POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII VATRA DORNEI

POTENTIALUL TURISTIC AL STATIUNII

VATRA DORNEI

Municipiul Vatra Dornei este atestat documentar din anul 1410. Localitatea este atestata inca din sec. al -XVI-lea, fiind o renumita statiune balneoclimaterica cu sezon permanent, mult cautata pentru tratarea afectiunilor cardiovasculare, reumatismale degenerative, neurologice, metabolice, ale aparatului respirator. Primele incercari de dezvoltare a balneologiei moderne la Vatra Dornei au inceput in anii 1807-1811.
Cladirea in stil florentin a Primariei, edificata in anul 1897, gara Vatra Dornei Bai, construita in anul 1910, Vila Cembra - 1895, Izvorul Sentinela - 1896, stabilimentul balnear si Cazinoul - 1899 constituie primele constructii ca nucleu de dezvoltare a statiunii. Municipiul are o populatie de 16.465 locuitori, din care 47,4% barbati si 52,6% femei, peste 90% total fiind romani.

Din punct de vedere administrativ, municipiul Vatra Dornei apartine judetului Suceava. Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si nord-est europene, ce creeaza o armonie peisagistica inedita, pe coordonatele geografice 24˚57'-26˚40' longitudine estica si 47˚4'55"- 47˚57'31" longitudine nordica, cu o asezare in forma de amfiteatru, avand ca limite extreme o uriasa cununa de munti in vest si lunca larga si joasa a Siretului  in est, teritoriul judetului Suceava, in suprafata de 8.555 km2 , reprezinta 3,6% din teritoriul tarii. Judetul Suceava are o populatie de 688.435 locuitori si o densitate de 80 loc/km². In 2005 judetul era compus din 5 municipii - Suceava (resedinta judetului) Falticeni, Radauti, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, 11 orase si 97 de comune.

ASEZARE

Municipiul Vatra Dornei este situat in partea de sud a Bucovinei, la o altitudine de 804 m, la confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in depresiunea Dornelor, cuprinsa pe doua laturi intre Obcina Mare si Obcina Mestecanisului si pe latura nord-vestica de Muntii Bistritei. Avand o asezare prielnica, depresiunea Dornei este un tinut populat, fiind legata printr-o retea de cale ferata cu toata tara. Vatra Dornei este inconjurat de munti inalti, acoperiti cu paduri de brazi si molid, care adapostesc regiunea in timpul verii de curenti si iarna de viscole. Asezat pe cursul superior al Bistritei Aurii cu cel important afluent al sau de pe cursul superior, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce strabate Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul Tihuta), cu Maramuresul (peste pasul Prislop), precum si de-a lungul vaii Bistritei. Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 50 minute transport auto), 85 km de municipiul Bistrita (aproximativ 1 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto).

Principalele drumuri nationale si judetene care traverseaza orasul sunt: E 576 (DN 17): Dej - Vatra Dornei - Suceava si DN 17 B: Vatra Dornei - Brosteni - Piatra Neamt. De asemenea reteaua de cale ferata este bine reprezentata traficul de calatori si de marfuri pe calea ferata fiind deservit de statia Vatra Dornei, Vatra Dornei-Bai si halta Rosu. Traficul aerian de calatori si marfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de langa municipiul Suceava, aflat la o distanta de 130 km de Vatra Dornei. Exista posibilitatea repunerii in circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflata la o distanta de 12 km de oras, respectiv la Floreni.

In Vatra Dornei strazile principale ce traverseaza localitatea sunt in general paralele cu raurile Bistrita si Dorna. Reteaua stradala majora este intens solicitata, traficul de tranzit suprapunandu-se peste circulatia de interes local.

Orasul se intinde in lungul raurilor Dorna si Bistrita, pana la confluenta ultimului cu Neagra Sarului, pe terasele inferioare si medii ale acestora, cat si pe conurile de dejectie ale afluentilor.Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti mici si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite ce coboara in trepte-in nord-est Barnarelul (1321m) prelungirea masivului Giumalau, in sud Dealu Negru (1302m), in nord Runcu (1155m), partea terminala a muntilor Suhardului, situati in unghiul de conflunta al Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi, in imediata apropiere a orasului se ridica spre sud zidul vulcanic al muntilor Calimani, sper est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului natural in care este esezata statiunea Vatra Dornei.

