INTRODUCERE

Targu-Mures, un oras de sute de ani, cu un potential turistic atat natural cat si antropic extrem de vast, cred ca este tema foarte bine aleasa de cineva care doreste sa cunoasca mai profund bogatiile tarii noastre aceste orase medieveale minunate care isi fascineaza turistii, vizitatorii de fiecare data cu ceva nou si splendid. Orasul meu de suflet si natal este Cluj. Acuma dupa studierea acestui minunat oras si Targu-Mures a devenit un oras extrem de important pentru mine, un al doilea oras de suflet as putea zice. De aceea cred ca am facut o decizie foarte buna alegand ca si tema pentru lucrarea de licenta "Valorificarea potentialului turistic al Municipiului Targu-Mures".

Municipiul Targu-Mures, de o vechime medievala are foarte multe lucruri, situri interesante de aratat. Este un oras foarte frumos cu cladiri, monumente istorice splendide. Vara aceasta am avut onoarea sa vizitez acest minunat oras, care ofera, nu numai pentru generatia a doua ci si pentru generatia tanara, nenumerate oportunitati de distractie. Am stat de vorba cu un domn foarte amabil de la Biroul de Informatii Turistice din cadrul Primariei Municipiului Targu-Mures, care mi-a acordat 20 de minute, aproximativ, din timpul lui pentru a-mi furniza informatii turistice despre oras. Mai mult domnul respectiv mi-a dat cateva tabele, date statistice despre numarul sosirilor si innoptarilor la toate unitatile de cazare din municipiu, judetul Mures si tara. Si mi-a mai dat inca un tabel despre traficul aerian al orasului, tot date statistice. A fost foarte amabil cu mine, si mi-a spus sa revin in toamna cand va avea mai mult timp si mai multe informatii pe care le va furniza cu mare placere.

Targu-Mures "straveche asezare la Mures, targ la marginea dinspre munti a Campiei Transilvane, loc al atator evenimente istorice, supranumit oras al florilor si-al scolilor, vestit pentru centrul sau aproape romantic de frumos, azi importanta citadela economica, stiintifica si culturala a tarii" isi ofera cu darnicie ospitalitatea celui ce-i trece portile spre a-i cerceta amintirile istorice adapostite intre ziduri, ori pentru a-i admira frumusetile naturale, numeroasele monumente ale iscusintei si harniciei oamenilor sai.

CAPITOLUL I.

SCURT ISTORIC

Cel mai vechi document, care pomeneste de orasul Targu-Mures, este din secolul al XIV-lea. In lista de zaciuiala al Papei, din 1332, se face amintire de preotul roman din Targul Nou al Secuilor, Novum Forum Siculorum. Inainte de "targul nou", secuii au trebuit sa aiba un targ vechi. Acest targ vechi, probabil, era in Miercurea Niraj si de aici s-a mutat intr-un loc mai potrivit, in Targu-Mures, caruia i s-a dat numele de Novum Forum Siculorum, targul cel nou al secuilor. Din secolul al XIV-lea, tot mai des se face pomenire de Novum Forum Siculorum.

Calugarii dominicani veniti in Ardeal, in anul 1230, il numesc Asserculis, probabil, dupa acoperisul de scanduri, pe care le aveau casele din Targu-Mures. In unele documente, intalnim numele grecesc al orasului: Agropolis, iar, in limba germana, se numeste Neumarkt.

Numele de Novum Forum Siculorum se pastreaza pana in anul 1370, cand se schimba in Targu Secuesc, nume care se mentine cateva secole. In anul 1616, Gabriel Bethlen, voind sa rasplateasca credinta si vitejia locuitorilor din Targu-Mures, da orasului dreptul de municipiu, schimbandu-i numele de Targu Secuesc in Targu-Mures, nume care se pastreaza pana in ziua de azi.

Sapaturile si cercetarile arheologice efectuate la sfarsitul secolului trecut si in secolul al XX-lea dovedesc ca asezarea de pe Mures are o istorie straveche. Vestigiile culturii materiale si spirituale descoperite ("letopisete" in lemn si piatra, arama, bronz, fier, aur si os) inscriu Targu-Muresul in repertoriul arheologic al tarii ca pe o localitate, care a cunoscut o continuitate de viata neintrerupta de-a lungul mileniilor. Exista o gama bogata si variata de dovezi din epoca neolitica, descoperite in diverse puncte ale municipiului, unele apartinand culturii Cris, cea mai veche cultura neolitica din Romania; altele din perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului, ca si din epocile bronzului si fierului.

Un mare numar de vestigii din vremuri stravechi atesta prezenta pe aceste meleaguri a dacilor, romanilor si daco-romanilor. La Cristesti, in apropierea orasului, sapaturile arheologice au scos la lumina urmele uneia dintre cele mai mari asezari civile romane din zona. Descoperirile de la Cristesti, Moresti, Cipau, Santana de Mures etc. atesta ca daco-romanii si-au continuat existenta pe aceste locuri si dupa retragerea stapanirii romane din Dacia.

Marile migratiuni in Europa n-au exercitat o influenta deosebita asupra modului de viata, asupra limbii si culturii locuitorilor asezarii de pe malul Muresului, n-au putut opri cursul istoric spre forme superioare de organizare social-economica a poporului roman. Patrunzand in Transilvania (sec. X-XI), triburile maghiare gasesc populatia romaneasca organizata politic si militar in voievodate, realitate istorica confirmata si de cetatea intarita cu valuri de la Moresti, langa Targu-Mures. Pe fundalul acelor vremuri framantate ale feudalismului timpuriu avea sa se infiripe, la locul de intalnire a Muresului cu campia ardeleana, orasul medieval.

Targu-Mures este atestat pentru intaia oara intr-un document scris - un registru de dijme papale din anul 1332, iar mai apoi si in diplomele regelui Ludovic I, sub denumirea de Novum Forum Siculorum. Evolutia sa treptata spre formele civilizatiei urbane (sec XIV-XVI)are loc odata cu dezvoltarea meseriilor, infiintarea breslelor - corporatii care au jucat un rol important in istoria oraselor feudale, favorizand progresul fortelor de productie. Primul act privind breslele din Targu-Mures, cunoscut pana acum, il constituie o diploma din 1493 a voievodului transilvanean Losonczi Ladislau care recunostea privilegiile breslei macelarilor. La inceputul secolului al XVI-lea exista chiar o uniune breslasa interurbana a croitorilor. Dezvoltarea breslelor aduce dupa sine o serie de privilegii acordate orasului care obtine jurisdictie proprie inca din anul 1485; an aceasta perioada, Targu-Mures, cea mai importanta asezare de pe valea superioara a Muresului, devine centru de intrunire a dietelor Transilvaniei, apoi resedinta a scaunului Mures.

Infloririi economice si politice ii corespunde si o anumita dezvoltare a culturii. Unul dintre cei mai cunoscuti cronicari ai timpului, mesterul Borsos Sebastian (1520-1584), ales de mai multe ori staroste de breasla si jude al Targu Muresului, relateaza in Cronica despre intamplarile lumii evenimente petrecute intre anii 1480-1583 in oras, dar si in Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca.

Istoria secolului al XVI-lea, deosebit de bogata in evenimente politice, consemneaza la loc de frunte stransele legaturi statornicite de orasul de pe Mures cu Moldova si Tara Romaneasca. In trecerea sa prin Targu-Mures (1538), in timpul refugiului din fata invaziei otomane in Moldova, Petru Rares, domnul Moldovei, se bucura de ospitalitatea judelui orasului. In 1541, rasplatind bunavointa ce i-a fost aratata de targumureseni cu cativa ani inainte, domnul moldovean ia sub protectia sa orasul amenintat de dusmani."Afara de aceasta - scrie el - indemnam si ordonam cu strictete, ca aceia din neamul nostru care trec pe la Targu-Mures sa nu indrazneasca a face vreo stricaciune, fie cu foc, fie cu sabie, fie cu fier. Daca am inteles ca cineva a facut vreo stricaciune, acela va plati cu capul sau."

Mai tarziu, locuitorii Targu-Muresului ii vor da ajutor lui Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti, in luptele purtate contra turcilor (1595) si in batalia de la Selimbar (1599) impotriva lui Andrei Báthory, principele Transilvaniei. In scurta dar glorioasa perioada a unirii politice a celor trei tari romane, Mihai Viteazul a intretinut stranse legaturi cu orasul care i-a fost alaturi in lupta, ocrotindu-l si acordandu-i numeroase privilegii. "Am luat sub ocrotirea noastra pe locuitorii din Targu-Mures - se arata intr-un document emis de domnitor, la Alba-Iulia, 3 noiembrie 1599 - fiindca le cunoastem credinta aratata fata de noi." De-a lungul multor veacuri orasul a fost in repetate randuri incendiat si pradat de tatari, de armatele otomane sau habsburgice.

In anii 1601-1602 trupele generalului austriac Basta au jefuit si incendiat orasul de pe Mures, ca represalii pentru participarea populatiei sale la luptele duse de Mihai Viteazul impotriva stapanirii habsburgice. ".atunci, in ziua de Sf. Laurentiu a anului 1601 - avea sa consemneze in memoriile sale cronicarul Nagy Szabó Francisc - mercenarii lui Basta au atacat si prefacut in cenusa manastirea, biserica, turnul si scoala."

Targu-Mures cunoaste o dezvoltare mai intensa in timpul lui Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei (1613-1629), care ii acorda numeroase privilegii, printre care si ridicarea, in anul 1616, la rangul de municipiu - "oras liber" regal. In vremea aceasta patriciatul urbei, format din mestesugari si negustori bogati, acapareaza mosii tot mai mari, orasul devenind un centru al oprimarii si exploatarii iobagilor romani si maghiari din imprejurimi, precum si a celorlalte paturi saracite.

In anul 1658, ca urmare a politicii antiotomane duse de Gheorghe Rákóczi al II-lea, o puternica oaste turceasca incendieaza orasul, facand 3000 de prizonieri. Dupa numai doi ani de relativa liniste, orasul este iarasi victima atacurilor turcilor si tatarilor care parjolesc totul in calea lor, varstnicii nesupusi cazand sub sabie, iar tinerii fiind luati in robie.

La rascoala antihabsburgica (1703-1711) condusa de Francisc Rákóczi al II-lea, ales principe al Transilvaniei in dieta tinuta in Targu-Mures, capitanului Campian Bucur i s-a alaturat un insemnat numar de romani din intreg scaunul Muresului, indeosebi tarani iobagi, carora li s-au facut promisiuni de scutire de dari si corvezi. Dupa esecul miscarii lui Rákóczi, stapanirea habsburgica, in stransa colaborare cu marea nobilime maghiara, isi consolideaza dominatia asupra Transilvaniei, semnand teroarea si asuprirea. Rascoala din 1770 a Regimentului al II-lea de graniceri care stationa la Targu-Mures e inabusita in sange; peste 3000 de participanti sunt exterminati, iar altora li se reteaza bratul drept.

O mare inraurire asupra satelor aflate in imprejurimile Targu-Muresului a avut-o rascoala lui Horea, Closca si Crisan (1784-1785),eveniment istoric deosebit de insemnat al luptei iobagilor impotriva stapanirii feudale din Transilvania. Nemaiputand suporta exploatarea feudala si asuprirea national-religioasa, multi tarani iobagi romani, dar si maghiari de pe Valea Muresului participa la marea rascoala. Infricosate, autoritatile iau cele mai drastice masuri de aparare.

In conditiile intensificarii asupririi sociale si nationale si ale avantului revolutionar pe plan european, in Transilvania are loc o veritabila opera de renastere culturala si spirituala, rod al catorva minti luminate care au faurit o adevarata "scoala" de sensibilitate nationala, o "scoala" de patriotism si gandire moderna. Corifei ai Scolii ardelene - cum a fost numita aceasta miscare cu caracter iluminist a intelectualitatii romanesti din Transilvania - Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu (Gheorghe Sincai si Petru Maior facandu-si o parte din studiile liceale la Targu-Mures) au militat, alaturi de ceilalti intelectuali romani progresisti, pentru trezirea constiintei nationale a romanilor din Transilvania, dezvoltarea si punerea invatamantului si culturii in slujba emanciparii sociale si nationale a romanilor din aceasta parte a tarii, pentru egalitatea in drepturi a romanilor cu maghiarii si germanii, pentru desfiintarea iobagiei; au adus prin scrieri, in sprijinul revendicarilor lor, argumente istorice, filologice si demografice privind originea latina a limbii si a poporului roman, continuitatea neintrerupta si unitatea sa etnica. In timpul activitatii desfasurate la Targu-Mures, lui Gheorghe Sincai - cel ce a fost deschizatorul a peste 300 de scoli in mai toate satele transilvanene, autor de manuale si de carti de popularizare a stiintei si sfaturi practice gospodaresti pentru luminarea norodului - autoritatile i-au intentat trei procese; manuscrisele carturarului roman descoperite relativ recent, vorbesc despre presiunile la care a fost supus datorita preocuparilor privind editarea Hronicului romanilor si a mai multor neamuri - carte de aur si glorie a neamului romanesc, tiparita abia la aproape 40 de ani dupa moartea autorului.

La inceputul veacului al XIX-lea, Targu-Mures a fost unul din principalele centre judecatoresti ale Transilvaniei, unde au activat, in calitate de "cancelisti" la Tabla regeasca, numerosi fruntasi ai revolutiei de la 1848, printre care Avram Iancu si Al. Papiu-Ilarian. Actiuni pregatitoare ale revolutiei s-au desfasurat aici inca din luna martie a acelui an. In ziua de 25 martie, la Tabla regeasca are loc adunarea cancelistilor maghiari, la care sunt invitati si cancelistii romani pentru a semna o petitie de revendicari imparatului si de adeziune la principiile programului revolutiei din martie, din Ungaria. Cancelistii romani, in frunte cu Avram Iancu, Al. Papiu-Ilarian, Ioan Oros si altii au conditionat semnarea petitiei de rezolvarea unor probleme stringente pentru afirmarea si dezvoltarea natiunii romane, asa cum o impunea realitatea istorica: ".sa fie inscaunata dreptatea si egalitatea, sa fie asigurata existenta nationala si folosirea dulcii limbi materne pentru toate natiunile ce locuiesc in Ardeal si Ungaria, sa se desfiinteze robotele fara nici o despagubire.". Poporul roman - declara Avram Iancu - doreste "libertatea universala, nu unilaterala". Pozitia revolutionarilor romani din Targu-Mures este mai amplu reliefata in adunarea din 26 martie 1848, tinuta in casa in care locuia Avram Iancu, de pe strada care astazi ii poarta numele, unde, in consens cu vointa celorlalti revolutionari romani din Transilvania, se hotaraste ca toti cei prezenti sa ridice poporul si sa se intruneasca intr-o adunare nationala la Blaj pentru a proclama individualitatea si independenta natiunii romane, si au fost formulate unele din revendicarile inscrise in programul Adunarii ce avea sa aiba loc la Blaj, program in care erau cuprinse ideile desfiintarii imediate si totale, fara nici o despagubire, a iobagiei, precum si egalitatea deplina in drepturi a romanilor din Transilvania cu maghiarii si germanii. In acelasi timp, prin corespondentele trimise publicatiilor Foaie pentru minte, inima si literatura - Brasov si Organul luminarii - Blaj, Papiu facea cunoscuta pozitia intelectualilor romani din Transilvania, insufletiti de ideea luptei pentru libertate sociala si antinationala, pozitie care nu o data a atras asupra lor represiunea din partea oficialitatilor.

In perioada revolutiei de la 1848, Targu-Mures a cunoscut framantari, aici fiind executati fruntasi ai revolutiei: prefectul Constantin Romanu-Vivu, viceprefectul Stefan Moldovan si tribunul Vasile Pop.

In 1868, un proces aflat pe rol la tribunalul din Targu-Mures avea sa starneasca o vie agitatie. Fusesera trimisi in judecata semnatarii Pronunciament-ului de la Blaj, protestul impotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria, precum si un numar de redactori ai presei transilvanene. In acele momente, alaturi de alti oameni politici si carturari de dincolo de Carpati, s-a facut auzit si glasul lui Mihail Kogalniceanu in sprijinul luptatorilor pentru drepturi nationale.

Odata cu dezvoltarea fortelor si relatiilor de productie capitaliste, o puternica amploare cunoaste si miscarea muncitoreasca din Targu-Mures, de pe intreaga Vale a Muresului, ea aducandu-si contributia la desfasurarea unor evenimente importante din istoria tarii.

Infaptuirea, la 1 decembrie 1918, a statului national unitar roman a realizat cadrul national si social-economic pentru dezvoltarea mai rapida a fortelor de productie, o mai puternica inflorire a stiintei si culturii, intensificarea miscarii muncitoresti revolutionare, a activitatii tuturor fortelor progresiste ale societatii romanesti, afirmarea Romaniei pe arena internationala ca stat liber si suveran. La istorica adunare din decembrie 1918 de la Alba-Iulia, adunare care a proclamat unirea Transilvaniei cu Romania, au participat si delegati din Targu-Mures, din intregul judet Mures: muncitori, tarani, meseriasi, intelectuali, oameni de diferite profesii si nuante politice, personalitati progresiste din randul nationalitatilor conlocuitoare.

Actul unirii a determinat un avant deosebit si in viata sociala si culturala a municipiului. Intr-o perioada de numai doua decenii, la Targu-Mures si in orasele de pe cursul superior al Muresului apar peste 40 de publicatii politice, literare ori de cultura, se dezvolta invatamantul de toate gradele, iau fiinta societati culturale sau stiintifice si se formeaza o pleiada de oameni de cultura, arta si stiinta care si-au inscris numele in patrimoniul spiritualitatii romanesti, printre care: Ion Chinezu, N. D. Cocea, Maximilian Costin, Antalffy Endre, Nicolae Sulica, Molter Károly, Aurel Ciupe, Aurel Filimon, Salamon Ernő, Traian Popa, Zeno Vancea, Ovidiu Papadima, Vasile Netea, Kovács György.

Actiuni de protest, o larga opinie de masa antifascista s-au manifestat si in judetul Mures in perioada 1940-1944, cand, in urma Dictatului de la Viena din august 1940, impus Romaniei de catre Germania hitlerista, partea de nord a Transilvaniei, inclusiv orasul Targu-Mures, a fost rapita dintre frontierele legitime ale tarii si cedata Ungariei horthyste. Infruntand teroarea dezlantuita de trupele hitleriste si horthyste cotropitoare, populatia orasului ia parte activa la lupta pentru implinirea actului istoric de de la 23 August 1944 - revolutia de eliberare socila si nationala, antifascista si antiimperialista, pentru reducerea in granitele firesti ale tarii a nordului Transilvaniei.

