UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR. FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

PROIECT LA TURISM

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI 'ARGES'

Judetul Arges, situat in partea central-sudica a Romaniei, in bazinul Argesului superior.
      Judetul Arges, nume de Istorie si de legenda, pastreaza urme ale culturii de prund (cea mai veche din Europa, aproximativ 600.000 i.Hr.). Descoperirile arheologice de pe cuprinsul Judetului atesta vechimea si permanenta locuire a acestui teritoriu inca din paleoliticul inferior. Castrele romane sunt marturii ale stapanirii romane in Dacia si a simbiozei daco-romane care a avut ca rezultat nasterea poporului si a limbii romane. Potrivit "Diplomei loanitilor' (1247), in muntii si dealurile Argesului, Muscelului sl Dambovltei se intindea "tara lui Seneslau, voievodul romanilor'.
      Anul 1821 este un an de marca in istoria judetului. Tudor Vladimirescu, conducatorul pandurilor, s-a oprit la Golesti, unde a fost arestat si predat lui Al. Ipsilanti, iar apoi ucis de eteristi. Soimii de pe frontul Rucar - Dragoslavele - Mateias au dus eroice lupte cu armatele germane in timpul primului razboi mondial.
      Municipiul resedinta de judet este Pitesti, alte orase fiind: Campulung, Costesti, Curtea de Arges, Mioveni, Topoloveni.
      Oras de campie si de deal, Pitestiul (185.000 locuitori) este una dintre acele localitati care isi merita, prin pozitie si functiuni, rolul de resedinta de judet. Mentionat pentru prima data in vremea lui Mircea cel Batran in 1388, Pitestiul a cunoscut o dezvoltare economica si culturala in sec.XVIII si XIX, ceea ce il situa printre primele orase ale Tarii Romanesti, in prezent, Pitestiul este o citadela industriala si o asezare urbanistica ce are un inalt grad de confort, numele sau devenind sinonim cu autoturismul Dacia, primul autoturism de oras fabricat in Romania.
      Alt oras important, Campulungul, te atrage prin frumusetile sale istorice si naturale, fiind ca o carte deschisa trecatorului. Atestat documentar in 1300 (cel mai vechi oras din Muntenia), a fost capitala statului feudal independent Tara Romaneasca, in 1330. Primul document scris in limba romana dateaza din 1521 si este "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung' catre Hans Benkner, judele Brasovului.
      Argesul , veche unitate administrativa, defineste un colt de tara inedit, nu numai prin ceea ce-i ofera trecutul glorios si natura generoasa, dar si prin ceea ce i-a adaugat in farmec si maretie, harnicia si spiritul novator al argesenilor. O calatorie in judetul Arges pune in dilema pe orice turist, cat de experimentat ar fi, pentru ca este greu sa hotarasti ce sa vizitezi mai intai.

^{Resurse naturale}

^MUNTI

^{MUNTII FAGARAS}

Masiv muntos situat in partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit in intregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf. Moldoveanu - cel mai inalt din tara). Muntii Fagaras sunt cei mai masivi si mai inalti din Carpatii romanesti (au 6 varfuri de peste 2500 m). Prezinta un caracter tipic alpin, cu numeroase urme ale glaciatiei cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare, custuri, morene etc.). Climatul este alpin, cu precipitatii abundente (peste 1400 mm anual). Important nod orohidrografic al Carpatilor Meridionali (de aici izvorasc raurile Arges, Valsan, Rau Targului, Rau Doamnei, Sebes, Ucea, Vistea, Breaza etc.). In zona inalta, la peste 1700 m altitudine, se extind pasunile alpine, propice pastoritului, si tufarisuri subalpine, iar mai jos pantele lor sunt acoperite de paduri de conifere si de fag. Constituie una dintre cele mai importante zone turistice ale tarii (numeroase trasee marcate, cabane, refugii etc.), traversat de soseaua de mare altitudine (2034 m) 'Transfagarasan', ce leaga Muntenia de Transilvania. Varfuri principale: Negoiu (2535 m), Vistea Mare (2527 m); Lespezi (2522 m) etc. Media anuala este de 4–6 grade Celsius in etajul padurilor de fag, de 2–4 grade Celsius in etajul molidului si in jur de 0 grade Celsius in zona pajistilor alpine. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la inceputul verii si cea mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile incep sa cada la sfarsitul lui septembrie. Fauna este reprezentata de: caprioara, cerb, mistret, urs, pisica salbatica, jderul de copac, ras, lup, vulpe. In padurile de foioase sunt mai frecvente: cinteza, sturzul, pitigoiul, mierla. In partile cele mai pustii ale padurii se afla cocosul de munte. Deasupra crestelor se intinde spatiul vulturilor plesuvi si al acvilelor de munte. Pestii sunt reprezentati in primul rand de pastravi, care se afla in cursul superior al tuturor raurilor si paraielor si in mai multe lacuri glaciare.