RELIEF

Ca unitati de relief mai importante se remarca regiunea montana, integrata in lantul Carpatilor Orientali, Rodna, Rarau si Giumalau- si regiunea de podis care coboara, prin Obcinile impadurite ale Bucovinei spre vaile Moldovei, Sucevei si Siretului

Imaginea generala este aceea a unui relief format in trepte ce scad de la vest la est. Sectorul montan apartine grupei nordice si partial celei centrale ale Carpatilor Orientali (Obcinele Bucovinei-1483 m, Rarau-1653 m, Giumalau-1887m, Bistritei, Stanisoarei, Bargaului si Calimanilor - varful Pietrosu-2100 m).Zona de deal cuprinde portiuni din Podisul Sucevei si zona Subcarpatilor Moldovei. Intercalata intre aceste forme de relief subcarpatice apare depresiunea Dornelor, drenata de Bistrita.

HIDROGRAFIE

Zona orasului Vatra Dornei este foarte bogata din punct de vedere hidrografic, raurile apartinad bazinului Bistritei. Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei si pana la Vatra Dornei parcurge 70 km din lungimea totala de 279 km. Dorna isi trage izvoarele din Caliman si dreneaza, impreuna cu afluentii sai, cel mai intins compartiment al depresiunii, parcurgand un drum de 50 km. Neagra Sarului coboara tot din Calimani, parcurge un drum de 35 km, strabatand partea estica a depresiunii Dornelor. Bistrita Aurie intra in orasul Vatra Dorneicu un debit mediu multianual de 11 m³/s si iese de pe teritoriul sau cu un debit de 22,07 m³/s, deci aproape dublu.

Aceasta sporire rezulta din aportul substantial al afluentilor Dorna si Neagra Sarului. Dupa confluenta sa cu Dorna, raul care rezulta pastreaza numai denumirea de Bistrita (fara Aurie-nume care ii provenea pana in acest sector, de la nisipurile aurifere). In zona orasului Vatra Dornei, cativa afluenti marunti coboara fie spre Bistrita (Argestru, Chiliei) fie spre Dorna (Colacelu, Rosu, Negresti).

Un aspect deosebit de important, legat de caracteristica hidrologica a Tarii Dornelor, il constituie prezenta izvoarelor minerale, care dau o nota specifica zonei. Apele minerale carbogazoase apar la zi prin 37 de izvoare pe teritoriul localitatilor Vatra Dornei, Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Sarul Dornei Brosteni si altele. Prezenta izvoarelor de ape carbogazoase in aceasta zona care are o orientare generala NV-SE este legata de contactul dintre rocile sedimentare si cele cristaline, aliniamentul suprapunandu-se peste zona de dislocare care a favorizat aparitia masivului eruptive Caliman. Dislocatia a permis accesul dioxidului de carbon, care s-a dizolvat in izvoarele din zona, marind capacitatea de solubilizare a apei si favorizand astfel mineralizarea ei cu compusi chimici.

CLIMA

Analizand media temperaturilor anuale, s-a constatat ca temperatura aerului in oras se situeaza in jurul valorii de +6,4 grade Celsius, osciland intre -7 grade in ianuarie si +16 grade in iulie. Presiunea atmosferica medie este de 690 mm. Datorita padurilor si muntilor inconjuratori, media anuala de precipitatii este de 900 mm pe mp. Densitatea precipitatiilor este maxima in iunie si iulie, insa si precipitatiile din cursul iernii sunt

destul de numeroase, realizand un strat de zapada de 1,1-1,6 m grosime. Precipitatiile abundente din perioada de iarna constituie un fenomen characteristic al zonei. Iernile incep devreme si dureaza 5-6 luni, iar in unele locuri umbroase zapada se mentine pana in

ultimele zile ale lunii aprilie. Toamnele, in schimb, sunt mai secetoase.

Precipitatii lunare

Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei vestice, de origine atlantica, a curentilor de aer. Valoarea precipitatiilor medii anuale este de 672 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in intervalul mai - august, deci in anotimpul cald, cand exista conditii prielnice pentru formarea ploilor de convenctie.

RESURSE TURISTICE NATURALE

Motivele care duc la dezvoltarea turismului in statiunea Vatra Dornei, sunt pe langa zona de o frumusete deosebita in care este situat municipiul si de o serie de factori naturali prezenti in regiune precum:

apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si feruginoase;

mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO2;

namolul de turba din Tinovul Mare Poiana Stampei caracterizat ca turba oligotrofa slab mineralizata, bine descompusa cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;

ape minerale sulfuroase din zona Iacobeni;

bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare. Concentratie mare de aeroioni negativi.