Istoria orasului in anii de dupa Eliberare, istoria marilor infaptuiri pe spirala progresului intregii tari reliefeaza lichidarea oricarei forme de discriminare si asuprire nationala, asigurarea deplinei egalitati in drepturi a tuturor cetatenilor, fara deosebire de nationalitate, asigurarea tuturor conditiilor pentru manifestarea lor plenara si nestingherita in intreaga viata de stat, in economie, stiinta, invatamant, in arta si cultura - realitati consfintite si garantate de insasi Constitutia tarii.

"O privire retrospectiva asupra acestor peste trei decenii de viata libera ne aduce fata in fata imagini contrastante: cea a orasului tipic provincial de odinioara in care, dupa cum se recunoaste intr-un raport al primariei, din 1930, jumatate din strazi nu erau pavate, o treime a orasului nu avea canalizare, 2000 de case erau lipsite de lumina electrica, iar industria era reprezentata abia de cateva intreprinderi mici si de ateliere manufacturiere, si imaginea de astazi, a unui oras aflat intr-un deplin proces de dezvoltare." Trasatura dominanta care-i defineste fizionomia o constituie dinamismul puternic al intregii vieti economico-sociale si spirituale - vie si graitoare expresie a politicii partidului si statului de ridicare multilaterala a tuturor zonelor tarii. In acei ani au fost puse in functiune peste 60 de noi obiective industriale modern utilate in care se aplica tehnologii avansate. Constructia de masini, prelucrarea metalelor, electrotehnica si industria chimica, aproape inexistente in trecut, se afirma in aceea perioada ca ramuri de baza in industria orasului.

Constructiile industriale au fost intregite de cele cu destinatie social-culturala. Noile ansambluri de locuinte 7 Noiembrie, Ady Endre, Cornisa, Tudor Vladimirescu, 1848 etc. totalizeaza, in blocuri elegante ce ofera confort si ambianta placuta, circa 30000 de apartamente. In acest mereu proaspat peisaj urbanistic o nota distincta o dau constructiile de data recenta ale unor edificii social-culturale: scoli si gradinite, cinematografe si cluburi, sanitare si magazine comerciale, hoteluri si restaurante. Dintre toate se detaseaza prin sobrietate, fantezie si bun gust noul edificiu al Teatrului National din Targu-Mures, constructia data in folosinta in anul 1973, ca dealtfel intregul ansamblu arhitectural ce se constituie in noua Piata a Teatrului.

Straveche citadela a culturii, Targu-Mures isi aduce contributia la marele concert al vietii spirituale a tarii; in acest sens, isi inscriu prezenta activa larga retea scolara (circa 40 de scoli si licee, unitati ale invatamantului profesional si tehnic, postliceal si de specialitate). Institutul de medicina si farmacie si Institutul de invatamant superior in ale caror facultati predarea se face si in limba maghiara, Institutul de teatru Szentgyörgyi István, care pregateste actori atat pentru teatrele romane, cat si pentru teatrele maghiare din tara, Teatrul National si Teatrul de papusi, cu sectii in limbile romana si maghiara, Filarmonica si Ansamblul Muresul, Asociatia Scriitorilor, filialele Uniunii Artistilor Plastici, Uniunii Compozitorilor, muzeele si bibliotecile, cotidienele Steaua Rosie si Steagul Rosu, organe de presa ale Comitetului judetean de partid si Consiliului popular judetean, revistele Vatra Cuvantul adevarat Viata noua, editata in limba maghiara, Revista medicinala (publicatie bilingva), Studioul teritorial de radio cu emisiuni in limbile romana si maghiara etc.

Stiinta este reprezentata prin institutii de investigatie si studiu binecunoscute: institutele de invatamant superior; Baza de cercetari stiintifice a Academiei Romane; filiala Centrului de cercetare-proiectare de masini si utilaje pentru industria usoara; Centrul de stiinte sociale; centrul de cercetari medicale; Statiunea de cercetari zootehnice; Statiunea de cercetare si productie pomicola; Centrul de calcul electronic; filialele unor societati stiintifice; Casa judeteana a corpului didactic; Cabinetul judetean pentru problemele de organizare stiintifica a productiei si muncii, la care isi conjuga activitatea laboratoarele de cercetare uzinala ale industriei municipale.

Targu-Mures-ul a ramas in continuare un puternic centru cultural si scolar. In prezent la Targu-Mures exista o Filiala a Academiei Romane Institutul de cercetari socio-umane Gheorghe Sincai, Universitatea de Medicina si Farmacie, o universitate de stiinte tehnice si economice, academie de teatru, cateva scoli superioare de stat si particulare, un teatru cu sectii romana si maghiara, orchestra simfonica, teatru de papusi, ansambluri folclorice, muzee, biblioteci, gradina zoologica si alte institutii de cultura si invatamant.

In 22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date si pentru eroismul manifestat in lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, municipiul Targu-Mures este declarat "Oras-martir".

CAPITOLUL II.

CADRUL NATURAL

2. 1. Aspecte generale

Municipiul Targu-Mures este situat in culoarul larg al Muresului dupa ce acesta scapa din grandiosul defileu Toplita-Deda. Orasul se bucura de o pozitie centrala in cadrul tarii, aflandu-se la contactul a trei regiuni naturale cu resurse economice diferite, dar complementare: regiunea cerealiera a Campiei Transilvaniei, regiunea complexa a Podisului Transilvaniei (cereale, viticultura, pomicultura, cresterea vitelor etc.) si zona forestiera a muntilor vulcanici si a subcarpatilor interni.

La aceasta se adauga accesul usor oferit de valea larga a Muresului cailor de comunicatie, care s-au dezvoltat de timpuriu, avand un rol important in nasterea si evolutia orasului de azi. Orasul propriu-zis este asezat in lunca Muresului si pe trei terase ale acestuia, intre 310 m altitudine in albia raului si 450 m altitudine pe Platoul Cornesti, dandu-i o configuratie de amfiteatru orientata pe directia est-nord-est spre vest-sud-vest. Este extins pe o suprafata de peste 60 km² intre 46°33' latitudine nordica si 24°34' longitudine estica.

Orasul e usor accesibil din orice colt al tarii, cu trenul, automobilul sau avionul. Calatoria pe linia ferata permite legaturi convenabile din Muntenia si Moldova, din Maramures sau Banat, din Oltenia sau Tara Barsei, iar traseul rutier continental E15: Hamburg-Berlin-Praga-Budapesta-Oradea-Bucuresti-Constanta starbate tara de la Crisuri pana la Marea Neagra trecand prin Targu-Mures. Curse aeriene zilnice il leaga de capitala tarii si cu mari metropole din Europa. Targu-Mures se afla la distanta de 448 km de Bucuresti, 127 km de Cluj, 189 km de Sibiu, 282 km de Brasov, 368 km de Suceava pe linia ferata si, respectiv, 346, 105, 124, 171, 281 km pe sosele.

Spre sfasitul secolului al XIX orasul cunoaste o dezvoltare urbanistica, insotita de o crestere a populatiei, ca urmare a dezvoltarii industriale, construindu-se primele fabrici din oras, dar si ca rezultat al conectarii municipiului la reteaua feroviara a Romaniei. In prima jumatate a secolului XX se remarca o crestere a activitatiilor economico-culturale fapt care produce o noua crestere a populatiei orasului. Astfel de la 38.517 locuitori in anul 1930, orasul ajunge sa numere in anul 1948, 47043 locuitori. In perioada socialista datorita politicii de industrializare si urbanizare, concretizata si prin construirea unor noi ansambluri rezidentiale, orasul cunoaste o crestere semnificativa a populatiei, intrand in categoria marilor orase ale Romaniei, ajungand in anii '70 sa depaseasca 100.000 locuitori. Desi prognozele din perioada socialista anticipau pentru anii '80-'90 o crestere explosiva a numarului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, in anul 1990 peste 200 mii, 260 mii in anul 2000), realitatea istorica si sociala a invalidat aceste cifre. Conform recensamantului din 1992 orasul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populatia stabila a orasului era de 149.577 locuitori.

Relieful. Arealul restrans pe care se afla orasul prezinta "variate caracteristici morfologico-geologice" in functie atat de structura, cat si de felul cum au actionat agentii externi. Ele se desfasoara in amfiteatru, crescand spre sud si sud-est din lunca Muresului spre culmea inalta a Platoului Cornesti, cat si spre nord si nord-est. Culmile deluroase sunt pronuntat rotunjite, iar treptele teraselor foarte evidente in stanga vaii ofera un amplasament propice si pitoresc pentru constructii de orice fel. Aceasta conformatie morfologica a fost derulata in timp in contextul genezei Depresiunii Transilvane, de-a lungul erelor geologice, cu precadere in ultima perioada, a cuaternarului. In aceasta perioada cursul raurilor s-au definitivat, relieful de astazi constituind o chintesenta a evolutiei pleistocen-holocene, a modelarii scoartei de catre agentii naturali, cu precadere de catre eroziunea fluviala.

La Targu-Mures, "lunca fertila a Muresului este alcatuita din materiale de dejectie in portiunile conurilor de la gurile paraielor mici sau torentilor, din pietrisuri si nisipuri, in timp ce terasele cuprind depozite pliocene si sarmatiene, pietrisuri, marne si rar argile, iar in profunzime se afla depozite paleogene neorizontale". Muresul curge meandrand divagant intr-o albie corectata pe alocuri prin lucrari hidrotehnice, iar culoarul are caractere geografice generale deosebite ce dau nuante specifice de microclimat.

Versantul stang al vaii este reprezentat de dealurile Podisului Targu-Mures (Dealurile Nirajului), in localitate evidentiate de Platoul Cornesti si Dealul Mare, care se inalta la 450m altitudine si care coboara spre Valea Muresului prin panta Trebeiului, spre cele trei terase pe care este cladita o mare parte din oras, pana in lunca Muresului, iar mai spre vest de Dealul Budiului, colina pietroasa numita Dambul Pietros pe care s-a construit noul ansamblu de locuinte 1848, despartit de Platoul Cornesti de larga vale a paraului Podos. Spre sud se mai desfasoara Dealurile Coruncai, Dealul Stejeris, etc.

In dreapta vaii se afla inaltimile dealul Besa cu varful Uriasul (alt. 462 m), dincolo de care este asezata localitatea Bardesti, in timp ce spre valea Muresului se afla cartierul Besa, localitatile suburbane Santana de Mures cu satele Curteni si Chinari, de asemnea, zona suburbana.

Topoclimatul. Nota dominanta, de ansamblu, a regimului climatic din orasul Targu-Mures, o constituie aceea a climatului continental-moderat de dealuri si padure, aflate sub influenta predominanta a maselor de aer vestice si nord-vestice, care se caracterizeaza prin veri calduroase cu temperaturi medii in luna iulie de 19,4°C, luna in care s-a inregistrat si maxima absoluta 39,8°C in anul 1936, in timp ce iernile sunt reci, luna ianuarie avand o temperatura medie de -4,3°C, minima absoluta de -32,8°C in anul 1942. Media temperaturilor anuale este cuprinsa intre 8° si 9°C.

La Targu-Mures in 286 de zile din an se inregistreaza temperaturi de peste 0°C, iar in 79 de zile sub 0°C. Toamna cel mai timpuriu inghet a fost inregistrat la 23 septembrie, pe cand cel mai tarziu la 29 octombrie; primavara ultimul inghet apare in jurul datei de 23 aprilie. Intr-un numar de 8 zile pe an s-au inregistrat, in medie, temperaturi de peste 30°C in luna iulie; startul de zapada se mentine in medie 57 de zile pe an.

Precipitatiile satisfac in cea mai mare parte nevoile de apa ale solului, in ultimii 30 de ani media acestora fiind 586,1 mm, cel mai secetos an, 1946, avand un total de 443,7 mm, iar cel mai umed, anul 1974, 745,6 mm. Fac exceptie de la datele amintite anii 1970 si 1975, cand datorita unui complex de factori meteorologici s-au produs inundatii catastrofale. Durata de stralucire a soarelui este de aproximativ 2000 ore/an.

"Pentru a incheia cele cateva scurte referiri cu privire la clima orasului vom aminti ca uneori s-au inregistrat si inversiuni de temperaturi intre terasele inalte si vale, cu valori mai scazute in vale, fapt care duce la formarea unui microclimat sensibil diferentiat de la un cartier la altul. Ceata stagneaza in vale, iar nebulozitatea este de 5,6 zecimi cu minime in lunile martie, august si septembrie, in functie de circulatia maselor de aer."

Masele de aer ce vin din vest, dinspre Muntii Apuseni, au uneori efect de fohn, facand sa creasca temperaturile si sa predomine timpul senin.

Temperatura medie a aerului (media lunara si anuala)* Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual Maxima si minima absoluta lunara in perioada 1901-2000 Anul Maxima Anul Minima Fig. 3 Temperaturile medii lunare si anuale a municipiului Targu-Mures

Reteaua hidrografica din aria orasului este dominata de raul Mures, de la care provine si denumirea orasului si a judetului, "hidronomic ce ilustreaza un anume continut geografic al toponimelor, extins si la alte localitati din judet si din zona suburbana".

Muresul strabate orasul de la nord-nord-est la vest-sud-vest, meandrand divigant si primind mici afluenti, paraie, dintre care mai importante sunt: de pe malul stang paraul Poclos care isi aduna apele de pe versantii dealurilor satelor Corunca si Livezeni prin afluenti si mai mici (Sanisor si Vatman), iar in cadrul orasului primeste apele paraului Valea Rece, dinspre Dealul Budiului.

Paraul Poclos se varsa in Mures la locul denumit in trecut "Pepeniste", unde in prezent se afla o mica zona de agrement. In aval de Poclos Muresul mai are un afluent mic paraul Valea Valurenilor (Cocosi). Intre acestea doua se mai mentine paraul Vulpii, iar in amonte de Poclos se formeaza, in timpul ploilor, transportand materiale de eroziune, paraul Trebei, de pe versantul nordic al Platoului Cornesti, iar spre marginea est-nord-estica a orasului, alte paraie mai mici care trec prin zona cunoscuta in trecut sub numele de "Targul de vite", astazi construita si frumos amenajata. De pe versantii malului drept se varsa in Mures paraul Valea Voinicilor, dupa ce strabate comuna Santana de Mures, paraul strabate cartierul Besa-Podeni, precum si unele mai mici care la viituri sunt mai evidente, trecand prin Sancraiul de Mures si Nazna, zone suburbane.

"Este interesanta evolutia vaii Muresului in timpuri apropiate, cand un brat important al acestuia trecea prin piata centrala de astazi (Piata Trandafirilor) de la care a ramas pana tarziu denumirea de Muresul Sec pentru fosta strada Sfantu-Gheorghe (Lenin-Republicii), existand acolo si o moara pusa in functiune de apele raului."

Debitul mediu al raului este de cca. 40 m³/s la Targu-Mures, iar cel maxim a fost inregistrat in anul 1970, de 1580 m³/s, in amonte de oras, la Glodeni, fapt care a determinat inundatia catastrofala, care a produs mari pagube. "Pentru echilibrarea nivelelor maxime si a debitelor maxime s-au executat lucrari de regularizare, diguri, un baraj cu vane care alimenteaza cu apa obiectivele industriale din zona si contribuie la compensatia de panta si eliminarea surplusului de apa la viituri. Paraul Poclos a primit o sectiune rectangulara care sa asigure transportul de apa in timpul precipitatiilor abundente."

Mineralizarea si turbiditatea raului Mures sunt scazute, gradul de poluare crescand doar accidental. Primavara nivelurile cresc la peste 2,5 m deasupra nivelului de etaj. Podul de gheata se mentine in medie 3 luni (decembrie-martie).

A fost construit si un baraj derivat de la barajul din zona de agrement Muresul, pe malul stang, canal care alimenteaza o microhidrocentrala de interes local. In zona de agrement de aici au fost amenajate bazine-strand, unde se practica canotajul sportiv si de agrement, inclusiv pe apele raului in amonte de baraj, precum si pe bratele moarte, pline cu apa, de pe malul drept. Este una dintre cele mai atragatoare si indragite zone ale orasului, alaturi de padurea-parc cu gradina zoologica de pe Platoul Cornesti.

2. 2. Invelisul biopedologic

Invelisul biopedologic este specific Podisului Transilvaniei, respectiv culoarului Muresului. Diversitatea caracterizeaza si invelisul de sol al teritoriului orasului Targu-Mures, a carui geneza are la baza factorii cunoscuti: structura litologica, elementele de clima si covorul vegetal sub care s-a format. Cunoaste acceasi etajare ca si relieful si cuprinde tipuri reprezentative, specifice de deal si podis sau lunca. "Astfel, intalnim in zona de lunca soluri aluviale crude, rar lacovisti, iar pe treptele superioare de relief, soluri brune si brune de padure argiluviale, brune galbui, soluri brune galbui podzolite sau soluri brune galbui pseudogleizate.

La baza versantilor se intalnesc si soluri cernoziomice levigate freatic umede. Pe alocuri apar soluri brune de padure cernoziomice. Procesele active de spalare a pantelor produc eroziuni puternice ale startului de sol. Terasele au soluri aluviale bogate in substante nutritive, rar cultivate, teritoriul fiind construit in mare parte."

Reflectare a conditiilor fizico-geografice trecute si actuale, a originii diferitelor elemente floristice, in special central-europene, dar si continental-orientale si sudice, chiar endemice, a antropizarii teritoriului se incadreaza in provincia floristica dacica, in tinutul Bazinului Transilvaniei, conform nomenclaturii in fitogeografie.

Si din acest punct de vedere constatam o convergenta de elemente ale subetajului stejaretelor, reprezentat prin paduri de foioase de amestec, cu predominanta gorunului, in proportie de 46%, a carpenului 36%, stejar pedunculat 7%, tei 3%, salcam 2%, plop, plop euro-american, pin, frasin, jugastru, nuc, paltin, cires, etc. Acestea, in amestec si cu alte specii, formeaza gorunete pure 48%, sleauri de deal cu gorun 38% si stejar 13%, in Padurea Mare a orasului de pe Platoul Cornesti, Padurea Stejeris, Padurea Budiului Mic-Mureseni, Padurea Mare-Bardesti, Padurea de la Sangeorgiu de Mures si celelalte din imprejurimi. O bogata vegetatie de subarbusti si arbusti ca: sangerul, cornul, lemnul cainesc, macesul, porumbarul, etc. si de vegetatie ierboasa de parter cu predominanta ranunculaceelor comune, a gramineelor, cruciferelor si a altor numeroase familii de plante, completeaza gama de reprezentanti ai lumii plantelor.

