate economica) si o ramura de consecinta (se sprijina pe rezultatele obtinute in alte ramuri de activitate).

Conform recomandarilor Conferintei Mondiale a Turismului, in activitatea turistica se utilizeaza cu termenul de vizitator. Vizitatorul reprezinta orice persoana care se deplaseaza intr-un loc, altul decat acela al mediului sau obisnuit pentru mai putin de 12 luni si al carui scop de calatorie este altul decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alti 2 termeni specifici, respectiv turistul si excursionistul.

Turistul este acea persoana care calatoreste pentru cel putin 24 de ore si care innopteaza intr-o unitate de cazare.

Excursionistul reprezinta acel vizitator temporar al carui sejur este mai mic de 24 de ore.

Turismul intern reprezinta o activitate turistica practicata in interiorul unei tari si vizeaza atat turismul realizat de rezidentii acelei tari care viziteaza propria lor tara, cat si turismul receptor care include vizitele nonrezidentilor pe teritoriul acelei tari.

Turismul national reprezinta activitatea turistica inclusa in categoria de turism intern, la care se adauga turismul emitator, care se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.

Turismul international include turismul receptor sau exportul de turism si turismul emitator sau importul de turism.

Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse naturale, in conditii specifice "de productie", care includ activitati ce permit "transformarea" lor in marfa, acesta urmand sa fie vanduta consumatorului potential.

Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive,incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.

Definirea conceptuala a produsului turistic are in vedere un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile de turism ale unei persoane,intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de deplasare.

Produsul turistic nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement).

Consumul produsului turistic se realizeaza intr-o ordine riguroasa determinata de specificul prestatiei serviciului ce faciliteaza alcatuirea lui,de locul si momentul actiunii,de forma de turism etc.

In evolutia economiei mondiale de la acest inceput de mileniu, turismul ocupa un loc important, atat in comertul international, cat si in economia nationala a majoritatiistatelor lumii.

Prin contributia sa la realizarea produsului mondial brut si la ocuparea forteide munca, turismul se situeaza printre cele mai de seama componente ale economiei mondiale.

Datorita modului eficient de valorificare a resurselor si efectelor benefice pe plan economic, social si cultural, guvernele multor tari dau turismului atentia cuvenita atunci cand stabilesc programele de dezvoltare la nivel macroeconomic.

Punerea in practica a unui program de dezvoltare se face pe baza unor strategii, de a caror calitate depinde reusita acestei actiuni, care se poate concretiza in cresterea cereriiinterne si internationale pentru turism.

Ca si in alte domenii, conceptul de strategie este integrat conducerii previzionale a activitatii din turism, iar intre strategiile la nivel macroeconomic, national si cele de la nivelul organizatiilor si al statiunilor de turism exista o stransa interdependenta.

Datorita potentialului turistic deosebit, tara noastra nu poate face exceptie de la regula si, inca din 1994, printr-un program Phare s-a realizat un "Plan strategic de dezvoltare a turismului in Romania", care acorda importanta cuvenita si turismului balnear,forma de turism cu un potential de exceptie si cu perspective, dupa parerea noastra, net superioare turismului clasic.

Turismul a inregistrat in ultimele decenii ritmuri anuale de crestere foarte ridicate la sosiri si incasari turistice. Chiar daca atentatul de la 11 septembrie 2001 si alte atentate, ca cele de la Madrid si Londra, razboiul din Iraq, gripa aviara sau alte evenimente de acest fel au generat scaderea ritmului de crestere, iar in 2003, la nivel mondial s-a inregistrat chiar o scadere de 1,7 % fata de 2002 la sosiri turisti si tot atat la incasari31, turismul ramane printre cele mai importante componente ale comertului international. De asemenea, prin efectul multiplicator, turismul antreneaza alte ramuri economice a caror evolutie depinde de aceasta activitate ( constructii, transporturi, industria alimentara, agricultura, industria prelucrarii lemnului, serviciile, etc.).

In aceste conditii, pozitia si contributia pe care turismul, ca ramura a sectorului tertiar, o poate avea la produsul intern brut al unei tari, efectele sale benefice pe plan social, cultural si al mediului, impun integrarea sa intre prioritatile pe care orice guvern le are cand stabileste strategia generala a dezvoltarii economice.

Datorita evolutiei sale la nivel mondial, turismul a devenit pentru multe tari un factor important de dezvoltare economico-sociala. Amploarea si complexitatea legaturilor dintre turism si celelalte ramuri ale economiei nationale impun guvernelor armonizarea acestora cu ocazia elaborarii strategiei generale de dezvoltare economico-sociala.

Conform studiilor realizate de Organizatia Mondiala a Turismului efectele turismului se grupeaza in trei categorii:

efecte asupra strategiei globale a dezvoltarii unei tari (zone) sau efecte globale;

efecte partiale asupra economiei nationale, respectiv asupra agentilor, sectoarelor, variabilelor si macrodimensiunilor fundamentale ale economiei;

efecte externe, in domeniul socio-cultural, fizic si cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte

Datorita legaturilor complexe dintre industria turistica si celelalte ramuri ale economiei, turismul are si un important efect de antrenare , de stimulare a productiei inalte domenii.

antropice (forme de relief, peisaje, factori naturali de cura, monumente istorice, etc.), prin dezvoltarea si exploatarea resurselor de mici dimensiuni, dispersate, turismul contribuie la dezvoltarea economiilor locale. Astfel devine o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale atat la nivel national cat si mondial.

Efectele economice ale turismului se manifesta si prin contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern siinternational.

Un alt rol deosebit, pe care turismul il are in economiile nationale, este acela de a genera locuri de munca si a contribui la scaderea somajului.

Contributia turismului pe plan socio-uman este la fel de importanta ca cea din plan economic. Actiunea sa se rasfrange atat asupra turistilor cat si asupra populatiei zonelor vizitate cu efecte in planul consumului, instruirii si educatiei, utilizarii timpului liber,calitatii mediului, legaturilor dintre natiuni. In general efectele sale sunt pozitive, benefice,dar nu sunt excluse, datorita complexitatii sale, nici incidentele negative.

