Hotel Marriot Bucuresti

Introducere

Una dintre cele mai importante abilitati ale specialistului de marketing este aptitudinea sa de a crea, mentine, proteja si imbunatati marcile. In industria ospitalitatii, fiecare companie are cateva optiuni in ceea ce priveste prezentarea marcilor sale. Companii ale caror marci sunt bine pozitionate in lumea reala (ex. Marriott) construiesc in continuu marca reproducand-o online. Fiecare afacere puternica din industria ospitalitatii este prezenta pe Internet deoarece intrarea pe piata prin intermediul acestei cai este ieftina si usor de facut.

In perioada actuala, caracterizata de o concurenta acerba in lumea afacerilor, majoritatea consumatorilor apreciaza ca marca reprezinta un factor cheie de diferentiere a produsului/serviciului unei intreprinderi, influentand astfel decizia lor de cumparare. De aceea, specialistii de marketing joaca un rol major in ceea ce priveste crearea, mentinerea, protectia si imbunatatirea marcilor.

In conceptia Asociatiei Americane de Marketing, marca este definita drept un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen sau o combinatie a acestora, care permite atat identificarea bunurilor si/sau serviciilor unui ofertant/grup de ofertanti, cat si diferentierea de cele ale concurentilor. Completand aceasta definitie, Ph. Kotler, un adevarat guru in marketing, considera ca o marca este un simbol complex care semnifica atribute, avantaje, valori, cultura, personalitate si tipul de consumatori. Intreprinderile manifesta o preocupare din ce in ce mai mare fata de crearea unei marci puternice, unei marci de succes. O marca de succes se individualizeaza, printre altele, prin simplitate, distinctie, deplina compatibilitate cu produsul/serviciul etc. In esenta, o marca puternica:

este diferita de alte marci;

stabileste o relatie emotionala cu potentialul cumparator;

confera siguranta consumatorului;

garanteaza calitatea bunurilor si/sau serviciilor.

O marca de succes a unei intreprinderi transmite consumatorilor un mesaj din care nu poate lipsi conceptul de calitate deoarece se pozitioneaza ca un furnizor de valoare adaugata. Consumatorii fideli unei marci de succes regasesc mereu acelasi nivel calitativ inalt al produselor/serviciilor achizitionate sub respectivul nume de marca. O marca de succes permite intreprinderii sa obtina un avantaj competitiv pe o piata in care concurenta este din ce in ce mai dura.

In industria ospitalitatii, marca joaca un rol esential in atragerea si fidelizarea clientelei, fiind cea mai vizibila fateta a unei companii hoteliere. Marca unui hotel nu inseamna doar steagul hotelului, uniforma portarului de la intrare sau comportamentul chelnerilor, ci si programele de fidelizare a clientilor sau rezervarea on-line de camere.

Brandingul (= atribuirea unui nume de marca) a devenit un factor de crestere a competitivitatii intreprinderilor din industria ospitalitatii. Unul din obiectivele strategice ale oricarei companii hoteliere trebuie sa urmareasca cresterea valorii marcii sale prin imbunatatirea imaginii marcii si prin cresterea standardelor de calitate a serviciilor prestate.

Compania Marriott constituie un bun exemplu in ceea ce priveste relatia dintre branding si calitatea serviciilor furnizate.Unul dintre principiile companiei este acela de a oferi cele mai bune servicii clientilor sai. In scopul penetrarii unor noi segmente de piata, compania Marriott a adoptat strategia marcilor multiple (de exemplu, Marriott Hotels&Resorts, JW Marriott Hotels&Resorts, Renaissance Hotels&Resorts, Courtyard, Residence Inn etc.). Pornind de la faptul ca Marriott semnifica traditie, calitate si valoare, compania detine hoteluri destinate unor anumite segmente de clienti, creand nume si imagini de marca specifice fiecaruia. Site-ul propriu promoveaza marcile Marriott si prezinta clientilor initiativele de succes ale companiei. Orice client fidel poate fi premiat, adunand fie puncte care sa-i permita cazari gratuite in hotelurile Marriott, fie mile de zbor care sa-i permita calatorii aeriene gratuite cu

anumite companii aeriene. Astfel, compania Marriott a reusit sa transfere cu succes brandingul in mediul digital (online). Marca adauga valoare produsului/serviciului si il diferentiaza de concurenta. In industria ospitalitatii, brandingul este fundamental in obtinerea avantajului competitiv. Numeroase companii de prestigiu, precum Marriott au implementat cu succes strategii de branding on-line.

In lucrarea de fata am studiat hotelul JW Marriot din Bucuresti. Lucrarea a fost structurata pe patru capitole. Am inceput studiul prin prezentarea hotelului, cum a luat fiinta si care este oferta actuala. In capitolul al doilea am continuat cu analiza indicatorilor economico-financiari ai companiei, urmand sa analizez tehnicile de promovare proprii in cel de al treilea capitol. Ultimul capitol are scopul de a evidentia intentiile companiei de extindere, previziunile privind criza economica actuala si modul de depasire a acesteia.

Capitolul 1. Prezentare hotel

Scurta prezentare a hotelului

Scurt istoric

Marriott International, Inc este un operator de la nivel mondial si francizor de o serie de valori de lux, hoteluri si alte facilitati de cazare. Fondatorul corporatiei a fost John Willard Marriott (17 septembrie 1900 - 13 august 1985).

Bill Marriott este actualul presedinte si director executiv al celei mai mari companii din domeniul administrarii de hoteluri din lume. Marriott este in acelasi timp membru al Bisericii Mormone. Marriott lucreaza in cadrul acestei industrii din anul 1956, cand a preluat afacerea familiei in domeniul hotelurilor. Segmentul hotelurilor era totusi doar o mica parte din compania de servicii in domeniul alimentatiei a familiei, ce se dezvolta foarte rapid. Industria hoteliera s-a schimbat foarte mult din momentul in care Marriott si-a inceput activitatea, cu 53 de ani in urma.

Cel mai mare complex hotelier din Romania, Grand Hotel Marriott in constructia caruia s-au investit 180 milioane dolari, majoritatea din imprumuturi externe, a fost deschis oficial la sfarsitul lunii octombrie 2000, dar cea ce poate impresiona inca de la inceput este ca o investitie privata este facuta cu garantia statului roman fara ca acesta sa castige ceva.

Din nefericire, la fel ca in cazul World Trade Center- Sofitel, pentru care Ministerul Finantelor a acordat o garantie guvernamentala fara ca statul roman sa fie beneficiar al respectivei afaceri, dar pentru care plateste milioane de dolari anual, si compexul Marriott are o garantie data din 1992 si prelungita apoi in fiecare an pana in 1998 cand a demarat constructia. Garantia este data pentru imprumuturile luate de societatea Grand SRL care a facut afacerea Marriott, iar cei implicati in afacere recunosc ca daca nu ar fi existat garantia, investitia nu s-ar fi facut pentru ca nici un investitor nu-si asuma riscul..
Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL, proprietarii complexului, are drept actionari grupul austriac Bau Holding (51%), ONT Carpati (30%), Overseas Alliance (15%) si Grand Hotels Interests Ltd din Marea Britanie (4%). Omul de afaceri Fathi Taher este cel care controleaza afacerea.

Grupul hotelier Marriott nu este investitor in aceasta afacere ci asigura doar managementul pe o perioada de 30 ani din momentul inceperii constructiei hotelului.

Astfel, statul roman care nu se regaseste printre actionarii respectivei afaceri a acceptat sa garanteze un imprumut in valoare de 116 milioane dolari pe care actionarii de la Grand l-au primit de la un sindicat bancar. Doua banci austriece si sase banci germane conduse de Erste Bank Austria au acceptat sa elibereze sumele din imprumutul de 116 mil.$ cu scadenta la zece ani, doar daca Guvernul garanteaza creditul. Garantia guvernamentala din partea statului roman a fost ceruta din cauza instabilitatii politice care exista la vremea respectiva. Restul de finantare pana la 180 milioane de dolari a fost asigurata de Ilbau Holding care a venit cu 36 milioane dolari si ONT Carpati. Aportul companiei romanesti este de fapt in natura pentru ca ONT a evaluat structura pe baza careia este construit complexul hotelier la 28 milioane dolari. Capitalul social al Grand SRL este de 10 milioane dolari din care sapte milioane in cash, suma varsata de actionarii straini si trei milioane contravaloarea terenului aflat in proprietatea ONT Carpati. ONT Carpati este beneficiarul roman al intregii afaceri, dar este un beneficiar privat. Mai ales ca, pe langa cele 30% din pachetul de actiuni, compania de turism va castiga inca 28 milioane dolari pentru ca valoarea structurii cladirii este considerata un imprumut.

Complexul hotelier este realizat pe o cladire care face parte din ansamblul Casa Poporului. O parte din cladire a apartinut Ministerului Apararii Nationale care a fost preluata in 1991 de ONT Carpati.
ONT a avut ca actionari FPS care a cedat pachetul de 70% din actiuni catre SIF Transilvania intr-un proces de compensare. SIF Transilvania a vandut in primavara anului 2000, pachetul majoritar - 72,88% catre o companie din Cipru New Marathon Tours Ltd. intr-o oferta publica pentru 2,6 milioane dolari. Compania din Cipru are drept actionari firme cipriote si persoane fizice, actionarul majoritar fiind Amtho Holdings Ltd.

Statutul societatii

Grand Hotel Marriott Bucuresti, localizat intr-o zona centrala se gaseste in apropierea marilor centre de afaceri si guvernamentale, si langa faimosul Palat al Parlamentului. Amplasat in centrul Bucurestiului, JW Marriott Grand Hotel confera un aer sofisticat unui oras est european in ascensiune. Acest ' oras in oras ' este perfect pentru oamenii de afaceri si turisti. Alegerea de 5 stele facuta de regalitatea europeana, presedinti de state si demnitari externi se bazeaza pe servicii impecabile, lux, grandoare arhitecturala si ospitalitate.

Figura 1. Hotel JW Marriott Bucuresti

Sursa: www.marriott.com

Activitatea derulata de societatea noastra se afla pe un trend ascendent. Ponderea cea mai mare din cifra de afaceri este detinuta de activitatea hoteliera. Restul veniturilor sunt obtinute din exploatarea spatiilor comerciale si de birouri existente in cadrul complexului The Grand.

In primavara anului 2004, hotelul Marriott din Bucuresti a fost avansat la un brand superior al lantului hotelier - JW Marriott - situat intre standardul de cinci stele si cel de lux. Hotelul din Bucuresti a fost primul din Europa inclus la aceasta categorie a lantului Marriott. Criteriile care au stat la baza acestei decizii au fost arhitectura interioara si calitatea serviciilor.

La inceputul anului 2006, hotelul a fost evaluat la suma de 150 milioane EUR de catre un evaluator independent. Evaluarea a fost solicitata de actionarii companiei care detin hotelul la cererea bancilor creditoare. Evaluarea a luat in calcul cladirea, care cuprinde 402 camere, precum si terenul aferent.

Dintre cele 32 de unitati operate de grupul Marriott in Europa Continentala, hotelul JW Marriott din Bucuresti se afla printre primi cinci contributori la afacerile grupului.

Descrierea hotelului si a serviciilor

Grand Hotel Marriott Bucuresti ofera cele mai spatioase si confortabile camere din oras pentru lucru si relaxare. Grand Hotel Marriott Bucuresti pune la dispozitie mai multe tipuri de apartamente, inclusiv doua apartamente prezidentiale.

Complexul The Grand reuneste, pe langa spatiile destinate activitatii hoteliere, o galerie comerciala cu o suprafata de 4.500 de metri patrati, la care se adauga circa 10.000 de metri patrati de birouri si un cazino.

Grand Hotel Marriott este cel mai mare complex hotelier din Romania, cu o suprafata de peste 80.000 metri patrati, distribuite pe 13 nivele (doua subterane si 13 de suprafata).

Hotelul de cinci stele Marriott are 402 camere, restaurante, sali de receptie si facilitati complete pentru organizarea de conferinte. Grand Offices reprezinta in opinia proprietarilor spatiul cel mai eficient organizat, din Romania, destinat exclusiv birourilor. Pe o suprafata de 4.500 metri patrati exista supermarketuri, restaurante, baruri, cafenele, magazine de confectii, agentie de turism, banca, curierat si o mini-gradinita pentru copii.

Camerele sunt spatioase si luxoase, cu o familiaritate confortabila. Marriott Bucuresti este asezat pe 8 nivele, are 379 camere si 23 de apartamente, un total de 402 de spatii de cazare, fiind cel mai mare hotel din oras.

Facilitati camere : birou de lucru cu lampa, 2 linii telefonice, telefon cu speaker, mesagerie vocala, TV cu telecomanda, cablu/satelit TV, filme in-room, distribuire ziare (L-V), frigider, minibar, aer conditionat, fier de calcat si masa, uscator de par.

Figura 2. Camere la Marriott

Sursa: www.marriott.com

Servicii si facilitati : restaurant, room service 24h, coffee shop, cocktail lounge, cafea in lobby, serviciu de lustruit pantofi, serviciu de ingrijire copii, salon frizerie si coafor, servicii concierge, magazin de cadouri/ziare, centru de afaceri, servicii de secretariat, seif la receptie, inchirieri masini.
Are in dotare 6 resturante si baruri cu meniuri variate si personal foarte prietenos, 12 sali de conferinta cu galerie, casino, sala fitness, servicii de majordom, internet, locuri de parcat securizate, piscina acoperita, spalatorie, sauna, solar, permis pentru animale.

Restaurantele JW Marriott invita la savurarea unor experiente culinare unice, in mijlocul unor decoruri ce variaza de la un restaurant la altul: eleganta si rafinament la Cupola,  dinamism si sport la Champions, arome si decoruri vieneze la Vienna Cafe sau ambianta relaxanta a unui bar international deschis non-stop la Pavilion Lounge.

Cupola. Restaurantul impresioneaza de la inceput, prin insisi locatia sa: sub un dom de sticla, de unde si numele de Cupola. Un loc care atrage printr-un stil propriu, caracterizat de eleganta si bun gust.
La micul dejun se serveste un bufet bogat si variat, care poate satisface toate gusturile. Pentru pranz meniul se concentreaza pe bufete atractive si bogate, urmand linii moderne de prezentare. La cina echipa surprinde cu prezentari moderne si clasice, subliniate de preparate speciale si o selectie de vinuri rafinate. Rezultatul este o combinatie perfecta intre felurile de mancare modern-clasice, atmosfera calda si prietenoasa si servirea impecabila.

Champions - The American Sports Bar and Restaurant. Fie ca este vorba de o seara alaturi de prieteni, o petrecere, un meci de fotbal sau de tenis difuzat pe 27 de ecrane, ultima cursa de Formula 1, happy hours in fiecare zi, biliard si darts cu prietenii, apetisate feluri de mancare tex-mex solutia la Marriott se numeste Champions. Cu siguranta tentatia unor burgeri asortati, a aripioarelor picante cu sos Buffalo, a inelelor de ceapa prajita sau a unei portii de Fajitas isi atrage clientii. O colectie impresionanta de obiecte apartinand ale unor glorii din sportul romanesc si international poate fi admirata in restaurant. In cazul in care se doreste un pic mai mult decat amintirea unei seri distractive: se poate alege intre sepci de baseball, tricouri polo si multe alte suveniruri.

Champions este locul in care fiecare zi aduce un alt eveniment sportiv, o oferta irezistibila sau pur si simplu o noua seara alaturi de prieteni intr-o atmosfera memorabila.

Cucina. In italiana cuvantul 'cucina' inseamna 'bucatarie'. Un loc ce emana o caldura aparte, cu o atmosfera prietenoasa si relaxanta, in mijlocul decorurilor care amintesc de acele zone rurale ale frumoasei Italii. Cat despre mancare se pot servii preparate autentice si aromele mancarurilor traditionale. Una din surprizele restaurantului este reprezentata de acorduri de canzzonete interpretate de ospatarii primitori ai Cucinei. 

Figura3. Restaurant Cucina

Sursa: www.marriott.com

Pavilion Lounge - The International Bar. Locul ideal pentru o intrunire de afaceri, o intalnire cu prietenii sau un aperitiv inainte de cina intr-unul din restaurantele hotelului. Se poate alege petrecerea serii intr-un mod placut, savurand cocktailurile noastre insotite de selectia de canape-uri si sandwich-uri pregatita de bucatarul sef.

Figura 4. Pavilion Lounge

Sursa: www.marriott.com

Vienna Café - The Austrian Coffee House. Acesta este locul in care orice vrea sa se afle daca doreste sa se relaxeze dupa o zi incarcata: savoarea cafelei vieneze, deserturi, muzica si ambient! Este pus la dispozitia clientilor un tentant bufet unde se gaseste tort Sacher, tort Linzer, tarte cu fructe si deserturi, precum si prajituri cu mai putine calorii.

Figura 5. Vienna Cafe

Sursa: www.marriott.com

The Garden. Locul unde orice turist si nu numai cauta sa se adapoteasca in cea mai fierbinte perioada a anului. Terasa este deschisa din mai pana in octombrie.