In zona padurilor nu se intalnesc pasuni si fanase, dar ele sunt prezente in afara ariei acestora cuprinzand si zonele de lunca si de pe versantii si totalizand, impreuna cu speciile lemnoase din paduri, peste 700 de specii de plante cuprinse in peste 50 de familii, o flora relativ bogata, reflectata in vegetatie in ansamblul sau. "In lunca este prezenta salcia, salcia plangatoare, specii de equisetaceae, polipodiaceae, euforbioceae, sapaveraceae, violaceae, primulaceae, boraginaceae, scrofulariaceae, labiate, cucurbitaceae, o multime de compozite comune, iridaceae, etc., care isi etaleaza petalele aurite, albe sau roz, galbene sau albastre, ca mai in toate colturile tarii."

Este interesant de strabatut campul si padurea in diferite anotimpuri, pentru a culege primele flori trezite la viata sau pe cele dorite mai tarziu, printre care pot fi mentionate: semnalul primaverii-ghiocelul cu clopoteii sai albi, maseaua cintei, viorelele, ciubotica cucului, floarea pastilor, lacramioarele, ghizdeiul, o multime de alte specii printre care si cele de apa, frumosii nuferi din apele de pe canalele inchise ale Muresului, ori macii rosii ai campului inflorit, etc.

Nu sunt mai putin atragatoare gradinile si parcurile orasului unde intalnim plante cultivate, de la ienupar la magnolie si forsitie, de la castan la trandafir. O atractie aparte o constituie Gradina Botanica a Institutului de Medicina si Farmacie din oras.

"Fauna este reprezentata de biotipuri specifice provinciei central-europene, etajul faunei de deal si de podis, care include speciile domeniului forestier stepizat si al padurilor, o mare diversitate de vertebrate si nevertebrate, mamifere si pasari, reptile sau insecte, animale terestre dar si acvatice, lumea pestilor de rau, etc."

Dominante sunt speciile faunei etajului de deal si podis, biotipuri din care nu lipsesc cele mai cunoscute mamifere de origine central-europeana: iepurele, caprioara, veverita, nevastuica, parsul, un soricel de padure cu ochii frumosi, catelul pamantului, precum si cele mari: lupul, mistretul, vulpea, o multime de reprezentanti ai lumii pasarilor, printre care se pot mentiona: ciocanitoarea, pupaza, turturica, porumbelul gulerat, cinteza, grangurele, cucul, fazanul, acesta din urma a colonizat aici, frumoasa pasare calatoare-barza.

Fauna acvatica a Muresului, extrem de bogata cuprinde un numar de pesti dintre care pot fi mentionate: crapul, somnul, cleanul, stiuca, la care se adauga racii, etc.

CAPITOLUL III.

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

3. 1. Obiective cultural-istorice

Cetatea Medievala

Construita in secolul al XVII-lea, cetatea medievala a fost ridicata in locul castelului-cetate de odinioara al voievodului transilvanean Báthory István din 1492. Vechea fortificatie cuprindea actualul teritoriu de sud-vest al cetatii sub denumirea de "Castelul Mic" (Kis-Kastély), avand o suprafata de cca. 5000 mp.

Din vechea fortificatie s-au pastrat "Turnul Mic" pe latura dinspre str. Avram Iancu si turnul pastrat juxtapus actualului bastion al blanarilor. La 10 august 1601, de ziua "Sf. Laurentiu", mercenarii lui Basta distrug orasul si fortificatia ca pedeapsa ca locuitorii l-au sprijinit pe Mihai Viteazul. O noua distrugere are loc la 30 mai 1602, cand 400 de mercenari ai lui Moise Secuiul condusi de Némethi Gergely patrund in oras. In luna august 1602 locuitorii din oras, la initiativa lui Borsos Tamás, trec la intarirea fortificatiei distruse, realizand palisade din lemn. La fel si la 8 septembrie 1602 cand se intareste biserica din cetate prin inzidirea golurilor si transformarea lor in guri de tragere. In 1605, Borsos Tamás obtine din partea principelui Stefan Bocskai acordul de construire a unei noi cetati de zid. Noua cetate nu este realizata dupa un plan "ingineresc", ci este realizata in timp, cu bastioane de diferite forme si marimi, adaptate noilor cerinte impuse de armele de foc tot mai grele. Este ultima cetate de tip orasenesc, ea fiind realizata cu sprijinul locuitorilor, care, in vederea "construirii cetatii", achita timp de mai multi ani diferite sume de bani, inclusiv prestarea unor zile de munca prin breslele din oras. Primul bastion, cel al portii (1613) inca a pastrat sisteme defensive medievale (groapa-capcana, guri de smoala, sant de apa). Bastionul tabacarilor (1620) se aseamana constructiv cu bastioanele fortificatiilor orasenesti din estul Germaniei si Austriei. Prin ocuparea Transilvaniei de catre austrieci, cetatea devine garnizoana, rand pe rand cladirile fiind demolate, in locul lor realizandu-se noi garnizaone (mijlocul sec. XVIII). Monumentul traieste prin latura sa tehnica: ziduri groase de 1,20 m, chiar 1,40 m la baza bastioanelor, guri de pacura in zidurile cetatii, alaturi de fante de tragere alungite pentru a permite diferite unghiuri de tragere sau fante in forma de gaura de cheie inversata, pentru tunurile usoare. Acest sistem defensiv era completat de groapa capcana pentru cei nedoriti, amplasata in bastionul portii, avea santuri cu apa cu punti mobile si un drum de straja pentru ca ostenii sa-si faca rondul, inaltat la 1,40 m, sustinut de arcade de caramida cu stalpi de lemn. Ce responsabilitati aveau cetatenii asezarii putem afla din felul cum isi aparau bastioanele pornind de la organizarea pe bresle: Tabacari, Macelari, Blanari, Dogari, Lacatusi si Croitori, fiecare breasla a construit si aparat cate un bastion. Aceasta lucrare importanta este finalizata in 1652, iar in anul 1657, 434 de mesteri locali realizeaza lucrarile de amenajare in incinta cetatii.

In incinta cetatii au existat diferite cladiri, care au fost demolate in anul 1962, pentru realizarea unui parc de distractii. Biserica Reformata a ramas intacta. Astazi, cetatea a devenit un monument viu datorita nenumaratelor manifestari organizate aici de Primaria municipiului.

Cladirea Palatului Administrativ

Secolul XX navalea tumultuos si in procesul de modernizare a oraselor, noi forme de expresie stilistica, noi tehnici de constructie, printre care betonul armat, care simplifica posibilitatile de a construi, o multitudine de materiale noi care n-au mai fost folosite pana acum la decoratia cladirilor, cum ar fi fierul forjat.

Un secol zbuciumat din punct de vedere artistic cu rasturnari de limbaj artistic care se succed cu rapiditate. Acest secol debuteaza in Targu-Mures datorita unor personalitati locale: primarul Bernardy György. Daca in urma cu patru sute de ani, Borsos Tamás initia constructia cetatii, primarul Bernardy avea de administrat o asezare care crescuse, se dezvoltase, avea rang de oras si pentru acest lucru era nevoie de cladiri potrivite. In acest fel a inceput constructia unei primarii ai carei arhitecti au fost Komor Marcell si Jakab Deszo, adepti ai scoli lui Lehner Odõn, unul dintre arhitectii de marca ai Ungariei din acel timp.

Primaria a fost construita intre anii 1905-1907, in stil secession. In realizarea acestui monument arhitectii s-au inspirat din primariile aparute in timpul Renasterii, cum ar fi primaria din Sienna. Din aceasta cauza au realizat un turn cu ceas pe latura nordica, inalt de 60 m, o campanilla care putea fi vazut de departe.Stilul arhitectonic este seccesionul pe fondul unui limbaj decorativ recuperat din solutiile originale ale arhitectilor adepti ai scoli lui Lehner. O cladire potrivita functiei pe care trebuia sa o indeplineasca, ideea de functional apare ca o noutate. Volumetria cladirii principale fara turn sugereaza un cort, la intrarea in cladire exista un portic cu un balcon, locul de unde primarul trebuia sa se adreseze cetatenilor. Decoratia fatadelor este eleganta intr-un dialog simplu decorativ, pereti simpli impodobiti cu panouri de ceramica smaltuita reprezentand motive florale sau zoomorfe de inspiratie populara. Frontoane diademice la cornisa acoperisului si tigla smaltuita de Zsolnay la acoperis, aranjata in motive geometrice.Cel mai caracteristic element compozitional vertical ramane companila, direct inspirata din forma turnurilor zvelte de clopotnita ale bisericilor de lemn din Transilvania. De forma patrata, turnul are logia mult iesita pe console si avand stalpi ce sprijina acoperisul piramidal ascutit, in sageata.

In interior, remarcam mai multe elemente istoriciste formate din bolti montate pe nervuri stelate ale marelui hol si coloanele cu capitel composit ce le sprijina.Ansamblul holului si al casei scarilor ramane o dominanta renascentista, in forme sinuoase simboliste. Caracteristice sunt indeosebi cele trei elemente: lampile de bolti, banca de piatra si parapetul scarii. Decorul curbiliniu spiralat apare si in vitraliile originale ale primariei, ele vadind inspiratia din domeniul tesaturilor populare. Interiorul cu incaperi diverse in functie de destinatie, bineinteles cu o impozanta sala de consiliu, fac ca si astazi, cand a primit noi atributii adapostind Prefectura si Consiliul Judetean, sa fie o cladire eficienta si impunatoare.

Palatul Primariei

Este cea mai reprezentativa cladire publica realizata in perioada interbelica, atunci cand, incepand cu anul 1922, dupa o perioada de refacere, sunt ridicate tot mai multe unitati industriale dar si cladiri de interes comun. In acest context, stilul arhitectural dominant este cel neoromanesc modern, pe baza interpretarii formelor traditionale. A fost destinata pentru a adaposti sediul prefecturii, intrucat vechea cladire din str. Bolyai nr. 5 era insalubra si necorespunzatoare.

Dupa ce se asigura actualul amplasament in 1933 si 1934, la 11 ian. 1935 prefectul Francisc Porubski dispune publicarea concursului pentru intocmirea proiectelor. La 1 mai 1935, comisia aproba din cele 14 proiecte, proiectul arhitectului Eugen I. Grasu din Bucuresti. La 29 mai 1936, prin Decizia nr. 11897/1936, Comisia interimara a municipiului Targu-Mures "aproba edificarea palatului administrativ". Constructia cladirii incepe in timpul celui de al doilea mandat al primarului Emil A. Dandea (1934-1937) ca o incoronare a activitatii sale edilitare. In anul 1940, cladirea practic a fost realizata, fiind inzestrata cu toate elementele arhitecturale din piatra naturala cioplita. Ca urmare a Dictatului de la Viena, cladirea sufera transformari radicale. Arhitectul Kotsis Iván intocmeste documentatia pentru transformarea cladirii (1941-1942) si astfel sunt inlaturate toate decoratiile specific romanesti (respectiv apartinand stilului neobrancovenesc), edificiul primind un aspect anost, fara nici o valoare arhitecturala.

Ca urmare actiunii unui colectiv condus de Victor Suciu, primarul orasului intre anii 1991-1992, cladirea este restaurata, reprimind aproape toate formele si detaliile initial avute.Din anul 1968, aici functioneaza Primaria municipiului, fost Consiliu popular al municipiului Tirgu-Mures. Ca elemente definitorii ale stilului neobrincovenesc amintim simplitatea maiestuoasa incarcata de gratie a volumetriei, frunza de acant ca motiv decorativ, torsada sculptata in piatra a portalului  semicircular de la intrare, loggia cu colonada specific neobrincoveneasca de la etajul I al cladirii. Acelasi Victor Suciu isi continua demersul de restituire a unor identitati romanesti si inalta o statuie primarului Emil A. Dandea in scuarul din fata, in anul 1996, realizata de Anton Ratiu.

Cel care a ridicat institutia primariei la nivelul civilizatiei contemporane, primarul dr. Dorin Florea si-a asumat managementul responsabil al serviciilor publice oferite de primarie comunitatii, devenind un partener de referinta alaturi de cladirea pe care o gestioneaza.

Palatul Culturii

Palatul Culturii este rezultatul implementarii programului Imperiului Austro-Ungar de ridicare a valorilor urbane si intarire a culturii in diferite zone ale sale. Existau prevederi legale ca in cele mai importante centre din Ardeal sa fie construite asemenea cladiri cu destinatie precisa vizand institutiile culturale. Rolul de canalizare a energiilor pentru ridicarea acestui important  monument l-a avut primarul Bernády György aflat la primul sau mandat.

Palatul fost construit intre anii 1911-1913 in stil secesionist, dupa planurile lui Komor Marcell si Jakab Dezső. La 3 mai 1909, Inspectoratul National al Muzeelor si Bibliotecilor revine cu privire la Palatul Culturii, aratand Primariei din Targu-Mures ca proiectele celor doi arhitecti trebuie revazute. Proiectul este intocmit la 6 mai 1909 si cuprindea o cladire cu parter, etaj I, etaj II si mezanin. In prezent, palatul cuprinde cinci niveluri: un parter, mezanin si trei etaje. Arhitectura si decoratia edificiului acuza un ritm clasic de doua registre pricipale: cel inferior cuprinzand parterul si mezaninul, demarcat prin bosajul rustic din pietre mari cenusii, cioplite brut, si cel superior, trei etaje, tencuit luminos, cu ferestre mici, inguste, grupate in banda. In registrul superior mai apar doua zone intermediare. Prima este mezanin, marcata de o tencuiala rugoasa, caramizie, a doua, al ultimului etaj si jucand oarecum rol de friza, acoperita cu placi patrate de gresie cenusiu-verzuie. Acoperisul ascutit, din tigle smaltuite, alcatuieste un ritm policrom viu. Inrauririle Scolii vieneze sunt vizibile: cornisa e perfect dreapta, disparand aticele partiale, din curbe si contracurbe, majoritatea golurilor fiind dreptunghiulare. Totusi ecourile stilului floral existent in arta de la 1900 nu au disparut cu totul. Cele doua arcade mari semicirculare, arcaturile din friza coronamentului, precum si benzile de ferestre inguste, cu arc in plin centru, vin si contrabalanseaza ponderea rectangulara generala. Decoratia exterioara este relativ redusa si discreta, formata din frontoane cu reliefuri florale, diferite chenare profilate, reliefate etc.Intreaga compozitie este marcata, aproape ostentativ, de cele sase bow-window-uri acoperite de un coronament puternic, tridimensional, festonat, la care adaugam altoreliefurile si busturile din piatra, toate datorate sculptorului Kallós Ede. In schimb, marele mozaic din coronament, opera lui Nagy Sándor si Roth Miksa este mai reusit, aici simtindu-se imediat conceptia decorativa secesionista.

Interiorul Palatului este mai bine amenajat, holul mare acoperit cu calote turtite, totul intr-o compozitie proportionata, datorita lui Körösfõy-Krieseh Aladár, ce da un aspect feeric ansamblului: pictura ornamentala, pictura figurala, relief ornamental si figural, vitralii, ornamente de bronz, sticla etc. Un ansamblu reprezentativ al interiorului este Sala Oglinzilor, numita asa dupa cele mai neizbutite elemente ale compozitiei: cele doua grupuri de cate trei oglinzi uriase, avand deasupra cate un panou pictural de Polya Tibor. In schimb, sala este frumos proportionata, plafonul drept e ritmat in panouri dreptunghiulare de grinzi puternice. Centrul de interes al salii il reprezinta cele 12 compozitii in vitraliu, situate la strada, opera lui Nagy Sándor, Thoraczkai-Wigond Ede, Muhits Sándor si Roth Miksa. Marea sala de spectacole releva cel mai bine influentele conceptiei "Wiener Werkstätte", cu elementele caracte­ristice - scena, plafonul, balcoanele si lojele se pastreaza intr-un limbaj geometric.

Valoarea cladirii a fost intregita de prezenta unei orgi cu 4.463 tuburi si 63 de registre ale unei colectii de arta compusa din 83 de lucrari, dintre care o parte donate de Muzeul National din Budapesta si o parte cumparata de municipalitate. Alaturi le-au stat nenumarati mesteri anonimi si cetateni care au facut donatii pentru ca aceasta cladire sa poata fi construita. Pe scena salii de concerte, cu o capacitate de 800 de locuri, au evoluat Pablo Cassals, Jan Kubelik, George Enescu, David Ojsztrah, Bartók Béla. Astazi ea fiinteaza prin eforturi de conservare, prin cultura si toleranta.

Teatrul National

Construirea unui Teatru era imperios necesara, teatrul functiona impropriu in cladirea Palatului Culturii, alternativ cu Filarmonica de Stat, fiind beneficiari ai aceleasi incaperi: Sala Mare a Palatului Culturii. Construirea unui teatru nu intra in regulile constructiei socialiste care viza halele industriale, blocurile la realizari si eventual stadioanele pentru Cantarea Romaniei. In locul unde urma sa fie construit teatrul, trebuia demolata o biserica a calugarilor franciscani. Biserica a fost demolata cu aprobarea papalitatii si mutata in alt loc, turnul baroc al bisericii care cuprinde un osuar a ramas.

Teatrul a antrenat energii locale din partea intreprinderilor care fiintau atunci, cum numai pe vremuri, la constructia Palatului Culturii s-au mobilizat oameni. Constructia teatrului s-a terminat in 1973, in luna octombrie. Colectivul de arhitecti, proiectanti au primit premiul Uniunii arhitectilor la terminarea ansamblului. Astfel arhitectul Constantin Savescu in colaborare cu Vladimir Slavu, Mihaela Sava, Aurel Stirbu si Clarissa Whol au fost autorii acestui edificiu.