^{MUNTII IEZER}

Masiv muntos situat in SE Muntilor Fagaras, intre Dambovita (la E) si Rau Doamnei (la V), alcatuit din sisturi cristaline. Mai este cunoscut si sub denumirea de Iezer-Papusa. Este format dintr-o culme inalta, cu directie NE-SV, dominata de mai multe varfuri (Papusa -2391 m, Batrana - 2341 m, Iezeru Mare - 2462 m) din care coboara spre SE culmi prelungi si domoale, separate de vaile raurilor Argesel, Rau Targului, Bratia si Rausor. In N se leaga de Muntii Fagaras printr-o culme joasa si ingusta. Cuprinde o intinsa zona alpina, cu suprafete de eroziune, relief glaciar si periglaciar. Altitudine maxima: 2473 m (vf. Rosu). Masivul Iezer este acoperit cu paduri de foioase, molid si pasuni alpine. Rezervatie naturala complexa (300 ha) in cadrul careia se dezvolta bujorul de munte sau smardarul, gentiama, argintica, garofita alpina, piciorul cocosului, cimbrisorul de munte etc. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 grade Celsius, iar media lunii iulie este de 8 grade Celsius. Precipitatiile medii anuale se situeaza intre 1200-1300 mm. Fauna cinegetica a Muntilor Iezer cuprinde: ursul carpatin, mistretul, lupul, vulpea, exemplare rare de cerb carpatin, rasul, jderul, veverita, capra neagra, pasari (vulturul, bufnita, corbul, ciocanitoarea, cocosul de munte). In apele repezi de munte traiesc exemplare de pastrav, lipan, zgavoaca, asprete.

^{MUNTII LEAOTA}

Masiv muntos situat in partea de E a Carpatilor Meridionali. Este alcatuit predominant din sisturi cristaline, dar si din calcare jurasice (spre zona culoarului Rucar-Bran). Prezinta culmi domoale, cu intinse suprafete de eroziune, desfasurate sub forma unor plaiuri situate la 1600-1700 m altitudine, dominate de mai multe varfuri: Pietrele Albe (1888 m), Cioara (1853 m), Sf. Ilie (1794 m). Altitudinea maxima: 2133 m (vf. Leaota). Fragmentat de vai puternic adancite (Cheia, Stancioiu, Ialomicioara, Ghimbav s.a.), cu versanti avand o inclinare moderata. Sunt acoperiti cu paduri de fag in amestec cu rasinoase. La peste 1800 m altitudine se afla pasunile alpine. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2-6 grade Celsius si 0-2 grade Celsius la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si vanturi puternice. Fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, ras, caprioara, veverita. Dintre pasari apar aici cocosul de munte, gainusa de alun, iar in apele reci de munte se gasesc pesti ca pastravul.

^LACURI

^{LACUL PECINEAGU}

Lac antropic, cu o suprafata de 182 ha si un volum de 63,0 mil. mc.

^{LACUL VIDRARU}

Lac antropic realizat prin bararea cursului superior al raului Arges, ale carui ape pun in miscare turbinele hidrocentralei omonime (220 MW), conectata la sistemul energetic national la 9 decembrie 1966. Lacul se afla la o altitudine de 850 m, are o lungime de 14 km, o suprafata de 893 ha, un volum de 564 mil. m3 si o adancime de 155 m la baraj. Barajul are 166,60 m inaltime si 305 m lungime la coronament. Lacul Vidraru este populat cu pastrav, clean, lipan, scobar, s.a., iar luciul apei este folosit pentru sporturi nautice si pentru plimbari de agrement cu ambarcatiuni usoare. Pe malurile lacului se afla cabanele Cumpana si Valea cu pesti.

