Produsul turistic romanesc

PRODUSUL TURISTIC ROMANESC

1. Serviciile turistice

Serviciile de cazare

Baza materiala este, in lnii mari, invechita, infrastructura s-a degradat si adesea este depasita, echipamentele sunt in cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este necorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obisnurti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul Turismului nu recomanda decat aproximativ 15% din hoteluri ca fiind conform standardelor.

Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale: chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depafeste pe eel al unei unitati de o stea din strainatate. Astfel Romania a ajuns o destinatie turistica scumpa in conditiile in care serviciile sunt necorespunzatoare, iar baza materiala imbatranita.

Oferta structurilor de primire turistice se caracterizeaza prin rigiditate, ponderea hotelurilor de una si doua stele fiind foarte mare (85%). Pentru a-si putea valorifica intregul potential Romania are nevoie de cateva sute de hoteluri de trei stele.

Serviciile de agrement din Romania se caracterizeaza printr-o oferta turistica cu posibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza in cele mai bune cazuri la o discoteca, un bar, un joe meeanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul din Romania este mai frumos decat eel din alte tari turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului in afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira, o zi viziteaza monumentele istorice, apoi se plictiseste. In tarile turistice, profesioniftii din domeniu dau dovada de o mare abilitate in a determina turistul sa cheltuiasca si in acelasi timp sa se simta bine. Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de agrement precum: zboruri cu parapanta, coborari cu barca pneumatica pe raurile de munte, inchirieri de scutere, biciclete, cursuri de calarie, programe de vanatoare si pescuit, sali de gimnastica de intretinere (fitness), excursii diverse si multe altele.

2. Strategii si politici ale produsului turistic romanesc

Ceea ce credem noi ca lipseste sunt statiunile cu grad ridicat de confort si dotari care sa-i tenteze pe turisti sa-si prelungeasea perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult. Din acest punct de vedeie, trebuie invatat din exemplul Ungariei, care isi exploateaza resursele naturale cu o eficienta incomparabila cu a noastra. FarS statiuni montane, literal sau delta, vecinii de la vest incaseaza anual cea. 3,5 miliarde de dolari de la peste 9 milioane de turis, ti, in timp ce Romania, care detine toate atractiile turisti.ce mentionate mai sus, nu a reusit sa obtina mai mult de 612 milioane de dolari in 2002.

In vederea cresterii competitivitatii ofertei pe pia|a nationala f i intemationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic romtoesc. in acest sens menfionam faptul ca Ministerul Turismului a stabilit o serie de obiective strategice lanivel national.

. imbunatati.rea si consolidarea produsului turistic in acele zone, statiuni, localitati,

. dezvoltarea si modernizarea produsului turistic

. ridicarea nivelului standardului serviciilor in conformitate cu categoria unitatii turistice s

. optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

. cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

. protejarea si imbunatatirea mediului natural in zonele turistice, imbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului inconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

Pentru a putea reface cat mai repede ceea ce am pierdut in turism si a recastiga pietele consideram ca, in cadrul unor politici care sa vizeze produsul turistic romanesc, trebuie avute in vedere urmatoarele demersuri:

. modernizarea si intretinerea corespunzatoare a infrastructurii;

. dezvoltarea mijloacelor de siguranta si protectie turistica;

. restructurarea formelor de turism;

. definitivarea si promovarea unui numar restrans de produse turistice pentru piata externa

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara f i strainatate pentru a se putea valorificaintregul area! turistic, natural si antropic al Romaniei;

. organizarea de circuite turistice precum: Drurnul Sarii, Drumul Vinului, Drumul Legendelor si Miturilor, Drumul Cetatilor din Romania;

. reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice

. elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung

Strategiile de marketing turistic in Romania trebuie sa aiba in vedere creareaunui produs bazat pe caracteristicile proprii industriei ospitalitatii din tara noastra, a unui produs eompetitiv, de calitate, care sa satisfaca cerintele cat mai multor segmente de turifti. Astfel, consideram ca pot fi adoptate pairu tipuri principale de strategii ale produsului turistic romanesc:

I.    o strategic de diferentiere, comparativ cu ofertele tarilor concurente;

II. o strategic de diversificare a prestatiilor turistice;

III. o strategie de flexibilitate;

IV. o stiategie de crestere a calitatii.

.3. Produse turistice romanesti

In ultimii 2 ani au fost lansate o serie de produse turistice noi de catre Ministerul Turismului. Astfel, programele sociale lansate de acesta s-au bucurat, in general, de succes, exceptie facand programul ,,Turism pentru sanatate', esuat din cauza concurentei cu biletele subventionate de Ministerul Sanatatii. Celelalte produse turistice: ,,Litoral pentru toti', ,,Copiii soarelui', ,,1 mai la mare', ,,Revelion in Romania' §i ,,Vacanta la tara' au fost bine primite de catre turistii romani, grade tarifelor joase promovate.

Prin cunoscutul program (care s-a dovedit viabil pentru viitor), ,,Croaziere pe Dunare', Romania a fost vizitata de peste 1000 de turisti straini, care au cheltuit intre 1.800 fi 4.000 de euro in urma acostarilor in porturile noastre. Programul a scos insa la lumina probleme legate de infrastructura portuara, de birocratia s,i legislatia prea complicate, de lipsa din porturi a obiectivelor turistice, dar si a hotelurilor, restaurantelor cu specific romanesc si a magazinelor cu obiecte traditionale.

Mult mediatizatul proiect ,,Dracula Park' are ca punct de plecare, dupa cum se stie mitul Dracula care se afla, conform unor statistici realizate pe plan mondial, pe locul 7 in topul miturilor moderne si printre cele mai cunoscute din lume. Proiectul Dracula Park va atrage dupa sine §i alte proiecte, care vor forma un imens si diversificat lant turistic. Astfel, singurul mit romanesc recunoscut inintreaga lume ar putea aduce beneficii majore turismului romanesc.

Tot in categoria parcurilor de distractie se numara si viitorul pare ,,World of Magic' ce urmeaza sa se construiascain statiunea Buzias (situata la 40 km de Tunisoara).

Programul Romania - Tara vinurilor' este un proiect de atragere a turistilor straini prin promovarea podgoriilor si cramelor din tara, care ar urma sa fie incluse in trasee turistice. Programul este initiat de Ministerul Turismului si de Mimsterul Economiei din Germania, in colaborare cu Asociatia Viei si Vinului, Asociatia Nationals a Agentiilor de Turism (ANAT) si Asociatia Somelierilor. Pentru lansarea programului, jlomania - Tara Vinurilor', terenul a fost pregatit doi ani, prin editarea, in parteneriat, a unor seturi de brosuri de promovare.

Programul ,.Superschi in Carpati' Sinaia va beneficia, in acest cadru, de investitii de 11 milioane de dolari utilizati la refacerea telefericului, modernizarea partiilor existente si amenajarea unor partii noi, montarea de instalatii de telescaun si telegondola, precum si la reintroducerea partiei de bob in circuitul concursurilor interne si internationale. Segmentul hotelurilor de trei stele destinat turismului de afaceri va eunoaste o expansiune puternica, Valea Prahovei devenind o zona de lux.