In exterior au pregatit publicul pentru intalnirea culturala realizand un ambient functional prin spatiile oferite, fie florale, fie culturale. O fantana arteziana proiectata de Mac Constantinescu, unul dintre artistii de marca ai artei romanesti care are lucrari si in colectia Muzeului de Arta, pentru ca orice oras care se respecta trebuie sa aiba o fantana arteziana. Alaturi, o sugestiva sculptura care se caracterizeaza printr-un rafinat joc de goluri si plinuri relizata de Kulcsar Bélla, iar o alee a muzelor, teatrul, poezia, dansul si muzica imprimand o ritmica prin succesiunea lor in viziunea lui Zagyva László ne pregatesc pentru intalnirea cu lumea spectacolului. In fata cladirii un alt obiect artistic, "scoica" lui Gavril Setran ne aminteste de un element arhaic de la inceputul lumii intr-o relatie prezent-trecut. Portile de la intrare sunt realizat de sculptorul Hunyadi László prin turnare si ciocanire, sunt masive din bronz, iar interiorul pe care-l descoperim este la fel de rafinat. O scara conceputa sub forma unei cochilii de melc si pereti tapetati de maiastra tapiserie conceputa ca un tapet de artista Aspazia Burduja, tesuta si brodata. Cortina este si ea la fel de somptuoasa, fiind tesuta in fir de aur, iluminatul este o combinatie intre grupuri de spoturi si casete de lemn care acopera tavanul.

In 1978 a fost nominalizat ca fiind Teatrul National, acum fiinteaza prin doua companii teatrale, cea romaneasca - "Liviu Rebreanu" si cea maghiara - "Tompa Miklós".

Tabla Regeasca

Denumirea vine din limba latina, "tabulum" insemnand masa, locul unde aveau loc acele medieri de judecata privind faptele din comunitate. Tabla Regeasca a functionat la Medias, iar din 1754 a fost mutata la Targu-Mures. Inainte de Tabla Regeasca, problemele de litigiu erau rezolvate de Tribunalul suprem al Transilvaniei care a functionat din 1541.

Noul sediu al Tablei Regesti trebuia sa corespunda si din punct de vedere reprezentativ, dar si din punct de vedere al spatiului. Datorita valorii arhitecturale, dar si amplasarii in zona centrala a orasului de sus, in anul 1828, Tabla Regeasca cumpara cladirea printr-un schimb, fiind evaluata la 73.167 florini. In momentul achizitiei, casa apartinea vaduvei grofului, Bethlen Krisztina (vaduva contelui Kendeffy Elek), locuinta servindu-i acesteia mai ales iarna, organizand conform vremurilor, baluri si banchete luxoase pentru cei de vita nobila. Achizitia acestei case care se afla pe strada Bolyai la nr. 30 a fost imperios necesara pentru ca, inainte, Tabla Regeasca a functionat intr-o cladire improprie vis-a-vis de Palatul Apollo. Mutarea Tablei a constituit "o victorie" rasunatoare pentru oras, mai ales din punct de vedere al vietii sociale, dar acest eveniment a avut efect si asupra vietii economice.Tabla Regeasca a insemnat pentru Targu-Mures un aflux de oameni culti si invatati, cunoscuti drept "crema" juzilor, ori ca cei mai buni din vremea lor. Pe langa pronuntarea verdictelor, ei erau profesori pentru cancelaristi, studenti la Drept, care dupa o perioada de activitate in cadrul Tablei puteau deveni juzi sau avocati. Exteriorul cladirii este tratat in ambianta barocului tarziu, avand unele elemente specifice Renasterii, fapt ce i-a determinat pe unii autori sa o considere apartinand neoclasicismului. Cladirea se desfasoara pe trei niveluri: subsol, parter si etaj, si prezinta 9 axe, cea din mijloc, de la parter, fiind destinata intrarii.

La 13 noiembrie 1827, Tabla Regeasca isi tine prima sedinta in noul sediu. In aceasta cladire au practicat avocatura numerosi cancelisti romani, intre care Al. P. Ilarian, Avram Iancu si altii. Din 1995, este sediul Curtii de Apel.

Casa Teleki

Casa contelui Teleki Domokos a fost construita intre 1797-1803, insa de-a lungul timpului a fost modificata de multe ori. Lucrarile de renovare derulate in perioada 1986-1987 au fost finantate de biserica reformata. In fata cladirii se afla din 1994, statuia fostului primar Bernády György. In aceasta casa a fost resedinta generalului Bem in ianuarie 1849.

Casa cu Arcade

Cladirea construita pe arcuri, ca pietonii sa poata circula protejati pe timp de ploaie, dateaza din secolul al XV-lea. La inceputul secolului al XVIII-lea a fost casa de locuit, si cum se situa langa scoala bisericii romano-catolice, in anul 1732 a fost cumparata de biserica, pentru a maririi spatiului scolii. Intre anii 1787-1792 a fost cazarma, dupa care iarasi scoala catolica pana in 1905. In anul 1873 acoperisul si o parte din sali a ars, in 1874 a fost renovata, si s-a construit inca un etaj. In secolul al XX-lea pe fatada cladirii au fost efectuate mai multe schimbari care, au periclitat stabilitatea casei. Intre anii 1983-84 a fost renovata, si readusa la forma initiala.

Muzeul de Stiinte ale Naturii

A fost construit intre anii 1890-1893 de catre arhitectul budapestan Kiss István. Lucrarile de realizare a cladirii au fost efectuate de Sófalvi József si Soós Pál din Targu-Mures. La 27 iunie 1893, au loc festivitatile de deschidere a muzeului, ocazie cu care Róth Károly, din partea Camerei de Comert din Budapesta, intocmeste un prim catalog. Prezinta un plan echilibrat de forma aproape patrata cu doua rezalite: la strada si in curte printr-un corp secundar.

Echilibrata ca volum, cladirea este unul dintre cele mai reusite exemple de cladiri neoclasiciste din oras. Se remarca frontonul triunghiular decorat cu sculpturi si cele doua nise laterale ce adapostesc cate o statuie ce reprezinta industria si agricultura.Intreaga constructie este caracteristica neoclasicismului, cu un stil sever de Renastere italiana (partea de jos) si unele elemente grecesti (frontonul decorat cu statui). Este primul muzeu de acest gen din Transilvania.

Muzeul de Stiintele Naturii din Targu-Mures detine valoroase colectii de paleontologie, mineralogie, plante inferioare si superioare, nevertebrate (melci, scoici, insecte indigene si exotice), pasari, oua, mamifere, schelete, trofee totalizand peste 62.000 piese.O parte din aceste colectii sunt etalate in expozitia de baza a muzeului care a intrat in circuitul public in 1988 si este structurata pe urmatoarele sectoare tematice: bogatii ale muzeului (minerale si roci) paleontologie, flora si fauna judetului Mures, ocrotirea naturii si a mediului inconjurator. Celelalte piese sunt conservate in depozitele stiintifice ale muzeului.Exponatele de flora si fauna sunt prezentate intr-o maniera moderna, pe principii ecologice (bioceneze, biogrupuri, diorame) cu scopul de a intregi ideea de unitate dintre organism si mediu, si de a constientiza publicul de necesitatea protejarii mediului ambiant.

Muzeul de Stiintele Naturii prezinta un univers aparte in care florile de mina, animalele din epoca preistorica a caror urme (fosilele) vorbesc despre trecutul indepartat al pamantului.Bogatia fosilelor si a faunei din judetul Mures este prezentata prin expunerea celor mai importante grupe sistematice de plante si animale, iar in continuare, intr-o diorama de mari dimensiuni sunt prezente patru ecosisteme naturale care imbraca aspectul celor patru anotimpuri: un loc de campie, o zona din Campia Transilvaniei, o padure de foioase si o padure de conifere. Muzeul mai detine si unul dintre cele mai frumoase trofee de cerb carpatin din lume. O sala polifunctionala, aflata la etaj, face din aceasta institutie stiintifica un factor de implicare in aspectele impuse de contemporaneitate, organizandu-se aici conferinte, simpozioane, intalniri tematice.

Muzeul de etnografie si arta populara

Cladirea, numita Palatul Toldalagi dupa numele celui care a construit-o, contele Toldalagi László, se numara printre cele mai frumoase palate in stil baroc construite in Transilvania. Din anul 1984, ea adaposteste sectia de Etnografie si Arta Populara a Muzeului Judetean Mures.

Cladirea a fost construita intre anii 1758-1772 de arhitectul francez Jean Louis D'Orr, care primeste suma de 80 de florini. Are o decoratie impresionanta tipica stilului baroc chiar cu o nota  de fastuozitate, ceea ce a facut sa i se aplice eticheta de "baroc fastuos de Transilvania". Era aceasta grandoare a nobilimii maghiare care se traduce, in exteriorul cladirii, prin ghirlande care impodobesc peretii, pilastri adosati, sprancene in stucatura (decoratie in ghips) la ferestre si lucarne sub forma de scoica la acoperis. Nu trebuie uitat blazonul care confirma pozitia sociala.

In interior, stilul este sustinut de boltile cu penetratii si de decoratia cu vrejuri realizate tot in stucatura. S-au mai pastrat in palat, in interior, sobele de teracota cu frontoane si cahle pictate si smaltuite in fiecare incapere avand alta tonalitate coloristica.Cladirea a avut diferite functionalitati, iar din anul 1984 adaposteste sectia de Etnografie si Arta Populara, iar din 1994 a devenit Muzeu. Muzeul detine in jur de 6.000 de obiecte, patrimoniul reprezinta, din punct de vedere al conservarii si al valorificarii zona Muresului superior, Campia Transilvaniei si Zona Tarnavelor. Este compus din obiecte de lemn, tesaturi si cusaturi, ceramica populara, piese din material care apartin culturii populare si icoane pe sticla si lemn. Tematica expozitiei, care a ramas aceeasi din 1984, de la deschiderea oficiala a acestui muzeu, este "Unitate, continu­itate, originalitate in arta populara din judetul Mures" si reprezinta cam 18% din patrimoniul existent in 1984, in jur de 985 de piese.

Expozitia de baza este sustinuta de numeroase alte manifestari expozitionale avand caracter periodic, fie ca au fost comemorative, prin intermediul carora i s-a adus un omagiu intemeietorului etnogra­fiei muresene - Aurel Filimon, sau de punere in evidenta a patrimoniului existent. Rolul muzeului va fi si in continuare de mare relevanta pentru a evidentia traditiile populare, arta populara din zona noastra.

Muzeul de Arta

Se afla in Palatul Culturii la etajul trei. Aici este expozitia de baza impreuna cu depozitele de arta plastica si contemporana, iar la subsolul Palatului Culturii sunt alte doua depozite de sculptura si de arta decorativa contemporana. Oferta expozitionala este intregita de doua galerii de arta cu titluri de expozitii permanente: "Ion Vlasiu" si "Nagy Imre", care se gasesc in alte cladiri din municipiu.

La capitolul patrimoniu, Muzeul de Arta nu are o colectie la fel de numeroasa ca a celorlalte muzee; achizitionarea unor obiecte de arta este costisitoare iar debutul invatamantului artistic profesionist s-a facut tarziu in Transilvania. Colectia a debutat in formula unei pinacoteci a orasului. Initial, aceasta cuprindea lucrari de arta austro-ungara, apoi, dupa 1918, si, mai ales, dupa 1932, cand Emil A. Dandea il numeste custode al pinacotecii pe Aurel Ciupe, colectia s-a imbogatit si cu lucrari de arta romaneasca. Tot Aurel Ciupe a dat un impuls creatiei artistice si initiaza o scoala de pictura, iar pe elevii merituosi ii sustine sa participe la saloanele de arta din Bucuresti. In 1940 Aurel Ciupe este obligat sa paraseasca orasul datorita Dictatului de la Viena, iar la conducerea Muzeului a fost numit Bordi András. In timpul dictaturii, Bordi András s-a confruntat cu numeroase probleme privind colectia muzeala, protejand lucrarile de arta romaneasca chiar prin schimburi cu personalitatile romanesti, cum a fost Teofil Baciu. In acest sens, a schimbat lucrari de arta romaneasca cu lucrari de arta maghiara. Dar colectia de arta romaneasca, data in parte avocatului Teofil Baciu, a ajuns din nou in colectia muzeala printr-o donatie in anul 1980. Au suferit in aceasta perioada si lucrarile de arta maghiara, pentru ca, la solicitarea Budapestei, 200 de picturi ale pictorului Vida Árpád, nascut in Targu-Mures, au fost luate din muzeu, dar trenul a fost bombardat.

Muzeul de arta are astazi o colectie de arta romaneasca valoroasa; in acelasi timp, artistilor maghiari traitori in acest spatiu cum ar fi Nagy István, Zsolnay Sándor, Szopos Sándor si altii, li s-au constituit colectii de referinta. O valoroasa colectie de arta romaneasca interbelica este  legata de valorile estetice ale peisajului romanesc, colectie de autor la artistii renumiti ca: Gheorghe Petrascu si Nicoale Tonitza si la pictorii avangardei ca: M. H. Maxy, Ion Tugulescu, Vasile Popescu. Cea mai recenta colectie se inscrie in conceptele culturale contemporane. Expozitia de baza a Muzeului de Arta adaposteste in prezent o colectie de arta austro-ungara sub genericul "lumini si umbre".

Muzeul de istorie

Muzeul de Istorie, una dintre institutiile de marca ale municipiului, se gaseste in Palatul Culturii, in aripa dinspre Piata Trandafirilor; aici este expozitia de baza, la etajul al doilea al cladirii, unde in cinci sali functio­neaza expozitia intitulata "Vestigii arheologice ale judetului Mures", cuprinzand rezultatul muncii arheolo­gilor mureseni din sec. XX.

Unul dintre primii arheologi, Aurel Filimon, este si intemeietorul Muzeului, organizand aici, in 1934, prima expozitie de piese arheologice, alaturi de obiecte de arta populara. Sectia de arheologie isi continua traditia in contempo­raneitate, intr-un dialog al generatiilor si, in acest sens, colectivul tanar de cercetatori a organizat in Sala "Maris" de la subsolul Palatului Culturii expozitia "Vestigii arheologice din anul 2004", bazata pe cele mai recente sapaturi. Este una dintre sectiile acestei institutii de cultura, pentru ca Muzeul de Istorie are un patrimoniu complex din piese pretioase; alaturi de arheologi, isi desfasoara activitatea cercetatori medievisti, muzeografi de istorie moderna contemporana, care, prin expozitiile periodice organizate, valorifica acest patrimoniu muzeal.

Depozitele muzeului se gasesc tot in Palatul Culturii, la etajul trei si sunt organizate pe colectii: documente, colectii de numismatica, de stiinta si tehnica, de istorie ca: memorialele, fotografii vechi, arme, uniforme. Mai sunt obiecte de arta decorativa apartinand diferitelor centre mestesugaresti sau unor marci de referinta, faianta, portelanuri, sticla, care sunt valorificate periodic prin expozitii. Dintre aceste expozitii s-au remarcat "Timpul si instrumentele sale de masura", "Breslele evului mediu", "Istoria imnului", "Personalitatile Marii Uniri", "Cimitire romanesti". Pentru implinirea acestor manifestari, un colectiv auxiliar compus din: conserva­tori, laboranti, restauratori, suprave­ghetori, alaturi de cei de la serviciul financiar, face aceasta institutie sa-si respecte pulsul inimii, pentru ca, din punct de vedere al spatiului, este cea mai vitregita institutie culturala a municipiului.

Istoria noastra atat de dramatica si de inaltatoare merita ca institutia numita Muzeu de Istorie sa se prezinte generatiei viitoare conform normelor europene la care aspiram.

Galeria Ion Vlasiu

Galeria Ion Vlasiu se afla in cladirea bibliotecii Teleki, la etajul I, langa biblioteca pentru public. Galeria cuprinde donatia oferita municipiului Targu-Mures in 1986 de Ion Vlasiu, in cadrul unui program muzeal al Muzeului de Arta. "Valori plastice transilvane in contextul artei romanesti". Este o restituire in 120 de lucrari de arta a geniului artistic al acestui popor, mai mult al meleagurilor muresene, pe care Ion Vlasiu (1908-1997) nu le-a parasit niciodata. Nu si-a uitat satul in care s-a nascut, Lechinta de Mures, Ogra unde a copilarit in casa bunicilor si Targu-Muresul unde a invatat intre anii 1921-1926 la Scoala de Arte si Meserii, sectia tamplarie.

Astazi, unul dintre cele mai prestigioase licee din municipiu, cu specializari in lemn, ii poarta numele. Aceasta colectie compusa din lucrari de grafica, pictura si sculptura este intregita de o colectie de sculptura in bronz realizata de Ion Vlasiu, aflate in patrimoniul Muzeului de Arta, alaturi de prima sa lucrare in piatra, "Sulamita", achizitionata in 1932 de pictorul Aurel Ciupe custodele de atunci al galeriei muresene de arta de la expozitia autorului. La fel in expozitie intr-o vitrina aranjata de mana maestrului in ordinea cronologica a aparitiei sunt cartile scrise de Ion Vlasiu printre care romanul autobiografic "Am plecat din sat" premiat de Academia Romana in 1938. Aceasta vitrina mai cuprinde monografii si albume de arta dedicate artistului. Tripla vocatie a lui Ion Vlasiu, cunoscut mai ales ca sculptor, dar aproape in egala masura pictor si scriitor nu l-a dus la electismul inzestrarilor. Artistul nu amesteca disciplinele, dar are nostalgia satului ca vatra a sufletului colectiv national cu care se simte solitar si a carui supravietuire ar vrea sa o asigure in contextul urban al civilizatiei moderne.

Artistul a trait intotdeauna cu Transilvania in inima si in minte. Frumusetile acestui pamant romanesc, eroii, taranii, intelectualii, femeile si barbatii, pruncii si batranii, traditiile, momentele de bucurie nationale, componenta aspra, dura si componenta gingasa a sufletului romanesc, clipele de restriste si clipele de bucurie, totul l-a hranit si l-a plasmuit ca artist si ca om pe Ion Vlasiu, unul dintre marile personalitati ale meleagurilor noastre si ale culturii romanesti.

Galeria Nagy Imre

Galeria Nagy Imre, aflata pe strada Köteles Sámuel, la intretaierea cu strada Bolyai, cuprinde colectia de arta a pictorului Nagy Imre (1893-1976), colectie donata de artist municipiului Targu-Mures in 1959, fiind parte cea mai mare a expozitiei pe care artistul a organizat-o in 1958 in municipiu. Colectia initiala a fost imbogatita pe parcurs prin donatii ulterioare de xilogravuri si picturi, astfel ca ea cuprinde in jur de 120 de lucrari.

