Grup Scolar Industrial Zarnesti

PROIECT

DE

ATESTAT

Parcul National

Argument

Am ales aceasta tema deoarece consider ca masivul si Parcul National Piatra Craiului prezinta o importanta deosebita pe plan national si mondial, datorita faptului ca adaposteste specii rare de plante si animale, unele unice in lume.

Ca exemplu se pot da unele specii rare si, astfel, ocrotite: garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus), specie endemica, unicat mondial, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), macul galben (Papaver pyrenaicum), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra, N. nigra), tulichina mica (Daphne eneorum), ciubotica cucului (Primula intricata), Asperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, Heracleum palmatum.
Piatra Craiului adaposteste circa 40% din totalul speciilor endemice din Romania.

Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.

Promovarea si incurajarea turismului are la baza asigurarea unei infrastructuri care sa permita vizitarea parcului intr-un mod care sa nu aduca prejudicii principiilor de conservare a biodiversitatii, dar totodata sa conduca la generarea de servicii si activitati specifice in sanul comunitatilor locale, care sa contribuie la dezvoltarea pe baze durabile a acestora.
Constientizarea si educarea publicului au ca scop o cat mai buna cunoastere a valorilor parcului national si a importantei eforturilor de conservare pe care administratia parcului le intreprinde, toate avand drept tinta o cat mai buna protejare a mediului natural.

Datorita conditiilor unice pe care le prezinta, Parcul National Piatra Craiului poate deveni un obiectiv turistic de cea mai mare importanta.

In primul capitol am definit turismul montan si am evidentiat aspectele sale

In capitolul al doilea am descris Parcul National Piatra Craiului si am evidentiat potentialul turistic al acestuia.

In capitolul al treilea am prezentat studiul de caz sub forma unei excursii in zona ce face obiectul prezentei lucrari.

Capitolul I - Turismul montan

1.1.Definirea fenomenului turistic

Dictionarul enciclopedic roman propune urmatoarea definitie a turismului: "Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constand din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distante, pentru vizitarea regiunilor pitoresti, o localitate, un obiectiv cultural, o institutie etc".
Cu alte cuvinte in conceptia noastra, prin turism se intelege in primul rand ansamblul de activitati prin care omul isi petrece tipul liber calatorind in alta localitate sau tara, pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si imbogati cunostintele generale, pentru a se distra si in al doilea rand, industria creata pentru satisfacerea tuturor cerintelor legate de turism, a bunurilor si serviciilor solicitate de turist la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ.

Turismul reprezinta un fenomen ecomonico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si ca atare, influentat de evolutia ei. Deasemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman cu implicatii importante asupra evolutiei economice si sociale, asupra relatiilor internationale.

Aspecte generale privind turismul montan

Apreciat adesea ca un parametru cu o activitate mai redusa - muntele (zona montana) nu a reprezentat o lunga perioada o prioritate pentru programele de valorificare a resurselor, fapt atestat de echiparea relativ modesta si cantitativ si calitativ, atat a infrastructurii, cat si a altor domenii cum sunt mijloacele de cazare, de alimentatie, instalatii de agrement, etc., dar si de prezenta a produselor turistice specifice in oferta de munte.

In acest context, pornind de la necesitatea reconsiderarii zonei montane atat sub aspectul valorii potentialului, cat si al locului in oferta turistica, in prezent se incearca o accelerare a dezvoltarii infrastructurii, in vederea inscrierii produsului turistic montan intre componentele de competitivitate ale turismului romanesc.

1.3. Aspecte ale motivatiei in turismul montan

Activitatea turistica are implicatii numeroase asupra mediului uman. Dintre ramurile care beneficiaza cel mai mult de pe urma turismului montan putem mentiona constructiile, productia materialelor sportive si dezvoltarea cailor de acces catre zonele montane.

Sustinerea dezvoltarii turismului montan a avut la baza crearea de noi locuri de munca, dar si schimbarile structural demografice la nivel national si local. Prin dezvoltarea turismului montan s-au putut crea nu numai locuri de munca, dar s-au dezvoltat intensiv serviciile publice si comerciale, imbogatirea infrastructurii locale, toate conducand practic la cresterea nivelului de trai in zonele respective.