^{LACURI NATURALE (in NUCSOARA)}

Lacuri naturale. Lacurile: Iezer (0,6 ha), Buda (0,40 ha), Izvorul Museteica (0,30 ha).

^{LACURI NATURALE (in RUCAR)}

Lacurile: Zarna (0,50 ha), Jgheburoasa (2 ha), Hartop I (0,30 ha), Hartop II (0,35 ha), Hartop V (1 ha), Manastirii (0,60 ha), Valea Rea (0,50 ha), Scarisoara Galbena (2 ha), Galbena IV (0,20 ha).

^RAURI

^ARGES

Rau in S-SE Romaniei, afluent al Dunarii la Oltenita. Are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12.550 kmp. Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti: Buda si Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges)izvoraste de sub vf. Arpasu Mic, de la 2030 m altitudine, din lacul glaciar Buda, iar paraul Capra izvoraste din lacul glaciar Capra, aflat sub vf. Vanatoarea lui Buteanu. In aval de confluenta paraului Buda cu Capra, a fost construit lacul de acumulare Vidraru din bazinul caruia porneste in prezent cursul raului Arges. De la izvor si pana in zona municipiului Pitesti, raul Arges are o directie de curgere N-S, drenand mai intai pantele sudice ale Muntilor Fagaras, strabate apoi Muscelele Argesului si Dealurile Argesului, iar dupa ce separa Piemontul Cotmeana (in V) de Piemontul Candesti (in E), intra in campie, unde uda multe subunitati ale Campiei Romane. Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior, 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si 73 mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arges, Cerbureni, Oesti, Albesti, Curtea de Arges, Zigoneni, Baiculesti, Budeasa, Merisani etc.). Valea superioara a raului Arges se incadreaza intr-o interesanta si neasemuita zona turistica strabatuta de soseaua nationala Transfagarasan. Afluenti principali: Valsan, Rau Doamnei, Sabar, Dambovita, Neajlov.

^DAMBOVITA

Rau in S Romaniei (268 km). Izvoraste de pe versantul de N al Muntilor Iezer, de la 2240 m altitudine, curge mai intai pe directia SV-NE, pana in dreptul vf. Papusa, unde brusc isi schimba directia catre S-SE, traverseaza extremitatea sudica a Muntilor Piatra Craiului prin impresionantele chei ale Dambovitei, trece prin zonele depresionare Rucar-Dragoslavele, desparte apoi Subcarpatii Ialomitei de Muscelele Argesului si Piemontul Candesti, strabate Campia Romana si trece prin Bucuresti, unde are cursul canalizat. Incepand din anul 1983, pe cursul superior al Dunarii, in zona Rucar-Dragoslavele, s-a construit un sistem de microhidrocentrale (lacul de acumulare de la Pecineagu cu hidrocentrala Clabucet, lacul de acumulare Satic cu hidrocentrala Rucar, microhidrocentrala Dragoslavele). Afluenti principali: Dambovicioara, Rau Alb, Ilfov, Colentina, Pasarea, Calnau. Dambovita alimenteaza partial Bucurestiul cu apa potabila prin intermediul statiei de filtrare de la Arcuda. Pe teritoriul Bucurestiului, cursul Dambovitei a fost amenajat in 1865, rectificat si canalizat in 1880-1882, dupa planurile arh. Grigore Cerchez. A fost acoperit cu un planseu de beton in 1936 intre Piata Natiunilor Unite (fosta Piata Operei) si Podul Serban Voda, fiind complet regularizat si modernizat in 1987, pe toata portiunea care traverseaza capitala. Ca urmare, deasupra firului normal de apa care a ramas principalul colector al apelor reziduale, menajere si industriale din capitala, s-a construit o albie noua, betonata, inalta de 5 m deasupra oglindei apei raului, prin care curge apa curata si limpede. Debitul noului curs de apa artificial creat este regularizat prin intermediul unui baraj (construit in apropierea uzinei Semanatoarea), in spatele caruia s-a format cel mai mare lac de acumulare din capitala - Lacul Morii (cartier Crangasi) cu o suprafata de 240 ha si un volum de cca. 20 mil. mc. Pe teritoriul capitalei, Dambovita este traversata de 12 poduri (Ciulei, Grozavesti, Cotroceni, Municipal, Elefterie, Izvor, Operetei, Unirii, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Vitan-Barzesti).