In cazul in care se doreste organizarea unei intalniri strategice, un seminar, un training sau un eveniment de mare amploare, cu 2 000 de invitati serviciile remarcabile ale JW Marriott Bucharest Grand Hotel se ridica la asteptarile clientilor.

Salile de conferinta ofera spatii generoase: peste 2 000 de metri patrati, impartiti intre doua sali de bal, foyer si 10 sali de conferinta independente, dintre care 7 cu lumina naturala. Astfel la JW Marriott echipa este pregatita sa creeze orice fel de aranjament, in functie de preferintele clientului, completat de echipamentul de inalta tehnologie disponibil. De asemenea, serviciul Business Center este deschis non-stop si poate tine conectat clientul la ritmul afacerii.

Evenimentele pot fi organizate, cu tot ce implica acest proces, in locatii traditionale sau istorice, la alegerea clientilor. Serviciile acopera o paleta larga, de la decorarea salii, a meselor, retete originale si bufete spectaculoase, pana la muzica si servicii adiacente. Evenimentele cu tematica, precum Petrecerea Medievala sau Ziua Recoltei pot fi organizate pe malul lacului, in gradini, dar si intr-un frumos palat romanesc. In cazul conferintelor complexe, la care este nevoie de cazare si de alte servicii hoteliere, JW Marriott Bucharest Grand Hotel poate gazdui grupuri de pana la 300 de persoane. De asemenea hotelul poate sprijini cu inchirierea unui spatiu suplimentar la Palatul Parlamentului, cea mai mare cladire din Europa, situata vis-à-vis de hotel.

Structura personalului

Fara sa paraseasca un minut incinta hotelului, cei care lucreaza in hotel parcurg zilnic kilometri intregi pe parcursul unei zile de lucru care are de regula cel putin 10 ore. Un hotel de o asemenea amploare nu are simpli angajati, ci asociati.

Hotelul este pastrat imaculat de 50 de cameriste, care trebuie sa se asigure ca reusesc sa indeplineasca toate cele 39 de puncte de pe lista 'de facut' pentru o singura camera in doar 30 de minute.
Orice investitor care se respecta stie ca elementul caruia trebuie sa ii acorde cea mai multa atentie atunci cand construieste un hotel este lobby-ul. Aici se ia pulsul, aici se da tonul atmosferei care domneste in hotel, aici te simti binevenit sau nu. Dincolo de biroul de receptie si de zambetul pe care ti-l ofera, dupa inca un rand de usi, sunt insa oamenii cu adevarat importanti. Cei care rezolva orice problema. Doi operatori si un valet se preocupa de toate doleantele musafirilor. At Your Service este un serviciu concentrat, care vrea sa rezolve toate problemele si cererile clientilor cu un singur telefon. Se preiau telefoanele clientilor cu cereri de la laundry la bilete de avion, rezervari restaurante, absolut orice.

Desi apelurile care se preiau pot sa ajunga, pe zi, si pana la 600, cei doi operatori si valetul trebuie sa fie relaxati. Cel mai pe fuga este acesta din urma, singurul care are contact direct cu clientul si dreptul de a iesi din hotel in timpul programului de lucru. Fie ca trebuie cumparate bilete de avion, de trimis bani prin Western Union sau de ridicat bilete la Ateneu valetul este responsabil. De asemenea acesti oameni mai pot oferi asistenta personala pentru redactarea documentelor, tehnoredactare, traducere, pot asigura ghizi pentru musafiri, prin intermediul unei agentii specializate care asigura tururi de oras sau unde e cazul. Daca un client are nevoie, i se pot impacheta hainele sau aranja documentele, i se pot duce unde trebuie si, cu aprobarea speciala a managerului, poate fi insotit daca trebuie neaparat sa ajunga undeva.

Executive chef supravegheaza patru bucatarii separate la etajul unu, cantina de la mezanin si zona de macelarie, departamentul de aprovizionare si zona de vegetale care se afla la subsol. In calitate de executive chef trebuie sa fie, intr-un fel sau altul, in acelasi timp in toate aceste locuri.
La acestea se adauga responsabilitatile administrative, sunt standarde de calitate care trebuie respectate, si, mai ales, meniuri de elaborat.

In bucatarie 9 oameni se ocupa de partea dulce a meniului, incep sa faca primele prajituri la ora 7 dimineata si nu se mai opresc pana la 1 noaptea. Sunt peste 70 de sortimente de prajituri si asta pentru ca sunt foarte multe restaurante, fiecare cu meniul sau, la care se mai adauga si evenimentele organizate pe partea de banqueting. Cele mai mari cantitati de prajituri care ies de aici sunt tiramisu si chocolate mousse.

Directorul Food & Beverage are in subordine toate restaurantele, bucatariile si tot ce inseamna catering si banqueting. Are in total in subordine 191 de oameni, dintre care 3 sefi de departament, manageri, superviseri, chelneri, bucatari, coordonatori de evenimente. Este responsabil de toate cele 6 restaurante ale hotelului care totalizeaza 870 de locuri si de toate cele 12 sali de banchet, cu o capacitate totala de 3.000 de oameni.

In fiecare an, luna ianuarie este cea mai aglomerata, fiind rezervata stabilirii planului de marketing pentru anul in curs in restaurantele hotelului. Nu exista luna fara o promotie in vreunul dintre restaurante.

Directorul marketing & vanzari are ca responsabilitati de la rezervarea unei sali de bal pentru un eveniment pana la oferirea informatiilor musafirilor rataciti ai hotelului. Cele mai importante activitati reprezinta pregatirea conferintelor. In cazul in care un client este refuzat din cauza lipsei de spatiu, cei de la marketing se straduiesc sa-i asigure clientului locatii alternative, la care adauga catering-ul J.W. Marriott. Dartamentul marketing sprijina clientul in organizarea evenimentelor indiferent daca acestea au loc la hotel sau la Palatul Parlamentului sau la Palatul Mogosoaia. La o statistica realizata anul trecut de departamentul de marketing, fiecare sala de conferinta dintre cele 12 de care dispune hotelul a reiesit ca fiind vanduta o data si jumatate pe zi pentru intregul an.

Kurt Strohmeyer, CEO-ul J.W. Marriott Romania, isi ia si el foarte in serios rolul de 'gazda primitoare', cum se autointituleaza. La ora 9 este in fiecare zi o sedinta de dimineata cu reprezentantii fiecarui department. Intalnirea dureaza maximum 20 de minute si de obicei se discuta diverse puncte referitoare la ziua anterioara, cele de pe ordinea zilei in curs, dar si eventualele probleme cu care se confrunta vreun departament.
Potrivit studiului PayWell-Salary and Benefits 2008 realizat de compania de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC), salariul mediu brut din industria hoteliera este de aproximativ 360 de euro, putin peste salariul mediu brut consemnat de Institutul National de Statistica.

In prezent, 70 din cei 450 de angajati ai Marriott reprezinta personalul din bucatarie, in vreme ce 60 lucreaza in zona de front-office. Pe piata hoteliera de cinci stele din Bucuresti, Marriott concureaza cu InterContinental, Howard Johnson, Hilton, Crowne Plaza, Casa Capsa, Carol Parc si Radisson SAS.

Pe langa deficitul de personal foarte ridicat, fluctuatia de personal este al doilea motiv care da dureri de cap hotelierilor. Industria hoteliera este unul dintre primele trei sectoare din economie din punctul de vedere al deficitului de personal. In Marriott, fluctuatia anuala de personal este undeva in jurul a 30%.
La sfarsitul lui 2007, aproximativ 400 de persoane lucrau in cadrul hotelului de cinci stele, urmand ca acelasi numar sa fie pastrat si in 2008. Chiar daca fluctuatia de personal ajunge la o treime din numarul total de angajati anual, perioadele mai dificile difera de la luna la luna. Personalul cel mai expus fluctuatiei este cel din receptia hotelului si cel care interactioneaza direct cu clientii.

Procesul de recrutare a devenit din ce in ce mai complex. Mai exact, daca in trecut erau evaluati doi-trei oameni pentru o acoperi o anumita pozitie, in prezent se evalueaza cel putin cinci persoane pana se gaseste candidatul potrivit.

In momentul de fata, hotelul de cinci stele din capitala ar mai avea nevoie de 30-40 de persoane pentru a nu mai avea pozitii descoperite. Posturile vacante se afla in zona de bucatarie, in curatenie, pe partea administrativa, dar si in receptie. Aceasta nevoie de 30-40 de persoane este o constanta din cauza fluctuatiei ridicate. Data fiind nevoia ridicata si constanta de personal din industria hoteliera, Marriott adopta, in zona de entry level si a pozitiilor specializate, cum ar fi departamentul de marketing si zona de payroll - salarizare si adminsitrare de personal, o politica de recrutare orientata spre alte industrii, nu spre competitie. In middle sau top management nu este nevoie de personal din exterior. In aceste pozitii, strategia se axeaza pe promovarea oamenilor din interior.

In decursul unui an, managerii Jw Marriott Bucharest Grand Hotel participa la 1-2 traininguri care se desfasoara in cadrul retelei Marriott International. Pentru trainingurile interne, care se desfasoara in cadrul hotelului din capitala, compania are propriul departament de training. Exista un trainer intern care face doar acest lucru, dar si o echipa de manageri care, pe langa jobul zilnic, desfasoara si activitati de training. Departamentul de resurse umane al Marriott are sase persoane, care se ocupa de recrutare, training, salarizare si administrare de personal.

Se vorbeste foarte mult despre puterea brandurilor, ca fiind cheia succesului in afaceri. Iar brand-ul fortei de munca, al resurselor umane, presupune faptul ca viitorii si actualii angajati (« asociati » in conceptia Marriott) inteleg ce inseamna sa lucrezi la Marriott, care sunt valorile, beneficiile, bucuria si mandria de a lucra aici. Lucrul acesta este foarte puternic, la fel de puternic ca brandul in sine, si ca va ramane un factor determinant pentru succesul viitor. Daca ne referim la industria ospitalitatii, succesul inseamna o experienta memorabila care este lasata clientului (fie el intern sau extern) - pe aceasta experienta memorabila se cladeste dorinta de a reveni cu incredere in acelasi loc. In plus, dintotdeauna s-a cladit pe ceea ce se considera a fi atuuri:

- apartenenta la o echipa si la un nume de succes

- faptul ca este o industrie "curata", care se bazeaza permanent pe interactiunea cu oamenii

- deschiderea catre oameni diversi si experiente diverse

- faptul ca se valorizeaza trasaturi innascute, si nu specializari

Figura 6. Organigrama JW Marriott

Oficialii JW Marriott sunt constienti ca satifactia asociatilor reprezinta piatra de temelie a companiei. Ca manageri si lideri mai stiu ca daca inteleg ce isi doresc angajatii, pot actiona asigurandu-se ca aceste lucruri sunt promovate si sustinute. Provocarile nu lipsesc, succesul fiind mai degraba un parcurs, nu o destinatie. Cultura ocupa un loc primordial in succesul unei companii. Consider ca acesta este avantajul cel mai mare, pe care trebui inteles si apreciat. In Marriott este atat de usor de explicat acest lucru, deoarece cultura Marriott este foarte vizibila si tangibila. Intr-un final, totul se rezuma la a se ridica la inaltimea mostenirii lasate de J.W.Marriott, fondatorul companiei: "Daca avem grija de asociatii nostrii, ei vor avea grija de oaspeti, iar afacerea va merge de la sine".

Totul se leaga de "propunerea de valori" pe care o face orice brand, acele lucruri pe care asociatii, fie ei viitori sau actuali, le apreciaza:

respectul fata de angajati este una dintre valorile fundamentale ale companiei, o reflectare directa a filosofiei lui JW Marriott, amintita mai sus;

calitatea managerilor - oamenii in general apreciaza foarte mult valoarea managerului/ supervizorului direct. Nu este vorba de managementul resurselor umane ca un aspect critic, ci de faptul ca oamenii apreciaza foarte mult managerii de success, buni organizatori, orientati spre rezultate, dar care sunt in acelasi timp sensibili la nevoile angajatilor;

un simt dezvoltat al oportunitatilor existente - pe plan international, de exemplu, aproximativ jumatate din managerii JW Marriott vin din pozitii non-manageriale. Acest lucru este foarte important, deoarece dezvaluie intreaga poveste a culturii, care este o poveste despre oportunitati. Este foarte important sa se creeze aceste oportunitati, pentru ca persoanele care se angajeaza si care lucreaza la Marriott se asteapta sa aiba aceste oportunitati de promovare si de dezvoltare profesionala.

un mediu social de munca foarte solid - personal, la Marriott, exista un mediu de lucru foarte placut, determinat nu numai de principiile companiei ci si de avantajul ca zilnic oamenii interactioneaza cu oaspetii sau cu colegii. In comparatie cu alte industrii, in special in zilele noastre, cand angajatii stau in birouri stramte in fata calculatorului, te gandesti cat de bine trebuie sa te simti cand zilnic mergi la serviciu si interactionezi cu oameni, chiar daca ei sunt seful tau, oaspetii sau colegii tai.

Cele mai importante trasaturi care caracterizeaza angajatul Marriott sunt: spiritul de a servi, zambetul, ospitalitatea sincera, orientarea catre client, dorinta de a fi de ajutor. Unul dintre cei mai importanti factori este atitudinea 'pro-servicii', talentul innascut care poate fi apoi dezvoltat in programe interne de pregatire. Intotdeauna in recrutare se cauta atitudine, mai putin cunostinte: obisnuintele se pot crea, obiceiurile rele se pot sterge, cunostintele se pot transmite, atitudinea este insa cea care da nota definitorie a performantei.

Oportunitatile interne de dezvoltare a carierei se bazeaza pe politica sanselor egale: toate cererile de transfer/ promovare sunt analizate din perspectiva calificarilor, intrucat compania doreste ca cei mai buni angajati sa fie cei care sunt promovati. Ori de cate ori este posibil, se prefera promovarile din interior. Fundamentul este politica de training, extrem de articulata si adaptata nevoilor diferite care apar la momente diferite in evolutia carierei lor.

Fiecare nou angajat incepe activitatea in hotel cu trei zile de training, timp in care se familiarizeaza cu ce inseamna domeniul ospitalitatii, istoria si valorile companiei, deprinderile de baza ale interactiunii cu clientul (fie el intern sau extern), hotelul si structura sa. Abia apoi ajunge in departamentul sau, unde este inscris intr-un program de training on-the-job, structurat pe nivele. Pentru a trece de la un nivel la altul, este nevoie de studiu individual, consultare cu seful direct si apoi, in final, se trece un test on-line. O data parcurse toate nivelurile, se obtine certificarea pentru postul respectiv, certificare recunoscuta in intreaga retea - de fapt, chiar acesta este scopul urmarit: transferabilitatea cunostintelor. Dincolo de sistemul local de invatamant, de cultura locala intr-un anumit domeniu sau de talentul individual, aceste certificari asigura un numitor comun in ceea ce priveste deprinderile pentru un anumit post/departament.
In paralel cu acest sistem de certificare, angajatii sunt invitati periodic, in functie de timpul petrecut in companie, la o serie de cursuri care sunt distribuite in timp astfel incat sa asigure un raport optim intre experientele parcurse deja in activitate si nevoile lor de invatare.

O data cu promovarea, vine si un alt pachet de traininguri care se adreseaza nevoilor de dezvoltare a unor abilitati fundamentale pentru manageri si supervizori. Inainte de promovare, cei care promoveaza din interior ca manageri trebuie sa parcurga un program de dezvoltare ce imbina studiul individual, consultarile cu "specialisti" din toate departamentele, intalniri cu seful direct si testari ale cunostintelor. Abia dupa parcurgerea acestui program promovarea lor devine efectiva. Celor care sunt pentru prima oara manageri in companie, fie ei din interiorul sau din afara acesteia, li se pune la dispozitie o serie de materiale, in marea lor majoritate on-line, si li se acorda un anumit timp pentru a se familiariza cu conceptele si stilul de management.

Acestor programe rulate local li se adauga o serie de cursuri organizate regional, cuprinse intr-un calendar comun, anuntat din vreme, cursuri al caror obiectiv secundar este intotdeauna schimbul de practici intre managerii aflati pe acelasi nivel ierarhic, din hoteluri din intreaga regiune.

Prezentarea ofertei si a pietei de activitate

Marriott Bucuresti, hotelul construit de Strabag, este singurul hotel Marriott din Europa continentala clasificat la standardul de lux JW Marriott.

Particula JW desemneaza hotelurile Marriott din segmentul de lux, segment in care sunt clasificate 39 de hoteluri in intreaga lume, dintre care 16 sunt in Statele Unite, iar 23 in toata lumea (in Europa sunt doua hoteluri JW Marriott, unul in insula italiana Capri si doar unul pe teritoriul Europei continentale, la Bucuresti).

La brandul JW sunt ridicate in rang hotelurile care fac imbunatatirile necesare si pe care le viziteaza personal Bill Marriott, presedinte si CEO al Marriott International. In intreaga lume sunt 521 de hoteluri Marriott, dintre care 343 in Statele Unite.