Vatra Dornei este cunoscuta pentru izvoarele minerale feruginoase, carbogazoase, magneziene, calcice, sodice, hipotone si pentru namolul de turba adus de la Poiana Stampei. Acestea se utilizeaza in tratarea afectiunilor cardiovasculare, afectiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, tendinoze, spondiloze cervicale, lombare si dorsale), afectiuni posttraumatice (stari dupa entorse, fracturi si luxatii), afectiuni endocrine (boala Basedow)

In Vatra Dornei se efectueaza o serie de proceduri terapeutice precum bai cu apa mineralizata incalzita, impachetari cu namol, fizioterapie, pneumoterapie, mofete, buvete cu apa minerala, sauna, sali de gimnastica medicala

Alaturi de aceste mai pot fi mentionate si rezervatiile naturale din zona:

- Rezervatia forestiera "Tinovul Mare" se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei reprezinta cea mai intinsa rezervatie de turba naturala din tara.

- Rezervatia geologica "12 Apostoli' - Creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri, ce coboara dinspre Calimani spre Vatra Dornei, adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, "sculptate' de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata. Grupul de stanci ce formeaza rezervatia este cel mai important si cuprinde 'sculpturi' fantastice.

- Rezervatia mixta "Cheile Zugrenilor" este situata la 20 km in aval de Vatra Dornei, pe raul Bistrita, la o altitudine de 740 m, intinzandu-se pana pe varful Pietrosul Bistritei. Zona este deosebit de pitoreasca prin salbaticia stancilor.

- Rezervatia geologica "Piatra Tibaului" este localizata la confluenta paraului Tibau cu Bistrita Aurie, pe teritoriul comunei Carlibaba si reprezinta un interesant masiv de calcare eocene fosilifere, inalt de 70 m inaltime. Aceasta impresionanta stanca atrage prin masivitatea sa. Protectia stancii s-a impus datorita valorii stiintifice pe care o prezinta si faptul ca aceste calcare ar fi putut fi atras exploatarea si ar fi periclitat existenta ei.

Deasemenea, cursurile repezi de apa sau versantii abrupti intalniti in zona, au influenta asupra practicarii in zona a anumitor sporturi precum alpinismul, parapantismul sau river rafting. Cel mai interesant traseu de river rafting din tara (ca lungime si grad de dificultate) se gaseste in zona Dornelor, pe valea raului Bistrita. Raul Bistrita este considerat unul din cele mai bune rauri de munte pentru practicarea river raftingului, intrucat are grade de dificultate care permit efectuarea acestui sport atat pentru agrement turistic pentru incepatori, cat si pentru profesionisti.

Traseele prezinta grade de dificultate cuprinse intre gradul 2 si 5, avand lungimi cuprinse intre 12,5 si 14 km, debitul de apa al raului permitand practicarea river raftingului din aprilie pana in octombrie.

De-a lungul Cheilor Zugreni, amatorii de escalada gasesc noi provocari.

Pe perioada iernii, sunt conditii deosebite pentru practicarea schiului alpin, a schiului fond si celui extrem, precum

si pentru escalada pe gheata. In statiunea Vatra Dornei functioneaza partia Parc (de 850 m lungime, deservita de un teleschi si un baby-schi, cu grad de dificultate mediu), partia Telescaun (de 3000 m lungime, deservita de o instalatie cu telescaun), precum si partia de schi fond Runc (betonata).

RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Printre atractiile turistice antropice ale statiunii se numara:

Parcul orasului - are o suprafata de 50 ha, este declarat rezervatie dendrologica a Academei Romane fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale.De asemenea in parcul orasului traiesc veverite, denumite popular "Mariana", care reprezinta un punct mare de atractie al parcului, pe langa speciile rare de arbori.Veveritele pot fi hranite de oameni, dandu-le chiar din mana dumneavoastra nuci sau alune.Este o adevarat placere si nu doar pentru cei mai mici dintre dumneavoastra.Parcul mai este renumit si pentru concertele sustinute in sezonul estival de orchestra de alamuri;

Muzeul Etnografic al Bucovinei - infiintat in anul 1996, Muzeul Etnografic al Bucovinei cuprinde doua sectii: Hanul Domnesc-constructie de la sfarsitul sec. XVI si Muzeul Satului din Bucovina(in aer liber).

Muzeul orasului - infiintat in 1954, in prezent prezinta trei sectii : arta plastica contemporana, stiintele naturii si cinegetica. Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei, construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece, sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei, pasari, mamifere. Se remarca doua diorame, care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori, iar sectia de cinegetica se refera la fondul de vanatoare al zonei, fiind organizata tematic : istoric, unelte de vanatoare, ingrijirea vanatului si trofee.