^NEAJLOV

Rau, afluent al Argesului pe teritoriul comunei Gostinari (judetul Giurgiu). Are 150 km lungime si o suprafata a bazinului de 3660 kmp. Izvoraste din Campia inalta a Pitestiului, de la 300 m altitudine, strabate Campia Pitestiului pe directie NV-SE, iar apoi traverseaza Campia Gavanu-Burdea, unde face numeroase meandre inguste, de dimensiuni mici. Inainte de varsarea in Arges valea raului Neajlov se largeste (lunca se extinde pe 1-2 km latime), fapt ce a determinat aparitia lacului Comana. In cursul inferior si mijlociu au aparut numeroase iazuri. Afluenti principali: Calnistea, Dambovnic, Ilfovat, Holboca, Chipeanu.

^VEDEA

Rau in partea de S a Romaniei, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Pietrosani (judetul Teleorman). Are o lungime de 215 km si o suprafata a bazinului de 5450 kmp. Izvoraste din zona de N a Platformei Cotmeana, de la 435 m altitudine, in arealul comunei Moraresti (judetul Arges) si se indreapta pe o directie generala de curgere NV-SE, strabatand mai intai pe directie N-S, Platforma Cotmeana, in cadrul careia formeaza o vale adanca, cu pante accentuate, apoi dreneaza campiile Boian, Gavanu-Burdea, Burnas. Debitul mediu multianual este de 13,6 mc/s. Afluenti principali: Plapcea, Dorofei, Bratcov, Vedita, Cotmeana, Burdea, Rau Cainelui, Teleorman.

^PESTERI

^{CHEILE MICI ALE DAMBOVICIOAREI}

Structuri geologice. Chei in lungime de circa 4 km, sapate in calcare jurasice din SE Muntilor Piatra Craiului de catre Valea Dambovicioara. In peretii abrupti, aproape verticali ai cheilor se afla mai multe pesteri (Ursilor, Ursita dacilor, Uluce) precum si izvoare denumite de localnici galgoaie.

^{PESTERA DAMBOVICIOARA}

Pestera Dambovicioara este situata in partea de SE a Muntilor Piatra Craiului, pe malul stang al raului Dambovicioara, la o altitudine de 861 m si la un km Nord de satul Dambovicioara, in amonte de Cheile Dambovicioarei, in apropierea culoarului depresionar Rucar Bran. Situata in partea sudica a Masivului Piatra Craiului, zona Rucar - Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos. Raurile au sapat in calcarele de aici vai inguste si adanci, dand nastere, pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate la noi in tara. O asemenea roca, extinsa in zona, a permis dezvoltarea tuturor formelor de eroziune, subterane si de suprafata. Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Pestera Dambovicioara are o lungime de 244 m, este sculptata in calcare jurasice de catre Paraul Pesterii, are forma unei galerii orientate SV - NE, ce se ingusteaza treptat de la intrare catre partea posterioara, nu are ramificatii laterale importante, iar concretiunile sunt slab dezvoltate. Este o pestera calda, (10 -12 grade Celsius), cu umiditate moderata si fauna saraca, caracteristica unor asemenea forme carstice. Pana acum nu au fost semnalate specii cavernicole, in schimb s-au gasit resturile fosile ale ursului de pestera (Ursus spelaeus). Ea poate fi strabatuta usor, avand plafonul mai inalt decat statura omului. Interiorul ofera conditii optime de vizitare, simtindu-se aici un usor curent de aer care demonstreaza existenta a inca unei comunicari cu exteriorul. Golul subteran s-a format prin eroziunea calcarelor de catre apele paraului 'Pestera' care acum isi poarta apele prin apropiere. Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia Magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, pomenita intr-un studiu de specialitate. Cercetarile recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in circuitul de vizitare. Desi nu intruneste superlative speologice (multe dintre formatiunile de stalactite si stalagmite, care faceau candva podoaba acestui autentic 'muzeu al naturii' fiind distruse de vizitatori), Pestera Dambovicioara prezinta un deosebit interes turistic, prin cateva formatiuni mai interesante - 'Pielea sarpelui', 'Orga Pustnicului', 'Scrisul chinezesc', 'Elefantul', dar ele sunt modeste in comparatie cu alte pesteri. Serviciul de ghid este asigurat de elevii scolii din localitate. Fata de celelalte pesteri ale Romaniei, Dambovicioara este 'minuscula' ea impresionand mai mult prin amplasamentul sau intr-o zona spectaculoasa, dominata de Masivul Piatra Craiului, unde natura isi etaleaza cu generozitate splendorile sale naturale.