Lantul hotelier Marriott este unul dintre cele mai mari si mai cunoscute lanturi din industria hoteliera. De la o afacere de familie, compania a ajuns sa detina peste 2.800 de hoteluri in 70 de tari. Compania ofera o gama larga de servicii, prin intermediul a 16 marci. Printre serviciile si facilitatile oferite de Marriott se numara: serviciul de lustruit pantofi, serviciu de ingrijire copii, centru de afaceri, servicii de secretariat, seif, room-service 24h din 24h si altele. Lantul Marriott este prezent in Romania prin intermediul hotelului de cinci stele JW Marriott din Bucuresti. Cea mai ieftina camera costa in jur de 600 de lei/noapte, insa tariful poate ajunge chiar si la 6.500 de lei pe noapte, in cazul unui apartament prezidential.

Pe piata locala, JW Marriott domina topul celor mai profitabile hoteluri.

Principala parte a afacerilor JW Marriott este reprezentata de operatiunile ce tin de activitatea de baza a hotelului, inchirierea camerelor, in proportie de 60%, iar restul de 40% provine din segmentul de Food&Beverage.
Sunt serviti aproximativ 1.750 de oaspeti pe zi (54.000 pe luna) in restaurantele, barurile, cafenelele hotelului, precum si in cadrul evenimentelor si a banchetelor. Majoritatea sunt oameni de afaceri din Bucurest.

In medie, aproximativ 80% dintre clientii hotelului pe segmentul de food&beverages sunt romani, iar restul de 20% sunt straini.

E foarte important camerele sa fie ocupate, iar ratele de ocupare si veniturile pe care camerele le genereaza sunt conforme cu piata. JW Marriott din Bucuresti este, de altfel, unul dintre cele mai mari hoteluri din Europa ale grupului american. Unitatea dispune de 402 camere si apartamente, sase restaurante si cafenele, 12 sali de conferinte si evenimente, un business center si un cazinou. De asemenea, hotelul gazduieste in incinta sa una dintre cele mai luxoase galerii comerciale din Bucuresti, care atrage zilnic sute de cumparatori apartinand clasei cu venituri mari si foarte mari. Standardul magazinelor din galerie este intr-o continua crestere, aici s-a deschis primul magazin Rolex din Romania si primul magazin Luis Vuitton. Galeria comerciala are o contributie importanta la veniturile hotelului. Pot spune ca unii dintre clienti vin aici doar ca sa bea o cafea sau sa manance si sa faca cumparaturi.
Hotelul se afla in competitie cu toate hotelurile noi care intra pe piata, fiindca hotelurile care vin apartin unui lant si fiecare are clientii lui fideli. Piata hoteliera bucuresteana se dezvolta intr-un ritm suficient de rapid pentru a absorbi noile investitii.

Grupul hotelier Rezidor a deschis in septembrie 2008 hotelul Radisson SAS din Bucuresti, cel mai mare hotel de cinci stele de pe piata locala care aduce un plus de 424 de camere.

Radisson SAS a fost dezvoltat pe locul fostului Hotel Bucuresti si a absorbit o investitie totala de 70 milioane de euro, conform declaratiei lui Torbjörn Bodin, director general Radisson SAS, Bucuresti.

Fiind cea mai mare unitate hoteliera din reteaua Radisson din Europa de Est, Radisson SAS Bucuresti dispune de 424 de camere, dintre care 301 camere standard, 74 camere executive, 10 camere pentru persoane cu dizabilitiati si 39 de apartamente. Pe langa aceasta, unitatea dispune si de patru restaurante si trei baruri, dar si un centru de conferinte de 1.500 metri patrati care poate gazdui pana la 500 de persoane. Radisson SAS Bucuresti ofera si un centru de sanatate Bali Spa de 2.600 metri patrati, o piscina exterioara incalzita de 22 de metri lungime, cel mai mare jacuzzi exterior din Europa de Est cat si de o pista pentru jogging. In holul hotelului se afla magazine destinate iubitorilor de lux cat si cel mai mare casino din Romania, Platinum Casino. Radisson SAS Bucuresti numara 400 de angajati, dintre care doar 8 provin din afara tarii.

Pana la deschiderea Radisson SAS, liderul pietei hoteliere de cinci stele din Romania era JW Marriott, care dispune de 400 de camere. JW Marriott Bucharest Grand Hotel a fost inaugurat in anul 2000 si a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro si un profit de 18 milioane de euro.

Capitolul 2. Analiza activitatilor si a principalilor indici economico financiari

Debutul financiar la JW Marriott Bucuresti

Grand Hotel Marriott din Bucuresti a inregistrat in 2002 o cifra de afaceri de circa 23 milioane de dolari, si un numar de 110.000 de vizitatori, ceea ce inseamna o crestere cu 15% a cifrei de afaceri si cu 10% a numarului de vizitatori fata de 2001.

2003

Cifra de afaceri a Grand Hotel Marriott din Bucuresti a stagnat pe primul semestru 2003. Piata hoteliera din Bucuresti a cunoscut in 2003 o perioada de stagnare a veniturilor sau chiar de scadere usoara. Ritmul de crestere al anului 2002 a fost atat de mare pentru ca 2001 a fost primul an de functionare al hotelului si, asa cum se intampla cu orice afacere in primul an, veniturile au fost atunci mai mici, iar capacitatea de utilizare a fost partiala. Oricum, in 2003 industria de turism din toate tarile a fost puternic afectata de razboiul din Irak si de epidemia de pneumonie atipica, care au redus drastic veniturile hotelierilor, ale companiilor aeriene si ale agentiilor de turism. Datele furnizate de hotel arata ca gradul de ocupare in prima jumatate a anului a fost de 63,9%, aproape neschimbat fata de 2002 (64%). Hotelul a gazduit pe primele sase luni ale anului in jur de 76.500 de vizitatori. Pretul unei camere la hotel Marriott (in 2003) incepea de la 185 de euro pe noapte, pentru o camera obisnuita si putea ajunge la 800 de euro pe noapte in apartamentul prezidential.

In al treilea trimestru al anului 2003 profitul grupului hotelier Marriott a scazut pe seama reducerii numarului de turisti veniti in interes de afaceri, si a cresterii atentiei la banii dati din portofel pe o camera de hotel.

Situatiile financiare in perioada 2004-2007

Figura 7. Principalele posturi bilantiere in perioada 2004-2007

Sursa: www.mfinante.ro

In anul 2006, hotelul bucurestean, clasificat la cinci stele a raportat o cifra de afaceri de 38,5 mil. euro si un profit de 16 mil. euro.

Pe piata locala, JW Marriott domina topul celor mai profitabile hoteluri, potrivit informatiilor financiare oferite de Societatea Companiilor Hoteliere Grand, care administreaza hotelul. Unitatea a incheiat anul 2006 cu o marja de profit de 41%, mentinandu-se pe primul loc in topul hotelurilor din Romania in ceea ce priveste cifra de afaceri.

Principala parte a afacerilor JW Marriott este reprezentata de operatiunile ce tin de activitatea de baza a hotelului, inchirierea camerelor, in proportie de 60%, iar restul de 40% provine din segmentul de Food&Beverage. Sunt serviti aproximativ 1.750 de oaspeti pe zi (54.000 pe luna) in restaurantele, barurile, cafenelele hotelului, precum si in cadrul evenimentelor si a banchetelor. Majoritatea sunt oameni de afaceri din Bucuresti. In medie, aproximativ 80% dintre clientii hotelului pe segmentul de food&beverages sunt romani, iar restul de 20% sunt straini.
In 2007 s-a crescut standardul magazinelor din galerie, prin aparatia primului magazin Rolex din Romania si a primului magazin Luis Vuitton. Galeria comerciala are o contributie importanta la veniturile hotelului. Unii dintre clienti vin aici doar ca sa bea o cafea sau sa manance si sa faca cumparaturi.

In ceea ce priveste gradul de ocupare al camerelor, 2006 a adus o scadere de circa 3% a clientilor, scadere care a fost compensata de cresterea cu 6% a tarifelor practicate.

Nu exista tarife standard la nivel de lant hotelier, ci doar repere pe care clientii hotelului trebuie sa le poata identifica - la calitate similara, tarife similare. In rest, totul depinde de piata. Practic exista trei componente esentiale in stabilirea tarifului unui hotel, fie el parte a unui lant international sau nu: piata pe care opereaza (respectiv climatul economic, locatia si functionalitatile hotelului, dar si concurenta existenta), sezonul si clientul.

Tariful se stabileste in functie de piata. In primul rand se ia in calcul tarifele hotelurilor direct concurente, cat si tarifele unor hoteluri care pot concura pe diverse segmente de piata (de exemplu, grupuri), dar care nu fac concurenta directa (nu sunt in competitive set).

Preturile de la receptie - cunoscute si sub numele de sucker rate (pretul fraierului) -  ii vizeaza de obicei pe cei care nu si-au facut rezervarile din timp, pentru a prinde unul din planurile tarifare pe care le aplica hotelurile de lant.

Este o structura care are, in medie, 25 de tarife, incepand de la tarifele underdesk (in functie de gradul de ocupare), pana la tarife speciale pentru companii, pentru turism individual sau de grup sau structuri guvernamentale.  

Dincolo de analiza de piata, tarifele mai depind si de sezon. Sunt patru varfuri de ocupare, doua in primavara, doua in toamna, cand nu gasesti nici un loc intr-un hotel decent. De exemplu, pentru evenimete de mare anvergura, Bucurestiul este rezervat din punct de vedere hotelier. Rezervarile se fac si cu doi ani inainte, iar tarifele sunt cele de eveniment.

Recomandarea tarifelor nu vine exclusiv din zona companiilor de consultanta, mai practicandu-se si acum tarifarea dupa fler, mai ales in cazul hotelurilor din provincie sau al celor care nu fac parte dintr-un lant hotelier cu traditie. In Bucuresti, vorbim de o cota de 25-30% din tarifele hoteliere care sunt stabilite dupa fler, deoarece se sta bine la management profesionist: tarifele pleaca de la costurile de operare, de la proiectii bugetare, se face analiza de piata si se fac statistici din rezultatele anterioare. Aceasta permite ca tariful sa se poata plia pe ceea ce cere clientul, oricand ar face-o acesta. In luna februarie, trebuie stiut ce tarif minimal si maximal se poate cere in octombrie.  

Sunt insa si lanturi hoteliere importante, de obicei cele cu experienta, care isi construiesc tarifele in-house. Stabilirea pretului se face fara interventia vreunei firme de consultanta, aceasta decizie fiind lasata 100% in mana specialistilor grupului. Astfel, este responsabilitatea totala a directorului de hotel sa-si gaseasca punctul optim de eficienta in vanzarea hotelului. 

Nivelul preturilor este stabilit in functie de piata locala, de raportul cerere - oferta, de concurenta de pe piata, iar interventia grupului international se refera doar la o politica coerenta in preturi in raport cu segmentul vizat. 

Cu toate ca piata s-a asezat suficient de mult incat sa se poata vorbi de analiza sectoriala si management profesionist, lipsa concurentei face ca Bucurestiul sa ocupe un loc in topul celor mai scumpe orase europene din punctul de vedere al tarifelor hoteliere. Numarul mic de camere din capitala si preturile cu o idee mai mari decat cele de pe alte piete a facut ca anul trecut Bucurestiul sa aiba un tarif mediu net de 106 euro, cu 2,5-3 euro mai mare decat media europeana. Media crescuta a fost rezultatul tarifelor mai mari (luand in calcul unitati de masura de cativa euro) la hotelurile de patru si cinci stele.

Analiza ratelor de structura ale activelor

Analiza structurii activelor se analizeaza prin intermediul urmatorilor indicatori:

Rata activelor imobilizate (Ri), masoara gradul de investire a capitalului in cadrul intreprinderii.

Ri = (Active imobilizate /Active totale) x 100

Rata activelor curente (Rc), evidentiaza ponderea detinuta de activele curente in totalul activelor:

Rc = (Active curente /Active totale) x 100

Rata creantelor (Rcr), scoate in evidenta ponderea detinuta de creantele intreprinderii fata de terti in totalul activelor curente:

Rcr = (Creante/Active curente) x 100

- Rata investitiilor financiare pe termen scurt si a disponibilitatilor banesti (Rd), evidentiaza ponderea lichiditatilor in totalul activelor curente:

Rd = (Inv. fin. pe termen scurt + Disponibilitati banesti/Active curente) x 100

Pe baza informatiilor furnizate de bilantul contabil se pot calcula principalele rate de structura ale activelor pe cei patru ani luati in analiza, astfel:

Figura 8. Analiza ratelor de structura ale activelor

In ceea ce priveste structura activelor, in perioada analizata se constata o modificare a gradului de imobilizare a activelor in anul 2007. Astfel, ponderea activelor imobilizate in total active a scazut de la 90,80 % in anul 2006 la 31,09 % in anul 2007, incadrandu-se in nivelul maxim acceptat.

Din analiza structurii activelor circulante, se constata o crestere a creantelor de la 3,08% in anul 2006 la 95,44 % in anul 2007 si o diminuare a ponderii disponibilitatilor banesti de la 96,92% in anul 2006 la 4,56 % in anul 2007. Aceasta situatie are ca si consecinte diminuarea gradului de lichiditate.

Modelul Altman

Modelul Altman a fost elaborat in anul 1968 si reprezinta una din primele functii scor, fiind reprezentat de ecuatia:

Z = 3,3x₁ + 1,4x₂ + 1,2x₃ +1,0x₄ +0,6x₅, in care:

X₁ = Profit inainte de impozitare/Active totale;

X₂ = Profit reinvestit/Active totale;

X₃ = Active curente/Active totale;

X₄ = Cifra de afaceri/Active totale;

X₅ = Capitaluri proprii/Datorii totale

Scorul "Z" obtinut este interpretat astfel:

Z de faliment este iminenta;

1,8 < Z 3situatia financiara a intreprinderii este deficitara, cu performante vizibil diminuate, dar isi poate relansa activitatea adoptand o strategie corespunzatoare;

Z > 3 situatia financiara este buna si intreprinderea solvabila.

Utilizand modelul Altman, pe baza informatiilor furnizate de situatiile financiare ale intreprinderii, am determinat scorul "Z" pentru anul 2007, astfel:

Figura 9. Modelul Altman la JW Marriot Bucuresti ppentru 2007

Se constata ca "Z" inregistreaza o valoare peste 3, ele indicand o situatie financiara buna a societatii.

Pozitia in cadrul grupului si grupul Marriott

Dintre cele 32 de unitati operate de grupul Marriott in Europa Continentala, hotelul JW Marriott din Bucuresti se afla printre primii cinci contributori la afacerile grupului.

Contrar opiniei generale, cele mai profitabile hoteluri nu sunt cele din vestul Europei. Unitatile care au cel mai mare aport la afacerile grupului, excluzand piata americana, sunt cele din Rusia, urmate apoi de cele din Europa de Est.

Hotelul din Bucuresti este printre cele mai profitabile unitati ale lantului Marriott din Europa. Cifra de afaceri din 2008 o depaseste cu doi-trei la suta pe cea din 2007, care s-a situat la 40 milioane euro, iar marja de profit ajunge la 54%. Principalul obiectiv este zona de previziune financiara. Trebuie corectitudine s siguranta pe ceea ce se previzioneaza pentru sfarsitul anului. Este foarte important ca previziunile sa fie cat mai aproape de realitate. Departamentul financiar al hotelului realizeaza, de altfel, estimari lunare pe care le raporteaza in Statele Unite. Previzionarea lunara este foarte importanta. Aceste planuri de viitor ajung la Washington, impreuna cu situatiile si raportarile contabile, pentru ca lantul Marriott este cotat la bursa si, din acest motiv, trebuie sa se stie in permanenta care este situatia financiara a companiei. In fiecare luna, echipa de la JW Marriott Bucharest Grand Hotel - directorul general, directorul financiar, directorul de vanzari - realizeaza o prognoza pentru urmatoarele trei luni si stabileste, practic, strategia de vanzare pentru perioada respectiva.

Riscul inerent in Romania este cel al cursului de schimb. In ultima perioada volalitilitatea cursului de schimb a fost foarte mare. Marriott realizeaza bugetul in moneda locala, dar trebuie sa tina cont de acest risc, deoarece majoritatea furnizorilor au preturi cotate in euro. Prin urmare, deprecierea leului va avea un impact asupra aprovizionarilor, pentru ca presupun ca majoritatea furnizorilor vor creste preturile. Si, atunci, trebuie compensata aceasta majorare de preturi cu venituri suplimentare, astfel incat marja de profit sa ramana aceeasi. Ponderea cea mai mare din veniturile hotelului o detine activitatea de baza, respectiv vanzarea camerelor. Activitatea de baza aduce 70%, chiar 80% daca se include segmentul Food&Beverage, din totalul veniturilor hotelului. Restul serviciilor sunt conexe si veniturile obtinute din acestea sunt mai reduse.

Legislatia romineasca ar trebui sa fie mai explicita. Cateodata modificarile legislative sunt foarte rapide, dar fara claritate. Pentru a obtine lamuriri, se apeleaza la firmele de consultanta cu care colaboreaza, iar, cateodata, se trimit chiar scrisori Ministerului de Finante pentru a obtine clarificari suplimentare. Multe dintre modificarile majore se fac la sfarsitul anului, perioada in care se realizeaza bugetul anului urmator, cu inchiderea anului financiar, iar aceste schimbari au efect asupra sistemului de contabilitate, de receptie, de restaurante, ceea ce implica o munca suplimentara.