Sarcinile esentiale ce revin statului in domeniul politicii privind dezvoltarea si promovarea turismului sunt, in principal:

respectiv determinarea bazei deciziilor de luat (statistici, studii ale serviciilor de specialitate) si a strategiei (concept si program);

2. antrenarea participarii serviciilor statului pentru crearea unui mediu favorabil turismului, posibila a se realiza numai printr-o activitate stransa de coordonare si colaborare intre acestea;

3. catalizator al promovarii turistice; este incontestabil faptul ca activitatea de comunicare necesara comercializarii unei destinatii nationale are nevoie de o sustinere publica centralizata, crearea si protejarea unei " imagini de marca" pentru o tara turistica fiind un bun public;

asemenea o sarcina a statului; evident, in acest context, trebuie aplicat principiul subsidiaritatii, pentru ca este vorba in cea mai mare parte de obligatii catre societate, ce revin fie guvernului, fie autoritatilor regionale si locale de care depind;

5. statul are in mod special datoria de a sustine intreprinderile mici si mijlocii implicate in activitatea turistica. Sustinerea interprinderilor individuale de catre stat este in contradictie cu principiile unei politici axate pe regulile de piata; adesea insa, acest sector cheie nu este in masura sa finanteze investitiile necesare recurgand la piata de capital. Este necesara interventia statului care sa ajute aceste firme sa-si acopere lipsa de finantare.

Implicarea hotarata a statului este insa justificata de importanta pe care turismul o are in dezvoltarea globala a fiecarei economii nationale si datorita faptului ca experienta internationala a dovedit ca tarile care nu au o politica turistica si nu depun eforturi pentru dezvoltarea si promovarea turismului isi pierd cu timpul pozitia pe piata internationala, in profitul concurentei internationale, iar solutiile ulterioare, in materie de politica turistica,necesare recastigarii pietei sunt greu de gasit.

Turismul cultural -Turismul cultural reprezinta un fenomen care s-a dezvoltat extrem de mult in ultimele decade. Turismul cultural a fost identificat ca fiind un produs extrem de lucrativ in cadrul industriei turistice. Organizatiile culturale, comunitatile locale au imbratisat acest fenomen caracterizat ca fiind un potential factor economic generator de activitati economice si noi locuri de munca intr-un secol XXI, in care datorita evolutiei industrializarii, forta de munca este in continua scadere. In acest sens, muzeele nu trebuie sa-si limiteze activitatile si actiunile la functiile de baza, ci din contra, trebuie sa preia initiativa, prin dezvoltarea unei strategii ce trebuie sa demonstreze importanta lor in cadrul comunitatii sau a regiunii in care isi desfasoara activitatea

Agroturismul -Agroturismul este acea forma de turism in care persoana (sau grupul) se deplaseaza, cazeaza si isi desfasoara activitatea intr-un cadru natural, in mediul rural.

Agroturismul este capabil sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca prin implicarea turistilor in viata gospodariei si furnizarea acestora de servicii si activitati (masa, cazare, interactiune cu mediul socio-natural) proprii gospodariei taranesti, fara a-i conturba acesteia specificul.

Turismul de sanatate-Turismul de sanatate (de tratament) este o forma specifica a turismului care imbina diferite forme de cura si tratament balneo-medical, si se practica in statiunile balneo-medicale si climaterice cu bogate resurse naturale de cura: ape minerale, termale, namoluri, cu efecte terapeutice, situate de obicei in zonele cu microclimat specific.

Turismul de afaceri -Turismul de afaceri este cea mai solida ramura a industriei turismului din Romania. Acest tip de turism, care include team-building-urile, calatoriile de afaceri, participarile la programe de training, reprezinta o importanta sursa de venituri pentru operatorii romani.

Turismul sportiv-Turismul sportiv este un mijloc ideal atat preventiv cat si curativ de pastrare a sanatatii si constituie o adevarata scoala uneori aspra , care impune : disciplina , curaj , abnegatie si spirit de echipa

Turismul de sejur -de lunga durata-peste 30 zile;de durata medie-4-30 ZILE; de scurta durata-1-3 ZILE

Delta Dunarii ocupa o suprafata de peste 254000 ha, fiind cuprinsa intre prima bifurcatie a Dunarii(la Patlagenca,ceatalul Chiliei),bratele Dunarii si tarmul Marii Negre.Delta propriu- zisa impreuna cu Complexul lagunar Razim si lunca Dunarii in aval de Isaccea formeaza Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, o regiune protejata,in care activitatile antropice sunt strict controlate.Delta Dunarii este un capat de lume original, unic in felul sau; cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planetei(Macin,masiv hercinic,cca 400.000.000 de ani)-petec de ape si pamant vesnic in lupta,mereu altfel,paienjenis de canaluri,grinduri,garle,paduri cu aspect tropical,dune fluvio-marine,intr-o ampla,permanenta metamorfoza.Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera:se credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate,relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria,iar la inceputul mileniului 1 al erei noastre geograful Strabon din Pont numara sapte brate,apoi Pliniu cel Batran este convis ca erau sase.

Delta Dunarii se inscrie in randul unitatilor turistice de prim ordin,atat la nivelul tarii,cat si la scara continentului european.Principala ei trasatura este originalitatea peisajului,alcatuit dintr-o imbinare a uscatului cu apa si vegetatia,ca element al eternei simbioze intre fauna acvatica si ornitologica de o bogatie fara seaman.Valoarea Deltei Dunarii decurge si din conservarea,aproape de limitele naturale,a biotipurilor sale,ceea ce nu este specific altor delte europene(Rhonului,Padului,Ebrului).

Relieful major este format de o campie joasa, de tip fluvio-marin sau campie deltaica.

Relieful minor cuprinde, in regim natural, terenuri inalte si terenuri joase. Terenurile inalte sunt neinundabile si reprezinta la nivelurile obisnuite ale fluviului doar 13% din suprafata Deltei; ele sunt reprezentate de grinduri. Exista grinduri fluviale ( sau longitudinale ) dispuse de-a lungul celor 3 brate ale Dunarii, create de aluviunile depuse de fluviu; prezenta lor se remarca in deosebi in partea vestica a Deltei. Exista si grinduri fluvio-maritime (sau transversale) care au fost formate in timpuri istorice de aluviunile aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre, ele reprezentand vechi linii ale tarmului marii.

Peisajul natural cu valoare turistica este dominat de lacurile si lumea vegetala si animala ce caracterizeaza aceste unitati acvatice.

In Delta se impun patru ecosisteme ce cuprind mediul acvatic si pe cel terestru:

Potetialui natural este intregit de prezenta unei ihtiofaune bogate si variate formata din: crap, salau, somn, cega, scrumbia de Dunare, sturioni (morun, nisetru si pastruga); acvifauna este formata din 300 de specii din care peste 80 cuibaresc inzona Deltei Dunarii: pelican, egreta, privighetoarea de stuf, cormoranul, fundacul polar, rate si gaste salbatice.

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza intre un minim de 3,5 Kcal/cmp inregistrat in lunile de iarna si un maxim de 17 Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blande (cand activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vanturi puternice (cand actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cand actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cand interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei.

Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 C, in delta fluviala (Gorgova), de 10,96 C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza intre un maxim de 9 C (in iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina intre 2,8 C (in iulie) si 1,4 C (in noembrie), iar la statia Gloria intre 2,3 C (in iulie) si 1 C (in decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai in iernile mai aspre. Asemenea situatii s-au petrecut in anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cand apele marii langa tarm au inghetat timp de 45 - 60 zile. Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. La intrarea in delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decat toamnele (83 zile).

Precipitatiile sunt foarte reduse ( sub 400 mm/an ), Delta Dunarii fiind regiunea cea mai secetoasa din tara, dar lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea mare datorata evaporatiei de pe suprafetele acvatice.

Cuprinde bratele Dunarii, lacurile, baltile si mlastinile. La Patlageanca, unde Dunarea se desparte in doua brate ( Chilia si Tulcea ), debitul Dunarii este de 6470 m3/s, aproape egal cu cel al Volgai. In aval de Tulcea, Bratul Tulcea se desparte in bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Chilia in nord formeaza granita cu Ucraina si e rar vizitata de turisti, are cea mai mare lungime ( aproximativ 120 km ) si debitul cel mai ridicat ( 60 % din volumul apelor ). La varsarea in mare, se formeaza o delta secundara ("Delta secundara a Chiliei") care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an; in sudul ei se afla Golful Musura. Bratul Sulina, in centru, care merge spre est,catre orasul cu acelasi nume,este cel mai scurt, cel mai rectiliniu, regularizat si canalizat. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor formandu-se "bara" de la Sulina, care are tendinta de a bloca gura de varsare; pentru a atenua acest efect a fost construit un dig ( 12 km ) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii; de asemenea are loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime ( cu un pescaj de 7 m ). El transporta 18,8 % din volumul de apa. Bratul Sfantu Gheorghe, in sud are o directie dominanta spre SE, este foarte meandrat, formand la varsare acumulari de nisip, sub forma unor insule ( Insula Sacalin ). Transporta 21,2 % din ape.

Desi bratul Sulina este in mare parte artificial,extins in anii 1870 prin implicarea Marii Britanii si se bucura de flux comercial,multi vizitatori se cazeaza de-a lungul tarmului,fie in satul Crisan sau in mai micul Maliuc,fie chiar in Sulina,singurul oras adevarat al Deltei Dunarii dupa Tulcea.Bratul serpuit Sfantu Gheorghe are unele portiuni drapte canalizate,dar este cel mai linistit dintre toate trei,iar satul pescaresc cu acelasi nume este izolat si frumos-chiar sub amenintarea unei usoare aristocratizari,deoarece multi bucuresteni isi cumpara case de vacanta aici.

Un specific peisagistic si hidrografic este dat de numeroasele suprafete lacustre, cele mai importante fiind: Dranov ( cel mai intins lac din Delta Dunarii ), Gorgova, Isac, Rosu, Rosulet, Puiu, Puiulet, Merhei, Matita, Rusca, Bogdaproste, Fortuna.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1-1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa.Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega,obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scumbria, caprul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul;prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica; mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula, in functie de salinitatea apelor; sectorul maritim adaposteste, majoritar,acipenseridele(morun, nisetru) si clupeidele (scrumbriile din Dunare).Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega) cefalii(in patru specii din genul Mugil), scrumbiile(Alosa pontica).

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Sunt inregistrate 5 tipuri principale:

Pasari-monumente ale naturii: albe (pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare sau starcul alb, egreta mica, lebada muta, lebada cantatoare) si policrome(piciorongul, ciocintorsul, califarul rosu, vulturul codalb).

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.

Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).
Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul.

O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Fauna terestra si avifauna alcatuieste o nepretuita podoaba vie, care-i anima si-i innobileaza peisajul dominat de vegetatia hidrofila (stuf, papura, salcii, plop). Nu lipsesc unele animale de interes cinegetic, cum a fi nurca, vidra, nutria, bizanul (vanate si pentru blanurile lor), misretul, vulpea si pisica salbatica; 280 specii de pasari, ce vietuiesc permanent sau temporar, in timpul migratiilor, cuibaresc in desisurile stufului, intre care pelicanii-declarati monument al naturii-pecarusi, lisite, cormorani, starci, egrete, lebede,etc..

Numarul si varietatea acestora sunt asigurate de zonele mai inalte, ocolite in general de ape.Inalnim vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea, lupul, dihorul, pisica salbatica; pe nisipuri: broaste testoase, vipere, colonii de serpi.

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente-determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie,ocrotirii faunei si florei- au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50000 de hectare. Pot fi observate, in mare, 3 unitati distincte.

Se aduga celor de mai sus Raducu 2500 ha, Nebunu 115 ha, Rotundu 228 ha, Potcoava 652 ha, Vatafu-Lunguletu 1625 ha, Caraorman 2250 ha, Saraturi-Murighiol 87 ha, Erenciuc 50 ha, Belciug 110 ha, Popina 98 ha, Capul Dolojman 125 ha, Grindurile Lupilor 2075 ha si Chituc 2300 ha, Istria-Sinoe 400 ha.

Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.

Raportata la Romania, Delta Dunarii este situata in SE tarii, avand forma lirma literei grecesti 'A' (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela de 45° lat N si de maridianul de 29° long. E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu.

Formarea Deltei, a inceput in cuaternar in glaciatia vurniana avand doua faze distincte:

Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii.

Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din: relief pozitiv (grinduri, ostroave si ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.

Cantitatea de aluviuni adusa annual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, etc., vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negative.

Prima stire istorica despre Delta Dunarii ne-a lasat-o grecul Herodot, 'parintele istoriei' care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Delta, dupa ce poposise la Histria (515-513 iHr), Polibiu (sec. al III-lea - al II-lea iHr) descrie un spatiu cu bancuri de nisip intre care se aflau brate cu apa, Straba (sec.I iHr) indica sapte brate intre care se aflau insule, idée reluata si de Pliniu cel Batran, Ptolemeu, etc. Marturii ale locuirii zonei exista din sec.I iHr- al II-lea dHr.

In sec. XV, Tara Romaneasca si Moldova pierd gurile Dunarii ca si Dobrogea, acestea fiind cucerite de Imperiul turcesc si astfel pana la jumatatea sec. al XIX-lea, Delta era o 'terra incognito'. Studii detaliate despre Delta au fost prezentate de catre geografii George Vaslan, Constantin Bratescu, naturalistul Grigore Antipa, etc

Cercetarea habitatului din arealul Biosferei Deltei Dunarii releva diferenta diferitelor aspecte de civilizatie traditionala taraneasca ce se inscriu in coordonatele valorilor de patrimoniu.