^{REZERVATII NATURALE}

^{PADUREA IEDU-CERNAT}

Rezervatie naturala (forestiera). Padure seculara de conifere.

^{PARC DENDROLOGIC (in MIHAESTI)}

Rezervatie naturala (parc dendrologic). Intins pe o suprafata de 57,5 ha, parcul a fost creat in anii 1895-1900. Cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar rosu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de virginia etc. In cadrul parcului se pastreaza si o parte din vechea padure de lunca in care se afla exemplare monumentale de stejar.

^{PARCUL TRIVALE (din PITESTI)}

Parc dendrologic. Este amenajat din anul 1900. Peisajul este completat de podul din beton care imita impletitura radacinilor si crengilor copacilor. Aici se afla restaurantul Cornul Vanatorului si Gradina Zoologica.

^{PARCUL STEFANESCU (din CAMPULUNG)}

Parc dendrologic. Initiat de inginerul silvic Vasile Golescu (fiul lui Alexandru Golescu - Arapila), cuprinde si o rezervatie naturala botanica cu specii exotice aclimatizate.

^{REZERVATIA ALBESTI}

Rezervatie geologica si paleontologica. Aici se afla rezervatia geologica (granitul de Albesti) si paleontologica (calcarul de Albesti - punct fosilifer cu calcare numulitice in care se gasesc pietrificati crabi, arici de mare, dinti fosili de rechini, etc.). Declarate rezervatii in 1954, au o suprafata de 2 ha si sunt sub ocrotirea legii.

^{REZERVATIA NATURALA IEZER}

Rezervatie naturala. Are 300 ha si este situata in masivul Iezer-Papusa. Aici se afla bujorul de munte sau smirdarul, planta ocrotita, zambrul, relict glaciar, argintica, garofita alpina, piciorul cocosului, cimbrisorul de munte. Cuprinde si lacul glaciar Iezer, cu o suprafata de 0,60 ha.

^{REZERVATIE FLORISTICA (in NEGRASI)}

Rezervatie naturala (floristica). Pe o suprafata de 4,6 ha se gaseste o poiana cu narcise albe, cu o cornula cu marginile rosii ce infloresc la sfarsitul lunii aprilie si tin pana la sfarsitul lunii mai. A fost declarata rezervatie floristica la 24 iunie 1966.

^{REZERVATIE FORESTIERA (in AREFU)}

Rezervatie naturala (forestiera). Padurea Arefu (257 ha), declarata rezervatie forestiera.

^{REZERVATIE NATURALA (in SUSLANESTI)}

Rezervatie naturala (paleontologica). Pesti fosili din Oligocen. Fosilele au o duritate foarte mare. Se intinde pe o suprafata de 3 ha.

^{ZONA CINEGETICA (in DAMBOVICIOARA)}

Fauna cinegetica. Exemplare foarte frumoase de cerb lopatar.

^{ZONA CINEGETICA (in LERESTI)}

Fauna cinegetica. Cerb lopatar.