Capitolul II - Parcul National Piatra Craiului

2.1. Piatra Craiului consideratii generale amplasare, descriere

Situat in Muntii Carpati Meridionali, in apropierea orasului Zarnesti si a satului Podu Dambovitei, la 5 km de Rucar si la 25 km fata de Campulung, Parcul National Piatra Craiului a fost infiintat in Martie 1938 si detine in prezent 14.773 ha. Parcul cuprinde Creasta Pietrei Craiului si culoarele intramontane: Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti.

Beneficiind de un peisaj extraordinar si adapostind specii rare (Dianthus callizonus, garofita Pietrei Craiului, planta endemica pentru Muntii Piatra Craiului - care constituie un important element al siglei Parcului National Piatra Craiului, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica si Leontopodium alpinum), Parcul National Piatra Craiului este unul dintre cele mai frumoase parcuri nationale din Romania.

Altitudinea maxima este atinsa in varful La Om (2238 m), iar una din caracteristicile masivului o constituie diferenta de nivel de peste 1000 m intre culmea masivului si depresiunile invecinate. Creasta Pietrii Craiului se imparte in trei parti: Piatra Craiului Mica - separata de creasta principala prin Saua Curmaturii, Piatra Craiului Mare - situata intre Saua Curmaturii si Saua Funduri, fiind portiunea cu cel mai pregnant aspect alpin si Pietricica - care constituie prelungirea crestei principale inspre sud pana la confluenta Dambovitei cu Dambovicioara.

Din punct de vedere geologic, Piatra Craiului constituie unul dintre cele mai interesante profile geologice din Carpatii Romaniei. Aici gasim, cu exceptia rocilor vulcanice, o gama completa de roci sedimentare, precum calcare, gresii, sisturi, conglomerate depuse pe un vechi substrat metamorfic, cu precadere in Jurasic si Cretacic, cu peste 170 de milioane de ani in urma.

Flora

Datorita prezentei calcarelor, in masiv s-a dezvoltat o flora specifica, astfel incat, pe cuprinsul Pietrei Craiului exista o serie de specii endemice, specifice acestei zone. Intre acestea, se remarca garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus) declarata monument al naturii. Descoperita cu mai bine de 140 ani in urma de doi botanisti ardeleni, se deosebeste evident, prin toate caracteristicile, de celelalte specii ale genului Dianthus. Branele si stancariile versantului vestic al Pietrei Craiului sunt singurele locuri din lume unde creste aceasta specie. Specific Pietrei Craiului este repartitia diferentiata a vegetatiei pe cei doi versanti determinata de diferenta factorilor geografici, astfel, versantii nord-vestic si vestic, mai salbatici si greu accesibili, pastrand mai bine specificul florei. Pe versantul estic, mai putin inclinat si cu pasuni intinse pana sub culme, elementele endemice de flora sunt mai rare.

La poalele muntelui suntem in etajul padurilor de fag (Fagus silvatica). Pe masura ce urcam padurile de fag se amesteca cu cele de brad (Abies alba) peste 1100 m, acestea din urma, devenind dominante. Intre Valea Crapaturii si Padina lui Calinet se observa existenta unor palcuri de tisa (Taxus baccata).

Etajul padurilor de molid (1300 -1650 m).  Padurile de molid (Picea excelsa) au o mare extindere pe versantul nord-vestic si vestic, unde urca pana la altitudinea de 1750 m. Ele s-au dezvoltat mai bine pe locurile netede sau pe fundul vailor cu umezeala mare. La baza peretilor, unde molidul s-a dezvoltat mai putin, se intalnesc exemplare pitice de brad de mare altitudine. Primavara, in poieni, se intalnesc branduse de primavara (Crocus vernus), ghiocei, floarea pastelui (Anemone nemorosa) si floare crucii-voinicului (Hepatica transsilvanica). Vara, pajistile devin multicolore, fiind o adevarata mare de flori. Aici gasim exemplare impresionante de clopotei (Campanula patula), , crini de padure (Lilium martagon), sangele voinicului(Nigrittella rubra), stupinita alba (Plantathera biofolia), garofita de munte (Dianthus superbus), garofita alba (Dianthus spiculifolius), bulbuci (Trolius europaeus), ghintura galbena (Gentiana lutaea), ambrisor (Thymusmontanus).