Indiferent daca avem in vedere aspecte ale modului de viata sau aspecte ale spiritualitatii, este usor decodificabil faptul ca in definirea caracteristicilor unui ecosistem un rol important il are agentul uman. In dialogul sau cu natura, omul a demonstrat marea sa disponibilitate de a se adapta la mediu si nu intamplator sintagma 'relatia om - mediu' a devenit un loc comun.

Vestigiile arheologice si documentele istorice demonstreaza in arealul la care ne referim - ca de altfel, in intreaga Dobroge, pe de o parte, permanenta populatiei romanesti autohtone si a suprapunerii in straturi succesive a elementului romanesc din celelalte tinuturi, iar pe de alta parte, prezenta populatiilor alogene. Acest fapt de viata sociala a dus, in timp, la conturarea oikumenei dobrogene in sistemul ei axiologic nu usor de descifrat si pe cat de complex, pe atat de interesant.

Fiecare fapt de civilizatie traditionala pe care-l consideram apartinand oikumenei dobrogene implica decodificarea unei relatii biunivoce dintre: 'romanii autohtoni, asa-zisii dicieni', moldoveni, mocani si pastori transilvaneni si diferite populatii stabilite aici (bulgari, turci si tatari, lipoveni si ucraineni, nemti, italieni).

Fiecare dintre aceste populatii au fost deopotriva, emitatori si receptori ai mesajului constituit din cultura, locuirea de bastina si cea a locurilor unde fie s-au oprit pentru o perioada, fie s-au statornicit.

In aceste coordonate s-a dezvoltat o cultura populara traditionala in a carei formula - dificil de descifrat - descifram procesul aculturatiei, dar si procesul de crestere interna, in cadrul carora - de altfel, fiecare si-a manifestat originalitatea.

In timp s-a creat o civilizatie proprie acestui tinut, civilizatie care se caracterizeaza atat prin elemente comune tuturor etniilor, cat si prin note particulare, individuale, ale fiecarei etnii in parte.

Elementele diferentiatoare nu au impiedicat insa, in Dobrogea, convietuirea pasnica a tuturor etniilor: fiecare a contribuit la conturarea civilizatiei dobrogene; etniile si-au respectat reciproc obiceiurile, religia, modul de viata; toleranta a constituit intotdeauna nota esentiala a comportamentului in comunitatea traditionala dobrogeana.

Societatea moderna a preluat aceasta traditie a tolerantei, fapt pentru care nu intamplator se vorbeste de 'modelul interetnic dobrogean'.

Decodificarea oricarui fapt de cultura apartinand oikumenei dobrogene include un studiu comparativ in care analiza detaliilor si comparatia capata valoare de dominanta a unei cercetari socio-etnologice cu totul deosebite. Orice aspect al vietii traditionale al fiecarei etnii trebuie privit si analizat in raport cu dezvoltarea sociala, cu secventa de timp pentru care se face cercetarea, cu insasi istoria mentalitatii etnice respective.

Consideratii generale istorice si demografice privind zona Deltei Dunarii ca zone de conlocuire etnica. Modul de viata si sistemul de credinte si obiceiuri inscrie zona in aceleasi coordonate ale coetnicitatii din Dobrogea cu deosebirile firesti datorate pe de o parte, habitatului, pe de alta parte, trasaturilor etniilor care convietuiesc aici.

Pentru a intelege manifestarea acestor aspecte de viata sociala si de civilizatie, se impune sa facem cateva referiri de ordin geografic si istoric asupra arealului, fara a trata exhaustiv problematica ce constituie mobilul prezentului demers.

S-a facut anterior o trecere in revista a principalelor izvoare istorice si cartografice care noteaza prezenta romanilor in Delta Dunarii inca din evul mediu. Mentionam insa ca pentru perioada secolelor XV - XVIII, informatiile etnografice parvenindu-ne numai din surse livresti si neputand fi confirmate de cercetarea in teren, fie ca datele respective sunt similare si generale, fie ca distanta in timp nu a mai permis retinerea faptului etnografic in memoria colectivitatii, acestea nu au constituit obiectul analizei noastre.

Marturiile din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii) referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice, iar pe de alta parte, pentru sfarsitul secolului al XIX-lea - inceputul secolului al XX-lea, etnograful coroboreaza datele livresti cu cele inmagazinate in memoria colectivitatii.

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea, in timp, a populatiilor slave (lipoveni, ucraineni) fapt ce a determinat o convietuire pasnica, ducand, dincolo de aculturatie, la interferente ce s-au concretizat - in timp - ca izomorfisme ale facturilor de civilizatie si cultura.

Aceste aspecte de viata sociala, similitudinile, au fost determinate de mediul natural, de religia asemanatoare (ortodoxismul), de conceptiile asupra lumii si vietii, aceleasi in acelasi moment al dezvoltarii sociale si istorice.

Convietuirea romanilor cu celelalte etnii (ucraineni, lipoveni) inca din vremuri anterioare secolelor al XIX-lea - XX-lea, au determinat - in arealul studiat - similitudini in manifestarea unor fapte si aspecte de viata traditionala, dar si mentinerea unor diferente care devin aspecte distincte, individualizand una sau alta din etniile care au trait si traiesc deopotriva in acelasi mediu (natural si social) si in acelasi timp conturarea unor forme de viata socio-culturala deosebita si unica - totodata - in raport cu restul Dobrogei.

Datorita faptului ca memoria colectivitatii nu retine decat date de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, este dificil de stabilit arhetipurile unor aspecte de viata traditionala (vestimentatie. manifestarea anumitor traditii, motive folclorice). Motivatiile firesti care au intervenit in viata traditionala s-au manifestat in acest spatiu, ca de altfel in intreaga Dobroge, printr-o influenta a orasului de foarte devreme, ceea ce a determinat ca multe din obiecte sau materiale sa fie cumparate deopotriva de romani si de catre celelalte etnii, de la Ismail, Tulcea si Chisinau. Ca urmare, era firesc sa apara, chiar de la sfarsitul secolului al XIX-lea, izomorfisme ale unor aspecte de viata.

Daca avem in vedere si datele statistice demografice incepand cu cele din 1904 si continuand cu cele oferite de Prefectura Judetului Tulcea sau Directia judeteana de statistica (exemplificam ca cele din 1930, 1956, 1966, 1987, 1992), la care coroboram si datele anchetelor din teren, observam ca este dificil de fixat procentul real al celorlalte etnii in raport cu populatia romaneasca.

Faptul se datoreaza fie inscrierii in datele statistice conform declaratiei fiecarui individ, care putea fi eronata, fie inscrierii tuturor grupurilor slave (ucraineni, lipoveni) sub numele generic de rusi, fie inscrierii in grupa populatiei romanesti a ambilor parteneri dintr-un cuplu, in cazul in care numai unul era roman, fie acelui proces de asimilare lingvistica care a dus la inscrierea mai multor grupe de populatie intr-o singura grupa.