Nagy Imre este unul dintre cei mai importanti artisti maghiari din Transilvania de la mijlocul secolului XX. In lucrarile sale se regaseste splendoarea unui peisaj unic, cel de la poalele muntilor Harghitei, intr-o relatie cu un caracter profund expresiv om-natura. Temele sale obisnuite sunt prelucrari ale unor impresii din copilarie, din timpul anilor de scoala la Jigodin, satul natal, la gimnaziu, participarea la muncile campului, intamplari legate de manifestarile copilariei ca de pilda cataratul dupa cuiburi, scaldatul si pescuitul in apele Oltului, locuitorii meleagurilor natale, cantecele, baladele si povestile, o avalansa de impresii care i-au marcat sensibilitatea. Tablourile din epoca maturitatii vin sa confirme aceste lucruri, tablouri in buna parte prezente si in aceasta galerie de arta. Se exprima in egala maiestrie, in toate genurile artistice, fie peisaj, natura moarta, compozitie figurala. Nagy Imre nu-si propune numai reflectarea optica a realitatii, ci incarca opera de sensibilitate fiind adeptul unei vieti dedicate muncii, ii repugna lenea, inertia. S-a preocupat de mari maestri ai artei pe care i-a cunoscut vizitand marile muzee din Paris, Londra sau Budapesta, nu numai in calitate de vizitator, ci si ca persoana implicata fie prin studiile facute sau cu ocazia altor evenimente cum ar fi expozitia din 1947 de la Londra unde a fost invitat la festivitatile de incoronare a reginei Elisabeta a II-a. A avut in permanenta exemplul marilor maestri dintre care cei mai apropiati ca tip de sensibilitate, dupa cum marturiseste, au fost Boticelli, Giorgione, Durer si Rembrandt, Cezzane recunoscand ca de la ei a invatat mestesugul desenului "In cautarile mele, desenul a ocupat locul cel mai de seama". Inalta scoala a desenului l-a ajutat la implinirea nenumaratelor lucrari in tus, gravura in arama, lemn sau linoleum. In aceasta tehnica a realizat nenumarate portrete dupa contemporanii sai, scriitori, artisti, intelectuali, intr-o exprimare artistica de o acuratete, desavarsita stiinta desenului, o stapanire a relatiei alb-negru. A detestat obscuritatea in exprimare, formularea neglijenta, lucrul facut pe jumatate.

Vizitarea acestei galerii inseamna intalnirea nu numai cu un artist dintr-o anumita epoca si cu o anumita forma estetica, ci si cu un mod de a intelege viata, prin frumusete, munca si cinste.

Biblioteca "Teleki-Bolyai"

Biblioteca Teleki-Bolyai din Targu-Mures este una dintre cele mai bogate colectii de carte veche din Transilvania, lacas al culturii europene din secolele trecute. Cele peste 200.000 de volume constituie o colectie stiin­tifica cu structura enciclopedica, pastratoare a multor raritati bibliofile. Fondul Teleki-Bolyai a rezultat din asocierea celor doua mari colectii distincte: Teleki, cu un numar de 40.000 de volume si Bolyai, cu 80.000 de volume. Acestora li s-au adaugat, de-a lungul timpului, alte fonduri prove­nite din diferite tipuri de biblioteci traditionale din Transilvania: scoli confesionale, biblioteci personale si biblioteca Manastirii franciscane din Calugareni (judetul Mures).

Cladirea, in care functioneaza si in prezent Biblioteca Teleki, a fost construita cu aceasta destinatie, in stil baroc, in anii 1799-1802, de contele Teleki Sámuel. Ideea infiintarii acestei biblioteci i se contureaza lui Teleki, in timpul calatoriei sale de studii in universitatile din Basel, Paris, Utrecht, Leiden, unde dobandeste cunostinte temeinice in domeniul stiintelor umane si reale, valorificate in  selectarea celor mai reprezentative carti ale culturii europene. Colectia sa, realizata in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, reflecta ideile ilumi­nismului european, transmitand mesajul curentului epocilor viitoare. Teleki Sámuel a procurat cele 33 de volume ale Enciclo­pediei lui Diderot si D'Alembert, lexicoane contemporane recunoscute pentru complexitatea informatiilor cu­prinse si publicatii ale unor Academii si Societati stiintifice din Europa. Preocupat de procurarea cartilor fru­moase si interesante, fondatorul a achizitionat carti cu ilustratii executate in atelierele unor gravori celebri (Dürer, Holbein junior, Rubens), atlase, albume botanice si zoologice colorate cu mana. Mentionam valoarea deosebita a operei maestrilor italieni Giovanni Battista si Francesco Piranesi, in 29 de volume. Teleki a cumparat cu prioritate carti stiintifice, dar a colectionat si raritati bibliofile: manuscrise valoroase, 52 de incunabule, unicate, editii princeps si prime editii, carti iesite din renumite case edito­riale din tara si din strainatate, din secolele XVI-XVII: Aldo Manuzio, Giunta, Estienne, Plantin, Elzevir, Giambattista Bodoni, Frobenius, Honter, Heltai Gáspár.Cu grija deosebita pentru acuratetea si frumusetea tiparului, Teleki alege operele clasicilor greci si latini constituind colectia "Bibliotheca classica'.

Cea de-a doua colectie, Biblioteca Bolyai, poarta numele celor doi matematicieni Bolyai care au trait si ac­tivat in orasul Targu-Mures si reprezinta zestrea fostului Colegiu reformat din lo­calitate (Liceul Bolyai). Constituita de-a lungul mai multor secole pentru uzul elevilor si profesorilor, biblioteca s-a dezvoltat odata cu scoala, infiintata in anul 1557, ca Schola particula. Conform practicii scolilor protestante din Transilvania, fostii elevi intorsi de la studii din strainatate aveau obligatia de a dona bibliotecii carti in valoare de un galben. Biblioteca a mostenit colectiile unor profesori si intelectuali locali.

Biblioteca Teleki-Bolyai continua imbogatirea fondului de carte prin achizitii si donatii, care au o pondere importanta si in prezent. Sala de lectura a bibliotecii este la dispozitia cititorilor si cercetatorilor, iar expozitiile bibliotecii si Muzeul Bolyai, vizitate anual de turisti din tara si din strainatate, beneficiaza de ghidaj competent.

Universitatea de Medicina si Farmacie

Actualul Complex al Universitatii de Medicina si Farmacie s-a construit in perioada 1908-1909 pentru o scoala militara. Dupa cel de al II-lea razboi mondial s-a mutat aici o filiala a Facultatii de Medicina si Farmacie de la Universitatea Bolyai din Cluj-Napoca. Din 1962 a fost infiintata sectia romana a Universitatii, cand numarul studentilor s-a dublat. Multi dintre medicii care au absolvit aici au ajuns cunoscuti in tara, si in strainatate.

Liceul "Bolyai-Farkas"

In anul 1557 a fost infiintata scoala reformata Schola Particula. Dupa miscarea lui Rákóczi Ferenc al II-lea, profesorii si elevii de la Alba-Iulia si Sárospatak acuzati de participare la miscarea curutilor, si alungati de acasa, s-au refugiat in Targu-Mures. La 30 aprilie 1718 s-a deschis Colegiul Reformat, cu facultate de teologie si filozofie, iar din anul 1797 cu drept, filologie si stiinte ale naturii. Cladirea principala a fost construita la inceputul secolului trecut dupa planurile arhitectulului Baumgarten Sándor din Budapesta. Dupa primul razboi mondial devine scoala confesionala, iar in timpul celui de al II-lea razboi mondial spital militar. Multi profesori au fost trimisi pe front, iar cursurile s-au mutat in cladirea gimnaziului catolic. Dupa razboi, cladirile au fost renovate de profesori, elevi si parinti, si scoala s-a redeschis in 20 noiembrie 1944. Din 1957 a preluat numele fostului profesor Bolyai Farkas, tatal matematicianului Bolyai János.

3. 2. Obiective religioase

Catedrala Ortodoxa

A fost realizata intre anii 1925-1934. Un rol determinant in construirea Catedralei romanesti l-a avut protopopul Stefan Rusu care, inca din anul 1907, este preocupat de construirea unei noi biserici, strangand primele oferte de donatii in bani. Construirea bisericii in interiorul orasului a fost posibila dupa 1922. Pentru intocmirea proiectelor necesare in vederea desfasurarii concursului sunt antrenati arh. Iosif Victor Vlad din Timisoara, Toma T. Socolescu si Ion D. Traianescu din Bucuresti, primul fiind preferat de Consiliul parohial din Targu-Mures, ceilalti doi de Consistoriul Ortodox din Cluj, prin episcopul Nicolae Ivon. La 21 septembrie 1924, Comitetul parohial din Targu-Mures "hotaraste cu mare insufletire" aprobarea planului arhitectului I. Victor Vlad, contractul fiind incheiat la 26 martie 1925. Lucrarile debuteaza la 6 aprilie 1925 prin trasarea constructiei, ca la 10 mai 1925 in prezenta ministrului Cultelor, Alexandru Lepadatu, a altor oficialitati precum si a episcopului Nicolae Ivon sa aiba loc festivitatile de sfintire a bisericii cu hramul "Inaltarea Domnului". La 2 decembrie 1934 au loc festivitatile de sfintire a bisericii.

Catedrala prezinta in elevatie un volum care evidentiaza elemente traditionale ale acestui tip de arhitectura: un soclu inalt, ciubuce, lezene si ognite in partea superioara. Cupolele au tambururi decorate cu firide, iar linia ondulata care le inconjoara le intretine gratia. O seama de elemente traditionale confera o plasticitate sobra edificiului, compensat de grandoarea data de masivitate si inaltime. In interior desfasurarea ampla indreapta privirea spre un iconostas impunator sculptat de Traian Bobletec, aurit si pictat de Virgil Simionescu. Incercarile de a realiza o decoratie interioara de tip fresca sau mozaic bizantin cum se obisnuieste in aceste biserici nu au putut fi infaptuite in perioada interbelica.

S-a incercat pictarea bisericii prin anul 1933 de catre pictorii Aurel Ciupe, Alexandru Pop si Anastasie Damian la cupola principala. Aceasta pictura mai exista, intemperiile si neputinta de a o conserva au facut ca, odata cu inceperea picturii murale realizate de colectivul condus de Nicolae Stoica intre anii 1974-1986, sa se renunte la ea, dar nu inainte de a fi consultati specialistii Muzeului de Arta privind starea ei si eventuala conservare. Ansamblul pictural realizat aici nu impune numai prin suprafata - se spune ca este cea mai mare suprafata pictata intr-o biserica - ci si prin rezolvarile stilistice legate de culoare a caror dominante sunt rosu, galben si albastru, culorile de baza ale picturii dar si ale coloritului acestui sfant lacas.

Biserica Romano-Catolica

Stabiliti in 1702 in oras, iezuitii construiesc intr-o prima etapa, o bisericuta din lemn, vizitata in 1707 de principele Rákóczi Francisc al II-lea. In 1733 ordinul iezuit este dizolvat si biserica trece in stapanirea catolicilor. Biserica a fost construita intre anii 1728-1750, mesterul acestei constructii este Ronnrod din Schwalbach. Planul realizat de el pentru aceasta biserica a fost ulterior de referinta la constructia bisericilor catolice din Transilvania.

Fatada bisericii este dominata de doua turnuri care se termina cu elemente bulbiforme tipice pentru stilul baroc, aceste turnuri sunt si un element de identitate si unul care infrumuseteaza urbanistic municipiul. Intre cele doua turnuri frontispiciul principal este inchis si este incadrat de un atic sub forma de voluta. Doua usi practicate in zidul celor doua turnuri au rol functional pentru a ajunge la clopotele din turnuri care au o rezonanta de mare frumusete, iar nisele de deasupra intrarilor au amplasate statuile a doua personalitati importante ale ordinului iezuit: Sf. Francisc de Xaver si Sf. Ignat.

Biserica a fost pictata in 1900 de Szirmai Bela, motivul principal este o copie dupa Paolo Veronese, "Adorarea Magilor". Tavanul bisericii este o bolta cu penetratii de aceea spatiul permite abordarea si altor teme printre care este "Inaltarea Mariei la ceruri". Bogatia ornamentatiei, a materialelor si a culorilor sugereaza si confirma un ambient specific stilului baroc; pictura, sculptura si mobilierul vin sa respecte acest criteriu unic. Altarul principal al constructiei interioare este flancat de patru coloane. A fost conceput si finalizat in 1755 de doi sculptori: Anton Schuchbauer si Johanes Nachtigau si pictorul Michael Angelo Unterberger la comanda grofului Haller Gábor si a sotiei sale Dániel Zsófia. O alta pictura reprezentand "Botezul lui Isus" aflata pe altar intregeste somptuozitatea acestei decoratii altarului. Intr-un spatiu de interculturalitate ca acela al municipiului Targu-Mures, prezenta acestei biserici aduce o nota de diversitate.

Biserica Reformata din Cetate

Edificiul religios cuprinde cladirea fostei manastiri franciscane, capela si turnul-clopotnita. Un document emis de papa Bonifaciu al II-lea, din 23 noiembrie 1400, se refera la "altarul cel mare al bisericii franciscane marcand doua etape in ridicarea ansamblului: incheierea lucrarilor la car si inceputul activitatii la nava si turn."

Practic, se cunosc trei etape constructive:

I - cuprinde capela si manastirea, intre 1350-1370, avand muluri de piatra si alte decoratii similare carului fostei biserici "Sf. Maria" din Sibiu, terminat la 1371

II - cuprinde carul, actualul altar al bisericii, intre 1370-1400

III - cuprinde doua subfaze:

a - nava bisericii, intre 1400-1430

b - turnul bisericii, intre 1430-1450

Fosta manastire franciscana, in Dieta de la Cluj din 25 nov-7dec. 1556, se secularizeaza si se infiinteaza prima scoala laica "Schola particula". Aici, dupa preotul reformat Nemes Gábor, s-a amenajat un lacas de inchinaciune pentru domnitorul roman Mihai Viteazul. Ferestrele gotice ale bisericii aveau sa fie realizate mai tarziu, cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara, care in 1442 face daruri pentru infrumusetarea bisericii. Cu exceptia celor doua ferestre flamboyante, celelalte sunt realizate intre 1450-1460. Cele doua ferestre flamboyante provin din perioada lui Stefan Báthory. Lucrarile sculpturale sunt realizate de pietrarul Gheorghe (Gergius lapicide), care primeste 11 florini.

In 1601, 1602 biserica este distrusa, iar in 1662 este reparata sub principele Mihai Apofi I, apoi, in 1693, cu sprijinul cancelarului Teleki Mihai biserica primeste un tavan de lemn casetat si un acoperis aproape plat, remarcat de gravura lui Konrad von Weiss din 1736. Prin Tratatul de la Blaj, cetatea orasului devine garnizoans austriacs, biserica fiind separats, cu acces aparte. In 1785 sunt efectuate lucrari de renovare a bisericii care dobandeste forme baroce, remarcat fiind arhitectul Anton Tirck (Türck).

Biserica de lemn

A fost realizata intre anii 1793-1794, cu sprijinul comerciantului Hagi Stoian Constandin si a sotiei sale ("sau cumparat acest loc de biserica de dumnealor jupanu Stoian Hagi Constantin cu sotia Siriana. Au facut si biserica din temelie, au zugravit altariu si fruntariu cu icoanele. De impreuna sunt ctitori Görög László, Stoian Ienache, Szabó Radu, Moldovan Ianus, Bucur Demeter, Szabó Demeter, Kádár Demeter fiind preot paroh si protopop eparhii Vasile Pantea, zugravi Popa Nicolae si Ban Vasile. Anno 1814"), care la 3 aprilie 1793 cumpara terenul de la Ilyés Mária.

In prima etapa s-a realizat biserica propriu-zisa, cu un plan dreptunghiular simplu, cu absida pentagonala nedecrosata care cuprinde pronaosul, naosul si absida altarului. A doua etapa realizata ulterior, finalizata in 1614, cuprinde pridvorul juxtapus la capatul de vest care deasupra are turnul. Biserica mosteneste vechiul tip al bisericilor de lemn ale romanilor si este realizata potrivit tehnicii populare, traditionala in Transilvania, cu barnele incheiate prin cheutori in "coada de randunica". Fata de biserica de piatra, arta romaneasca s-a dovedit mai rezistenta in raport cu noile forme, ale barocului, impuse din afara. Principalul element compozitional este turnul-clopotnita, la care remarcam bulbul mare de sectiune octogonala care prin intermediul lanteroului termina bulbul mic. Inscriptia de pe arcul ce marcheaza iconostasul indica ctitoria, autorii decoratiei interioare si anul terminarii lucrarilor: 1814. In vara anului 1866, a oprit la Targu-Mures si poetul Mihai Eminescu, in drumul sau catre Blaj. In pridvorul bisericii de lemn a dormit poetul roman, peisajul nocturn impresionandu-l profund: "clopotul cel dogit gemea bolnav in turn si toaca se izbea de stalpii clopotnitei".

Astazi, biserica are calitate de monument si este arareori folosita. Are valoare turistica si se identifica cu arta veche romanesaca.

Biserica de piatra

Biserica este inceputa in 1793, lucrarile fiind terminate in 1794. Planul bisericii aduce cu cel al bisericilor de lemn romanesti: un naos in marime de 12,6 x 9,2m care are spre est altarul semicircular. In partea de nord se afla o incapere semicirculara cu rol functional. Intrarea se afla pe latura vestica formand o mica incapere boltita deasupra caruia se inalta turnul. Biserica poarta amprenta arhitecturii baroce, cu calote boeme ce se sprijina pe arce dublouri pe imposte, bogat profilate, exteriorul fiind mai sobru cu exceptia turnului ce se termina cu un coif din tabla si forme de bulb.

Fenomenul interferentei arhi­tecturii de lemn cu cea de piatra este cat se poate de bine ilustrat de biserica "Inalta­rea Domnului" (plasata nu departe de Bise­rica de Lemn "Arhanghelul Mihail"). Este o biserica de referinta pentru romanii din municipiul Targu-Mures avand si cel mai important cimitir ortodox in jur, fiind o biserica functionala.

Biserica de piatra preia formele compozitionale ale monumentelor de lemn ca plan pronaos, naos si absida, elevatia are un caracter de monumentalitate specifica impusa de materialul folosit. Turnul are elemente barocizate ce tin de fenomenul perioadei in care a fost construita (1794). Vechea pictura murala a acestui lacas de cult nu se mai pastreaza, fiind inlocuita in 1933. De la sfarsitul sec. XVIII dateaza un grup de icoane infatisand pe Maica Domnului cu Pruncul, Isus Pantrocatror, Evanghelistul Ioan, Sfantul Stefan si Invierea. Opere de un accen­tuat iera­tism, cu un desen viguros si o cromatica cal­da si echilibrata, ele apartin probabil unui artist ramas anonim.