Partiile de schi: partia de schi Dealu Negru - 3000 m lungime, diferenta de nivel 400m, grad de dificultate - mediu, care beneficiaza de o instalatie de transport telescaun iar partia de schi Parc are in dotare un baby-schi si un teleschi si partia de schi Parc - 900 m lungime, inclinare medie de 28,5%, diferenta de nivel 150m, grad de dificultate - mediu.

Festivalurile permanente care se desfasoara in localitate: "Serbarile Zapezii" in februarie; "Muzritm"- festival de muzica usoara pentru copii si adolescenti, in iunie, "Festivalul national al teatrelor de papusi - Casuta din povesti" in septembrie; "Festivalul national al teatrelor populare - Ion Luca" in octombrie; "Festivalul de datini si obiceiuri de iarna - Porniti plugul Feti-Frumosi" in perioada 27-28 decembrie.

Agentia de voiaj din localitate organizeaza excursii cu autocarul pe diferite trasee. Unul dintre cele mai interesante trasee este cel care include vizitarea manastirilor din Nordul Moldovei (Voronet, 1488; Humor, 1530; Moldovita, 1532; Sucevita, 1581-1601). Toate aceste manastiri reprezinta monumente unicat ale artei feudale romanesti, cu picturi murale atat interioare cat si exterioare. Se viziteaza de asemenea alte locuri renumite din punct de vedere etnografic si folcloric. Insa, probabil cea mai importanta atractie turistica antropica din Vatra Dornei o reprezinta baza de tratament din statiune care putem spune ca exploateaza potentialul oferit de apele minerale din statiune cat si cele din Bazinul Dornelor care constituie constituie 'materia prima' pentru mii de proceduri care se efectueaza in modernele baze de tratament

BAZA TEHNICO-TURISTICA

Structuri de cazare.

Municipiul Vatra Dornei beneficiaza de o variata retea de hoteluri, pensiuni turistice si agroturistice, cabane, baruri, discoteci.

Cazarea se face in 13 hoteluri, 5 vile si un lant de pensiuni turistice si spatii de cazare in locuinte familiale insumand circa 2.200 locuri.

Structuri turistice in Vatra Dornei

Structuri de alimentatie publica.

Majoritatea unitatilor destinate alimentatiei publice sunt situate in cadrul hotelurilor si celorlalte structuri de cazare, fiecare hotel sau pensiune mai mare dispunand de un restaurant in incinta sa. Mai exista cateva restaurante sau pizzerii care completeaza numarul stucturilor de alimentatie publica din statiune (restaurant CAMY-LACT,  restaurant LUCEX ).

Structuri de agrement turistic.

Structurile de agrement turistic din statiunea Vatra Dornei se limiteaza la cateva centre de inchiriere de echipament sportiv care functioneaza in incinta partiilor de schi si in apropierea zonelor in care se practica celelalte sporturi practicate in statiune si amintite mai sus. Deasemenea exista cateva baruri si discoteci (discoteca si barul ROFELIX, s.a.) in apropierea hotelurilor importante din statiune, localuri care stau la dispozitia turistilor.

Structuri pentru tratament balnear si afectiuni tratate.

Statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei are patru baze de tratament, cu sectii de bai carbogazoase, impachetari cu namol, hidroterapie, sala de sport pentru medicina recuperatorie.

Indicatii de tratament:

. Profilaxie - persoane sanatoase si apparent sanatoase cu factori predispozanti pentru imbolnavire, constitutionali si din mediul extern. Beneficiaza de factorii naturali persoane cu surmenaj fizic si intelectual, cu tulburari functionale pe fond nervos hiperactiv, cu sedentarism, activitate in mediu cu noxe, microtraumatisme, pozitii vicioase etc. Acestia reactioneaza favorabil la aeroterapie, cura de teren si de antrenare, kinetoterapie la sala si bazin, hidroterapie cu bai carbogazoase, bai de plante medicinale, dusuri (subacvatice si alternante), electroterapie (magnetodiaflux, ionizari cu calciu si magneziu, ultraviolete) si masaj manual uscat.

. Tratament curativ si de recuperare

1. Afectiuni ale aparatului cardio-vascular: hipertensiunea arteriala esentiala si secundara stabilizata, arteroscleroza, cardiopatia ischemica ne si dureroasa, boli valvulare simple sau operate, boli ale areterelor (arterite, boala Raynaud) si ale venelor (varice, acrocianoza, sechele, trombofeblita). Tratamentul se axeaza in principal pe bai

carbogazoase si mofete naturale la care se adauga bai galvanice, bai ascendente,

afuziuni, iar din electroterapie ionizari, raze ultraviolete.