La capatul drumului de 2,860 km al Dunarii, de la muntii Padurea Neagra din Germania pana la tarmul romanesc al Marii Negre, se intinde un adevarat paradis al naturii. De-a lungul timpului aluviunile aduse de fluviu au largit Delta, transformand-o intr-o retea de lacuri si canale, plauri, paduri, pasuni si dune de nisip care acopera aproape 5.460 kmp. Aceasta uluitoare zona umeda adaposteste peste 300 de specii de pasari, nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crap si salau, iar cele peste 1150 de specii de plante acopera o mare varietate, de la lianele din padurile de stejari la nuferii de apa.De peste 5,000 de ani, mici comunitati umane au trait in armonie in natura, ocupandu-se cu pescuitul, cresterea vitelor si exploatarea stufului. Satele traversate de drumuri de apa, par a fi neatinse de timp. Vizitatorul poate explora acest univers al linistii in ambarcatiuni. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat pe malul Dunarii, in apropierea locului unde aceasta se separa in cele trei brate ce formeaza Delta. Cel mai indepartat loc accesibil pe sosea, in inima Deltei este satul Dunavatu de Jos, unde veti gasi hotelul Egreta, locul ideal de plecare la pescuit, vanatoare sau pentru plimbari in natura.Delta este un teritoriu special nu numai din punct de vedere geologic ci mai ales datorita faptului ca devine un punct de atractie pentru tot felul de vietuitoare. Aparitia deltei a hotarat locul de intalnire a pasarilor in migrarea lor anuala. Astfel, prin plasarea ei, Delta Dunarii a devenit un loc in care coexista pasari cu cele mai variate origini geografice, alcatuind in final un adevarat paradis ce populeaza aerul, apele si uscatul. Proportia ariabila dintre apa si uscat hotaraste care dintre specii vor predomina intr-un anumit an. Abundenta de hrana pe care delta o ofera pasarilor a determinat instalarea aici a unui numar mare de specii. Chiar pasarile cu adaptari la mediul terestru au populatii mai numeroase in delta decat in afara ei. In acest perimetru se intalnesc o multime de pasari unicat. In timp, s-a creat un echilibru cu totul original intre diversele specii de pasari si continua transformare a uscatului si apelor. Pasarile s-au adaptat capriciilor deltei desi unele au o biologie foarte diferita. Unele specii sunt doar in trecere prin delta, dar alaturi de celelalte formeaza un ecosistem ce trebuie astrat ca atare. Delta este un adevarat refugiu avifaunistic a carui importanta a depasit demult granitele unei tari, ea intrand din 1996 in patrimoniul Unesco.Delta se desfasoara intre tarmul Marii Negre si bratele Dunarii Chilia, Sulina si Sf.Gheorghe), la granita dintre Romania si Ucraina,luand si complexul Sinoe. Incepand cu 1938 cand Consiliul de Ministri declara Padurea Letea rezervatie naturala si pana in 1991 cand Delta in intregime a fost inscrisa in patrimoniul Unesco, a trecut prin diverse stadii privind marimea rezervatiei. In prezent Rezervatia Biosferei Delta Dunarii are 79.222 ha dintre care 103.000 ha maritime. Altitudinea variaza de la nivelul marii pana la 15m. Originile deltei se pierd in Era Glaciara 'Wurm 3', cand partea de nord a podisului dobrogean s-a scufundat incet. In delta - paienjenis de vegetatie, canale si lacuri, doar 9% reprezinta sol permanent. Anual sute de tone de aluviuni sunt transportate in delta remodeland zona. Climatul este temperat-continental cu influente marine. Patrimoniul cultural este reprezentat de rutele comerciale de pe Dunare si de coloniile grecesti si romane de la Marea Neagra. In delta apar uneori si influente turce. Populatia numara aproximativ 14 mii de oameni, majoritatea rusi, lipoveni, distribuiti de-a lungul bratelor principale ale Dunarii. Turistii (in Tulcea sunt 40 de agentii de turism) se pot caza in cateva hoteluri de pe bratul Sulina si in cateva campinguri.

Delta Dunarii, Romania, reprezinta un ultim paradis natural european, o adevarata retea de canale, lacuri, ostroave si garle, paduri cu aspect tropical un amalgam de culturi si etnii, o mare diversitate de vietati, peste care troneaza, ca un rege maiestuosul pelican.

Iubitorii de natura si liniste isi pot gasi refugiul aici, ascunzandu-se in hatisurile de lacuri si canale care-i poarta intr-o lume de vis inca nedistrusa de interventia ucigatoare a omului.

Cu o suprafata de aproximativ 5050 km patrati, Delta Dunarii se situeaza pe locul secund in Europa, dupa Delta Volgai, formandu-se acum 10000 de ani la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Dunarea care izvoraste din Germania, din Muntii Padurea Neagra traverseaza teritoriile a zece tari si dupa o calatorie de 2860 de km isi gaseste odihna varsandu-se alene prin trei brate principale in Marea Neagra(Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe).

Intreg teritoriul este declarat in anul 1990 Rezervatie a Biosferei, inclusa in patrimoniul mondial si este administrat de catre o institutie cu sediul in Tulcea(str. Portului nr 34 A; www.ddbra.ro), condusa de un guvernator.

Obiectivul principal al ARBDD este in principal cel de a conserva si proteja imensul patrimoniu natural existent in acest colt de rai al lumii.

O alta preocupare de o deosebita importanta este cea de reconstructie ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane, in special din perioada comunista.

Fauna deltei cuprinde numeroase specii de pasari, mamifere, reptile, amfibieni precum si 3018 specii de nevertebrate.Ornitologii pasionati au posibilitatea de a admira de-a lungul unui an, un numar de 331 de specii de pasari, multe dintre acestea fiind foarte rare in Europa.

Pasarea simbol a deltei este pelicanul, reprezentat de cele doua specii europene:pelicanul cret si pelicanul comun. Alte specii interesante pentru delta sunt:soimul dunarean(Falco cherrug), codalbul(Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara(Falco vespertinus), gasca cu gat rosu(Branta ruficollis), dumbraveanca(Coracias garrulus), prigoria(Merops apiaster), ciocanitoare de gradina(Dendrocopos syriacus), tiganusul(Plegadis falcinellus), lopatarul(Platalea leucorodia), etc

Dintre mamifere amintim vidra europeana(Lutra lutra), una dintre cele mai bogate populatii din Europa, pisica salbatica(Felix silvestris), cainele enot(Nyctereutes procyonoides), porcul mistret(Sus scrofa), etc..