In ceea ce priveste actuala criza financiara internationala, operatorul hotelier Marriott International a anuntat o scadere a profitului net, aferent celui de-al doilea trimestru 2008, cu 24%, ca urmare a scaderii cererii, pe fondul crizei financiare. Aceasta criza a afectat, pentru ca, in parte, unii dintre clienti veneau din Statele Unite.

Imperiul Marriott isi are originile in 1927, cand John Williard si sotia sa Alice, au deschis un restaurant, Hot Shoppe, in Washington. Primii clienti ai restaurantului au fost cei care, pe data de 20 mai, au venit sa auda stirile despre zborul deasupra Atlanticului a lui Charles Lindbergh. Atat tatal, cat si fiul au condus cea mai admirata companie din industria hoteliera, care cuprinde circa 3.000 de hoteluri si 151.000 de angajati in aproape 70 de tari. Pe langa brandurile Marriott, Marriott International cuprinde hotelurile Ritz-Carlon, Bulgari, Renaissance, Courtyard si Residencee Inn. Aproape 80% din afacere e in SUA, dar compania vizeaza si China, India sau Europa.

Declinul economiei Statelor Unite este din ce in ce mai accentuat si, in ciuda opiniei unor analisti, este tot mai evident ca se intrunesc aproape toate conditiile pentru a se putea afirma ca cea mai mare economie a lumii este pe cale sa intre in recesiune.

Lantul hotelier international Marriott a obtinut o crestere globala de 3,4% a venitului pe camera in trimestrul 3 2008, in ciuda crizei economice si dificultatilor din America de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive internationale. Exceptand America de Nord, unde s-au inregistrat scaderi de 1%, venitul pe camera obtinut in al treilea trimestru (revenue per available room sau REVPAR) s-a majorat cu 13,4%, cu o crestere de doua cifre inregistrata iin America de Sud, Caraibe si Orientul Mijlociu. Pe fondul declinului economic, venitul pe camera a scazut modest in America de Nord. REVPAR-ul international favorabil si prezenta globala puternica au permis ca venitul de exploatare sa ramana stabil. In ultimele 12 luni, s-au deschis peste 200 de hoteluri, incluzand 30 din rebranding-ul unitatilor competitorilor.

70% din veniturile companiei revin unitatilor hoteliere din afara SUA, iar cota de piata continua sa creasca, in prezent compania avand 130.000 de camere in constructie la nivel mondial.

Marriott a dat in folosinta aproximativ 6.500 de camere in al treilea trimestru 2008, din care peste 2.300 au fost deschise in tari europene sau regiuni asiatice. Portofoliul companiei s-a largit in perioada amintita cu 42 hoteluri, incluzand un hotel Marriott si un Renaissance in Beijing, insa unele proiecte aflate in derulare ar putea fi amanate pe fondul crizei financiare americane.

Cifra de afaceri a grupului Marriott a urcat cu doar 1% in al treilea trimestru al anului 2008, spre 3 miliarde de dolari, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar incasarile din taxele de franciza au crescut cu 2%, pana la 251 milioane de dolari.

Per ansamblu, marja de profit pe camera a scazut cu 50 de puncte procentuale in perioada analizata, inregistrandu-se o crestere de 80% la proprietatile din afara Americii de Nord, fata de perioada similara a anului trecut, contrabalansata de o scadere accentuata a profitului obtinut pe camera in SUA si Canada.

In ultimul trimestru al anului 2008, Marriott se asteapta la un declin cu pana la 3% a indicelui REVPAR la nivel global si cu pana la 5% in hotelurile detinute in tarile americane. In ceea ce priveste incasarile din drepturile de franciza, acestea ar putea scadea cu pana la 5%, pana la 450 de milioane de dolari.
Marriott International este unul din cele mai importante lanturi hoteliere mondiale, cu 3.000 de unitati hoteliere localizate numai in SUA si o prezenta globala in 67 de tari si teritorii. Brandurile sub care opereaza grupul sunt Marriott, JW Marriott (prezent si in Romania), Renaissance, Courtyard, Residence Inn sau Ritz-Carlton.

Grupul hotelier american Marriott International a inregistrat un profit al ultimului trimestru 2007 in scadere cu 20% fata de perioada similara a lui 2006. Profitul net inregistrat in ultimul trimestru al lui 2007 s-a ridicat la 176 de milioane de dolari fata de 220 de milioane in anul 2006.

Un alt exemplu in acest sens il reprezinta raportul trimestrial al celui de al treilea mare lant hotelier din lume, Marriott International Inc. care a intregistrat in primul trimestru 2008 o scadere a profitului de 24% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Acest fapt se reflecta si in cotatiile actiunilor lantului hotelier, care au ajuns la 17 centi/actiune, fata de 51 centi/actiune cat era in 2007.

Figura10. Evolutia la zi a cursului actiunilor Marriott International Inc.

Sursa: http//finance.zahoo.com

Figura11. Evolutia cursului actiunii Marriott International Inc. in ultimii doi ani

Sursa: http//finance.zahoo.com

Declinul economiei Statelor Unite este din ce in ce mai accentuat si, in ciuda opiniei unor analisti, este tot mai evident ca se intrunesc aproape toate conditiile pentru a se putea afirma ca cea mai mare economie a lumii este pe cale sa intre in recesiune.

Lantul hotelier international Marriott a obtinut o crestere globala de 3,4% a venitului pe camera in trimestrul 3 2008, in ciuda crizei economice si dificultatilor din America de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive internationale. Exceptand America de Nord, unde s-au inregistrat scaderi de 1%, venitul pe camera obtinut in al treilea trimestru (revenue per available room sau REVPAR) s-a majorat cu 13,4%, cu o crestere de doua cifre inregistrata iin America de Sud, Caraibe si Orientul Mijlociu. Pe fondul declinului economic, venitul pe camera a scazut modest in America de Nord. REVPAR-ul international favorabil si prezenta globala puternica au permis ca venitul de exploatare sa ramana stabil. In ultimele 12 luni, s-au deschis peste 200 de hoteluri, incluzand 30 din rebranding-ul unitatilor competitorilor.

70% din veniturile companiei revin unitatilor hoteliere din afara SUA, iar cota de piata continua sa creasca, in prezent compania avand 130.000 de camere in constructie la nivel mondial.

Marriott a dat in folosinta aproximativ 6.500 de camere in al treilea trimestru 2008, din care peste 2.300 au fost deschise in tari europene sau regiuni asiatice. Portofoliul companiei s-a largit in perioada amintita cu 42 hoteluri, incluzand un hotel Marriott si un Renaissance in Beijing, insa unele proiecte aflate in derulare ar putea fi amanate pe fondul crizei financiare americane.

Cifra de afaceri a grupului Marriott a urcat cu doar 1% in al treilea trimestru al anului 2008, spre 3 miliarde de dolari, fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar incasarile din taxele de franciza au crescut cu 2%, pana la 251 milioane de dolari.

Per ansamblu, marja de profit pe camera a scazut cu 50 de puncte procentuale in perioada analizata, inregistrandu-se o crestere de 80% la proprietatile din afara Americii de Nord, fata de perioada similara a anului trecut, contrabalansata de o scadere accentuata a profitului obtinut pe camera in SUA si Canada.

In ultimul trimestru al anului 2008, Marriott se asteapta la un declin cu pana la 3% a indicelui REVPAR la nivel global si cu pana la 5% in hotelurile detinute in tarile americane. In ceea ce priveste incasarile din drepturile de franciza, acestea ar putea scadea cu pana la 5%, pana la 450 de milioane de dolari.
Marriott International este unul din cele mai importante lanturi hoteliere mondiale, cu 3.000 de unitati hoteliere localizate numai in SUA si o prezenta globala in 67 de tari si teritorii. Brandurile sub care opereaza grupul sunt Marriott, JW Marriott (prezent si in Romania), Renaissance, Courtyard, Residence Inn sau Ritz-Carlton.

Grupul hotelier american Marriott International a inregistrat un profit al ultimului trimestru 2007 in scadere cu 20% fata de perioada similara a lui 2006. Profitul net inregistrat in ultimul trimestru al lui 2007 s-a ridicat la 176 de milioane de dolari fata de 220 de milioane in anul 2006.

Un alt exemplu in acest sens il reprezinta raportul trimestrial al celui de al treilea mare lant hotelier din lume, Marriott International Inc. care a intregistrat in primul trimestru 2008 o scadere a profitului de 24% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

Acest fapt se reflecta si in cotatiile actiunilor lantului hotelier, care au ajuns la 42 centi/actiune, fata de 51 centi/actiune cat era in 2007.

Capiolul 3. Metode si tehnici de promovare

Promotii

Odata cu venirea primaverii cu totii ne aducem aminte brusc de kilogramele in plus de care vrem sa scapam pentru a avea o silueta cat mai supla. De aceea JW Marriott a creat programul Fit for You care permite o alimentatie sanatoasa . la restaurant. Fit for You, felurile de mancare pentru un nou stil de viata, este un program Marriott conceput ca un prim pas in schimbarea preferintelor culinare ale oaspetilor. Meniurile Fit for You sunt impartite in trei categorii:

• Meniuri cu un continut scazut de grasimi ('Low Fat'): orice fel din meniu trebuie sa contina 3 gr. grasimi sau mai putin la 100 gr. de mancare, dar nu mai mult de 30% calorii obtinute din grasimi.
• Meniuri cu un continut scazut de colesterol ('Low Cholesterol'): colesterolul trebuie sa fie de 20 mg. sau mai putin la 100 gr. de mancare.
• Meniuri cu un continut scazut de carbohidrati ('Carb Conscious'): meniurile trebuie sa contina 9 gr. carbohidrati sau mai putin la 100 gr. de mancare.

Perioada sarbatorilor de iarna reprezinta una dintre cele mai importante din an pentru cele mai multe companii, iar hotelierii nu ezita sa profite de acest lucru. Astfel, cele mai mari nume de pe piata hotelurilor lanseaza oferte cat mai speciale pentru petrecerile de Craciun si Anul Nou. Cele mai costisitoare dar si cele mai ravnite sunt petrecerile in hotelurile de 5 stele.

Pentru cei care nu pleaca in concediu, nu merg in vizita, dar nici nu sunt innebuniti dupa ideea de a face Revelionul acasa, exista o solutie destul de comoda, dar din ce in ce mai greu de aplicat, pentru ca locurile se ocupa foarte repede. Este vorba despre restaurantele din categoriile superioare, indeosebi cele de la hoteluri, acolo unde un meniu bine ales si programul artistic live pot transforma noaptea de Anul Nou intr-o petrecere pe cinste.

Revelionul la restaurant este probabil cea mai la indemana solutie pentru noaptea dintre ani, avand in vedere ca nu trebuie sa cheltuiesti prea multi bani pe un intreg concediu si nici nu esti cuprins de frenezia gatitului cu doua-trei zile inainte de marea petrecere. Cele mai rafinate restaurante, cele din hotelurile de lux, au pregatit meniuri de gala, au chemat la lucru DJ renumiti, trupe si solisti celebri, iar acum incep deja decorarea salilor. Preturile de aproximativ 200-300 de euro de persoana acopera fara probleme mancarea, bautura si distractia, asta daca nu doriti cumva sa ramaneti peste noapte in hotel, caz in care toata lumea a pus la punct oferte speciale pentru cei care cumpara pachetele de Revelion.

JW Marriott a organizat cinci petreceri de Revelion 2008/2009 diferite in cinci sali si restaurante diferite, cu meniuri si entertainment diferit. La miezul noptii insa, toti invitatii s-au reunit in cadrul Viena Cafe unde au ciocnit un pahar de sampanie si au asistat la un recital Loredana.

Pentru aceasta petrecere grandioasa, oficialii Marriott au asteptat 1.000 de persoane, cu toate ca preturile au crescut cu 18% fata de anul 2007. Cele cinci petreceri au fost gazduite in restaurantele Grand Ballroom, Constanta Ballroom, Cupola, Cucina si Champions si au costat 890 de RON pentru fiecare persoana.

Dintre cele 1.000 de persoane care au luat parte la petrecerile organizate la hotelul Merriott, 90% au fost romani, iar restul straini si expati. Clientul unui astfel de revelion este o persoana cu un anume statut financiar, care cauta si apreciaza standardele de inalta calitate.

In luna februarie 2009 JW Marriott organizeaza balul Vienez JW Marriott, ce doreste a fi cel mai elegant eveniment al anului, in gazduirea Palatului Parlamentului. Organizat in cooperare cu Austrian Airlines si Austrian Chamber of Commerce, a patra editie a Balului Vienez se va desfasura sub patronajul Dr. Michael Kaupl, primar si guvernator al Vienei, impreuna cu contributia prestigiosului Schonbrunner Schlossorchester din Viena. 

Ca organizatoare a celei de-a treia editii a Balului Vienez in Romania, echipa JW Marriott este in mod special multumita de relatia construita cu United Way Romania, ce au devenit partenerii traditionali ai JW Marriott. Organizatorul a facut un angajament din a-i sprijini pe cei de la United Way Romania in ajutorarea celor nevoiasi.

  Pachetul de sponsorizare, in valoare de 11.000 euro include: o pagina editoriala in revista balului, o pagina editoriala in cartea program, logo in spoturile publicitare, flyere, brosuri, meniuri si bilete de intrare, invitatii personalizate cu logoul companiei, sase lectii de dans (pentru un cuplu), 30 de bilete de masa cu locuri in Sala de Bal Unirii sau Sala de Bal Tache Ionescu, ce va deveni Austrian Business Club Ballroom.

Un bilet individual costa 900 lei de persoana, bilet ce include welcome cocktail, gala dinner, open bar si Balul Vienez. Sase lectii de dans costa 750 lei de cuplu si dureaza 90 minute fiecare dans. Daca acestea sunt achizitionate impreuna cu biletele de bal, un cuplu ar plati 2350 lei.

  United Way Romania este o fundatie romaneasca inregistrata conform legislatiei romane in iunie 2004 si afiliata la United Way International, din Alexandria, Virginia, SUA. Este o organizatie independenta, condusa de voluntari locali. Viziunea United Way Romania este aceea a unei comunitati prospere, capabile de a-si sustine membrii sa-si atinga potentialul maxim. Misiunea United Way Romania este de a imbunatati calitatea vietii in comunitate prin incurajarea donatiilor individuale, corporatiste si a voluntariatului. 

Cand o persoana alege JW Marriott pentru orice tip de eveniment, poate conta pe abilitatea echipei de a adapta fiecare cerinta si de a acorda atentie oricarui detaliu. Organizatorii de evenimente de la JW Marriott sunt specialisti care fac din manifestarea sau intalnirea respectiva un adevarat succes. Managerii din departamentele de Vanzari si Evenimente sunt dedicati organizarii fiecarui eveniment, asigurand clientul de tot conforul pe care il asteapta. Obiectivul lor este sa faca un succes din fiecare manifestare organizata la JW Marriott, prin planificarea in amanunt a fiecarui pas. Fie ca este vorba de organizarea unei intalniri strategice, un seminar, un training pentru angajatii unei firme sau un eveniment de mare amploare cu 2 000 de invitati, serviciile remarcabile ale JW Marriott Bucharest Grand Hotel depasesc asteptarile.

Salile de conferinta ofera spatii generoase: peste 2 000 de metri patrati, impartiti intre doua sali de bal, foyer si 10 sali de conferinta independente, dintre care 7 cu lumina naturala. Astfel la JW Marriott echipa este pregatita sa creeze orice fel de aranjament, in functie de preferintele clientului, completat de echipamentul de inalta tehnologie disponibil. De asemenea, serviciul Business Center este deschis non-stop si poate tine clientul conectat la ritmul afacerii.

In cazul in care evenimentul care trebuie organizat este o nunta, echipa de la JW Marriot are grija de fiecare detaliu, de la aranjarea meselor in sala, pana la momentul sosirii mirilor in sala. Pe tot parcursul organizarii unui asemenea gen de moment unic se colaboreaza indeaproape cu un organizator profesionist de nunti, se poate alege din pachetele de servicii si sunt oferite sugestii, sfaturi pentru a transforma o asemenea zi in una memorabila. Fie ca are loc in mai sau in iunie, complexa sau restransa, dupa-amiaza sau pe inserat, traditionala sau avangardista, nunta este un moment deosebit. De aceea coordonatorul are grija de clienti sa se regaseasca in fiecare detaliu, fiecare floare, fiecare melodie, fiecare clipa pentru ca nunta perfecta are semnificatii diferite pentru fiecare, insa toti oaspetii isi doresc un singur lucru: bucurie pana la adanci batraneti. In cazul organizarii unei nunti, echipa de JW Marriott ofera ca bonus la organizarea evenimentului:

salonul receptiei disponibil fara tarif de inchiriere

decorarea meselor cu lumanari in culoarea preferata

cartonase cu numele invitatilor si schema salii la intrare

un apartament pentru miri

degustarea meniului cu aproximativ o luna inainte de eveniment

tarif special pentru cazarea invitatilor

In cazul in care nunta are loc intr-o zi de duminica, oferta devine mai atragatoare: 10% mai ieftin, iar pentru miri: apartamentul nuptial, salonul pentru petrecerea de nunta, tortul miresei, preturi promotionale pentru cazarea invitatilor.