Templul israelit

Templul mare din Targu-Mures a fost construit in anul 1900 de catre fosta comunitate evreiasca "Status Quo", uniune desprinsa din comunitatea ortodoxa a evreilor transilvaneni din sec. XIX din fosta monarhie austro-ungara. A fost proiectat de catre arhitectul Jakab Gartner din Viena iar unul dintre mesterii de marca a fost Sóos Pal.

Templul prezinta in elevatie un volum care prin masivitatea turlelor octogonale cu cupolete impreuna cu turla mare cu rozete pe toata suprafata constituie un element de frumusete si de ambient arhitectural. Marea rozeta centrala este amplasata deasupra a trei arce care formeaza porticul intrarii principale. Stilul Templului are un caracter eclectic, dar acest lucru nu stirbeste unitatea compozitiei si valoarea arhitecturala a constructiei. Interiorul este amplu, decorat expresiv cu rozete florale, profile dantelate, cupolete bulbate, cu elemente decorative de inspiratie musulmana cum ar fi arcul de deasupra chivotului. Ambianta interioara aminteste de o biserica catolica situata la intersectia romanicului cu goticul si barocul. In acest sens remarcam elementele traforate ale balustradelor de la tribuna, galeriile etajului, ca si decoratia inte­rioara in ansam­blu. La aspectul elevat al interi­orului contri­buie si mobilierul asezat in patru siruri de banci care se inscriu organic in structura de plan a parterului.

Templul mare din Targu-Mures se inscrie printre cele mai valoroase cladiri sub acest aspect arhitectural, fiind un element important din acest punct de vedere, chiar si pe teritoriul Roma­niei. Capaci­tatea templului este de 522 de locuri dintre care 314 locuri la parter, pentru barbati, si 238 de locuri la balcon pentru fe­mei. Datorita faptu­lui ca municipiul Targu-Mures a fost una dintre acele localitati din Ardealul de Nord de unde au fost deportati evrei in lagarele de exterminare din Germania, pentru vesnica aducere aminte a fost plasat un monument de marmura alba, cu o placa comemorativa, situat in fata in partea de rasarit a templului, alipit de peretele balustradei chivotului. Tot pentru aducere aminte, in holul de la intrare in marele Templu este plasata o placa comemorativa adusa de la Sovata, cu numele celor deportati din aceasta localitate in aceleasi lagare de exterminare.

Datorita faptului ca in decursul anilor cladirea a suferit actiunea agentilor externi, in anul 2000 s-au realizat lucrari de consolidare, conservare si de decorare a interiorului, potrivit formulei initiale. In Templu au loc manifestari comemorative dedicate jertfei celor ucisi, organizate de societatea civila, membrii comunitatii supravietuitori ai Holocaustului prezinta conferinte, expuneri si evocari legate de acest tragic eveniment.

Biserica Buna Vestire

Biserica Buna Vestire, cunoscuta de localnici si sub denumirea de Catedrala mica (spre a o deosebi de Catedrala ortodoxa aflata in partea opusa a Pietei Trandafirilor), a fost construita intre anii - dupa modelul Bazilicii Sf. Petru din Roma. Biserica a fost sfintita pe data de 8 septembrie de mitropolitul greco-catolic Alexandru Nicolescu al Arhieparhiei de Alba-Iulia si Fagaras. In anul , dupa interzicerea Bisericii Romane Unite cu Roma, autoritatile comuniste au instalat in Biserica Buna Vestire din Targu Mures o parohie a Bisericii Ortodoxe Romane, care foloseste lacasul pana in prezent. Biserica se gaseste pe lista edificiilor revendicate de BRU (Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica).

Biserica unitariana

Comunitatea unitariana a avut o biserica si o scoala inca din secolul al XVI-lea, dar au fost distruse in anul 1600. In anul 1849 biserica a cumparat un teren, pe care in anul 1869 a construit o cladire in care era un loc de rugaciune si tot acolo avea sediul si hanul Mátyás Király sau Oroszlán. Biserica unitariana a fost construita, langa aceasta cladire, intre anii 1929-1930. Cladirea, are o sala de sedinta, unde se organizeaza expozitii si alte evenimente culturale.   

CAPITOLUL IV.

BAZA TEHNICO-MATERIALA PENTRU TURISM

4. 1. Baza de cazare si alimentatie publica

Hoteluri

Hotel President ****

Situat pe drumul european E60, la numai 7 km de Aeroportul international 'Transilvania', Hotel President reprezinta optiunea ideala in cazul in care va doriti, pentru dumneavoastra sau pentru partenerii de afaceri. Conditii de cazare la standarde occidentale si la preturi competitive. Hotelul va sta la dispozitie cu 152 de locuri de cazare in 60 de camere, 4 apartamente si 2 apartamente prezidentiale. Securitatea si confortul va sunt asigurate inca de la intrarea in camere, prin cartelele magnetice, unicul mijloc de acces in spatiile de cazare.

Hotelul dispune de urmatoarele facilitati:

3 restaurante, bar

sala de conferinte de 300 locuri/360 mp, sala de sedinte de 50 de locuri, centru SPA

sala de fitness, sala de aerobic

parcare pazita-210 locuri, transfer aeroport/gara gratuit

Hotel Concordia ****

Hotelul Concordia, dezvoltat pe cinci nivele, prin completa reconstructie a unei cladiri istorice de patrimoniu de peste 100 de ani, are urmatoarele spatii de cazare si functiuni: 28 camere cu pat king size, doua garsoniere junior suite (din care una cu facilitati pentru persoane cu dezabilitati locomotorii), patru apartamente de peste 60 mp fiecare. Fiecare spatiu de cazare, original mobilat si amenajat, este dotat cu sistem de control individual al microclimatului, conexiune gratuita online, acces internet, telefon cu acces international, minibar, televizoare de 54 cm diagonala, cu functii hoteliere, conexiune prime cableTV.

Servicii si dotari:

3 sali de reuniuni din care una pentru 60 - 80 persoane, una pentru 30-40 persoane.

sala pentru reuniuni executive de 16 - 20 persoane cu perete vitrat catre Piata Trandafirilor

business corner

piscina, sala de masaj, jacuzzi si sala de fitness.

salon de infrumusetare

parcare subterana pentru 14 autoturisme

Hotel Black Lord ***

Hotelul Black Lord are o capacitate de a caza 76 de persoane in 40 de camere. Camerele sunt dotate cu minibar, baie cu cada, telefon, conexiune internet, TV, pat dublu, seif, doua paturi separate, birou de lucru.

Servicii si dotari:

parcare

acces internet wireless

room-service

spalatorie rufe

bar, restaurant

acces cu animale de companie

sala de conferinte

camere nefumatori

loc de joaca copii

program artistic

piscina exterioara, teren de tenis, calarie

Hotel Voiajor ***

Hotelul Voiajor a fost inaugurat in Targu-Mures in aceeasi perioada cu agentia de turism, completand gama de servicii turistice, prin oferta de servicii de cazare de inalta calitate. In conformitate cu normele metodologice, hotelul a fost clasat de catre Ministerul Turismului la 3 stele. Pe langa serviciile de turism si de cazare oferite prin agentia si hotelul Voiajor, clientii pot savura delicatese culinare traditionale si internationale preparate si servite de personalul restaurantului Voiajor, intr-o ambianta relaxanta si placuta.

Hotelul Voiajor *** va pune la dispozitie, dotari la cele mai inalte standarde europene. Camerele, izolate termic si fonic prin geamuri termopan si tamplarie de aluminiu, sunt dotate cu: aer conditionat, sistem reglabil de incalzire, TV cablu, TV color, minibar, internet wireless, telefon international. Grupurile sanitare din fiecare camera sunt dotate cu instalatii sanitare moderne, aerisire ventilata electronic.

Servicii si dotari:

schimb valutar non-stop

parcare auto pazita permanent

room-service, spalat/calcat lenjerie

acces internet

pastrarea obiectelor de valoare

lucrari de secretariat

servicii de ghid si translatare profesioniste

rezervari bilete de avion

transport hotel-aeroport

Hotel Continental ***

Hotel Continental va asteapta cu 111 spatii de cazare (22 camere cu pat matrimonial, 85 camere double, 2 apartamente si 2 camere triple), care au sali de baie cu toate dotarile, minibar, uscator de par, telefon, internet, TV prin cablu. 20 de camere sunt dotate cu aer conditionat. La dispozitia clientilor sunt si camere executive si camere pentru nefumatori.

Servicii si dotari:

restaurantul are o capacitate de 180 locuri.

salonul mic dejun are o capacitate de 80 locuri.

terasa are o capacitate de 30 locuri, un loc agreabil si racoros, chiar in centrul orasului.

barul are o capacitate de 20 locuri, cocktailuri renumite si diverse bauturi alcoolice si non-alcoolice.

hotelul are 2 sali de conferinta dotate cu flipchart, retroproiector, ecran de proiectie.

cardul continental

Hotel Everest ***

Hotel Everest dispune de 22 de spatii de cazare impartite astfel:20 camere cu doua paturi si 2 apartamente. Fiecare spatiu de cazare este dotat cu grup sanitar propriu (cu dus), tv color si cablu tv, telefon si minibar.

Servicii si dotari:

restaurant cu o capacitate de 45 locuri, bucatarie traditionala si internationala.

sala de conferinte cu o capacitate de 25-30 locuri, pentru intalniri de afaceri, simpozioane.

seif

sauna si fitness

parcare privata pazita

Hotel Transilvania **

Hotel Transilvania dispune de 78 spatii de cazare structurate in camere single, double si apartamente. Toate camerele au in dotare telefon, minibar si televizor.

Servicii si dotari:

restaurant cu o capacitate de 84 locuri.

sala mic dejun cu o capacitate de 44 locuri.

bar de zi

o sala de conferinta cu o capacitate de 25 locuri dotata cu acces internet

Hotel Tineret **

Hotel Tineret pune la dispozitia oamenilor de afaceri si a turistilor spatii de cazare structurate in 1 apartament si 43 camere duble, dotate cu mobilier modern, tv si cablu tv, telefon, camera de baie, parcare, coafor, frizerie, seif si punct de informatii turistice.

Restaurantul-bar compus din 2 saloane si o sala de protocol avand capacitatea totala de 100 locuri si o terasa in aer liber cu o capacitate de 80 locuri. Sala de spectacole are 400 locuri, climatizare, sonorizare si lumini.

Discoteca Cuba Libre cu o capacitate de 600 locuri este dotata cu 2 baruri si instalatie audio-lumini de ultima generatie.

Servicii si dotari:

restaurant cu 2 saloane

discoteca Cuba Libre

coafor, frizerie

punct de informatii turistice

parcare proprie

Moteluri

Motel Sandoria

Motelul Sandoria dispune de o capacitate de primire pentru 41 de persoane in 22 de camere. In cadrul motelului clientii pot savura delicatese in restaurantul motelului care are o capacitate de 350 de locuri. Camerele sunt dotate cu TV, dus cabina si telefon.

Alte servicii:

servicii non-stop

parcare

terasa restaurant

Pensiuni

Pesiunea Atlantic *****

Pensiunea Atlantic de 5 stele este situata in inima Targu Muresului. Construita intre 2000-2001 se situeaza la doar 300 m de la centrul orasului. Pensiunea Atlantic va sta la dispozitie cu 4 camere cu pat matrimonial, 2 camere cu pat dublu, 2 apartamente si o camera VIP. Dotarile fiecarei camere includ: aparat de aer conditionat, televiziune prin cablu, radio, telefon, minibar si seif. Privelistea panoramica asupra curtii pensiunii este avantajat de geamurile mari si terasele spatioase.

Platile se pot efectua cu cele mai importante carti de credit interne si internationale sau in valuta.

Servicii si dotari:

internet wireless gratuit, fax, xerox

spalatorie, calcarea hainelor

serviciu de desteptare

parcare pazita, garaj incalzit

schimb valutar non-stop

comenzi taxi

Pensiunea La Cupola ****

Pensiunea-restaurant La Cupola a fost inaugurata in 23 decembrie 2003. Imbinand clasic si modern, La Cupola ofera posibilitatea de a va petrece timpul intr-o ambianta deosebita, prin intermediul unor servicii de inalta tinuta.

Pensiunea La Cupola este dotata cu 5 camere (din care 2 double si 3 single) si 5 apartamente al caror decor diversificat le reliefeaza unicitatea. Dotari: tv, telefon, internet, aer conditionat.

La Cupola va ofera conditii optime pentru intalniri de afaceri, pentru organizarea unor diverse simpozioane, conferinte,dineuri oficiale sau mese festive. Ca o completare a serviciilor, La Cupola este dotata cu o parcare avand o capacitate de 20-25 locuri/masini, asigurandu-se supravegherea permanenta a acestora-garantia unui plus de confort si siguranta.

Alte servicii:

micul dejun este inclus in pretul de cazare

pentru o cazare pe o perioada mai lunga de cinci zile consecutive, clientii vor beneficia de un discount de 10%

dotari in camere si apartamente: TV, telefon(linie internationala), minibar, aer conditionat, ventilatie, conexiune la internet

room-service

intretinerea garderobei clientului

Pensiunea Europa ****

Pensiunea Europa se afla in apropierea zonei centrale a orasului. Pentru a satisface cele mai exigente gusturi, unitatea dispune de un confort deosebit si un colectiv tanar cu inalta tinuta profesionala.

Pensiunea este dotata cu un numar de doua apartamente si zece camere, dotate cu aer conditionat, TV, minibar, telefon, cada hidromasaj, si cabine dus. Va pune la dispozitie parcare inchisa si acoperita.

Restaurantul cu o capacitate de 160 de locuri, dotat cu aer conditionat va invita sa gustati din preparatele traditionale romanesti precum si din preparatele bucatariei internationale.

Pensiunea Tempo ****

Totul a inceput in 1997 cand pensiunea Tempo si-a deschis portile sub forma unei pensiuni cu opt camere si a unui mic restaurant cu cerc inchis. Odata cu trecerea anilor pensiunea si-a marit capacitatea la 11 camere din care 1 apartament, 4 camere cu pat matrimonial si 6 camere cu 2 paturi, acestea fiind constant modernizate si reamenajate pentru a veni in sprijinul confortului clientilor.

La fel, si restaurantul si-a marit capacitatea ajungand sa inglobeze la ora actuala o noua sala cu specific ardelenesc denumita Laci Csárda, ce poate gazdui un numar de 140 de persoane fiind optim pentru nunti si bufete suedeze. Vechiul restaurant Tempo a fost complet renovat si s-a schimbat meniul ingloband acum specialitati de pe intreg globul cu sprijinul unor bucatari de elita. De-a lungul anilor personalul de la receptie si restaurant a trecut prin ample procese de profesionalizare. Atractia restaurantului Laci Csárda o reprezinta muzicantii de elita ai Targu- Muresului, maestrii ai tambalului, vioarei, contrabasului.

Apartamentele atrag prin reusita combinarii elementelor moderne cu cele clasice, cum ar fi uriasul jacuzzi si semineul traditional. Aici veti reusi sa petreceti atat o noapte romantica cat si o seara de relaxare. Confort este cuvantul definitoriu al camerelor de la Tempo. Aici aveti ocazia de a imbina utilul cu placutul in camere cu 2 paturi sau pat dublu (matrimonial). Amenajarea camerelor este optima atat pentru calatorii in interes de afaceri cat si de vacanta. Camerele de baie sunt dotate cu vana sau cabina de dus. In oricare dintre aceste camere veti avea la dispozitie, pe intreaga durata a sejurului, servicii de room-service exceptionale.

Toate camerele sunt dotate cu: telefon, TV, aer-conditionat, minibar, cabina de dus, vana sau jacuzzi, phoen. Personalul pensiunii este vorbitor de limba: engleza, germana, maghiara.

Pensiunea Imperial ****

Oferind o deosebita panorama a orasului Targu-Mures, situata in superba zona Cornesti, Pensiunea Imperial de 4 stele acorda posibilitatea de a petrece momente de neuitat intr-o ambianta deosebita prin intermediul confortului, elegantei, ospitalitatii, dotarii si inaltelor servicii de care da dovada.

Pensiunea Imperial a fost inaugurata in 1 Aprilie 2005. Dupa cum sugereaza si numele, Imperial ofera posibilitatea de a va petrece timpul intr-o ambianta deosebita, prin intermediul unor servicii de inalta tinuta. Pensiunea este dotata cu 8 camere, mobilier elegant, aer conditionat, tv si cablu tv, minibar, seifuri in camere, acces internet, bar, terasa interioara, jacuzzi, piscina si biliard. Aceste aspecte sunt menite de convinge clientii de unicitatea, ospitalitatea si eleganta acestui loc.

Pensiunea Casa Adria ****

Pensiunea Casa Adria este un adevarat simbol al confortului si ospitalitatii. Pune la dispozitia clientilor sai un numar de 7 camere si 5 apartamente. Fiecare camera este dotata cu mobilier comod, functional si elegant, minibar, telefon international, tv si cablu tv, acces internet si aer conditionat.

Raspunzand cerintelor clientilor sai, bucataria proprie poate asterne pe mese specialitati gastronomice de o larga diversitate, aprovizionata de la producatori de marca - garantia unui plus de savoare, restaurantul de lux cu o capacitate de 40 locuri, barul ultra modernist black-red-white si sala de fitness sunt doar cateva dintre aspectele menite de a convinge clientii de unicitatea acestui loc.

Servicii si dotari:

restaurant, bar, terasa

piscina

acces internet wireless

tenis de masa, jogging

sala de fitness

parcare auto supravegheata video

Pensiunea "Curtea Bavareza" ***

Deschisa din 2001, pensiunea "Curtea Bavareza" este cotata la trei stele si se afla la 500 de metri de centrul orasului Targu-Mures.