Reptilele sunt si ele bine reprezentate de sarpele de apa (Natrix tessellata)si sarpele de casa(Natrix natrix), broasca testoasa de uscat(Testudo graeca)si broasca testoasa de apa(Emys orbicularis), precum de de o varietate de specii de soparle.

O alta bogatie naturala a deltei sunt pestii, dintre speciile cele mai des intalnite amintim: crapul(Cyprinus carpio), somnul(Silurus glanis), stiuca(Esox lucius), salaul(Stizostedion lucioperca), sturionii(familia Acipenseridae), etc Ca o curiozitate, cel mai mic peste semnalat in delta este un guvid, ce nu depaseste ca lungime 3,2 cm., care se gaseste numai in Delta Dunarii.Tot ca o curiozitate, cea mai mare stiuca pescuita in delta avea 'doar' 18 kg. si peste un metru lungime, iar cel mai mare somn capturat avea aproape 400 kg.

1. Canalul Crisan - peste mic sau mare - obisnuit : platica, biban, rosioara. Dimineata trage somnul( 1kg ) si stiuca la rama, coropisnita sau broasca respectiv pestisor sau lingurita.

2. Mila 23 - peste mic. Dimineata si seara somotei la momelile de mai sus, stilul la plumb usor in sens de curgere.

3. Fortuna I (Sontea) - locul cunoscut pentru rosioara (stanga) si biban (dreapta), seara si dimineata - crap de 1-2kg la bomba cu mamaliga(specialist Petrica)/productie : 17.00 - 20.00 ~ 7bucati ( 11kg )biban si rosioara la locurile cunoscute, stiuculite ~ 0.5 - 1kg pe margini, la saritura.

Delta Dunarii este un paradis al pescuitului de agrement sau sportiv,grupei sturionilor (morun, nisetru, pastruga) adaugandu-se speciile comune (somn, crap, scobar, caras) dintr-un numar de 110 specii ce supravietuiesc in lacurile, garlele, canalele si pescariile amenajate ale Deltei.Din prezentarea resurselor sale se observa ca Delta Dunarii este o regiune tipica pentru turismul recreativ,bazat pe exploatarea frumusetii peisajului prin calatorii de agrement, vanatoare, pescuit si activitati nautice diverse (inot, canotaj).

Infrastructura turistica are un craracter incipient,patrimoniul urias al Deltei nefiind pus in valoare la adevarata sa semnificatie.

Vanatoarea

Peisajul mirific pe care il creeaza bratele Dunarii si meandrele lor serpuinde au format numeroase insule, balti cu peste si ostroave pline de vanat, ceea ce face ca Delta Dunarii sa fie unica in Europa.

Vinatoarea la pasari este spectaculoasa aici in Delta si pe caile navigabile adiacente, mai ales cu ambarcatiuni mici cu motor sau cu visle.

Aici au fost infiintate mai multe parcuri de vinatoare unde se pot vina trofee foarte frumoase care atrag numerosi turisti straini din vest si mai ales romani

Numeroase cirduri de giste salbatice, lisite si alte pasari salasuiesc aici in timpul iernii.
Se pot vana o varietate destul de mare de pasari si animale cum ar fi fazani, giste sau mistreti, iepuri.

O lista mai detaliata asupra posibilitatilor de vanat in Delta puteti gasi mai jos, fiind preluata din legea fondului cinegetic al Romaniei.

Pentru a vizita Delta,veti traversa aproape sigur centrul orasului Tulcea de unde vaporasul va poate conduce in mai multe locuri din Delta.Nu este un oras deosebit,dar este gazda Biorului Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(ARBDD),mai puteti vizita si Muzeul de Arta,Moscheea Azizie,amintire din timpurilor otomane si nucleul comunitatii turcesti,Muzeul de Istorie si Arheologie,Muzeul Etnografic si Muzeul Deltei Dunarii.

Hotelul plutitor de langa micuta comunitate Maliuc este folosit de turisti care vin in grup si se poate ajunge la el de pe Lacul Furtuna,cunoscut pentru pasarile sele.Urmand bratul Sulina mai departe,ajungeti la satul Crisan precum si baruri.Este posibila organizarea unei excursii pentru a studia viata pasarilor de aici si de-a lungul canalelor mai mici.Asezat neconvenabil de partea cealalta a canalului se afla centrul de informare turistica.Cursul initial al Dunarii(Dunarea Veche)coteste la nord,iar satul Mila 23 se intinde de-a lungul tarmului.Letea este un loc unde se pot admira casute traditionale din lemn.

Principalul punct de atractie este vechiul far din centrul orasului,datand din anii 1802 si masurand aproximativ 50m de la baza.Cimitirul internatonal amintire a anilor cand Sulina adapostea Comisia Europeana a Dunarii si avea o activitate maritima activa,prezinta de asemenea interes.

Portul cosmopolit, demult disparut este evocat de lespezile de momant ale grecilor,membrii unei comunitati practicante a negotului,ale ale unor ingineri englezi si a unor marinri din diferite tari.Plaja nisipoasa se afla la un kilometru distanta spre est.

Potentialul antropic este reprezentat prin obiectivele aflate in orasele Tulcea,Sulina si in satele din Delta sau din lungul bratului Sfantu Gheorghe.

Orasul Sulina,atestat documentar in timpul lui Constantin Porfirogenetul;in 1856 capata statutul porto franco;localitate de atractie turistica in conditiile punerii in valoare a plajei maritime de care dispune, la care se adauga realizarea unor amenajari care sa asigure servicii de calitate.

Localitatile rurale cu importanta turistica in Delta sunt:Chilia Veche,Letea(agroturism,centru piscicol si de vanatoare), C.A.Rosetti; iar in lungul bratului Santu Gheorghe: Mahmudia (urme ale unei geto-dacice; ruinele cetatii romano-bizantine Salsonia,distrusa de goti in sec 4 d.Hr, centru pescaresc si geamie), Murighiol(rezervatie naturala-lacurile Saraturile I,II,III cu namoluri sapropelice; santier arheologic cu ceramica din cultura Basarabi), Maliuc(sat turistic,pescaresc si cinegetic; constructii specifice acoperite cu sfuf), Crisan(centru piscicol si agroturistic,obelisc ridicat in 1893 cu prilejul incheierii lucrarilor de rectificare a bratului Sulina; centru de informare si cercetare a Rzervatiei biosferei Delta Dunarii) si Caraorman(sat traditional pescaresc, rezervatie forestiera).