^{ZONA CINEGETICA (in MUSATESTI)}

Fauna cinegetica. Cerb carpatin (fond de vanatoare gospodarit de ocolul silvic Musatesti).

^{ZONA CINEGETICA (in RUCAR)}

Fauna cinegetica. Cerb lopatar. Zona de plecare spre cheile si pestera Dambovicioara spre crestele Muntilor Piatra Craiului.

^{Resurse antropice}

^{MONUMENTE ISTORICE}

^{ANSAMBLUL CURTII DOMNESTI (din CURTEA DE ARGES)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cuprinde: - Vestigiile Curtii Domnesti, alcatuita dintr-o incinta in forma de patrulater neregulat, marginita de ziduri din piatra, in interiorul careia se gasesc pivnitele a doua case domnesti. - Biserica cu hramul San Nicoara (sfarsitul sec. XII - inceputul sec. XIV) - probabil ca a fost paraclisul Curtii Domnesti - edificiu de mici dimensiuni, cu specific arhitectonic bizantino-balcanic, intalnit si la Cetatea Severinului. - Biserica Domneasca Sf. Nicolae - ctitorie a domnului Basarab I si a fiului sau Alexandru, ridicata pe locul unei biserici vechi (care data din sec. XIII) si terminata in 1352, este primul monument feudal de mare amploare ridicat in Tara Romaneasca. La interior pastreaza picturi murale executate in anii 1264-1366 in stilul epocii bizantin-paleologe, fiind printre cele mai valoroase ansambluri de pictura din tara. In interiorul bisericii s-au descoperit 14 morminte, dintre care 5 domnesti (printre care cel al lui Vladislav I Vlaicu).

^{ANSAMBLUL FEUDAL GLAVACIOC}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este situat la 70 km SE de orasul Pitesti. Ansamblul dateaza din vremea lui Mircea cel Batran (sec. XIV). Biserica manastirii cu hramul 'Buna Vestire' si cladirile anexe au fost refacute in anii 1482-1485 prin grija domnului Vlad Calugarul. In timpul lui Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591) sunt zidite chiliile si clopotnita. Constantin Brancoveanu (1688-1744) a adaugat basoreliefurile specifice epocii brancovenesti. Casa Domneasca dateaza tot din perioada lui Constantin Brancoveanu. Intregul complex feudal a capatat o tenta de arhitectura frantuzeasca in urma interventiei arh. Villacrosse. In casa domneasca din sec. XVII a fost organizata o expozitie muzeala ce cuprinde obiecte apartinand comunei primitive si epocii feudale, precum si carti vechi romanesti.

^{ANSAMBLUL FEUDAL NEGRU VODA (din CAMPULUNG)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul feudal dateaza din prima jumatate a sec. XIV, fiind construit din initiativa lui Basarab I si a fiului sau Nicolae Alexandru. A fost restaurat in anii: 1635, 1737, 1827, 1831, 1943, 1976-1977. Ansamblul feudal cuprinde: - Manastirea Negru Voda, cu biserica avand hramul 'Adormirea Maicii Domnului'. Ctitorie din anul 1215 a voievodului Radu Negru, rezidita apoi de Basarab I si terminata in anul 1351 de fiul sau, Nicolae Alexandru. - Zidul de incinta al curtii domnesti (cu porti din stejar din anul 1769). - Turnul clopotnita construit in anul 1647 de Matei Basarab, cu o inaltime de 37 m. - Casa domneasca a lui Matei Basarab, construita in 1650. - Casa Staretiei, construita de Constantin Brancoveanu (1688-1714). - Biserica domneasca (in naos se afla mormantul domnitorului Nicolae Alexandru). - Colectia de arta feudala. Aici domnitorul Matei Basarab a infiintat o tipografie (prima jumatate a sec. XVII).

^{BISERICA (SCHIT) Inaltarea Domnului (din BRADETU)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza de la inceputul sec. XV. Este mentionat documentar la 14 mai 1506. In interior are valoroase picturi din sec. XVII-XVIII, usi imparatesti din sec. XVIII.