Oaspetii au parte de ospitalitate calda si prietenoasa, bazata pe respect si bun simt. Atmosfera familiala si locurile de cazare sunt decorul perfect pentru oamenii de afaceri, turisti sau familii in cautarea unui mediu placut in care sa se destinda, calitatea serviciilor fiind mult superioara cotatiei de "trei stele". Siguranta si linistea oaspetilor este asigurata de parcarea proprie in incinta, si restaurantul cu circuit inchis, iar confortul, curatenia si servirea ireprosabila de echipa de profesionisti a pensiunii. Fiind singura de acest fel la Targu-Mures, pensiunea "Curtea Bavareza" gazduieste o galerie de pictura, oferind oaspetilor posibilitatea de a admira lucrari de valoare deosebita ale pictorilor contemporani romani. Pentru ca le place sa combina activitatile utile cu cele placute, incaperea ce gazduieste colectia de pictura poate fi folosita ca si sala de conferinte, avand 35 locuri. La "Curtea Bavareza", accesul la informatie este gratuit prin conexiune internet wireless, iar plata serviciilor se poate realiza cu usurinta si prin card bancar.

Pensiunea "Curtea Bavareza" pune la dispozitia oaspetilor sapte camere si un apartament de doua camere, disponibile in regim single si double. Echipate la standarde occidentale, camerele noastre sunt dotate cu aer conditionat, televizor, DVD si minibar, toate avand bai proprii cu dus sau jacuzzi. Ziua de cazare incepe la orele 15.00 si dureaza pana la ora 12.00 a zilei urmatoare.

Pensiunea Doina & Jenő ***

Construita in anul 2000 in stilul si la standardele vilelor des intalnite in Austria si Elvetia, Pensiunea Doina & Jenő dispune de o capacitate de cazare de 23 de persoane in 10 spatii de cazare, dintre care 4 camere dotate cu pat frantuzesc, 3 cu cate doua paturi single si 3 cu un pat frantuzesc si un pat single.

Fiecare spatiu de cazare este dotat cu sistem reglabil de incalzire, TV color, TV cablu, telefon international, frigider, grup sanitar cu dus, toate acestea asociate cu o curatenie exemplara, intretinuta de un personal atent selectat. Pe langa cazare, la cererea clientilor Pensiunea Doina & Jenő ofera servicii de gastronomie in sala de mese, cu circuit inchis, specialitati traditionale specific muresene, ardelenesti si internationale.

Preturile de cazare includ mic dejun si parcare. Preturile de cazare nu includ taxa hoteliera in valoare de 1,1%/camera.

Servicii si dotari:

acces internet, fax, xerox

spalat-calcat

recreere pe spatiu verde

room-service non-stop

parcare pazita

informatii turistice

Pensiunea Ana ***

Pensiunea este situata in imediata apropiere a Spitalului Judetean si a Facultatii de Medicina, de unde se deschide o vedere foarte frumoasa catre raul Mures si a locurilor din preajma acestuia. Prin scurte plimbari se poate ajunge la centrele comerciale, in centrul istoric al orasului si la punctele turistice principale.

Pensiunea asigura una dintre cele mai frumoase panorame ale orasului, dispune de cazare in 27 de camere, 1 sala de conferinta si un restaurant, fiind astfel membru remarcabil a pensiunilor cu trei stele din Targu-Mures. Restaurantul pensiunii, isi asteapta clientii cu o bucatarie
internationala si specialitati ale acestora.

Pensiunea Helvetia ***

Pensiunea Helvetia amplasat in centrul istoric al Targu-Muresului, aproape de cetatea medievala a orasului ofera un confort sporit portivit clasificarii ei de trei stele (***). Pensiunea are in dotare 11 camere, un restaurant, un bar, o crama, o terasa.

Cele 11 camere sunt impartite in 2 categorii: camere duble, camere simple. Fiecare camera are baie proprie si este dotata cu aer conditionat, televizor cu cablu TV, minibar, telefon, wireless internet.

Serviciile oferite de Villa Helvetia se ridica la cele mai inalte standarde, pensiunea fiind amenajat pentru un confort deosebit. Personalul care deserveste pensiunea este calificat si amabil scopul lor fiind de a satisface toate doleantele oaspetilor. Printre serviciile oferite de Villa Helvetia se numara spalarea si calcarea hainelor oaspetilor. Pentru a satisface nevoile clientilor exista un aparat de lustruit pantofi. Pensiunea are aer conditionat in toate camerele precum si in restaurant, bar si crama. Pensiunea are centrala termica proprie acesta insemnand un confort ridicat, independent de conditiile externe. Pentru cei care se cazeaza la pensiune sau folosesc barul, crama sau restaurantul plata se poate face cu ajutorul cartilor de credit VISA, Master Card, Maestro.

Pensiunea Bod Péter **

Datorita situarii institutiei intr-un mediu placut, cu o atmosfera unica si cu personal bine pregatit, Centrul de Caritate si Invatamant Reformat Bod Péter este un loc ideal atat pentru conferinte, cat si pentru cazarea persoanelor si grupurilor aflate in excursii.

Organizeaza diferite intruniri, receptii cu masa suedeza, petreceri, respectand normele etice ale institutiei. Pentru buna desfasurare a evenimentelor organizate, ofera si logistica aferenta, stand la dispozitia celor interesati si cu oferte turistice.

Servicii si dotari:

cazare in 30 de camere, fiecare cu grup sanitar propriu

sala de conferinta de 150 de locuri

doua sali de consiliu avand capacitatea totala de 70-80 de locuri

sala de calculatoare si sala de protocol

Vile

Vila Chesa **

Vila Chesa este o unitate noua de cazare din Targu-Mures cu clasificare de 2 stele, oferind conditii de cazare deosebite echivalente cu cele ale unui hotel de 3 stele. Spatiile de cazare sunt dotate cu tv, frigider, mobilier nou, grupuri sanitare proprii. Micul dejun este inclus in pret.

Pentru clientii care se cazeaza mai mult de 7 zile consecutive, pretul este redus cu 10%.

Servicii si dotari:

mic dejun inclus in pret

parcare in curte pentru 20 autoturisme, supravegheata video

frigider si tv in camere. Wireless internet cu acces liber si gratuit

sala de gatit pt clienti

masini de spalat automate la dispozitia clientilor

curte cu terasa, lac si barbecue

Camping

Camping Strand

Campingul are o capacitate de primire de 110 de persoane in 54 de casute. Serviciile cu care este dotat campingul: teren de campare pentru rulote; instalatii sanitare; dus; parcare-motocicleta, autoturism, microbuz, autocar; inchiriere jocuri distractive-biliard, table, sah, remy; e permis accesul cu animale de companie.

Restaurante

Restaurant "Leo"

Restaurantul 'Leo' a fost inaugurat in data de 25 octombrie 1998. Este unitatea reprezentativa a grupului Nirvana Excom. Restaurantul 'Leo' a fost conceput ca o provocare. Situat in centrul Targu-Muresului, oras cu o traditie puternica in alimentatie publica, in fosta locatie a unui magazin de mezeluri, perete in perete cu cel mai vechi restaurant, emblematic al orasului, fostul 'Muresul' - actualmente 'Unicredit Bank', s-a vrut de la inceput altceva. S-a vrut si s-a reusit sa devina un restaurant popular, cald, prietenos, pentru oameni grabiti, asa cum sunt aceste timpuri, pentru tinerii care doresc sa se simta bine intr-o atmosfera nescrobita si fara papion. Dar toti apreciaza curatenia, preparatele de bucatarie excelente si felul simplu si direct al ospatarilor. In restaurant lucreaza in total 56 de persoane dintre care echipa de 14 oameni din bucatarie.

Sala de consumatie este pe 2 nivele cu un numar de 37 de mese, terasa avand 16 mese. De la deschidere functioneaza si un serviciu de transport la domiciliu care se detaseaza fata de concurenta prin faptul ca livreaza toate produsele din meniu, inclusiv preparatele lichide. O alta provocare au reprezentat-o bufetele suedeze comandate, fiecare eveniment fiind supus unei meticuloase planificari si realizat, am spune, artistic, spre maxima satisfactie a beneficiarilor.

'Leo' este singurul restaurant unde se organizeaza periodic expozitii de arta culinara cu diverse tematici: produse de post, dulciuri de bucatarie, pizza, produse vegetariene, si altele.

Restaurant "Rosen Garden"

Restaurantul Rosen Garden, situat in inima Transilvaniei, in orasul Targu - Mures va sta la dispozitie cu o atmosfera aparte si un meniu unic si divers. Retaurantul, deschis in anul 1996, asigura oaspetilor sai o ambianta familiala potrivita unei mese in orice moment al zilei. Elegantul spatiu interior este completat de o terasa cu 30 de locuri, astfel putand oferi o masa festiva pentru maxim 80 de persoane.

Fiind un adevarat simbol al confortului si al ospitalitatii, restaurantul isi propune ajungerea la cele mai inalte standarde stabilite de oaspetii sai,combinand gusturile transilvanene cu o servire prompta si incontestabila. Pentru a putea indeplini toate cerintele clientilor, Rosen Garden dispune de o larga varietate de mancaruri si bauturi potrivite pentru toate gusturile. Confortul si buna dispozitie a oaspetilor este asigurata, printre altele, de aerul conditionat si de muzica de calitate.

Restaurantul sta la dispozitia dumneavoastra pentru organizarea meselor festive cu diferite ocazii, precum zile de nastere, aniversari, nunti, botezuri sau altele.

Restaurant "Tempo"

Restaurantul Tempo va ofera specialitati clasice si preparate moderne din toate partile globului, apropiind de dumneavoastra atat indepartata asie, precum traditionala italie si excentrica franta. Din meniu nu lipsesc preparatele din peste, specialitatile de cascaval, friptura de miel si delicioase deserturi.

Cu o experienta de peste 8 ani in domeniu, va stau la dispozitie pentru organizarea unor evenimente precum: nunti ( 150 persoane); mese organizate; bufete suedeze; coffee break; catering-preparate, echipamente si personal; receptii.

Restaurant "Laci Csárda"

Ospitalitatea transilvaneana si aroma bucatariei ardelenesti este binecunoscuta pe intreg mapamondul. La Laci Csárda vi se va dovedi acest fapt cu nemaipomenite preparate din marea carte de bucate a ardealului in compania muzicantilor de elita ai Targu-Muresului, maestrii ai vioarei, tambalului si contrabasului. Din meniu nu lipseste exceptionala ciorba de fasole Jókai servita in paine de casa, specialitati de ciolan cu iahnie de fasole, renumitul Gulas, platou taranesc si desertul Somlói Galuska

Cu o experienta de peste 8 ani in domeniu, va stau la dispozitie pentru organizarea unor evenimente precum: nunti ( 150 persoane); mese organizate; bufete suedeze; coffee break; catering-preparate, echipamente si personal; receptii.

Resaturant "Salon Desaley"

Restaurantul cu o capacitate de 60 de locuri, impodobit cu flori proaspete lumanari si este impartit in 2 saloane:

salonul mic - Jagerstube -: 20 de locuri, pentru fumatori

salonul mare - Salon Desaley -: 40 de locuri, pentru nefumatori. In restaurant se servesc specialitati internationale, specialitatea casei fiind specialitatile fondue.

Restaurantul este deservit de personal calificat, tanar si amabil. Acest loc este ideal pentru organizarea de mese festive. Aerul conditionat nu lipseste nici din restaurant, de fapt tot complexul fiind dotat cu aceasta facilitate. Mancarurile sunt pregatite in momentul comenzii.

Restaurant "Curtea-Bavareza"

Functionand pe circuit inchis, restaurantul este locul ideal pentru discutii de afaceri, dar si pentru toti cei care vor sa savureze o masa gustoasa intr-o atmosfera eleganta si linistita. Bunatatile culinare sunt preparate pe loc, oferind oaspetilor mancaruri rafinate si specialitati din bucataria europeana.

Restaurant "Europa"

Restaurantul cu o capacitate de 160 de locuri, dotat cu aer conditionat va invita sa gustati din preparatele traditional romanesti precum si din preparatele bucatariei internationale.

Restaurant "Triumf"

Restaurantul Triumf, isi asteapta oaspetii zilnic intre orele 9:30-22:00, sa incerce delicatese cu specific ardelenesc si international, intr-un mediu select, intim si placut, alaturi de o echipa de profesionisti.

Restaurant "Voiajor"

In cadrul modernului complex Voiajor, situat la intrarea in municipiul Targu-Mures dinspre Cluj-Napoca, pe langa serviciile de turism si de cazare oferite prin agentia si hotelul Voiajor, clientii pot savura delicatese culinare traditionale si internationale preparate si servite de personalul restaurantului Voiajor, intr-o ambianta relaxanta si placuta oferite de formatia instrumental-vocala, precum si de dotarea arhitecturala a restaurantului.

Restaurantul este clasificat la 3 stele si dispune de 350 de locuri, amenajate in sala mare sau in separeuri. Se pot organiza evenimente festive, nunti, botezuri iar in salile de conferinta si protocol special amenajate, intalniri de afaceri, seminarii, conferinte. Bucataria restaurantului beneficiaza de serviciile celui mai renumit bucatar din zona.

Restaurant "La Cupola"

Conceput in aceeasi linie, restaurantul, cu o capacitate maxima de 100 de locuri, raspunde preferintelor clientilor printr-o gama variata de specialitati gastronomice, insotite de bauturi ce completeaza rafinamentul sortimentelor de mancare.

Alte restaurante din municipiul Targu-Mures: Comoara Piratilor, Blue Pearl, Diamant, Eden, Qualitas, Boema, Casa Agronomului, Complex Parc, Da Tang, Favorit, Bistro, Kebab, Panoramic, Pestisorul de Aur, Pet Chicken, Predeal, Sólyom, Triumf, Venezia.

Pizzerii: Pizzeria Picolo Mondo, Pizza Mix, Pizza Jo, Pizza Giovanni, Pizza Country Pub.

Cofetarii: Atlantic, Sweet Ben Junior, Lido Express, Teatrului, Muscata, Dancing Shiva-Tea House, La Angela.

Fast-Food: Kebab, Chebab la Stelica, Tranzit, Rosala, Sole, La Teo, Gotti, Mamma Mia, Zebra, Villa dei Cesari, Mc'Donalds.

4. 2. Dotari de agrement si recreere

Gradina Zoologica

In partea estica a orasului, pe platoul Cornesti se afla Gradina Zoologica, la 488 m deasupra Marii Negre si la 197 m deasupra orasului. Padurea de stejar si carpen, numita 'Padurea Mare' ofera conditii ideale pentru animalele gradinii.

Punctul zoologic din Targu-Mures infiintat in anii '60 prezinta un loc de atractie pentru populatia locala si pentru turisti. La infiintare gradina avea o suprafata de 600-700 m2, care in 1965 s-a marit la 20 hectare. La deschiderea portilor au fost numai zece animale: 3 lupi, 2 ursi, 2 mistreti, 2 fazani si o caprioara. Acest numar a crescut mult pana in anul 2002 si astfel in prezent sunt in jur de 500 de animale apartinand la 120 de specii, atat de fauna locala, cat si exotica. In momentul actual gradina este impartita in cinci sectoare, fiecare sector avand ingrijitori specializati, in numar de 31, care asigura munca de zi de zi.

Anual, Zoo Targu-Mures este vizitata de un numar de 100.000 de vizitatori.

Complexul de agrement "Muresul"

Beneficiind de un cadru natural deosebit - un parc pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mures - Complexul de Agrement si Sport "Muresul' ofera multiple si variate posibilitati de recreere si divertisment.  Complexul de Agrement si Sport "Muresul', cunoscut in plan local si sub denumirea de "Week - End', a fost amenajat si utilizat inca de la finele secolului al XIX-lea, in jurul unui fost brat mort al raului Mures.

Complexul a pornit de la un bazin de canotaj, ajungand in prezent sa cuprinda alte patru bazine, de dimensiuni si adancimi diferite, destinate atat inotatorilor cat si celor care nu au deprins inca inotul.  "Casa de Oaspeti', din cadrul Complexului, apartinand Primariei municipiului Targu-Mures, dispune de un restaurant cu 70 de locuri, o sala de conferinte de 30 de locuri, o terasa de 100 de locuri, putand asigura si cazarea a 22 de persoane.

Complexul ofera posibilitatea inchirierii unor ambarcatiuni pentru bazinul de canotaj, cat si alte echipamente pentru desfasurarea unor activitati sportive. Sunt amenajate terenuri de mini -fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum si pentru alte activitati recreative. In sezonul estival, la Complexul "Week - End' isi petrec timpul liber, in medie 6.000 de persoane / zi. In cursul verii, au loc diverse spectacole in aer liber, discoteci, concursuri si reprezentatii sportive. Primaria municipiului Targu-Mures este interesata sa implice si sa cointereseze investitorii in promovarea unor servicii moderne si la standarde inalte, in interesul orasului, dar si al celor care investesc. In acest sens, li se ofera celor interesati posibilitatea amenajarii unui parc de distractii, cat si concesionarea unor terenuri in cadrul complexului, pentru implementarea unor proiecte specifice sportului, agrementului si divertismentului.

Piscina "ing. Mircea Birau"

Bazinul acoperit - Piscina "ing. Mircea Birau" a fost dat in folosinta in luna august 1984, functionand in cadrul fostului T.C.M. pana in anul 2003, cand a trecut in subordinea Primariei Targu - Mures. Dupa preluarea bazinului acoperit, Primaria Municipiului Targu - Mures a demarat prima etapa a lucrarilor de modernizare. In anul 2003, au fost inlocuite geamurile si usile vechi aflate intr-o stare deplorabila cu geamuri si usi termopan. In 2004, in etapa a doua, au continuat investitiile pentru modernizarea bazinului acoperit, fiind executate reparatii capitale la instalatiile de tratare si recirculare apei in bazine, centrala termica si centrala de ventilatie.

In prezent, Bazinul acoperit - Piscina "ing. Mircea Birau" ofera publicului doua bazine de apa, - unul pentru inot, cu dimensiunile de 25 X 10 m adancimea apei fiind de 1,85 m, iar cealalta pentru neinotatori, cu dimensiunile de 6 X 10 m si o adancime a apei de 1,30 m - sala de fitness, sauna si solar. In anul 2005, vor continua lucrarile de investitii, etapa a treia de amenajare ambient, iluminat, schimbat gresie, faianta, reamanajat vestiar si zona dusurilor la bazinul acoperit pentru a oferi locuitorilor Targu-Muresului posibilitati de recreere si odihna intr-un cadru modern, de nivel european.