2. Afectiuni ale aparatului locomotor

- de natura reumatismala: artroze cu diverse localizari si stadii evolutive, spondiloze simple sau complicate, reumatism inflamator

stabilizat ( poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta) reumatism abarticular (tendinite, miozite - mialgii, periartrite);

- de natura traumatica, acute sau sechelare:entorse, luxatii, fracturi dupa imobilizare, recuperare la sportivi;

- de natura neurologica: sechele dupaaccidente vasculare cerebrale (hemipareze si hemiplegii dupa 1 an si cu avizneurologic), parapareze, nevrite si polinevrite, nevralgii, hernia de disc ca sciatica secundara.

Aceasta categorie de afectiuni beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala sau bazin, bai kineto si dusuri, impachetari cu parafina, electroterapie

(diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj.

3. Boli associate - boli ale aparatului respirator: rinosinuzite, bronsite cronice, emfizem

pulmonar, astm bronsic, boli profesionale (fibroze, silicoza) tratate cu aeroterapie, aerosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase, gimnastica respiratorie.

- boli ginecologice: anexite si metroanexite cronice, sterilitatea:

impachetari si tampoane cu namol, unde scurte.

- boli endocrine - hiper si hipotiroida, tulburari de menopauza.

- boli ale sistemului nervos - nevroze (astenica, anxioasa sau depresiva)

arteroscleroza cerebrala; ambele beneficiaza de baile carbogazoase si de plante medicinale, ionizari.

- boli ale sangelui - anemii prin cura interna la izvor (ape feruginoase)

- boli digestive: cura interna

- boli renale: calculoza - cura interna

- boli metabolice: diabet, obezitate - cura mixta interna si externa (bai,

kineto, masaj)

Activitatea medico-balneara se desfasoara la:

. cabinete medicale cu medici in majoritate

primari

. serviciu de explorari functionale

doua baze de tratament care dispun de urmatoarele sectii:

- bai carbogazoase

- hidroterapie (bai plante, dusuri, afuzie)

- electroterapie (curenti diadinamici,ultrasunete, ionogalvanizari, bai galvanice)

- fosfoterapie (ultraviolete)

- kinetoterapie (sali de gimnastica, bazin acoperit si sauna)

- pneumoterapie (aerosoli si inhalatii)

- masaj - impachetari parafina

- sectie ginecologie si namol (impachetari)

- mofete naturale

Cura balneara dureaza 10-18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutatoare prescrise de medic, asociata cu dieta alimentara in functie de afectiune. Urgentele si examenele de specialitate si laborator se asigura prin spitalul local.

INFRASTRUCTURA GENERALA SI TURISTICA

Cai de acces in interior

In Vatra Dornei strazile principale ce traverseaza localitatea sunt in general paralele cu raurile Bistrita si Dorna. Reteaua stradala majora este intens solicitata, traficul de tranzit suprapunandu-se peste circulatia de interes local.

Dupa cum spuneam mai sus, principalele drumuri nationale si judetene care traverseaza orasul sunt E 576 (DN 17): Dej - Vatra Dornei - Suceava si DN 17 B: Vatra Dornei - Brosteni - Piatra Neamt.

Telecomunicatii

Municipiul este deservit de o centrala telefonica digitala Romtelecom. Reteaua telefonica a orasului este de tip subteran. In cadrul telefoniei mobile functioneaza toate sistemele nationale (Orange, Vodafone, Cosmote si Zapp).

Activitati Culturale

Actiunile culturale se desfasoara sub patronajul Primariei municipiului sau Consiliului Local (festivaluri, expozitii, seminarii, simpozioane) in colaborare cu institutiile de cultura aflate in subordinea acestora, respectiv Casa municipala de Cultura "Platon Pardau", Teatrul Popular "Ion Luca", Biblioteca municipala "G. T. Kirileanu", Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica si Muzeul de Etnografie.

In Vatra Dornei se desfasoara un mare numar de manifestari culturale, nationale si internationale precum: Serbarile Zapezii, Festivalul National de Datini si Obiceiuri de Iarna "Porniti Plugul, Feti Frumosi", Festivalul National al Teatrelor Populare, Festivalul National al Teatrului de Papusi, Festivalul National de Muzica Usoara pentru copii "Muzritm" si altele. In cadrul Casei de Cultura activeaza fanfara municipala, care are un program special sustinut in zilele de vara in parcul statiunii.