^{BISERICA BARATIA Sf. Iacob (din CAMPULUNG)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost ridicata la sfarsitul sec. XIII de comunitatea saseasca din oras. Turnul a fost ridicat in anul 1730. In anul 1300 a fost inmormantat in aceasta biserica comitele Laurentius de Longo Campo. In corul bisericii Baratia se afla lespedea funerara a comitelui, decedat aici in anul 1300. Cuprinde si casa parohiala, construita in sec. XVII.

^{BISERICA BESTELEI Sf. Treime (din PITESTI)}

Mesterul Stoica, autorul ansamblului de la Golesti. Ancadramentele ferestrelor sunt in stil gotic. Picturile murale dateaza din sec. XVII.

^{BISERICA BOHARI Adormirea Maicii Domnului (din BUNESTI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din anul 1641, cu picturi murale interioare din sec. XVIII si exterioare din sec. XIX.

^{BISERICA BRAD-BOTUSARI Adormirea Maicii Domnului}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1583-1585 a domnitorului Petru Cercel. A fost restaurata in sec. XIX.

^{BISERICA DE LEMN - DRAGHICESTI Sf. Gheorghe si Sf. Dumitru}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in prima jumatate a sec. XVIII din initiativa Domnitei Balasa (fiica domnitorului Constantin Brancoveanu), folosindu-se ca material barne din stejar.

^{BISERICA DOMNEASCA (din CAMPULUNG)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in anul 1567 din initiativa Doamnei Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanu si a finului acestora, Petru cel Tanar. Daramata in timpul lui N. Mavrocordat si restaurata in 1721 si 1880-1889 din temelie. In apropierea bisericii a functionat scoala domneasca infiintata in anul 1669 de Antonie Voda din Popesti.

^{BISERICA DOMNEASCA Sf. Gheorghe (din PITESTI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este singurul vestigiu al curtilor domnesti de la Pitesti. Fondata la inceputul sec. XVI, a fost refacuta de Matei Basarab si terminata in 1656 de Constantin Serban si sotia sa, doamna Balasa. Este restaurata in 1844, 1869, 1872. In 1875 este repictata de Gheorghe Stoenescu (elev al lui Gh. Tattarescu). In anii 1966-1968 in urma restaurarii i s-a redat infatisarea initiala. In incinta Bisericii Domnesti a functionat o scoala domneasca (din anul 1700 pana in sec. XIX).

^{BISERICA EPISCOPALA Adormirea Maicii Domnului sau Biserica Manastirii Curtea de Arges}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, biserica a fost construita in anii 1512-1517 in stil bizantin, pe locul unui vechi lacas de cult (sec. IV), care a adapostit prima mitropolie a UngroVlahiei (intemeiata de Nicolae Alexandru) recunoscuta de patriarhia din Constantinopol in 1359. De aceasta biserica se leaga legenda Mesterului Manole, care si-a jertfit sotia, zidind-o la temelia bisericii. A suferit numeroase restaurari, cea mai importanta fiind cea din anul 1875 sub conducerea arh. francez Emile Lecomte du Noruy. Este unul dintre cele mai frumoase edificii religioase din tara. In pronaosul bisericii se afla mormintele voievozilor Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, precum si membrilor familiei regale: Carol I, Ferdinand si sotiilor lor, Elisabeta si Maria.

^{BISERICA FLAMANDA Adormirea Maicii Domnului (din CAMPULUNG)}

Arhitectura religioasa. A fost construita dupa planurile arh. G. M. Cantacuzino in anul 1943, pe locul unei biserici mai vechi daramata in anul 1942. In fata bisericii se afla monumentele funerare ale lui C. D. Aricescu, ale familiei pictorului I. D. Negulici etc.

^{BISERICA GRECI Buna Vestire (din PITESTI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anul 1564, biserica cuprinde picturi murale interioare din sec. XVII, iar turnul clopotnita din 1752. Renovari in sec. XVIII, XIX, XX.

^{BISERICA Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (din RANCACIOV)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica fostei manastiri Rancaciov dateaza din sec. XV. A fost refacuta in 1648, cu transformari din 1846-1853.