Figura 12. Schema etaj JW Marriot

Sursa: www.jwmarriott.ro

Hotelul JW Marriott Bucuresti a mizat pe print in campaniile sale de promovare din 2008.

"Circa 80% din bugetul alocat pentru promovare s-au indreptat catre print. JW Marriott se promoveaza in publicatii saptamanale, lunare si cotidiene. Specificul fiecarei publicatii este ales in functie de evenimentul care va fi promovat. Pe segmentul de glossy, de exemplu, compania are parteneriat exclusiv cu trustul Edipresse, care le este si partener media.

Dupa print, cele mai folosite canale media sunt radioul si internetul, cele doua avand procentaje aproape egale. Radioul este considerat foarte eficient in campaniile punctuale, cum este concursul international de barmani organizat anual de catre hotel. Se folosesc in principal Kiss FM si Magic FM atunci cand au ca target tinerii.

La capitolul online, JW Marriott Romania are sectiunea sa proprie pe site-ul international al companiei-mama. S-a reusit sa obtina aprobarea de a crea un site special pentru promovarea restaurantelor din cadrul locatiei, regulile fiind foarte stricte din acest punct de vedere. Marriott International are contracte cu motoarele importante de cautare pe internet, astfel ca site-ul companiei apare printre primele la orice cautare generala legata de domeniul hotelier.

Strategia de promovare la nivel de hotel este foarte stricta, fiind reglementata in principal de catre Marriott International. Ei stabilesc chestiuni importante, precum bugetul sau tipul de publicatie in care pot sa se promoveze, dar detaliile pe plan local se stabilesc la Bucuresti. In ceea ce priveste restaurantele, compania are o libertate mai mare in aceasta privinta.

Cei mai importanti clienti ai companiei sunt marile corporatii, urmati de romanii cu un anume standard financiar.

In 2004, hotelul a trecut printr-o operatiune de rebranding. Proprietarul companiei i-a vizitat, a fost foarte multumit si a stabilit ca trebuie ridicat standardul. Astfel, hotelul a devenit JW Marriott, primul reprezentant al acestui brand din Europa, iar standardul sau a crescut la unul cuprins intre cinci stele si clasa lux.

Marci de lux la JW Marriott

Cativa pasi inainte, cativa inapoi: acesta este "dansul' pietei de lux din Romania, blocata de cativa ani in stadiul de "promitatoare'. Marile neajunsuri: lipsa de personal calificat, servicii la pamant, preturi aiuritoare, lipsa de consideratie fata de client si fata de angajati. Plusuri: puterea de cumparare in crestere, consolidarea segmentului aspirational si dorinta nativa de lux.

Vanzatorii sunt prima mare problema a pietei: cei mai multi sunt atat de needucati, incat sunt "restructurati' imediat. Ori au ceva habar despre munca lor, si atunci sunt rapid racolati si angajati fie la magazine concurente (rar), fie in strainatate (cel mai des). Iar fidelitatea lor fata de primul angajator/formator dispare instantaneu cand e vorba de 100 de euro in plus la leafa. Singurul domeniu in care lucrurile par sa "miste' vag sunt serviciile de restaurant. Satui de apucaturile de cantina ale bucatarilor, multi investitori au inceput sa aduca chef-i de prin Franta si Italia sau sa-si trimita angajatii la cursuri. In segmentul de servire si asistenta, incet, dar sigur, se naste o noua generatie de sommelieri si maitres, insistent ceruta de numarul tot mai mare de hoteluri de 4 si 5 stele.

Se pare ca, dupa avansul din 2007, impulsionat de cresterea in termeni reali a veniturilor nete ale populatiei, piata produselor si serviciilor de lux a continuat sa se dezvolte si in anul urmator, sub impactul deschiderii unor noi centre comerciale - deocamdata, singurele locuri care pot furniza spatii comerciale in conditiile cerute de retailerii din acest segment - si al cresterii economice.

Deja, in ultimii trei ani, oficialii reprezentand mai multe branduri de moda de lux au vizitat Romania, conform unui studiu dedicat industriei locale de lux realizat de cea mai mare companie de consultanta din acest domeniu din Romania.

Astfel, marci precum Brioni, Ferragamo, Yves Saint-Laurent, Givenchy, Jimmy Choo, Burberry, Bvlgari, Versace, Dolce Gabbana, Valentino, M Missoni, Aigner si altele ar putea incepe sa isi distribuie produsele pe piata romaneasca fie prin intermediul unui magazin monobrand in regim de franciza (unele dintre brandurile sunt prezente acum in tara noastra in galerii multibrand), fie chiar prin magazine proprii. Pe piata serviciilor hoteliere, jucatorii consacrati (Athenee Palace Hilton, Marriott, InterContinental, Crowne Plaza si Howard Johnson si hoteluri boutique precum Carol Parc) vor intra in concurenta cu nou-venitii Radisson SAS, dar si, posibil, cu lanturile Kempinski si Sheraton, care sunt acum in prospectiuni pentru identificarea unor posibile amplasamente.

Piata ceasurilor de lux va continua sa fie cel mai stabil segment din industrie: este mai mult decat probabil ca, dupa premiera magazinului Rolex din incinta hotelului Marriott sa asistam la deschiderea a unul sau doua magazine monobrand.

Asadar cresterea economica aduce si in centrele comerciale de la noi produse ale modei de lux precum Ferragamo, Yves Saint-Laurent, Givenchy.

Romanii care pana acum erau nevoiti sa calatoreasca in afara tarii pentru a beneficia de servicii de lux si pentru a-si achizitiona obiecte apartinand brandului preferat, vor avea posibilitatea sa le achizitioneze si de la noi din tara, de la magazinele care se vor deschide in capitala si in alte mari orase.

Pe fondul cresterii cererii, magazinele cu branduri high end pentru cei mici incep sa-si faca simtita prezenta pe piata romaneasca. Clientii vizati sunt copiii oamenilor de afaceri si cei ai top managerilor.

Galeria comerciala Grand Avenue din cadrul hotelului Marriott gazduieste, inca de la inaugurarea sa din 2000, magazinul "Bambino & Bambina". De aici pot fi cumparate produse pentru copii provenind de la celebre case de moda italiene: Roberto Cavalli, Gianfranco Ferre, Laura Biagiotti sau La Perla. Preturile nu sunt deloc mici, insa articolele sunt de calitate foarte buna si sunt destinate unui public peste medie. Majoritatea sunt bucuresteni, dar exista si clienti din provincie sau din randul oaspetilor straini ai hotelului. Printre clientii fideli se afla personaje importante din lumea afacerilor. In ciuda preturilor care deseori  ating sute de euro, afacerea nu este una foarte profitabila. Se blocheaza mult capital, vanzarile sunt lente, iar traficul din Marriott este destul de redus.

Pentru unii, un moft, pentru altii, un simbol al statutului social, dar pentru toata lumea, marca ce defineste luxul, Louis Vuitton a deschis in iunie 2008, la Bucuresti, primul magazin din Romania in incinta hotelului JW Marriott. 94% dintre femeile din Tokyo, cu varste intre 20 si 30 de ani, detin un produs Louis Vuitton. Procentele par ametitoare, dar, mai in gluma mai in serios, Jean-Marc Gallot, presedintele Louis Vuitton, spune ca acesta este obiectivul lui si in Romania. Grupul francez LVMH a studiat piata locala timp de trei-patru ani inainte de a lua decizia in privinta deschiderii magazinului. Profilul clientului Louis Vuitton este in general femeie, dar managerii vad potentialul si in zona produselor pentru barbati, acestia reprezentand un segment de clienti aflat in crestere.

In 2008, pe piata din Romania a intrat si un nou brand orologer, Franck Muller. Pro­dusele sunt disponibile in magazinul Grande Complication din cadrul galeriilor comerciale de la hotelul Marriott, alaturi de alte branduri, precum Cvstos sau Pierre Kunz. Dupa modelul evenimentelor de nisa organizate in marile capitale ale modei, in 2008 au inceput sa se dezvolte targuri precum Fashion East Fair, care a adunat pentru o zi la Bucuresti 25 de designeri de haine si accesorii si colectionari de obiecte de epoca. La o alta scara, astfel de targuri sunt o combinatie intre celebrele piete vintage din Londra, care atrag actrite precum Sienna Miller sau Keira Knightley, si targurile unde designerii underground isi expun creatiile.

Conceptul de librarie dedicata exclusiv cartii straine nu este nou, avand in vedere ca la inceputul anului 2002, in cadrul galeriilor comerciale din hotelul Marriott s-a deschis libraria Salingers. Insa din cauza scaderii traficului, dar si a modificarii structurii clientilor (in 2002, 70-80% dintre clienti erau turisti si expatriati, iar acum procentul a scazut la 30-40%), libraria a fost inchisa in octombrie 2006.

O crestere a cifrei de afaceri cu peste 60% in 2007 si o pondere a exporturilor de 25% din total au convins compania aeriana Lufthansa sa lucreze cu producatorul de vin Agricola Stirbey. Cei care calatoresc cu zborurile Lufthansa pot incerca la bordul avionului un Sauvignon blanc Prince Stirbey, din portofoliul companiei Agricola Stirbey. In 2007, reprezentantii transportatorului german au intrat in legatura cu familia Kripp, proprietarii firmei romanesti, pentru a le propune o colaborare. In Romania se produc cinci milioane de hectolitri de vin anual; cota de piata a Agricola Stirbey este de sub un procent, insa scopul principal al producatorului nu este sa o majoreze cu orice pret. Distributia vinurilor Prince Stirbey este destul de selectiva, doar prin vinoteci si restaurante si hoteluri selecte. Compania colaboreaza cu JW Marriott, Hilton si Intercontinental, iar acum deruleaza negocieri cu Radisson SAS.

Rafinament, intimitate, lux si extravaganta. Acestea sunt trasaturile definitorii ale unor "asezaminte" exclusiviste, care se adreseaza oamenilor cu (multi!) bani. Accesul in aceste locuri este conditionat si de statutul social al solicitantului. Contul in banca si functia corespunzatoare (director de companie, un om influent, diplomat de cariera etc) te ajuta sa treci mai usor pragul acestor locatii. Usile cluburilor exclusiviste nu se deschid pentru oamenii de rand. Este un serviciu de lux, care se adreseaza unui target specific. Nu oricine poate sa devina membru. Exista o lista de asteptare, iar noii membri sunt selectati pe baza recomandarilor membrilor existenti. Cel care ajunge pana la urma sa respire "aerul rafinat" al unor astfel de cluburi nu traieste nici in visele sale cele mai frumoase un asemenea rasfat. Un card de membership presupune acces la toate serviciile: piscina, sauna, jacuzzi, aerobic, squash, tenis si, in plus, peluza. Exista si alte servicii puse la dispozitia clientilor, cum ar fi saloanele de coafura si intretinere corporala, dar si restaurante si baruri. MARRIOT EXCLUSIVE detine trei tipuri de pachete: Gold Membership, Platinum Membership si Prestige Membership, cu preturi cuprinse intre 1.075 si 8.625 lei. Fiecare client beneficiaza de un consultant personal.

Romanii sunt printre primii, in sud-estul Europei, intr-un top al sumelor cheltuite pe produse de lux. Vanzarile de imbracaminte si accesorii de lux s-au dublat in 2008 fata de 2007, iar marcile se inghesuie sa-si anunte intrarea in Romania. Explicatia pentru acest fenomen este simpla: punem pret pe eticheta. Pentru romani, conteaza mai mult un produs branduit decat utilitatea sau calitatea acestuia. Luxul nu se mai traduce numai prin haine si masini. Accesoriile au devenit ultima moda printre bogati.
Ultima moda in Romania sunt accesoriile din piele. In acest an, pe piata autohtona au intrat marci de accesorii din piele precum Bally si Salvatore Ferragamo, designerul de pantofi preferat al Gretei Garbo. Primul a fost adus in franciza, iar cel de-al doilea intr-un magazin nou, alaturi de alte branduri. In plus, dupa doua luni de cand a intrat pe piata, pragul Louis Vuitton a fost trecut deja de foarte multi dintre romanii instariti care frecventeaza galeria comerciala din Hotelul Marriott. Pentru o geanta Louis Vuitton, romancele pot scoate din buzunar 2.000 de euro. Modelul gentii sau designul nu conteaza insa atat timp cat se vede ca e de firma. Cele mai cumparate genti dintre cele aduse in Romania de Louis Vuitton sunt Galliera, al carei pret ajunge la peste 500 de euro, sau clasica Speedy Bag.

Romanii cumpara mai multe produse de lux decat alte popoare europene, chiar daca au un venit lunar mult mai mic. Explicatia pentru acest fenomen este una simpla: punem mai mult pret pe eticheta decat pe calitate. Pentru foarte multi romani conteaza mai mult un produs branduit decat utilitatea sau calitatea acestuia. De multe ori, o femeie prefera sa-si cumpere cea mai ieftina geanta Louis Vuitton decat sa-si cumpere, la acelasi pret, sau chiar cu bani mai putini, o alta geanta care ii place mult mai mult, dar care nu este de firma. Exista o impartire in Europa. Sunt tari precum Polonia, Germania sau Ungaria, care pun pret pe calitate, si tari precum Romania, Ucraina sau Bulgaria, care pun pret pe eticheta. In plus, la noi mai este si un spirit latin in acest sens, care ne caracterizeaza. Sunt si romani care cumpara produse de lux scumpe, dar cei mai multi cumpara cele mai ietine produse din aceasta gama, sustin analistii. O alta explicatie pentru "setea" dupa marci de lux este nevoia de diferentiere sociala si de marcare a statutului. Dorinta romanilor de a arata la orice pas cati bani au este evidenta indiferent daca vorbim de cei din clasa medie sau de cei cu adevarat bogati. Explicatii similare pentru decizia de a veni pe piata romaneasca au dat si reprezentantii marcilor de lux, chiar daca au fost exprimate cu alte cuvinte. "Romanii au cultura lucrului frumos si sunt curiosi in privinta luxului", sustineau reprezentantii Louis Vuitton la deschiderea magazinului din Hotelul Marriott.

Evenimente importante. Premii

Controversatul si stresantul summit NATO de la Bucuresti a avut loc in aprilie 2008. Intreaga Capitala a fost debusolata: strazi blocate, conflicte ale soferilor cu politia, trasee de transport in comun comunicate in ultima clipa, bugetari refugiati in provincie. In orice caz, in toata aceasta degringolada, un singur lucru s-a manifestat coerent: prestatia televiziunilor de stiri. Era firesc ca intrunirea istorica a summit-ului NATO la Bucuresti sa devina, prin efect de rezonanta, un fel de "ochi de ciclon" pentru presa internationala in general si pentru media romaneasca in special. Principalele televiziuni autohtone de stiri s-au aflat, ca de obicei, la post, transmitand asiduu totul si cat mai mult in direct, de la primirile oficiale de pe aeroport pana la picanteriile de culise. Grilele au fost bulversate, iar desfasurarile de forte tehnice si editoriale s-au dovedit impresionante. In timpul evenimentului care ne-a propulsat ca prioritate absoluta in agendele de geopolitica, posturile tv s-au aflat in "transeele" cele mai fierbinti. Pe intreaga perioada a forumului GMF, dar si a summit-ului NATO, posturile tv au stat in emisie live de la ora 8.00 la ora 24.00, de luni pana vineri. Au existat studiouri mobile atat la sediul Cercului Militar National, cat si la Palatul Parlamentului. Transmisiile live s-au facut din mai multe locatii: Aeroportul «Henri Coanda», Arcul de Triumf, Hotel Marriott si Palatul Parlamentului. La acesta din urma s-au plasat patru locatii de transmisii live: din curtea Palatului, de la centrul de presa, din Sala Rosetti si de la Sala Spiru Haret. Alte doua puncte de live s-au aflat la Guvern si la Presedintia Romaniei.

Cele 13 hoteluri din Bucuresti in care au fost cazate delegatiile prezente la Summit-ul NATO din aprilie 2008 au castigat in medie pe zi 1,4 milioane de euro, acestora adaugandu-li-se castigurile unitatilor de cazare pentru jurnalisti si cele ale firmelor au furnizat servicii si echipamente. Delegatiile oficiale prezente la Summit-ul NATO au fost cazate la Marriott, Intercontinental, Hilton, Capsa, Radisson Sas, Ramada Majestic, Best Western Park, Sofitel, Ramada Plaza, Golden Tulip, Howard Johnson, Novotel si Crowne Plaza.

Toate cheltuielile delegatiilor au fost achitate de acestea. Numai cele implicate in cazarea delegatiilor au incasat 1.400.000 de euro pe zi. La asta s-a adaugat ce au castigat hotelurile care i-au cazat pe cei 3.500 de jurnalisti prezenti la Bucuresti.

Ofertele hotelurilor au plecat de la 100 de euro pe noapte pana la aproape 600 de euro pe noapte, diferenta de pret fiind data de nivelul de confort. Toate preturile - fie ele pentru camere standard sau suite - sunt preturi care se incadreaza in standardele europene.