Etajul subalpin.  Se intinde de la limita superioara a padurilor(aproximativ 1650 m.) pana la aproximativ 1900 m. Aici este zona tufarisurilor si pajistilor subalpine. Sunt foarte raspandite jneapanul (Pinus montana), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea). In luna iunie, infloreste smardarului sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi). Mai rar se intalnesc si ienuparul pitic (Juniperus nana) si prin locuri accidentate, aninul de munte (Alnus viridis). In pajistile subalpine, covorul verde este alcatuit, ca de obicei, din graminee, preponderent fiind paiusul rosu (Festuca rubra). In valcelele si hornurile mai umbroase sunt raspandite ciubotica ursului (Cortusa mathioli) si galbinelele de munte (Doronicum carpaticum). Pe grohotisurile de la baza peretilor abrupti, intalnim o flora variata: iarba deasa (Poo nemoralis), linarita (Linaria alpina), steghia (Ramex scutatus), macul galben (Papaverpyrenaicum). Sunt plante care realizeaza primul strat de fixare al grohotisului. Pe stancariile umede intalnim crini de stanca (Lloydia serotina) si toporasi galbeni de munte (Viola biflora). Pe branele versantilor nord-vestic si vestic, intalnim exemplare rare de argintica (Dryas octapetala), nemtisori (Delphinium intermedium), iarba osului (Helianthemum alpestre), floare de colt sau floarea reginei (Leontopodium alpinum).

Etajul alpin. Este situat la altitudinea de peste 1900 m si ocupa partea inalta a crestei. Aici vegetatia s-a adaptat conditiilor climatice aspre, existente la mari inaltimi. In aceste locuri, greu accesibile, pajistile isi pastreaza compozitia florala naturala.

Monumente ale naturii

1.Garofita Pietrei Craiului. Este specifica masivului si unica in lume.

2.Floarea de colt. Originara din Asia Centrala, infloreste in lunile iulie-august. In prezent floarea de colt se afla intr-un proces lent de disparitie

3.Ghintura galbena. Erbacee ce traieste in jur de 80 ani. Infloreste in iunie - august.

4.Bulbucii. Planta ierboasa, infloreste in mai - iunie, cu flori galbene.

5.Sangele-voinicului. Planta perena, cu flori de culoare roz si emanand un parfum de vanilie. Infloreste din mai pana in iulie.

6.Tisa. Arbore ce atinge inaltimi de maxim 25 m. Are o viata de 2000 - 3000 de ani.

7.Smardarul. Arbust cu o inaltime maxima de 50 cm. Are flori de culoare purpurie, adunate in inflorescente. Infloreste in iunie - iulie.

Fauna       Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar arealele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate. Dintre mamifere, caprioara (Capreolus capreolus), salasluieste in padurile dese, iar cerbul (Cervus elaphus) se face simtit pana la limita superioara a padurii. Ursul (Ursus arctos) este bine reprezentat prin ursul de talie mica, cat si prin ursul cafeniu, mai mare, populand padurile de conifere de la poalele masivului. In poieni, mai ales in cele de pe versantul estic putem intalni de mistretul (Sus scrofa). In paduri mai traiesc vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgahs), mai rar rasul (Lynx lynx), pisica salbatica (Felix silvestris), lupul (Canis lupus). Etajul alpin este populat de capra neagra (Rupicapra rupicapra). Aceasta traieste pe branele de pe versantii nord-vestic si vestic si cuprinde aproximativ 300 de exemplare. Dintre speciile de pasari cel mai important este cocosul de munte (Tetrao urogallus), care traieste in padurile de conifere, bine reprezentat in zona versantului vestic si in padurile dinspre Martoiu si putinele exemplare de acvila (Aquila chrysaetos). Reptilele sunt reprezentate prin soparle, rar se intalneste si vipera comuna (Vipera berus). In apele repezi de la poalele masivului intalnim pastravul (Salmo trutta fario).

2.2. Parcul National Piatra Craiului importanta.

Scopul desemnarii Masivului Piatra Craiului ca si parc national este acela de a asigura conservarea biodiversitatii si a peisajului, a speciilor valoroase, promovarea si incurajarea turismului, constientizarea si educarea publicului in spiritul protejarii naturii si a valorilor sale.
Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana pana in prezent fiind identificate peste 216 de specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc.

Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelalte grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna).
Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in 'Lista rosie a plantelor superioare din Romania' ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemicelor carpatice.

2.3. Parcul National Piatra Craiului potential turistic obiective turistice.

Primele excursii in Piatra Craiului se pierd in negura timpului , fiind intreprinse de ciobanii si vanatorii localnici. In 1844 Anton Kurz scrie intr-un articol despre doua excursii efectuate in anul 1842 pe traseele: Prapastii - Vladusca - Grind - Piscul Baciului Plaiul Foii - Spirlea - Marele Grohotis - Moara Dracului Datorita frumusetii deosebite a muntelui in anii urmatori a crescut numarul de turisti in Piatra Craiului, majoritatea facand parte din Asociatia Carpatina Transilvana (Siebenbürgischer Karpaten Vereins- SKV).