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cc 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

Nu exista iubitor al naturii, al tinuturilor lacustre, al aventurii, in general, care sa nu fi auzit de Delta Dunarii.Nicaieri in Europa nu poate fi intalnit un tinut cu atat de felurite si numeroase chipuri ale vietii: pasari si pesti, animale de toate neamurile, de la vidre la bizan, broaste testoase si porci mistreti, la iepuri sau caprioare.Admirabila toata aceasta insolita arca a lui Noe..Cert este ca orice cautator de mistere si miracole ale naturii gaseste in Delta Dunarii o inedita si pretioasa oferta pentru pasiunea sa, indiferent care ar fi aceasta.

Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca, apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X);

O serie de traditii si obiceiuri ale locuitorilor din Delta, specifice sarbatorilor crestinesti, cum ar fi Pastele sau Craciunul, seamana cu obiceiuri din alte zone ale tarii. De exemplu, in prima zi de luni dupa Invierea Domnului, cand se sarbatoreste Pastele Blajinilor, oamenii merg la cimitir cu pomeni si se roaga pentru rudele decedate. Cel care primeste trebuie sa spuna bogdaproste".

Sau, in ziua de Lasata Secului, cand se intra in Postul Mare, se face un banchet si are loc "batutul halvitei". Adica, o bucata de halvita atarna de tavan, si cei care participa la joc trebuie sa o prinda cu gura. A doua zi, baietii le urmaresc pe fete pentru ale manji cu funingine. In gospodariile din zona Razelm, in Joia Mare, gunoiul de pe langa casa se aduna in trei gramezi carora li se da foc. Langa foc se pune o cana cu apa si un cos cu oua. Dupa ce se termina focul, ouale sunt date copiilor din sat.

De asemenea, in Vinerea Mare, oamenii obisnuiesc sa se spele pe fata direct in Dunare, cu apa neinceputa, pentru a avea castig la bogatie, iar cei care dorm in timpul acelei zile trebuie sa se astepte la nenorocire.

Pentru cei mai in varsta carora li se naste un copil sunt pregatite o serie de obiceiuri care difera de la un sat la altul. In Murghiol, parintii trebuie sa sara peste un foc facut in curte, in semn ca au lasat in urma necazurile. In Baltenii de Sus sau Mahmudia, parintii sunt rasturnati cu barca, deaorece apa trebuie sa le spele gandurile negre. Cei mai bogati isi pot rascumpara "udatul" cu o cinste la crasma pentru toti cei care trec pe acolo.
Pentru a se feri de blesteme si farmece, in localitatile CA. Rosetti si Caraorman se pun cranii de cal la poarta, pentru ca asupra acestora sa cada eventualele nenorociri. Apoi, lipovenii nu lasa pe nimeni sa le fluiere in barca deoarece le aduce ghinion. O moneda de schimb des utilizata de pescarii din Delta este rachiul sau vodca.

Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive,incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.

Produsul turistic nu este deci definit prin elementele materiale ca atare, ci prin serviciile sau prestatiile realizate prin intermediul lor(transport,cazare,agrement).

Serviciile care dau continut produsului turistic- denumite servicii turistice-se constituie intr-un ansamblu de cel putin patru tipuri de baza,total diferite ca natura,cum ar fi:servicii de trasport, de cazare, de alimentatie si de agrement.Dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement, in lipsa caruia, celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

In afara serviciilor de baza,produsul turistic se distribuie si prin viu grai sau prin diferite suporturi (pliante,ghiduri,brosuri).

Serviciile de intermediere, de genul rezervarilor de locuri in mijloace de transport, in hoteluri si restaurante, la manifestari cultural-artistice si sportive etc,. inchirierilor(de mijloace de trasport, de schiuri sau de alte mijloace de practicare a diverselor sporturi si jocuri), asigurarilor pe timpul calatoriilor etc., sunt, de asemenea,componente ale produsului turistic.

Alte servicii cu caracter special,cum sunt cele de secretariat(in timpul congreselor),de traduceri(in timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor etc., pot fi gasite in componenta multor oferte turistice.

In timpul consumarii serviciilor se paote tine cont de categoriile comportamentale ale clientelei turistice, acestea aparand sub forma unor preocupari si anume:

Toate componentele produsului turistic au menirea de a asigura consumatorilor satisfactie, ceea ce inseamna nu tocmai un lucru usor de realizat.Pentru a crea asa ceva, acesta trebuie sa corespunda motivatiilor turistilor, care sunt extrem de eterogene.

Pentru a avea succes in comercializarea produselor turistice, proiectantii si distribuitorii acestora ofera produse adaptate specificitatii nevoilor consumatorilor.Acestea sunt vandute la preturi competitive si ar trebui sa fie convingatoare in afirmarea unui bun raport calitate-pret.Pachetele turistice ale tour-operatorilor si comercializarea produselor turistice trebuie sa afiseze imaginea calitatii si sa se bucure de o reputatie buna.Succesul depinde de cunostintele de marketing ale expertilor, de utilitatea pachetului turistic si de abilitatea in comercializarea lor pe piata produsului turistic.

Informatiile scrise, furnizate turistilor de catre agentiile de turism, trebuie sa fie astfel formulate incat sa nu permita interpretari echivoce cu privire la pretul, continutul pachetului de servicii si alte conditii ce urmeaza a fi incluse in contractul dintre agentie si turist.

Contractul dintre agentia de turism si turist reprezinta acordul de vointa dintre agentia tour-operatoare sau detailista si turist, care are ca obiect cumpararea unor servicii turistice de catre turisti si eliberarea documentelor de plata si a documentelor de calatorie de catre agentia de turism.

Informatiile privind serviciile turistice pot fi prezentate turistului sub forma unui catalog, pliant sau a unui alt inscris, agentia avand obligatia sa faca dovada ca turistul a primit un exemplar.

Principalele modalitati de promovare a produselor turistice de catre agentiile de turism sunt:

Orice realizare de programe turistice trebuie sa-si realizeze promovarea propriilor produse prin una din cele doua modalitati mentionate.

Materialele publicitare, cel mai des intalnite in comercializarea produselor turistice, sunt cataloagele si brosurile, destinate publicului si difuzate gratuit.

In general, regula conceperii unui material publicitar este urmatoare: cu cat o tara este mai putin incantatoare, cu atat frumusetea si calitatea fotografiei trebuie sa infrumuseteze realitatea.

In ceea ce priveste politica de difuzare, fiecare tour-operator isi alege varianta dorita:prin reteaua de sucursale, prin agentiile de turism, vechilor clienti,anumitor clienti potentiali.

Lansarea unei brosuri trebuie insotita de publicitate, cu intentia de a o face cunoscuta detailistilor si publicului larg.Pentru a motiva agentiile detailiste se organizeaza seminarii de prezentare a produselor turistice care adesea iau forma workshop-urilor si concursurilor cu premii.