Demersurile privind cazarea pentru Summit-ul NATO au inceput in luna mai 2007, cand au fost transmise hotelurilor bucurestene primele semnale in acest sens, pentru ca din iunie 2007 sa inceapa procedura de selectare a unui partener al MAE pentru gestionarea partii de cazare. S-au selectionat o serie de hoteluri care ofera conditiile necesare cazarii delegatiilor, iar in septembrie 2007 s-au trimis delegatiilor tarilor NATO la Bruxelles tarifele pe care le solicitau aceste hoteluri. Au fost niste preturi mai mari in cazul a trei hoteluri, care - dupa trei saptamani - si-au revizuit tarifele si au revenit intr-o zona a normalitatii. Aceste hoteluri au propus preturi cu 12-15% mai mari decat cele normale, dar, vazand ca in trei saptamani nu au primit nicio solicitare, au redus din proprie initiativa tarifele si au fost rezervate.

Au fost blocate in total 3.800 de camere in Bucuresti, desi Ministerul Afacerilor Externe stia ca necesarul este de doar 2.800, dar aceasta a dat posibilitatea unei marje de manevra in ceea ce privea cazarea si optiunile de cazare a delegatiilor tarilor care au fost prezente la Summit. Cele 1.000 de camere ramase au fost destinate jurnalistilor.

Spre deosebire de Sommet-ul Francofoniei, cazarea pentru Summit-ul NATO n-a mai fost o problema. De aceasta data s-a terminat rezervarea cu mult inaintea Summit-ului si nu s-a intrat in conflict cu alte rezervari.

Castigurilor rezultate din cazare li s-au adaugat si altele, fie ele in bani, fie in imagine. Marea majoritate a banilor prevazuti in buget sunt bani care s-au dus la companii romanesti, ceea ce a insemnat locuri de munca pentru romani.

Delegatiile care s-au aflat la Bucuresti - pe langa serviciile de cazare pe care le-au angajat pe plan local - au angajat si alt gen de servicii: catering propriu, comunicatii proprii, IT, spatii de birou aditionale, mobilier aditional, aparatura aditionala. Toate acestea s-au obtinut pe plan local. In perioada Summit-ului au functionat in acelasi timp in Palatul Parlamentului 1.000 de celulare. Asta, evident, a avut un impact pozitiv asupra prestatorilor de servicii de telefonie mobila.

Food & Bar Magazine a premiat la sfarsitul lunii octombrie 2008 cele mai bune restaurante, cafenele, baruri, firme de catering si delivery din Romania, in cadrul primei Gale a Premiilor Food & Bar. Premiul III pentru cea mai buna companie de catering, i-a revenit locatiei JW Marriott Bucharest Grand Hotel.

BDR Associates a prezentat in octombrie 2008, intr-o conferinta de presa, rezultatele primei etape a programului Superbrands, aflat in Romania la cea de-a treia editie si realizat pe baza metodologiei internationale Superbrands, ce urmareste sa gaseasca 'modele de branding exemplare'. In studiul cantitativ Nielsen, respondentii au fost rugati sa ofere exemple de 'business superbrands' in Romania, sa stabileasca importanta unor caracteristici pe care un 'business superbrand' ar trebui sa le detina si sa mentioneze exemple. In prima faza a programului a fost propusa o lista preliminara de peste 900 de branduri, pe 34 de categorii de activitate, aceasta fiind supusa analizei membrilor Consiliului Business Superbrands 2008. Conform rezultatelor preliminare ale programului Business Superbrands, primele companii care au demonstrat excelenta in cultura de branding in Romania sunt: pe criteriul Reputatie si prestigiu - Coca Cola HBC Romania, Calitate - Mercedez Benz Romania, Incredere - Marriott Grand Hotel, Diferentiere pe piata - Orange Romania. In urmatoarea faza, brandurile eligibile pentru statutul de Business Superbrands reprezentative pentru mediul de afaceri romanesc vor fi invitate sa participe la realizarea celui de-al treilea volum Superbrands Romania.

Fiecare grup hotelier poseda, sau opereaza in franciza, mai multe branduri hoteliere (marci de serviciu).Brandurile grupului Marriott International sunt:

Full Service Lodging Marriott Hotels & Resorts , JW Marriott Hotels & Resorts, Renaissance Hotels & Resorts, Marriott Conference Centers, Ritz-Carlton)

Select Service Lodging Courtyard by Marriott Fairfield Inn by Marriott SpringHill Suites by Marriott

Extended Stay Lodging Residence Inn by Marriott TownePlace Suites by Marriott Marriott ExecuStay Marriott Executive Apartments )

Timeshare Marriott Vacation Club International (MVCI), Horizons by Marriott Vacation Club, Marriott Grand Residence Club, The Ritz-Carlton Club)

Cele mai bune practici (Best Practices) reprezinta o serie de reguli, norme si proceduri, instituite de facto, aplicate de cele mai de succes firme din domeniul respectiv si considerate modele de succes, de referinta, bune de aplicat si pentru alte firme. Best Practices sunt sintetizate si facute publice in coduri si prezinta experienta firmelor respective in a realiza produse si servicii de calitate, in a institui relatii de incredere, reciproc avantajoase si pe termen lung cu clientii si cu furnizorii, de a promova etica profesionala in afaceri, dezvoltarea personala a salariatilor, dezvoltarea durabila, dezvoltarea comunitatilor locale, protectia mediului, etc. GOOD PRACTICES in grupul Marriott sunt:

Baza de date si sistem de rezervari centralizate

"Look No Further" (tarife adaptate)

Promovare globala

Diversificarea si cresterea calitatii serviciilor (upgradarea din 2004)

A Y S - At Your Service

Separarea administrarii de fondul imobiliar

Comercializare directa, cu intermediari putini si atent selectionati

Definirea cate unui brand pentru fiecare segment important de clientela

"Standardele de Aur" de acordare a serviciilor in cadrul hotelurilor Ritz-Carlton (The Credo, The Motto, The Three Steps of Service)

Servicii noi introduse de upgradarea la 5* plus din 2004:

Welcome drinks la sosirea clientilor in hotel;

Welcome gift in fiecare camera executiva;

Business Center si Executive Lounge disponibile 24 de ore din 24;

Organizare de evenimente cu teme speciale;

Gastronomie fina;

Experiente culinare creative in toate restaurantele complexului;

Acces la internet de mare viteza in toate camerele;

Ziare digitale in fiecare dimineata;

Produse de toaleta de calitate, marca Nirvae, in toate camerele;

Servicii de curatatorie 24 de ore din 24;

Valet parking;

Majordom (Butler), la cerere.

MARRIOTT HOTELS stabileste standarde de performanta prin intermediul programului intitulat "primele zece minute'. Pentru a controla, managerii trebuie sa compare rezultatele obtinute cu standardele. Pe baza acestei comparatii, managerii intreprind actiuni corective, daca este nevoie, pentru a stabili o concordanta mai buna intre ceea ce se intampla in organizatie si indeplinirea obiectivelor organizatiei. Aceasta sectiune analizeaza actiunile intreprinse de Marriott Hotels pentru a stabili si a intari standardele privind servirea clientilor.

Marriott International detine in proprietate hotelurile Marriott si este firma dominanta pe plan mondial in sectorul hotelier. Marriott Hotels dispune de peste 4.700 de hoteluri si serveste zilnic peste patru milioane de clienti. Marriott International dispune de cel mai mare portofoliu de marci comerciale din sectorul hotelier prin intermediul lanturilor de hoteluri pe care le detine in proprietate.

In esenta, programul "Primele zece minute' stabileste un standard pentru cazarea cat mai rapida a clientilor. Conceptul care se ascunde sub numele programului este simplu: oaspetii trebuie in mod ideal sa fie in camerele lor de hotel in 10 minute dupa ce au patruns in hotel.

Determinand rezultatele obtinute de salariati si comparand aceste rezultate cu standardul impus de programul "Primele zece minute', managementul a descoperit numeroase modalitati de a imbunatati eficienta operatiilor de cazare a clientilor, imbunatatirile in domenii cum ar fi inregistrarea clientilor si manipularea bagajelor ii ajuta pe salariati sa indeplineasca standardele impuse de programul "Primele zece minute'. Pe ansamblu, managementul considera ca programul "Primele zece minute' a sporit satisfactia clientilor.

Riscuri in activitatea hoteliera

Ambasadorul Cehiei in Pakistan, Ivo Zdarek, a fost ucis, iar un diplomat danez a fost dat disparut in septembrie 2008 in urma unui atentat cu o masina capcana in fata hotelului Marriott din Islamabad. Ambasada Romaniei aflata in apropiere a fost atinsa de suflul exploziei.

Cel putin 52 de persoane au fost ucise si peste 270 ranite in urma atentatului. Printre persoanele decedate se numara si un american, un german si un vietnamez. O masina capcana a explodat in fata hotelului Marriott din capitala pakistaneza, provocand un incendiu in interiorul cladirii. Peste 200 de persoane se aflau in restaurantul hotelului la producerea incendiului. In urma exploziei a fost creat un crater de aproximativ sase metri. Ministerul pakistanez de Interne a aproximat ca masina capcana era incarcata cu mai mult de 500 de kilograme de explozibil.

Hotelul Marriott, frecventat de diplomati si elita din Pakistan, se afla in apropiere de cladirea presedintiei, de resedinta premierului si de Parlament. Analistii sunt de parere ca distrugerea hotelului de cinci stele este o dovada ca islamistii pot patrunde in zona cea mai securizata a orasului.

Asigurarile pentru riscul de atentat terorist sunt "direct proportionale" cu frecventa acestor evenimente. In Romania apeleaza la astfel de produse companiile multinationale si cetatenii straini care au afaceri aici. Costul unei astfel de polite depinde foarte mult de valoarea bunului sau imobilului asigurat, de locatia si importanta acestuia. Firmele de asigurari de pe piata romaneasca pot incheia si contracte care sa includa riscul unui atentat terorist. Problema este ca nu se asigura orice si nici oricine.

In mod normal, riscul de atentat terorist nu este acoperit de o polita obisnuita de asigurare. Acest lucru se numeste "excludere". Asta inseamna ca polita de asigurare pentru un bun sau o cladire nu preia actele de terorism ca risc de asigurare. Insa, la cererea expresa a clientului, societatea de asigurari poate incheia un contract prin care sa-si asume riscul unui atentat, dar numai cu aprobarea reasiguratorului. In acest caz, la asigurarea "clasica" - incendiu, cutremur, inundatii etc. - se adauga si polita respectiva care, in total, poate mari pretul platit de client cu procente cuprinse intre 25 si 100%.

Tarifele practicate de societatile de profil pentru asigurarea clasica a unui imobil ajung la maximum 0,7% din valoarea totala, iar pentru bunuri la 0,45-0,5%. Daca se ia in calcul si asigurarea impotriva actelor de terorism, atunci prima de asigurare poate depasi, in unele cazuri, 1% din valoarea totala a cladirii.

In general, firmele romanesti nu apeleaza la acest tip de asigurare. Cei mai "inversunati" adepti ai asigurarilor "anti-terorism" sunt companiile multinationale si cetatenii straini. Americanii care au afaceri in Romania sunt un astfel de exemplu. E adevarat, sunt si cei mai patiti. Costul politei depinde foarte mult de valoarea bunului sau imobilului asigurat. De asemenea, locatia si importanta obiectivului sunt elemente esentiale in stabilirea pretului asigurarii. Una este sa asiguri un "butic" si alta este situatia in cazul Hotelului Marriott sau al Palatului Victoria.

Asiguratorii se bat pe cateva conturi mari care le aduc prime de zeci sau sute de mii de euro anual: Petrom, Sidex, Alro, Tarom sau JW Marriott Hotel. In general, contractele de asigurare mari vin din domeniul energetic, aviatic, hotelier si al telefoniei mobile, unde sumele asigurate variaza de la cateva sute de milioane la cateva zeci de miliarde de euro, deci si primele de asigurare incasate sunt foarte mari.

Printre cei mai activi jucatori pe piata corporate se numara AIG Romania, Allianz-Tiriac, Generali, Omniasig, Allianz-Tiriac si Asirom.

Contractul de asigurare a JW Marriott, cu o suma asigurata evaluata intre 100 - 500 mil. euro, a fost prins de AIG, Generali si Omniasig.

Capitolul 4. Previziuni

Situatia curenta. Criza economica

Londra este prea scumpa, Atena prea aglomerata, iar China e prea departe. In acest context, presa internationala tinde sa considere "staycation" noua tendinta in materie de concedii in vreme de criza.

"Staycation" inseamna inlocuirea unei calatorii in oricare destinatie din lume cu o expeditie de descoperire a propriului oras.

In strainatate, ideea de staycation a prins foarte bine in contextul crizei financiare si multi au adoptat tendinta nu pentru ca este la moda, ci pentru ca pur si simplu inseamna economie de bani. Evident, niciuna dintre celebritatile momentului nu a fost fotografiata de paparazzi in plin staycation, daca se poate spune asa, insa ideea a avut succes in randul oamenilor obisnuiti.

O astfel de zi se poate incepe cu un mic dejun la hotelul Marriott, intr-un mediu cat se poate de cosmopolit, inconjurata de oameni de afaceri si turisti din toata lumea, din Orient pana in Statele Unite.

JW Marriott, hotelul din Bucuresti, actualul lider al pietei hoteliere din capitala se asteapta la un declin usor sau mentinerea cifrei de afaceri la nivelul de 40 mil EUR, datorita actualei crize financiare care a afectat piata hoteliera din Bucuresti incepand cu a doua jumatate a anului 2008.

Conducatorii hotelului au previzionat ca in primnele sase luni ale anului 2009 profitul sa fie sub nivelul celui din prima jumatate a anului 2008, sperand ca in a doua jumatate a anului 2009 situatia sa se imbunatateasca.

Desi pe piata exista opinii potrivit carora segmentul de cinci stele va fi printre cele mai afectate ca urmare a reduceriii bugetelor de calatorii ale companiilor, exista si pareri contrare. Piata de cinci stele va fi mai putin afectata decat cea de trei sau patru stele, pentru ca vor fi taiate cheltuielile nu de la top management, ci de la middle management. Top managementul va continua sa calatoreasca pentru a dezvolta businessul si nu vor renunta la facilitati. De asemenea, celelalte segmente de stele vor fi afectate si de diminuarea traficului de leisure, in timp ce in cazul hotelurilor de cinci stele acesta asigura doar circa 10% din venituri.

Segmentul pe care s-au inregistrat scaderi este cel premium, de apartamente, unde sunt cazati in principal clienti individuali. Pe contractele corporate, care aduc 80% din venituri, nu s-au inregistrat scaderi pana la inceputul anului 2009. Potrivit informatiilor de pe site-ul companiei, preturile la apartamentele din cadrul hotelului variaza de la 1.900 de lei pentru un executive suite la 6.500 de lei pentru un presidential suite.

Desi concurenta a crescut, niciun hotel de pe piata nu a anuntat pana acum micsorarea tarifelor. In cazul JW Marriott, preturile au fost pastrate la acelasi nivel in lei. Pastrand preturile in lei, tarifele in euro au ajuns sa fie mai mici. Pentru perioada urmatoare conducerea hotelului nu are in vedere diminuarea preturilor, insa daca conditiile de pe piata o vor cere, se va opera cu tarife mai scazute.

In conditiile in care gradul de ocupare s-a diminuat pentru majoritatea jucatorilor de pe piata, hotelierii mizeaza pe segmentul de evenimente. S-au inregistrat in 2008 cresteri importante pe segmentul de food & beverages, catering, pe segmentul de nunti, restaurante si baruri, segment care asigura circa 48% din cifra de afaceri a hotelului, fara a include veniturile din spatii comerciale. Acest segment nu va scadea in 2009, insa nu va inregistra cresteri foarte mari, pentru ca s-a atins deja un varf. Totodata, noile reglementari in ceea ce priveste fumatul ar putea sa scada traficul in barurile din cadrul JW Marriott. 80% dintre clientii restaurantelor si barurilor hotelului sunt clienti locali, iar 20% oaspeti din hotel.

Printre investitiile din 2009 se numara renovarea ballroom-ului, imbunatatiri la Vienna Caffe si spatii pentru fumatori.

Criza financiara afecteaza piata hoteliera prin prisma faptului ca se vede o schimbare a tipului de oameni de afaceri care vin in tara, totodata, oamenii uitandu-se mai mult la pretul pe care il platesc, ceea ce inseamna ca firmele au inceput sa renunte la hotelurile si la serviciile scumpe. Trebuie si hotelierii sa fim mult mai flexibili, pentru a ne asigura ca pot aduce clienti si pentru a fi siguri ca isi vor pastra nivelul de incasari.

In prezent, contractele incheiate de JW Marriott cu o serie de firme nu au suferit schimbari, pentru anul 2009 unitatea vizand un grad de ocupare similar si mentinerea unei politici de preturi asemanatoare cu cea derulata in prezent. Contractele pe care le deruleaza cu anumite corporatii, ceea ce reprezinta cea mai mare pondere din incasari, nu au suferit schimbari, de asemenea, nu s-a redus nici numarul de rezervari pe segmentul corporate. Totusi, pe segmentul de lux exista un declin. In prezent, preturile la JW Marriott variaza de la 1.000 la 1.400 de lei. Se va pastra un plan tarifar similar si se va viza mentinerea gradului de ocupare prezent si pentru 2009.