Biblioteca municipala. Biblioteca publica Vatra Dornei a fost infiintata in 1901, odata cu inaugurarea Palatului National Roman (actuala cladire a bibliotecii). Biblioteca cuprinde:

Sectia de imprumut pentru cititorii adulti;

Sectia de imprumut pentru cititorii copii;

Depozitul salii de imprumut pentru adulti si cel al salii de lectura;

Biblioteca statiunii - ca filiala a bibliotecii municipale;

Sala memoriala "Ion Luca", amenajata in anul 1994, cu prilejul centenarului nasterii dramaturgului Ion Luca;

Sala memoriala "Platon Pardau" amenajata in 2003.

Fondul documentar dornean format din doua sali: Salonul oamenilor de seama dorneni; Sala Teodor Varahil Moraru si Gavril Cacina.

Galeria de arta contemporana a bibliotecii municipale, ce gazduieste expozitii de

pictura, de fotografie, expozitii itinerante, expozitii cu caracter istoric etc.

Biblioteca detine un numar de 90.000 de unitati de biblioteca. Anual, biblioteca inscrie un numar de peste 4.000 de cititori, iar tranzactiile de imprumut sunt in jur de peste 80.000 de volume anual.

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica. Muzeul de Stiinte Naturale si Cinegetica apare ca institutie culturala de interes public in anul 1957, cand a fost deschis pentru vizitatori. Muzeul prezinta flora si fauna Depresiunii Dornelor, o parte din exponate fiind aratate in mediul lor de viata, ceea ce da un plus de atractivitate si interes pentru publicul vizitator.

Muzeul de Etnografie si Folclor, situat la parterul cladirii Palatului Comunal, prezinta obiecte cu o deosebita valoare etnografica. Colectia muzeului cuprinde exponate legate de mestesugurile traditionale ale dornenilor, porturi populare si obiceiurile de sarbatoare. O mare parte a exponatelor au valoare de unicat, tinand cont de faptul ca unele obiceiuri si mestesuguri au disparut in timp (ex.plutaritul - una din ocupatiile de baza ale dornenilor). Principala zona de atractie este sala unde sunt prezentate costumele si mastile populare care provin din toata zona Dornelor.

Casa de Cultura. Casa de Cultura "Platon Pardau" este centrul in jurul caruia se desfasoara majoritatea activitatilor culturale din municipiu: expozitii, spectacole de teatru, spectacole folclorice, vernisaje, etc. In Casa de Cultura fiinteaza din luna februarie 2002 o sala multifunctionala "SALONUL ALB" in care au loc simpozioane, dezbateri, sedinte, microconcerte, expozitii de pictura, grafica, sculptura, ceramica, arta fotografica.

Bibliografie:

Popescu-Argesel, I, Ursulescu, N, ( 1977 ) , " Vatra Dornei " , editura "Expert", Bucuresti;

Neascu, N, ( 2000 ) , "Turismul si dezvoltarea durabila " , editura "Expert" , Bucuresti;

Neacsu, N, Baron, P, Snack, O, ( 2001 ) , " Economia turismului " , editura "Expert", Bucuresti;

*** www.sdnp.ro

www.infoturism.ro

Batranii povestesc:

"Dragos Voda, 'descalecatorul' Moldovei a venit sa vaneze in partile noastre. Aici a intilnit o fata frumoasa ca o zana, cu par balai si cu numele de Dorina. Dragos a plecat la vanatoare si intr-o padure deasa i s-a aratat o caprioara pe care a inceput sa o urmareasca.Caprioara iute de picior, a scapat insa mereu de sagetile vanatorului, dar ostenita, s-a oprit pentru o clipa sa-si traga sufletul langa un brad cu trunchiul gros.

Dragos a intins arcul si a tras. De dupa copac s-a auzit un tipat omenesc de durere si caprioara a facut un salt, dupa care s-a pierdut in padure. Dragos s-a apropiat de brad si a vazut ca in locul caprioarei o ucisese pe frumoasa Dorina. Plin de remuscari Dragos a inmormantat-o chiar pe locul unde fusese ucisa si in amintirea ei a botezat locul si raul din preajma Vatra Dornei, devenita in timp Vatra Dornei de azi." Pe fata o chema Dorina, asa cum se numesc si astazi multe fete din partea locului si sunt alintate de cei apropiati Doruta sau Dorna.