Realizarea si publicarea brosurii presupun mijloace financiare importante,accesibile numai tour-operatorilor mari, ceea ce determina o anumita concentrare a ofertantilor in cadrul aceluiasi material publicitar.Durata perioadelor de tiparire, dificultatile de estimare a preturilor ii determina pe creatorii si distribuitorii de voiaje sa disocieze tot mai mult prezentare produselor de cea a preturilor.Aceasta se face prin adaugarea listelor de tarife ulterior, ceea ce ingreuneaza actiunea de fidelizare a turistilor.

O alta modalitate de a reduce costurile realizarii de materiale publicitare, din ce in ce mai utilizata, este tehnica "shell folder", a pliantului "fad". Acesta este mai economic, polivalent si nu contine fotografii color.El este folosit pentru a experimenta produsele turistice noi pentru care succesul e incert.

Publicitatea cuprinde un complex de activitati de informare a consumatorilor despre componentele, calitatea si locul unde poate fi consumat produsul turistic al firmei, in scopul stimularii vanzarilor.

Campaniile de promovare si de publicitate sunt realizate la initiativa a doi agenti economici diferiti, ale caror interese sunt complementare:

Pentru pachetele turistice complexe,mesajele publicitare contin trei argumente principale:

Particularitatile produsului determina utilizarea unor mijloace specifice de promovare care se impart in dua categorii:

Pentru conducerea departamentului de vanzari este foarte importanta determinarea contributiei fiecarui mijloc de promovare la cresterea desfacerilor si,pe aceasta baza,alegerea celor mai eficiente mijloace de promovare(se folosesc, in acest scop, indicatori cum sunt audienta anunturilor de reclama si numarul de consumatori care au receptionat mesajul transmis).

Producatorii si ofertantii de produse turistice (in general tour-operatorii) pot opta pentru una din urmatoarele strategii:

Strategia de specializare presupune elaborarea si comercializarea de produse turistice.Exista trei posibilitati de specializare:

Strategia de diferentiere este determinata de cresterea concurentei pe piata mondiala a turismului si de accentuarea comportamentului de piata al cumparatorului.

Urmare a acestui fapt, ofertantii si producatorii s-au adaptat si au trecut la cresterea atractivitatii ofertei, la sporirea eforturilor de particularizare a ofertei si la influentarea calitatii si dimensiunii cererii turistice, folosind politici agresive de marketing.

Tulcea - Lebada - Crisan - (propunere de vizitare) orasul Sulina cu iesire la
Mare - Dunarea Veche - Lac Bogdaproste si Trei Iezere - Mila 23 - Ligheanca si Vacaru - Canal Olguta - Canal Sontea - Lac Fortuna - Baclanestii Mari - Lac Nebunu - Lac Sireasa - Canal 36 - Tulcea

Prima zi: Imbarcare pe hotelul plutitor, servirea cocktailu-lui de primire, cazare, informare
asupra desfasurarii programului si a traseului turistic. Se serveste pranzul in
timpul desprinderii de la mal, inceputul croazierei in Delta Dunarii cu plecare pe
bratul Sulina. Program de voie. Se serveste cina; innoptare pe hotel.

A doua zi: Servirea micului dejun; continuarea traseului cu vizitarea bratului vechi al
Dunarii la N-E de Crisan indreptandu-ne catre lacurile Raducu si Bogdaproste
unde se vor organiza concursuri de pescuit la crap si stiuca; Se serveste pranzul,
continuare traseu catre localitatea Crisan pentru vizitarea obiectivelor turistice
aflate in aceasta localitate; Se va servi cina dupa care se va innopta pe hotelul plutitor.

A treia zi: Servirea micului dejun dupa care ne vom indrepta catre gruparea de lacuri
Fortuna, Baclanestii Mari, Nebunu cu servirea pranzului in timp ce hotelul se va
indrepta lin pe canalul Sontea; aici aveti posibilitatea de a filma si fotografia
diversitatea pasarilor, renumitele lebede si a peisajelor din imprejurimi, dupa
scurta excursie pe lac ne vom indrepta pe canalul 36 pentru a iesi pe bratul
Tulcea unde vom ancora hotelul in Portul Turistic.

Nota: Ambarcatiunile circula conform normelor in vigoare de la rasaritul soarelui
pana la asfintit si in functie de conditiile meteo si cotele apelor.

Produsul turistic este realizat prin valorificarea unor resurse, in conditii specifice "de productie", care includ activitati ce permit "transformarea lor" in marfa, aceasta urmand sa fie vanduta consumatorului potential.

Conceperea si comercializarea produselor turistice se realizeaza in etape succesive, incepand de la politicile de marketing si terminand cu analizele de pret si eficienta.

Definirea conceptuala a produsului turistic are in vedere un ansamblu de bunuri ale unei persoane, intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de deplasare.

Promovarea ofertei de produse si servicii presupune, si are ca rol principal, prezentarea acestora catre clientela potentiala.

distribuirea unor obiecte de folosinta individuala cum ar fi: agende, calendare, pixuri, brelocuri, mape, etc.;

oferta de preturi speciale pentru viitorii clienti potentiali: firme, grupuri de turisti, elevi si altii;

oferta unor mese gratuite pentru clientii fideli, respectiv cei care in mod constant servesc masa in unitatea respectiva;

oferirea unor servici la preturi mai reduse in zilele in care restaurantul nu are un grad de incarcare suficient (anumite zile din cursul saptamanii sau dupa caz, in week-end sau in afara sezonului);

oferirea promotionala, gratuit, a noilor produse introduse in oferta unitatilor respective;

oferirea de pliante, carti postale ilustrate, carti de vizita, liste de preparate si bauturi, meniuri pentru copii, sugestii pentru aniversari si altele;

oferirea unor produse preambalate care se realizeaza in unitatea respectiva (patiserie, bomboane, etc.), in cantitati mici si in ambalaje cu o reclama foarte sugestiva.

Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute in vedere de catre fiecare intreprinzator in mod realist si in functie de pozitia pe care o are pe piata, sa decida asupra clientilor catre care-si va indrepta eforturile de vanzare.

Publicitatea are ca obiectiv principal, alegerea celor mai adecvate mijloace pentru atragerea si orientarea clientelei catre produsele si serviciile oferite. Putem spune ca, publicitatea consta in a crea un ansamblu de lucruri si imagini sugestive care favorizeaza obtinerea unei decizii de ordin comercial din partea clientilor.

[1] Rodica Minciu,Delia Popescu,Mihaela Paduran,Remus Hornoiu, Economia turismului Aplicatii,Editura Corint,Bucuresti,2007

[3]Gabriela Stanciulescu, Managementul agentiei de turism, Editura ASE,Bucuresti,2005

[4]Adriana Dinu,Geografia turismului,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2006

	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Mic dejun	Dejun	Cina
	x	x
x	x	x
x	x