In timpul saptamanii, gradul de ocupare al unitatii este de peste 80%, in weekend este inregistrata o scadere pana la 40-50%, numarul turistilor fiind strans legat de activitatea de pe segmentul de leisure. Octombrie si noiembrie sunt luni foarte bune, iar, in timpul saptamanii, gradul de ocupare este de la 85% pana la 100%, dar, in ceea ce priveste finalul de saptamana, exista un grad de ocupare de 40-50%.

Odata cu dezvoltarea infrastructurii din jurul obiectivelor turistice din capitala, numarul celor care vor veni in capitala si pe segmentul de leisure urmeaza sa creasca. Sunt foarte multe locuri care ar putea fi vizitate, sunt foarte multe muzee, dar ar trebui sa se mai lucreze la partea de infrastructura, si aici ma refer la un acces mai facil al turistilor, la transportul in comun, la deschiderea unor cafenele sau magazine in jurul zonelor de interes, la extinderea retelei de metrou. Acestea sunt lucrurile pe care turistii le cauta, ei vor sa aiba acces mai usor la hotel, la aeroporturi, la muzee, la locurile pe care vor sa le vada. Odata ce aceste lucruri vor fi puse la punct, se va observa o crestere pe leisure si aici.

Numarul calatoriilor de business va fi redus in 2009, acesta fiind unul dintre efectele crizei financiare internationale. Acest lucru va duce la scaderea cererii pentru cazare in structuri hoteliere. Strategia pe care managerul oricarei unitati o poate adopta este de a reduce tarifele, pentru a asigura un flux de clienti.

Criza va afecta Romania, iar efectele ei se vad deja si pe piata hoteliera. Daca ne uitam la criza, vedem ca impactul este mai mult pe partea financiara, bancile au redus imprumuturile, ceea ce inseamna ca vor fi din ce in ce mai putine tranzactii. Totodata si sectorul constructiilor este afectat, insemnand ca vor fi din ce in ce mai putini consultanti care vor calatori. Acest lucru este rau atat pentru companiile aeriene, cat si pentru hotelieri. Deja au fost o serie de falimente in cadrul unor companii aeriene in 2008, de aceea cele ramase trebuie sa isi puna in ordine afacerile. Cu toate acestea, nu se observa o schimbare dramatica a preturilor pentru biletele de avion, in ciuda faptului ca pretul combustibilului a scazut. Explicatia este data prin faptul ca rezervarile au fost cumparate cand preturile erau mult mai mari.

Pe piata hoteliera din Bucuresti, 90% din turistii care viziteaza Bucurestiul vin in scop de business, iar restul de 10% in scop de leisure (relaxare), insa incepand cu 2009 hotelierii sunt rezervati in a face estimari pe fondul crizei mondiale.

Probabil ca pana la o restabilizare a economiei mondiale, numarul turistilor in interes de afaceri va fi in scadere, sau cel mai probabil durata sejurului se va micsora. Pana acum, ponderea oaspetilor veniti pe segmentul leisure a fost in crestere constanta de cateva procente in fiecare an. Speranta e ca trendul sa se mentina, insa nu se poate avea aceasta certitudine pentru ca, pe fondul crizei mondiale si a cresterii preturilor la combustibili (implicit al costului calatoriei cu avionul), acest trend ar putea fi stopat.

In ceea ce priveste previziunile pentru numarul de turisti de business care vor sosi in 2009, hotelul JW Marriott asteapta o usoara scadere, insa reprezentantii sai spun ca este inca devreme pentru a se pronunta mai concret in aceasta privinta.

Turbulentele economice mondiale ar putea interveni in sens negativ la nivel de volum de nopti de cazare generat de catre turistii straini care vin in interes de afaceri in capitala, si implicit la nivel de venituri generate din acest segment, insa nu si la gradul de ocupare.

Reprezentantii hotelului sunt de parere ca nu se vor inregistra cresteri majore in ceea ce priveste turismul de business in cadrul hotelului, evolutie ce se va reflecta si in activitatea celorlalte unitati concurente.
Tinand cont de faptul ca Bucurestiul nu este o destinatie de leisure din motive de infrastructura si promovare slaba, principala metoda de a realiza venituri din turism ramane segmentul de business. Totul depinde de cat de repede se vor redresa economiile tarilor de origine ale oamenilor de afaceri straini.

In privinta masurilor care se vor lua pentru a evita eventualele scaderi ale gradului de ocupare, operatorii hotelieri din Bucuresti sustin ca in prezent o scadere drastica a tarifelor nu ar fi relevanta pentru profitabilitatea business-ului. Tarifele au inceput deja sa scada in comparatie cu anul trecut, insa este foarte periculos ca tarifele sa mai scada, cel putin pe piata de 5 stele, pentru ca daca nu va fi cerere, daca oamenii nu vor mai calatori, scaderea tarifelor va fi inutila si cu pierderi pe termen lung pentru hotelieri. Scaderea tarifelor nu este un factor relevant in acest moment, in cazul in care se preconizeaza o scadere a calatoriilor in interes de afaceri. Promotii exista si vor exista si in anii urmatori. Cei de la JW Marriott sunt deja canalizati pe un sistem de fidelizare al clientilor, iar serviciile hotelului sunt ca intotdeauna un punct forte in mentinerea lor si atragerea de clienti noi.

Asteptari pentru urmatorii ani

Actuala criza financiara are un efect de domino in toata economia. Astfel companiile nationale si multinationale care apelau la serviciile unui hotel de cinci stele precum Marriott se vad in postura de a reduce din costuri, din bugete. Reducerea bugetelor la majoritatea companiilor afecteaza inclusiv industria hoteliera.

Aceasta perioada de criza care este estimata ca durata la doi ani este o perioada buna de a dezvolta noi hoteluri, dar nu si de a deschide noi unitati. O perioada propice pentru noi intrari este peste doi ani, in 2011 urmand sa se repete boom-ul din 2006-2007.

Lantul Marriott este in negocieri pentru noi afilieri. Se poarta negocieri pentru un hotel Courtyard in Capitala si pentru alte branduri din lant in Cluj, Oradea si Timisoara. Este vorba de unitati programate sa apara pe piata in circa doi ani.

Incasarile per camera ale hotelierilor bucuresteni au atins cele mai mari valori din ultimii cinci ani, depasind 200.000 de euro in 2007. Sursele cresterii: turismul de afaceri si deficitul de camere. Potrivitul raportului "European Hotel Valuation Index" 2008 al companiei de consultanta HVS International, in 2008 se asteapta a fi construite peste 15.000 noi camere de hotel in metropolele continentului, dintre care aproximativ 1.000 inaugurate la Bucuresti.

Cererea mare pentru turismul de afaceri si numarul limitat de camere de hotel sunt cele care au facut ca Bucurestiul sa aiba un grad de ocupare foarte ridicat si, totodata, o rata de crestere foarte puternica. Studiul HVS arata ca incasarile medii pe camera de hotel au fost in 2007 de 204.000 de euro, in crestere cu 8,1%, ceea ce plaseaza capitala Romaniei, din acest punct de vedere, pe locul sase in clasamentul celor 34 de orase luate in analiza.

Bucurestiul are la ora actuala o capacitate de cazare de 9.000 de camere, in timp ce orase din Europa Centrala si de Est, precum Praga sau Budapesta, au fiecare aproximativ 20.000 de camere. In sapte-opt ani Bucurestiul va atinge capacitatea actuala a capitalelor Ungariei si Cehiei.

Pe segmentul de cinci stele, mari si mult asteptati jucatori, precum Sheraton si Kempinski, intampina probleme in deschiderea de unitati, din cauza plasamentului. Unii sunt interesati de eventuale cladiri mari, vechi, susceptibile de renovare, adica tocmai din specia celor de care capitala duce lipsa. Altii ar prefera sa ridice o constructie noua, dar neaparat in buricul orasului; or, si in aceasta privinta, optiunile sunt extrem de limitate. Din acelasi motiv, al deficitului de locatii ultracentrale, branduri deja prezente (cum ar fi, potrivit surselor din piata, Hilton si Marriott) nu gasesc solutii pentru planurile lor de extindere.

Numarul turistilor de afaceri care vin in capitala este in scadere de la finele lui 2008, in conditiile crizei economice globale, insa turismul de evenimente va continua sa se dezvolte anul acesta, iar pe partea de mini-vacante, s-ar putea inregistra o crestere, au spus, reprezentantii ANAT.

Evenimente ca Festivalul George Enescu vor atrage cateva mii de turisti straini in capitala anul acesta. In acelasi timp, exista posibilitatea ca si segmentul de mini-vacante in oras sa creasca usor, daca pachetele destinate acestui segment vor fi avantajoase, iar destinatia va fi promovata.

In ceea ce priveste segmentul de business, desi se apreciaza ca va scadea anul acesta, inca vor exista congrese sau reuniuni care vor atrage oameni de afaceri in oras.
Unii hotelierii au anuntat ca se vor orienta mai mult decat in anii trecuti pe atragerea turistilor la final de saptamana in Bucuresti.

Totusi, o promovare pe termen scurt a orasului nu va avea ca efect o crestere foarte mare pe acest segment de turisti, Bucurestiul fiind o destinatie de afaceri mai degraba, decat una de vacanta. Daca totusi capitala va fi promovata o perioada indelungata, este posibil ca in cativa ani sa vedem o crestere relevanta si pe acest segment.

In Bucuresti nu exista infrastructura turistica necesara pentru mini-vacante. Capitala este devansata de Sibiu in acest sens. Ce vor sa viziteze sau sa faca oamenii de afaceri straini cat timp sunt in Bucuresti? In general, turistii straini nu stiu la ce sa se astepte cand vin in Bucuresti. Sunt totusi cativa care cer sa vada Palatul Parlamentului, pentru ca au auzit ca este o constructie foarte mare. Unii dintre acestia doresc sa-si petreaca vreo cateva ore intr-un centru de spa, altii vor sa incerce ceva traditional intr-un restaurant sau bar cu specific romanesc. Invariabil, toti cei care vad Bucurestiul pentru prima oara sunt placut impresionati, atat de arhitectura franceza dominanta la cladirile vechi, cat si de marimea cladirilor din fostul centru civic. Insa doar 10% din turistii din capitala vin aici cu scopul de a-si petrece vacanta.

Oportunitati de dezvoltare sunt in turismul exclusivist, care se opereaza in complexuri turistice de cinci stele. Investitorii din domeniu considera bisericile din Nordul Moldovei, Delta si siturile medievale ca fiind principalele avantaje ale turismului romanesc. Ei sunt de parere ca accentul trebuie pus pe turistii cu venituri superioare, deoarece clientii turismului de masa sunt apanajul programelor guvernamentale.

Este clar ca Romania a pierdut lupta cu Bulgaria la turismul de masa, dar se poate concentra asupra turistilor straini cu venituri mari. Veniturile pe care le produc cele doua segmente sunt mai mult sau mai putin aceleasi. In prezent, complexurile turistice de cinci stele detin doar un procent de 1% din piata, dar in urmatorii 15 ani, este posibil sa reprezinte 15%-20%, iar investitiile pe acest segment vor fi de peste 500 de milioane de euro.

Modificari in cadrul actionariatului

Grupul austriac Strabag a construit in Europa Centrala si de Est patru hoteluri care ulterior au fost afiliate lantului hotelier american. Primele trei hoteluri construite de Strabag in Europa de Est au fost cele din Polonia. Acum, doar doua dintre cele trei construite atunci mai sunt in contract de management cu lantul american (Warsaw Marriott Hotel si Courtyard Warsaw Airport). Hotelul din Bucuresti a fost lansat in 2000, dupa ce Strabag a devenit actionar prin investitia facuta in constructia hotelului, pe un proiect propriu.
Actionarii Societatii Hoteliere Grand sunt Strabag - 51%, ONT Carpati - 30% si Fathi Taher (prin firmele Overseas Alliance si Grand Hotel Interest Ltd.) - 19%.

Cel mai mare proiect de constructii pe care Strabag l-a avut in Romania pana acum a fost constructia hotelului JW Marriott din capitala la sfarsitul anilor '90. Cum insa Strabag era si actionarul principal al hotelului, austriecii l-au construit, insa ulterior nu au mai participat la proiecte majore de constructii, astfel incat cifra de afaceri a grupului din constructii a ramas undeva la 19 milioane de euro in 2007, aproximativ 10% din cifra de afaceri pentru Romania.

Omul de afaceri Fathi Taher a mandatat casa de avocatura "Bostina si Asociatii" sa poarte negocieri cu actionarii hotelului JW Marriott din Bucuresti pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni.

Reprezentantii Strabag au afirmat ca oferta pe care le-a facut-o omul de afaceri pentru a cumpara 35% dintre actiunile Marriott nu a fost satisfacatoare.

Mandatul primit de "Bostina si Asociatii" este unul flexibil si se refera in special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discutiilor privind termenii de baza ai tranzactiei si evaluarea optiunilor juridice de incheiere a tranzactiei. Exista mandate pentru negociere si cu Strabag si cu Bank of Cyprus precum si cu toate partile care sunt interesate in tranzactie.

In prezent, Fathi Taher detine 19% si Bau Holding Strabag SA detine 55% din JW Marriott Bucuresti, singurul din Europa Continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier.
Investitia in Hotelul Marriott este una speciala pentru omul de afaceri, el a declarat ca se va implica direct in aceasta tranzactie doar in momentul in care lucrurile vor deveni serioase.

Actionarul principal al hotelului JW Marriott din capitala este pregatit sa vanda o parte dintre actiunile pe care le detine la hotelul bucurestean. Nu s-au inteles la pret cu domnul Taher.

La mijlocul lui 2007, omul de afaceri Fathi Taher anunta ca se afla in discutii avansate cu actionarul majoritar al hotelului, Strabag, pentru a achizitiona 35% din actiunile hotelului, dar spunea ca exista si varianta de a-si vinde participatia catre Strabag pentru ca grupul austriac sa vanda mai departe hotelul unui fond de investitii. Din discutiile cu Fathi Taher nu a rezultat nicio intelegere, iar austriecii sunt in continuare actionarul majoritar al hotelului. Reprezentatii grupului au afirmat ca vor vinde daca vor primi pretul corect pentru acest hotel, de care sunt foarte mandri.

Strabag este actionar principal al hotelului inca din faza de proiect, dat fiind ca austriecii au si avut initiativa construirii acestui hotel: in 1996, Bau Holding Strabag AG voia sa investeasca intr-un hotel de cinci stele in Bucuresti si s-a decis asupra terenului din spatele Casei Poporului, unde era o structura neterminata apartinand ONT Carpati. Dupa negocieri cu ONT, s-a stabilit ca austriecii vor detine 55% din actiunile hotelului nou construit, iar restul va intra in portofoliul ONT. In anii urmatori, ONT a vandut din actiunile sale, iar in 1998, ONT a fost privatizata, proprietari devenind cipriotii de la New Marathon, pentru circa 3,5 milioane de dolari. Cumparator al actiunilor a fost omul de afaceri Fathi Taher, care detine acum 19% din hotel.

Principalul motiv pentru care Strabag se gandeste acum sa renunte la hotelul a carui imagine este una dintre cele cinci ce compun prezentarea grafica a Strabag este profitul adus de Marriott Bucuresti. Participatia la Marriott abia se vede in cifra de afaceri, deoarece se obtine un profit foarte mic, fiind vorba de cateva milioane de euro anual (cota de profit corespunzatoare Strabag ca actionar principal pentru 2007 a fost de 9 milioane de euro).

Oficialii Strabag nu au dorit insa sa precizeze ce inseamna "pret bun" pentru participatia majoritara din Marriott. La momentul negocierilor, hotelul fusese evaluat de Erste Bank la 130 de milioane de euro, insa evaluarile de care vorbeau cei interesati sa cumpere, in special omul de afaceri Fathi Taher, mergeau pana la 200 de milioane de euro. Conform acestor evaluari, o camera din hotelul Marriott ar valora intre 323.000 de euro si 497.000 de euro. Media acestor evaluari arata ca o camera a hotelului din Bucuresti costa dublu fata de standardul european de evaluare a unei camere de cinci stele, care este de aproximativ 200.000 de euro. Valoarea hotelului este un mix intre valoarea cladirii ca bun imobiliar si valoarea atrasa de contractul de management cu Marriott. Ambele elemente sunt importante in cresterea de pret a hotelului; valoarea imobiliara a cladirii a avut un salt important in ultimii doi ani, datorita cresterii pietei imobiliare. Valoarea contractului de management este cu atat mai importanta cu cat Marriott Bucuresti este singurul hotel din Europa continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier, respectiv JW Marriott (in Europa mai este un singur hotel JW Marriott, in insula italiana Capri). Hotelul a trecut de la standardul Marriott la JW Marriott in 2003, la doi ani de la inaugurarea din 2000. Nu au fost facute schimbari importante in hotel pentru acest upgrade, s-a extins centrul de business si s-a dezvoltat serviciul de valeti. Cel mai important moment a fost aprobarea din partea lui Bill Marriott, mostenitorul imperiului Marriott si actualul CEO, care viziteaza personal toate hotelurile ce primesc particula JW. Bill Marriott a aterizat cu elicopterul pe acoperisul hotelului din Bucuresti si si-a dat avizul, refuzat multor alte proprietati, inclusiv din Europa de Vest.