Acestia au folosit la inceput , pentru adapost, stanele ciobanilor apoi au construit primele cabane si refugii. In 1881 au fost ridicate cabanele de la Plaiu Foii si Vladusca . Cabana din poiana Vladusca a avut o existenta scurta si zbuciumata , arzand in anul 1896 , fiind reconstruita in acelasi an. Douazeci si cinci de ani mai tarziu (1921) este distrusa de o avalansa.

Obiective turistice

In zona aferenta Parcului National, se afla o serie de obiective turistice, printre care se numara

Cabane: Cabana Brusturet, Cabana Cornul Vanatorului, Cabana Pepine, Cabana Roland, Cabana Cascoe,  Cabana Sirnea, Cabana Pietricica, Cabana Casa Folea,  Cabana Curmatura, Cabana Garofita Pietrei Craiului,  Cabana Gura Raului,  Cabana Plaiul Foii.

Refugii: Refugiul Sperantelor, Refugiul din Saua Funduri, Refugiul din Saua Grind, Refugiul Diana, Refugiul Grind, Refugiul Vf. Ascutit.
Cabana Plaiul Foii a fost initial refugiu de vanatoare (tip adapost). De asemenea in apropiere fiind construite doua pichete graniceresti . In 1999 vechea cabana este demolata si construita alta noua, moderna.
O organizatie care s-a implicat in constructia de cabane a fost EKE, care in 1897 a construit cabana Curmatura, in locul unui fost refugiu de vanatoare. In 1938 a inceput sa se extinda. Cabana se pastreaza pana astazi fiind una din cele mai importante din Piatra Craiului. Deschiderea de noi trasee catre creasta a impus construirea de noi refugii in cele mai importante zone de acces : Diana ( 1920-1930) si Vf. Ascutit ( 1945 - 1950 ).

Refugiul Diana (la inceput purtand numele de refugiul Consomol) a fost mai intai adapost de vanatoare. In anul 1975 a fost reconstruit cabana cu 20 locuri de catre Salvamont Zarnesti si elevii Liceului Teoretic Zarnesti (fiind folosita si ca punct Salvamont). A ars in 1980. Pe locul ei s-a construit un refugiu sub forma de sopron de Vanatorii de Munte iar in 2003 a fost inlocuit cu unul nou de catre Administratia Parcului.

Refugiul de la Varful Ascutit a fost construit in perioada 1945-1950 fiind denumit 'Refugiul 7 Noiembrie' . A ars in 1975, fiind reconstituit in scurt timp din fibra de sticla. A fost primul refugiu iglu din Piatra Craiului. A fost inlocuit cu altul identic in 2000 de catre Administratia Parcului.

Refugiul Spirlea a fost construit ca adapost pentru bateria de tunuri intre anii 1942-1945. Apoi a fost folosit ca baraca pentru muncitorii forestieri. Intre anii 1970-1972 se construieste de catre Salvamont Zarnesti un 'Refugiu Salvamont' care putea fi folosit si de turisti. In anul 1980 arde. Se construieste un alt refugiu turistic din lemn. In 2002 a ars din nou dupa ce fusese reparat cu un an inainte . In 2003 a fost construit un refugiu tip iglu.

Refugiul 'Varful La Om' a fost construit in anul 2003 de catre Administratia Parcului.

Capitolul III - Studiu de caz: Excursie in muntii Piatra Craiului

3.1. Desfasurarea excursiei

Agentia organizatoare S.C.Valiktour S.R.L. organizeaza un sejur de 5 zile in Parcul National Piatra Craiului. Turistii sunt in numar de 35 de persoane. Mijlocul de transport folosit este autocarul. Turistii vor fi straini, din Italia. Mijlocul lor de transport va fi cu avionul pana la Otopeni,unde vor fii asteptati de un autocar inchiriat de agentie care ii va aduce pana la Zarnesti, la pensiunea Irinuca.

Excursia se desfasoara in perioada 17-21.06.2010.

Serviciile oferite de agentie pe perioada sejurului sunt

-cazarea: - la pensiunea Irinuca

- la cabana Curmatura

- la cabana Plaiul Foii

- alimentatie: Turistii vor lua masa la cabana Plaiul Foii si la cabana Curmatura. Micul dejun va fi inclus in tariful de cazare.