Servicii:

- piscina:

Bazinul acoperit asteapta publicul cu doua bazine, cel mare avand o lungime de 25 metri si o latime de 10 metri, iar bazinul mic, pentru copii, cu lungimea de 10 metri si latimea de 6 metri. Adancimea bazinului mare este de 1,85 metri, a bazinului mic de 1,30 metri. Bazinul de inot este deschis publicului in zilele de Marti - Duminica (inclusiv): 06-21.30. Ziua de luni este rezervata desfasurarii activitatilor specifice de intretinere, dezinfectare, curatenie. Bazinul acoperit - Piscina "ing. Mircea Birau" - situat pe str. Liviu Rebreanu nr. 29/A este singura unitate publica de acest gen din Targu-Mures care ofera o gama larga de servicii iubitorilor de inot, amatori sau profesionisti, de toate varstele din oras si nu numai, cum ar fi : inot pentru mentinere si sanatate.

1. bazinul mic pentru copii, pentru persoanele care nu stiu sa inoate, pentru varstnici si pentru cei cu probleme de sanatate ;

2. cursuri de initiere in bazinul mic ;

3. inot incepatori si de performanta sub indrumarea Clubului Sportiv Scolar in bazinul mare ;

4. utilizarea serviciilor: solar, sauna uscata, infrasauna, cabina de abur,  jacuzzi.

- fitness:

In sala numita "Fitness" de langa bazinul mic, in toamna anului 2007, in vederea diversificarii serviciilor oferite de piscine, precum si pentru a face fata solicitarilor din ce in ce mai mari pentru astfel de servicii s-au amenajat: cabina aburi si sauna uscata.

- sauna:

In cadrul bazinului acoperit functioneaza si doua saune uscate. Sauna uscata sau finlandeza are cel putin 1000 de ani de istorie in spate, fiind o incapere din lemn de brad cu o temperatura de 80-110°C. Efectuata corect si, mai ales, in sedinte de o durata corespunzatoare, sauna poate deveni o adevarata placere atat pentru trup, cat si pentru suflet. Aerul cald creste temperatura corpului, avand drept efect dilatarea porilor si scaderea presiunii arteriale, baia sau dusul rece avand un efect contrar, cu efect benefic asupra circulatiei sangelui, crescand imunitatea organismului si contribuind la mentinerea conditiei bune a trupului.

- cabina aburi:   

Cabina de aburi avand umiditatea aerului ridicata este benefica pentru fortificarea organismului. Temperatura de 60°C si umiditatea de 60-70% a cabinei de aburi ridica temperatura organismului, iar datorita umiditatii ridicate, organismul nu transpira, lipsa transpiratiei blocheaza racirea organismului, cauzand un blocaj termic. Circulatia sangelui se intensifica, porii se purifica. Organismul fiind foarte solicitat, este recomandat doar pentru persoanele sanatoase, fara afectiuni, nici pentru ei nefiind indicat un interval de peste 10 - 15 minute. Dupa baia de aburi si dus, este recomandata o baie relaxanta de aproximativ 20 de minute in bazinul mare, fara depunerea vreunui efort fizic. Baia de aburi fortifica sistemul imunitar, stabilizeaza circulatia sangelui. Aburul elibereaza caile respiratorii, crescand activitatea plamanilor.

- infrasauna:   

Infrasauna emite raze infrarosii, care incalzesc obiectele fara a incalzi si aerul din jur. 90% din caldura produsa este absorbita de corp, si numai 10% va incalzi aerul din jur. Pielea se incalzeste usor si uniform, porii se dilata, razele patrund uniform prin piele. Este singura metoda prin care se obtine in mod natural efectul de febra, benefic pentru tot organismul. Razele infrarosii cresc - imbunatatesc circulatia singelui, fortifica sistemul imunitar. Are efecte curative asupra diferitelor boli de piele, accelereaza vindecarea mai multor rani.  Datorita efectului de transpiratie, accelereaza metabolismul organismului, inlatura toxinele, dand un sprijin real rinichilor. Reduce durerile, sunt cunoscute demult efectele benefice ale caldurii impotriva durerilor musculare. Infrumuseteaza: face pielea mai pura, mai tanara, mai catifelata, elimina celulita. Folosirea regulata poate duce si la scadere de greutate, 30- 40 de minute insemnand arderea  a 900Kcal.

- solar:

Bazinul acoperit are in dotare un aparat de bronzat, ce are ca efect o bronzare regulata, uniforma si, tinand cont si de efectele benefice (radiatie UVB si UVA) ale acestuia, favorizeaza producerea calciului si vitaminei D de catre organism, creste capacitatea de rezistenta si de efort a organismului, elimina efectele stresului. Sa nu uitam ca bronzatul are efecte favorabile si asupra bunei dispozitii; de asemenea, ofera o piele frumoasa, sanatoasa si ingrijita, precum si o buna stare de spirit.

- jacuzzi:

Jacuzzi sau sistemele cu hidromasaj utilizeaza jeturi de apa sau de aer, simple sau combinate, orientate spre punctele importante ale corpului , obtinandu-se astfel efectul hidroterapeutic dorit. Baile fierbinti si masajul jeturilor de apa si aer au o multitudine  de efecte benefice: stimularea circulatiei sangelui fara a supune corpul la eforturi suplimentare; eliminarea toxinelor; relaxarea muschilor; inducerea unei stari de confort.

Programul de functionare a bazinului:

- piscina:

Marti - Duminica

- inotatori CSS, cursuri de initiere, public si copii :  

06ºº - 07³º

08ºº - 09³º

10ºº - 11³º

12ºº - 13³º

- program adulti (copii insotiti doar de parinti) :  

14ºº - 15³º

16ºº - 17³º

18ºº - 19³º

20ºº - 21³º

- sauna uscata, cabina aburi, infrasauna, jacuzzi:

Marti - Duminica

08ºº - 09³º

10ºº - 11³º

16°° - 17³°

18ºº - 19³º

20ºº - 21³º

Baruri, discoteci, cluburi

Baruri: Bar Studio, 6 Fix, New York Casino Bar, Cage 88, St. Patrick, Cafe Tutun, Select.

Discoteci: After Dark, Avi Cola, Black Lord, Godfather's Club, Show Club Jo, Aquatic Club, Cage 88, Club Apolo, Downtown.

Cluburi: Club Onyx, Regal Club, Club Casanova, Club Exit, Club Europa.   

CAPITOLUL V

TURISMUL DIN MUNICIPIUL TARGU-MURES

Dupa cum se vede si din capitolul III al prezentei lucrari municipiul Targu-Mures dispune de o oferta destul de bogata in ceea ce priveste activitatile specifice turismului. Alaturi de activitati de recreere, populatia orasului sau turistii au la dispozitie o serie de obiective care pot fi vizitate pentru a cunoaste istoria locurilor si a populatiei care traieste in acesta zona.

Cea mai des practicata forma de turism este cea culturala, datorita multitudinii obiectivelor turistice dornice a fi descoperite atat de catre localnici cat mai ales de turisti, vizitatorii acestui minunat oras: Cetatea medievala, nenumaratele cladiri vechi de sute de ani, bisericile si catedralele unele construite recent altele tot vechi de sute de ani, precum biserica din cetate, cladirile unitatilor importante de invatamant. Aceasta este urmata de turismul de recreere datorita existentei unei gradine zoologice a doua din tara, ca intindere si varietate a speciilor. Are in ingrijire peste 500 de animale, acestea facand parte din 120 de specii. O alta componenta a dotarii de agrement al orasului este complexul de agrement Weekend. In interiorul complexului exista mai multe bazine pentru inot si unul pentru plimbari cu barca, acesta din urma comunicand direct cu raul Mures. Tot aici sunt amplasate si o serie de terenuri sportive care permit practicarea unor sporturi precum tenis, fotbal, volei. Zonele din imprejurimile municipiului ofera turistilor ocazia practicarii unor alte forme de turism precum turism montan cu drumetii si escaladari, turism de aventura in Deda, cursul superior al raului Mures precum si in muntii Bucinului; turism balnear in statiunea Sovata.

Acest oras are mii de turisti anual, numarul lor crescand de la un an la altul. Tot ca si la celelalte burguri transilvanene si Targu-Mures-ul este vizitat cel mai frecvent prin circuite, dar tot asa de frecvent ajung aici turisti, oameni de afaceri, si prin turismul de afaceri sau turismul de weekend, acesta mai ales pe timp de vara.

In paginile care urmeaza, prezentam date statistice despre circulatia turistica din Targu-Mures, circulatia de pe aeroportul din oras, numarul sosirilor si innoptarilor din oras si judet pe anul 2007, primele sase luni, din care ne mai putem da seama care este cea mai utilizata unitate de cazare. Aceste date le-am obtinut la Targu-Mures de la Centrul de informare turistica a orasului.

Figura numarul 40 arata miscarea de pe aeroportul din Targu-Mures. Este important faptul ca numarul pasagerilor a crescut mult din ianurie pana in iulie, deoarece dupa cum se poate vedea totalul pasagerilor era de 6332 in ianuarie, iar in iulie a crescut la 18365. Se poate vedea si faptul ca mai mare a fost numarul debarcarilor decat cel al imbarcarilor,adica a sosirilor decat a plecarilor.

Fig. 40 Numarul pasagerilor pe primele sase luni din anul 2007

In urmatorul grafic voi incerca sa arat tendintele numarului de pasageri.

Fig. 41 Grafic cu tendintele numarului de pasageri

In figura 42 se arata numarul sosirilor si innoptarilor la punctele de cazare din judetul

Mures. Se poate observa ca punctul de cazare cel mai frecvent utilizat este, evident, hotelul, la care numarul de innoptari a crescut simtitor in trimestrul II, 112397, fata de trimestrul I, 68564. Iar punctele de cazare cele mai rar utilizate sunt cabanele turistice, care in trimestrul I pe timp de iarna au avut un numar de innoptari de 214 nopti, iar in trimestrul II de 210, iar in cazul campingurilor este exact invers deoarece aceste puncte de cazare pe timp de iarna nu au fost deloc utilizate au avut 0 innoptari, iar pe timp de primavara in trimestrul II a fost utilizat intr-un numar destul de bun 1646.

Fig. 42 Sosiri si innoptari la punctele de cazare - 2007 judetul Mures

Figura numarul 43 arata numarul de sosiri si innoptari in Targu-Mures. Si aici punctul de cazare cel mai des utilizat ramane hotelul mai insemnat in trimestrul II, perioada de primavara. Campingurile nici aici nu au fost asa de des utilizate, pe timp de iarna iarasi deloc, 0 sosiri si innoptari.

Fig. 43 Sosiri si innoptari la punctele de cazare - 2007 municipiul Targu-Mures

In graficele urmatoroare voi incerca sa prezint tendintele sosirilor si innoptarilor la punctele de cazare din Targu-Mures.

Fig. 44 Grafic cu tendintele innoptarilor la punctele de cazare din municipiul Targu-Mures

Fig. 45 Grafic cu tendintele sosirilor in punctele de cazare din municipiul Targu-Mures

In figura 46 putem gasi date comparative sosiri si innoptari la punctele de cazare din 2007 pe primele sase luni intre tara, judetul Mures si municipiul Targu-Mures.

Fig. 46 Comparatie sosiri si innoptari la punctele de cazare - 2007 tara, judetul Mures, municipiul Targu-Mures

In figura 47 sunt aratate indicele de utilizare neta a locurilor de cazare din tara, judetul Mures si municipiul Targu-Mures in primele sase luni ale anului 2007. Rezultatele sunt foarte interesante si importante totodata pentru Targu-Mures, deoarece in toate cele sase luni municipiul are cele mai ridicate procente de utilizare a locurilor de cazare.

Fig. 47 Indicele de utilizare neta a locurilor de cazare - 2007, primele sase luni

In urmatorul grafic voi incerca sa prezint tendintele acestor valori pe tara, judetul Mures si Targu-Mures.

Fig. 48 Grafic cu indicele de utilizare neta a locurilor de cazare

CAPITOLUL VI.

ANALIZA S.W.O.T.

CONCLUZII

Cred ca am dovedit faptul ca municipiul Targu-Mures este o splendida atractie turistica si extrem de bogata in potential natural si antropic. Ani intregi si-a dovedit puterea in domeniile culturii, artei si stiintei si cred ca o va face foarte multi ani de acum incolo.

In mare ce mi-am propus sa fac in aceasta lucrare am reusit sa fac. Informatia din materialul bibliografic de la biblioteca facultatii si de la BCU a fost confruntata pe teren prin investigatii. Deci am avut a doua onoare sa vizitez acest minunat oras si si acuma am avut ce vedea, deoarece cum am precizat in Introducerea lucrarii mele acest oras isi fascineaza vizitatorii de fiecare data. Inca odata spun si sustin ca nu regret o secunda ca mi-am ales aceasta tema, chiar sunt bucuroasa ca am avut onoarea ca am putut sa scriu despre un oras atat de mare" din punct de vedere istoric, artistic, cultural, stiintific si chiar si de recreere.

Acest oras chiar ca merita sa fie vizitat si explorat, iar amabilitatea si prietenia localnicilor ii fac pe turisti sa revina ori de cate ori pot si au timp, si chiar o fac!

Ca si incheiere as dori sa fac o scurta recapitulare a celor mai importante lucruri, informatii despre municipiul Targu-Mures.

Pomenit pentru prima data intr-un document din anul 1316, acest oras, pe la poarta caruia trece Muresul - unul dintre cele mai mari rauri romanesti - a cunoscut in istoria sa de toate: asedii, devastari si epidemii, dar si ocrotirea regala, prietenia unor domnitori din Moldova si Tara Romaneasca, prosperitatea mestesugurilor ori lumina stiintei si a culturii. Calatorul ajuns la Targu-Mures va fi interesat totdeauna de valoarea cladirilor si zidirilor din ambitioasa urbe: Cetatea, ridicata la sfarsitul secolului al XV-lea, cu frumoase bastioane ale breslelor (croitori, tabacari, dogari), biserica reformata, construita la mijlocul secolului al XV-lea, biserica romano-catolica din secolul al XVIII-lea, edificiul in stil baroc, monument de arhitectura al finalului de secol XVIII, denumit Casa Teleki. O exceptionala biblioteca, continand atlase, tiparituri extrem de pretioase a fost fondata aici, in 1804, de contele Samuel Teleki, cancelar al Transilvaniei. Targu-Mures este un oras studentesc, cu un prestigios palmares al facultatilor si profesorilor ce au pregatit si continua sa instruiasca generatii de medici, farmacisti, biologi, dar si actori. Colectiile deosebit de interesante ale Sectiei de istorie moderna si contemporana a Muzeului judetean sunt adapostite intr-o frumoasa cladire monument de arhitectura, conceputa in stil baroc de catre arhitectii Jean Luis D'or si P. Schmidt, intre anii 1759-1762. Tot in centrul orasului, in fata Catedralei Ortodoxe, poate fi admirata statuia ecvestra inchinata lui Avram Inacu, luptator in Revolutia de la 1848, care a fost, in anii tineretii sale, avocat la Targu-Mures. Orasul are Gradina Zoologica cu ursi polari si papagali din toate colturile lumii. Vara, platoul Cornesti si lunca raului Mures sunt atragatoare locuri pentru week-end.

BIBLIOGRAFIE

1. Chibelean, A., Chiorean, I. (1972), Judetul Mures, Ghid Turistic, Comitetul pentru cultura si educatie socialista al judetului Mures, Targu-Mures.

2. Chiorean, I., Dusa, Tr., Ploesteanu, Gr. (1968), Cetatea Targu-Muresului, Comitetul municipal pentru cultura si arta, Targu-Mures.

3. Chitu, C. (1975), Relieful si solurile Romaniei, Edit. Scrisul Romanesc, Craiova.

4. Cianga, N. (2006), Geografia turismului in Romania, Edit. Presa Universitara, Cluj-Napoca.

5. Cocean, P. (2005), Geografia turismului, Edit. Presa Universitara, Cluj-Napoca.

6. Cucu, V., Marias, St. (1974), Romania. Ghid atlas al monumentelor istorice, Edit. Stiintifica, Bucuresti.

7. Dusa, Tr. (1970), Palatul culturii din Targu-Mures, Edit. Meridiane, Bucuresti.

8. Hossu, O. (1976), Targu-Mures, Editia a II-a, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

9. Ielenczi, M. (2003), Romania. Enciclopedie turistica, Edit. Corint, Bucuresti.

10. Mihailescu, V. (1966), Dealurile si campiile Romaniei, Edit. Stiintifica, Bucuresti.

11. Morariu, P., Posea, Gr., Mac, I. (1990), Regionarea Depresiunii Transilvania, St. si cercet. GGG, Geografie, XVII, 2, Bucuresti.

12. Ploesteanu, Gr., Dusa, Tr. (1969), O pagina de istorie. Biserica de lemn din Targu-Mures, Comitetul municipal pentru cultura si arta, Targu-Mures.

13. Pogaceanu, C., Moldovan, V. (1987), Targu-Mures, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

14. Pop, S. T. (2007), Comorile Transilvaniei. Targu-Mures, Edit. Romghid, Bucuresti.

15. Popa, Tr. (2005), Monografia orasului Targu-Mures, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

16. Poptamas, D., Mészáros, I., coordonator Pojan, R. (1979), Biblioteca judeteana Mures, Comitetul judetean pentru cultura si educatie socialista, Targu-Mures.

17. Raicu, Anda; Ogrinji, M. (2004), Romania: orase, burguri, targuri, Edit. Ad. Libri, Bucuresti.

18. Resmerita, I. si colab. (1968), Vegetatia, ecologia si potentialul productiv pe versantii din Podisul Transilvaniei, Comitetul judetean pentru cultura si educatie socialista, Targu-Mures.

19. Snak, O. (1976), Economia si organizarea turistica, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

20. Suciu, C. (1967-1968), Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania, vol. I., Edit. Academiei Romaniei, Bucuresti.

21. Suciu, C. (1968), Dictionar istoric al localitatilor din Transilvania, vol. II. O-Z, Edit. Academiei, Bucuresti.

22. Somrin, I., Mac, I. (1973), Judetul Mures, Edit. Sport-Turism, Bucuresti.

23. Vlasceanu, Gh., Ianos, I. (1998), Orasele Romaniei-Mica enciclopedie, Casa Edit. Odeon, Bucuresti.

24. * * * (1978), Judetul Mures in contextul istoriei patriei, Analele de istorie, anul XXIV, nr. 4.

25. * * * (1987), Geografia Romaniei, III. Carpatii Romanesti si Depresiunea Transilvaniei, Institutul de Geografie, Edit. Academiei Romane, Bucuresti.

26. * * * (2007), Ghidul turistic al Municipiului Targu-Mures, Editat de Consiliul Local si Primaria Targu-Mures, Targu-Mures.

Centrul de informare turistica Targu-Mures

www.tirgumures.ro

www.cjmures.ro