Viziunea Marriott International

Intr-o dimineata, la ora 10:02 un barbat a trecut pragul baruletului pe care-l tineau J. Willard si Alice Marriott si a comandat o halba rece. Cand a pus moneda de cinci centi pe tejghea ca sa plateasca, Marriott i-a dat-o inapoi cu un zambet: "Este din partea casei. Sunteti primul nostru client". "Va doresc noroc" i-a raspuns omul, ridicand halba. - 20 mai 1927

De la un barulet cu doar 9 scaune in Washington DC, la peste 3.000 de hoteluri si restaurante in 67 de tari, Marriott International, a sarbatorit in 2007 80 de ani de experienta in industria ospitaliera si 50 de ani de la intrarea in industria hoteliera. Cu marci de renume ca Ritz-Carlton, Renaissance, Courtyard, Residence Inn si Fairfield Inn, numele Marriott este astazi sinonim in intreaga lume cu ospitalitatea.

Era un bar mic, cu noua scaune, in Washington D.C. De aici a pornit un lant de restaurante, Hot Shoppes, iar mai tarziu, o afacere cu activitati in catering, cafenele si restaurante pentru corporatii. In 1941, pe cand avea 14 ani, Bill Marriott a inceput sa lucreze la compania parintilor sai. A pornit-o de jos: a capsat facturi, a gatit hamburgeri, a spalat vase si a curatat podelele, tragand cu ochiul la felul in care tatal sau conducea afacerea. A continuat sa lucreze si in timpul facultatii, la un Hot Shoppe restaurant in Salt Lake City. A obtinut licenta in banci si finante in 1954, dupa care a petrecut doi ani in marina americana. Cand s-a intors la afacerea familiei, aceasta includea deja restaurante pe autostrazi, in spitale si scoli si un serviciu aerian de catering, In-Flite. In acel moment, compania construia primul motel, in Arlington, Virginia.

La cererea sa, Bill Marriott a devenit seful noii divizii, cea de hoteluri. Venise momentul pentru a pune in practica ceea ce a invatat despre management de la Marriott senior. Bill Marriott a devenit presedinte si membru al Consiliului de Administratie al Marriott-Hot Shoppes la varsta de 32 de ani. A inceput etapa de dezvoltare internationala a companiei, prin cumpararea unei companii de catering si a unor retele de restaurante. La cea de-a 40-a aniversare a firmei, numele acesteia a fost schimbat in Marriott Corporation. In 1972, Marriott jr. a preluat de la tatal sau functia de director executiv al companiei, pastrand insa atitudinea conservatoare a acestuia. A inceput sa extinda divizia de hoteluri prin achizitii si dezvoltarea unor noi branduri.

La inceputul anilor 1980, Marriott Corporation devenise una dintre cele mai importante companii din domeniu la nivel global, construind hoteluri in valoare de peste un miliard de dolari anual. Compania si-a extins portofoliul cu noi lanturi hoteliere, de la categoria economica la cea de lux, intrand apoi si pe segmentul de turism. La moartea tatalui sau, in 1985, Bill Marriott a devenit presedintele companiei care opera, in acel moment, cel mai mare lant hotelier din lume, cu circa doua noi hoteluri Marriott deschise in fiecare saptamana. In 1993, compania s-a separat in Marriott International, specializata in hoteluri, si Host Marriott Corporation, cu operatiuni imobiliare si in concesionari de aeroporturi. Bill Marriott continua sa calatoreasca circa 200.000 de kilometri in fiecare an, pentru a vizita proprietatile companiei. "Vreau ca asociatii nostri sa stie ca exista intr-adevar un tip numit Marriott caruia ii pasa de ei", spunea Bill Marriott.

Marriott este primul lant hotelier din lume care anunta ca situatia dificila de pe pietele financiare din intreaga lume poate dauna dezvoltarii retelei de hoteluri. Astfel, compania ar putea anula inaugurarea unor noi unitati pana la stabilizarea situatiei de pe pietele din intreaga lume.

Reprezentantii celei mai mari retele hoteliere din SUA au realizat o privire de ansamblu foarte sumbra pentru 2009, precizand ca mediul de afaceri va ramane cel putin la fel de dificil, iar 2009 va fi un an foarte dur.

Marriott a anuntat ca profitul inregistrat in cel de-al treilea trimestru al anului 2008 a scazut cu 28% fata de perioada similara a anului trecut. Castigurile nete au ajuns astfel la 94 de milioane de dolari, de la 131 milioane de dolari in urma cu un an. Veniturile grupului hotelier au crescut cu doar 1%, pana la 2,96 miliarde de dolari.

Pentru anul 2009 reprezentantii companiei se asteapta la castiguri cuprinse intre 1,48 - 1,60 dolari pe actiune, sub estimarile analistilor, de 1,85 dolari pe actiune.

Avand in vedere situatia de pe pietele financiare, compania cat si detinatorii de francize ar putea decide amanarea sau chiar stoparea unor proiecte in curs de derulare. Acest lucru ar putea duce si la pierderea sumelor investite pana in acest moment.

Operatorul hotelier Marriot International intentioneaza sa-si creasca de patru ori numarul de hoteluri din China in urmatorii 5-6 ani, pentru a profita de cresterea numarului de turisti si a oamenilor de afaceri din tara. In prezent, compania detine 25 de unitati si are in constructie inca 32. Lantul hotelier s-a concetrat pana in prezent asupra marilor orase din China, precum Beijing si Shanghai. China a intrat in atentia mai multor lanturi hoteliere precum Intercontinental, Hilton, Shangri-La si Accor. Marriot International este prezent in China prin sase marci, precum Ritz-Carlton si JW Marriott Hotels & Resorts.

Un hotel Marriot proiectat in viitor

O businesswoman maruntica de cam 30 de ani intra intr-o camera de hotel luminata de o fereastra supradimensionata care da intr-una dintre strazile intens circulate ale unei metropole. O angajata a hotelului se strecoara pe langa ea si incepe sa-i explice cum se poate relaxa in camera pe care tocmai a inchiriat-o: cu gesturi largi ale mainilor ii contureaza pe sticla inteligenta care o desparte de exterior ramurile infrunzite ale unui copac. Sub ochii musafirei, pe fereastra isi fac loc apoi si diverse nuante de albastru, alb sau roz in functie de miscarea mainilor. La sfarsit, tot prin acelasi procedeu, fereastra devine complet opaca, sunetele venite din exterior sunt inabusite brusc, iar camera se transforma in cel mai linistit dormitor. Dupa trecerea celor sase ore de somn, fereastra (setata anterior pe modul de "trezire naturala") se lumineaza treptat, lasand sa patrunda din ce in ce mai multa lumina si din ce in ce mai multi din decibelii traficului din strada, pana cand femeia se ridica din pat pentru o noua zi de munca.

Hotelurile high-tech sunt o nisa care s-a aglomerat destul de repede in ultima vreme. Pana la sfarsitul acestui an, de pilda, reteaua Marriott International si-a propus sa doteze un sfert din totalul hotelurilor JW Marriott, Marriott si Renaissance din SUA si Canada cu televizoare LCD de inalta definitie, prevazute cu "panouri de conectivitate digitala", care sa incurajeze integrarea gadget-urilor. Cei cazati acolo pot folosi prin intermediul lor laptopuri, camere video, iPod-uri, jocuri video, astfel incat isi pot verifica e-mail-urile intr-o fereastra a ecranului, iar in alta, sa zicem, se pot uita la clipuri video. Dupa cum se vede, tendinta e deci tot simplificarea vietii unor oameni asaltati de tehnologie. Numai ca preturile pentru o noapte de sedere aici vor fi cu totul altele.

Noi hoteluri Marriott in Romania

Fathi Taher, unul dintre actionarii indirecti importanti ai hotelului JW Marriott din capital se afla in negocieri cu lantul Marriott pentru afilierea viitorului sau hotel din Predeal. Constructia va fi la Trei Brazi. Din luna martie 2009 vor incepe lucrarile. Se va darama acolo, dar se va pastra obiectivul cabana Trei Brazi. Imobilul va avea 167 de camere, un centru de conferinte si un centru spa si va costa 40 de milioane de euro. Un alt proiect va fi realizat la Kabul, in Afganistan, unde, va demara, impreuna cu Overseas Private Investment Corporation (un vehicul de investitii al guvernului SUA), un proiect vizand constructia unui hotel Marriott. Acordul de asociere in compania care va administra proiectul, si in care Taher afirma ca detine 75% din actiuni, a fost deja semnat. Hotelul este in constructie, va avea 228 de camere, un centru de conferinte si un ballroom cu o capacitate de gazduire de 3.000 de persoane. Investitia in aceasta unitate va fi de 80 de milioane de dolari. Un al doilea hotel in strainatate va fi dezvoltat in Iordania, sub brandul Accor. Unitatea va avea 419 camere si va reprezenta o investitie de 66 de milioane de euro. Fathi Taher detine 51% din acest hotel, partenerul fiind banca iordaniana Union Bank. In Romania, acesta are in plan constructia unui hotel langa aeroportul Henri Coanda, clasificat la patru stele si care necesita o investitie de 20-25 de milioane de euro. 580 mil. de euro reprezinta valoarea investitiilor din Romania si strainatate, la care participa omul de afaceri. Suma este distribuita intre segmentul industrial si industria hoteliera.

Clujul este unul dintre orasele incluse in planurile de extindere ale lantului international JW Marriott, care in prezent se afla in negocieri cu parteneri din acest oras, precum si cu posibili parteneri din Timisoara. De asemenea, compania intentioneaza sa aduca in Romania brandurile Courtyard si Renaissance.

Lantul hotelier Marriott, operatorul celui mai mare hotel de cinci stele din capitala, dupa cifra de afaceri, se afla in negocieri avansate pentru deschiderea a inca doua unitati sub brandul Marriott si trei sub sigla Courtyard, cele cinci locatii stabilite fiind Brasov, Oradea, Cluj, Timisoara si Bucuresti.

Romania a devenit importanta pe harta marilor hotelieri odata cu relocarile care au avut loc si care au transformat tara intr-un hub pentru Europa Centrala si de Est. Investitia medie pe camera pentru Courtyard este intre 74.000 si 100.000 de euro. Avand in vedere ca hotelurile au intre 150 si 200 de camere, investitia se situeaza intre 11 si 20 mil. euro.

Planurile de extindere sunt insa incetinite de lipsa infrastructurii necesare. Nu se pot construi hoteluri in locuri in care nu exista o expunere internationala. Aceasta expunere vine din prezenta unui aeroport, de exemplu. Nu se poate construi un hotel la mare in conditiile in care exista un flux de clienti doar trei luni pe an, iar in rest statiunile sunt pustii.

Marriott planuieste sa deschida un hotel de lux si la Sibiu. Reprezentantii celebrului lant hotelier au confirmat ca lucrarile vor incepe in perioada urmatoare. Prezent la un forum pe teme de turism - Forumul Ospitalitatii - directorul general al JW Marriott Bucuresti, Kurt Strohmayer, a anuntat ca lantul hotelier se va extinde in Romania, iar una dintre viitoarele investitii va viza si Sibiul. 'Vom deschide noi unitati in Bucuresti, Oradea, Brasov, Sibiu, Cluj si Timisoara si dorim ca prin deschiderea acestor hoteluri sa ajungem la un numar de 49.000 de camere la nivel mondial. Momentan, suntem in discutii cu diferiti investitori, nu am semnat deocamdata vreun contract de management', a afirmat directorul general al JW Marriott, Kurt Strohmayer.

Reprezentantii Marriott nu au dat detalii precise cu privire la investitia de la Sibiu, insa, in cel putin un an, am putea avea un hotel de cinci stele marca Marriott. 'Este adevarat, compania Marriott intentioneaza sa se extinda in toata tara, nu doar in Bucuresti. Iar reprezentantii companiei sunt interesati si de Sibiu, insa, mai mult nu pot spune, pentru ca ar fi speculatii. Nu pot sa ma pronunt nici asupra unei date, poate sa se intample peste sase, peste opt luni. Nu stim, deocamdata, cand anume', a declarat Dina Litzica, director PR si marketing la JW Marriott Bucuresti.

Concluzii

Bucuria cauzata de cresterile afacerilor in prima parte a anului 2008 s-a stins brusc in ultimele doua luni, cand oamenii din turism au inceput sa simta efectele crizei financiare. In primele zece luni ale anului 2008, tendinta ascendenta din 2007 a continuat, cresterile fiind mai mari decat estimarile, atat la nivelul turismului intern sau extern, cat si al celui de afaceri.

In noiembrie insa, pe fondul lipsei de incredere aduse de criza globala, numeroasele amanari sau anulari de rezervari din partea turistilor au dus la scaderi drastice ale vanzarilor atat la nivelul agentiilor de turism, cat si ale hotelierilor sau ale operatorilor aerieni.

Dupa 20 noiembrie au incetat vanzarile pentru Revelion si s-au revigorat abia dupa 10 decembrie, dar nu se va mai atinge decat 50-60% din vanzarile inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut. Anul 2008 ar putea fi impartit in doua perioade: inainte si dupa noiembrie. 

Vanzarile agentiilor de turism in 2008 au ajuns la 700 de milioane de euro, cu 16% peste cele inregistrate in 2007. In ansamblu, 2008 a reprezentat, in continuare, un an cu o crestere mare, estimata la 15-20% la outgoing, in special datorita dezvoltarii zborurilor charter, si 10% pentru turismul intern datorita unei mai bune promovari a litoralului Marii Negre.  

Agentiile spun ca nivelul vanzarilor ar fi fost mai mare, daca ultimele doua luni nu ar fi cunoscut o diminuare a veniturilor. Datele arata ca din luna octombrie vanzarile au scazut, iar in ceea ce priveste rezervarile pentru sarbatorile de iarna, agentiile au remarcat o stagnare fata de anul precedent, existand firme care s-au confruntat si cu scaderi de 5-10%. Cele mai vandute pachete turistice au fost pentru destinatii exotice si pentru sejururi cu preturi mici si medii in tari europene, in special in Austria.

Tot cresteri de doua cifre, dar ponderate in a doua parte a anului, au fost raportate si in segmentul de ticketing. 

2008 a marcat insa cresterea puternica a pietei de rezervari online, in special la biletele de avion, care s-a dublat fata de 2007. Cred ca este inceputul unei ere a turistilor catre spatiul virtual. Vorbesc atat de cumparatorii de bilete de avion, de hoteluri, cat si de pachete turistice.  

Calatoriile de afaceri dinspre si in Romania sau apetitul crescut pentru calatorii nu au ajutat insa si la o mentinere a gradului de ocupare a hotelurilor. La nivelul intregii tari, gradul de ocupare a hotelurilor a scazut in 2008 si va continua sa scada si in 2009, in special in Bucuresti si in special pe fondul cresterii ofertei de cazare. Anul acesta a marcat inaugurarea oficiala la Bucuresti a celui mai mare hotel din estul Europei, RIN Grand Hotel (cu 1.500 de camere, detinut de fratii Negoita) si deschiderea in luna septembrie a celui mai mare hotel de 5 stele, Radisson SAS (cu 424 de camere - care a detronat astfel Marriott, cu 402 camere). La acestea se adauga deschiderea celui mai mare hotel de cinci stele de pe litoral, Vega (cu 126 de camere, detinut de omul de afaceri Gabriel Comanescu).

Cu un total al incasarilor de 400 de milioane de euro, hotelurile de la mare au atras totusi turisti din categoria celor care ar fi mers in mod normal in Bulgaria, dar care au fost retinuti de evolutia nesatisfacatoare a serviciilor pe litoralul bulgaresc. Daca Bulgaria a scazut in preferinte, Turcia a continuat sa ocupe insa primul loc din punctul de vedere al vanzarilor de pachete de vacanta pentru turism extern. Si tot in Turcia stau cele mai multe sperante si pentru 2009. 

REPERE 2008

• Scaderea atractiei pentru litoralul bulgaresc a reorientat o buna parte a turistilor romani spre litoralul romanesc.
• Turcia, destinatiile exotice si sejururile cu preturi mici si medii in tari ca Austria au fost cele mai cautate produse de vacanta.
• A fost inaugurat cel mai mare hotel din estul Europei, RIN Grand Hotel din Bucuresti, si s-a deschis cel mai mare hotel de 5 stele din tara, Radisson SAS
• Cresterea puternica a pietei de rezer­vari online, in special la biletele de avion.

Bibliografie

www.jwmarriot.ro

www.jwmarriott.com

www.mfinante.ro

www.zf.ro

www.capital.ro

www.wall-street.ro

www.businessmagazin.ro

www.target.ro

www.brandchannel.com/features

www.shareholder.com/marriott

www.finance.yahoo.com