Turistii vor vizita Cheile Zarnestiului, vor putea viziona fauna si flora zonei si imprejurimile Zarnestiului.

Facilitatile oferite turistilor vor fi:

- o masa gratuita si un foc de tabara

2h plimbare cu vehicule ATV

3.2. Desfasurarea excursiei

Traseul va fi Bucuresti - Brasov - Bucuresti

Excursia se va desfasura pe 5 zile, astfel:

17.06.2010 (prima zi)

18.06.2010 (a doua zi)

19.06.2010 (a treia zi)

20.06.2010 (a patra zi)

21.06.2010 (a cincea zi)

Prima zi: - ora 9⁰⁰     plecare din Bucuresti spre Zarnesti

- ora 12⁰⁰ vizitarea Castelului Peles si servirea pranzului la restaurantul Riviera"

Sinaia

- ora 17⁰⁰ sosire la Pensiunea Irinuca in Zarnesti (cazare si apoi program liber)

- ora 20⁰⁰ servirea cinei la Pensiunea Irinuca

Ziua a doua - ora 8⁰⁰ servirea micului dejun

- ora 9⁰⁰ plecare de la Pensiunea Irinuca spre Plaiul Foii

- ora 10³⁰ oprire pentru vizitarea Manastirii Coltul Chilii si servirea pranzului

(gratar)

- ora 14⁰⁰ plecare spre Cabana Plaiul Foii

- ora 16³⁰ sosire la Cabana Plaiul Foii, cazare si apoi program liber

- ora 19³⁰ servirea cinei la Cabana Plaiul Foii,

Ziua a treia - ora 8⁰⁰ servirea micului dejun la Cabana Plaiul Foii,

- ora 9⁰⁰ plecare de la Cabana Plaiul Foii spre Masivul Pietrei Craiului

- ora 12⁰⁰ popas la Refugiul Diana si servirea pranzului (gratar)

- ora 14⁰⁰ plecare spre Masivul Pietrei Craiului

- ora 16⁰⁰ sosire la Cabana Curmatura

- ora 17⁰⁰ plecare spre Cruce

- ora 18³⁰ sosire la Cruce

- ora 18⁴⁵ plecare spre Cabana Curmatura

- ora 20⁰⁰ sosire la Cabana Curmatura si cazare

- ora 20³⁰ servirea cinei si foc de tabara

Ziua a patra - ora 8⁰⁰ servirea micului dejun la Cabana Curmatura

- ora 9¹⁵ plecare de la Cabana Curmatura spre Pensiunea lui Nea Marin

din Magura

- ora 11⁰⁰ popas la Fantana lui Botorog

- ora 11³⁰ urcare spre Magura

- ora 13⁰⁰ sosire la Pensiunea lui Nea Marin din Magura, cazare si servirea

pranzului, apoi program liber

- ora 19³⁰ servirea cinei la pensiune

Ziua a cincea - ora 8⁰⁰ servirea micului dejun la pensiune

- ora 10⁰⁰ plecare de la Pensiunea lui Nea Marin din Magura, spre

Bucuresti

3.3. Analiza de pret a excursiei

Tarife practicate:

Mijloc de transport : autocarul, 400 Km total parcursi cu 4 lei pe Km

400x4=1600 lei

Cazare:

1 noapte la pensiunea Irinuca    - 80 lei/pers/noapte

1 noapte la Cabana Plaiul Foii    - 50 lei/pers/noapte

1 noapte la Cabana Curmatura    - 60 lei/pers/noapte

1 noapte la Pensiunea Nea Marin - 70 lei/pers/noapte

Alimentatie:

Prima zi : 55 lei/pers     - servirea pranzului la Riviera Sinaia si a cinei la Pensiunea Irinuca

A doua zi : 45 lei/pers - servirea pranzului (gratar) la Coltul Chilii si a cinei la Plaiul Foii

A treia zi : 45 lei/pers - servirea pranzului (gratar) la Refugiul Diana si a cinei la Cabana Curmatura

A patra zi : 70 lei/pers - servirea pranzului si a cinei la Pensiunea Nea Marin

Cheltuieli culturale : Vizitarea Castelului Peles : 15 lei/pers

Cheltuieli directe:

Cheltuieli de transport: 400 Km x 4 lei/Km = 1600 lei

Cheltuieli de cazare:

80 lei/pers/noapte x 1 noapte x 35 pers = 2800 lei

50 lei/pers/noapte x 1 noapte x 35 pers = 1750 lei

60 lei/pers/noapte x 1 noapte x 35 pers = 2100 lei

70 lei/pers/noapte x 1 noapte x 35 pers = 2450 lei

Total cheltuieli de cazare: 9100 lei

Cheltuieli de alimentatie:

55 lei/pers x 1zi x 35 pers = 1925 lei

45 lei/pers x 1zi x 35 pers = 1575 lei

45 lei/pers x 1zi x 35 pers = 1575 lei

70 lei/pers x 1zi x 35 pers = 2450 lei

Total cheltuieli de alimentatie: 7525 lei

Cheltuieli culturale : 15 lei/pers x 35 pers = 525 lei

Cheltuieli cu personalul ghid :

Cazare:

80 lei/pers/noapte x 1 noapte x 1 pers = 80 lei

50 lei/pers/noapte x 1 noapte x 1 pers = 50 lei

60 lei/pers/noapte x 1 noapte x 1 pers = 60 lei

70 lei/pers/noapte x 1 noapte x 1 pers = 70 lei

Total cheltuieli cazare cu personalul ghid : 260 lei

Alimentatie:

55 lei/pers x 1zi x 1 pers = 55 lei

45 lei/pers x 1zi x 1 pers = 45 lei

45 lei/pers x 1zi x 1 pers = 45 lei

70 lei/pers x 1zi x 1 pers = 70 lei

Total cheltuieli de alimentatie cu personalul ghid: 215 lei

Cheltuieli directe :

9100+7525+260+215=17100 lei cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte :

comision 20% din cheltuieli directe

0,2 x 17100 = 3420 lei

asigurari 2 % din cheltuieli directe

0,02 x 17100 = 342 lei

TVA 19% din comision

0,19 x 3420 = 649,8 lei

Total cheltuieli indirecte 3420 + 342 + 649,8 = 4411,8 lei cheltuieli indirecte

Total cheltuieli excursie : cheltuieli directe + cheltuieli indirecte 17100 lei + 4411,8 lei = 21511,8 lei

Total excursie / pers = cheltuieli directe / pers + cheltuieli indirecte / pers

21511,8 lei / 35 pers = 615 lei / pers

3.4. Promovarea excursiei

Promovarea excursiei se face prin afise promotionale, reclama pe Internet, prin crearea unui site personal, inscrierea ofertei firmei SC Valiktour in cataloagele ofertantilor de servicii si in ghidurile turistice.

Concluzii si propuneri

Data fiind importanta deosebita pentru patrimoniul omenirii a Parcului National Piatra Craiului, principalele tendinte propuse in directia dezvoltarii turismului in aceasta zona ar trebui sa puna pe primul plan conservarea conditiilor existente. Imbunatatirea infrastructurii turismului in aceasta zona trebuie sa tina seama de necesitatea de a nu altera mediul , dar si de a oferi cat mai multor oameni posibilitatea de a se bucura de bogatia peisajelor.

O preocupare majora trebuie sa fie in continuare si cultivarea respectului pentru natura din partea atat a localnicilor, cat si a tuturor celor ce tranziteaza zona. Aceasta se poate face ca si pana acum, prin afise si indicatoare care sa mentioneze aceasta, dar si prin exemplul personal din partea localnicilor, fata de turisti, in ceea ce priveste conduita si grija pentru igiena zonei.

Ca orice zona turistica, orice investitie in ceea ce priveste facilitatile de transport , prestarile de servicii diverse oferite turistilor, imbunatatirea calitatii serviciilor de cazare, ar avea efecte benefice asupra impresiei lasate celor ce se afla in vizita.

De asemenea, ar trebui tinut cont si de necesitatea de a atrage turisti si in extrasezon, desi iarna majritatea traseelor sunt inchise, in unele zone s-ar putea dezvolta si mai mult oferta referitoare la sporturile de iarna, prin extinderea ofertei de partii de schi si alte sporturi specifice anotimpului rece.

De asemenea, data fiind bogatia naturala a zonei, consider ca ar trebui intensificate eforturile de a face cunoscut in lume acest lucru, in paralel cu imbunatatirea calitatii tuturor serviciilor oferite.

Bibliografie

* Cristea, Emilian - Piatra Craiului, Editura Sport-Turism Bucuresti, 1984
* www.pcrai.ro