^{BISERICA RUPESTRA (SCHIT) Adormirea Maicii Domnului (in JGHEABURI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din sec. XIV-XV, pictura originala. Monumentul a fost pictat intre sfarsitul sec. XIII si mijlocul sec. XIV, inaintea realizarii picturii Bisericii Domnesti de la Curtea de Arges. Fragmente din aceasta pictura se mai pastreaza in absida si pe peretele de sud al altarului, precum si pe jumatatea de sud a boltii naosului. Este cel mai vechi ansamblu de pictura din Tara Romaneasca.

^{BISERICA Sf. Dumitru (din PITESTI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din anul 1409.

^{BISERICA Sf. Ilie (din CAMPULUNG)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita in anul 1626 de catre jupan Ghinea. A fost reparata in anii 1671, 1891, 1929-1930. In apropierea ei, pana in vremea lui Matei Basarab, se organiza targul Sf. Ilie.

^{BISERICA Sf. Nicolae (din BUCSENESTII LOTASI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din anul 1534, iar pridvorul a fost adaugat in sec. XVIII.

^{CLADIREA PRIMARIEI (CASA GUSSI) (din LEORDENI)}

Monument istoric. Cladirea, construita in sec. XVIII, a apartinut familiei Gussi.

^{COMPLEXUL FEUDAL BAJESTI}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Aici se afla curtea fortificata a banului Mares Bajescu, ce cuprinde: - biserica Adormirea Maicii Domnului, constructie ce dateaza din anul 1666, care pastreaza picturi murale din anul 1669. Portretul zidarului Dragomir este primul portret de mester care apare in pictura murala din Tara Romaneasca. - Zidurile de incinta, intarite cu turnuri, donjoane si metereze. - Pivnita mare cu bolta cilindrica situata pe latura sud-estica a curtii.

^{COMPLEXUL MUZEAL GOLESTI}

Muzeu national si monument istoric si de arhitectura laica. Profil: literatura, etnografie, arta. Literatura: manuale si editii princeps ale unor lucrari literare. Etnografie: interioare taranesti din zona, obiecte de uz casnic, tesaturi si cusaturi traditionale, ceramica, broderii artistice pe piele. Arta: mobilier si tablouri ale familiei Golescu. Muzeul este amenajat intr-un conac ce dateaza din 1641-1642 ce a intrat la sfarsitul sec. XVIII in posesia familiei boieresti Golescu, fiind inconjurat cu ziduri puternice de aparare intarite cu turnuri de colt. Complexul muzeal cuprinde: conacul fortificat, o biserica (1646) si o cruce de pomenire (1627). Conacul detine forme arhitectonice robuste, beciuri boltite specifice epocii lui Matei Basarab si foisor de poarta, caracteristic epocii brancovenesti. In anul 1826 Dinicu Golescu a organizat aici prima scoala sateasca in limba romana din Tara Romaneasca si a amenajat o bolnita si o baie turceasca. Conacul a fost refacut in 1784, 1807, 1960-1961.

^{CONACUL FLORICA}

Monument istoric si de arhitectura. Construit in sec. XVIII, conacul Florica a apartinut familiei Bratianu. Aici functioneaza un centru cultural.

^{CRUCEA JURAMANTULUI (din CAMPULUNG)}

Monument comemorativ. Dateaza din anul 1674 si este lucrata in piatra de Albesti. In fata acestei cruci fiecare judet (conducator al orasului) impreuna cu reprezentantii alesi ai obstii jurau ca vor lupta pentru apararea drepturilor campulungenilor. Monumentul este unic in tara prin modul ingenios de pastrare peste veacuri a unui document.

^{DEALUL MATEIAS}

Loc istoric. In timpul primului razboi mondial aici au avut loc lupte crancene, armata romana opunand rezistenta elitei armatei germane cateva saptamani. In amintirea celor cazuti s-a ridicat un mausoleu construit din calcar, avand un turn si un osuar.

^{FANTANA MESTERULUI MANOLE}

Monument istoric. Constructie de zidarie realizata in stilul cismelelor din regiunile de munte din judetul Arges, pe locul unde legenda spune ca s-ar fi prabusit Mesterul Manole de pe biserica Manastirii Curtea de Arges.

^{LOC ISTORIC - RUCAR}

Loc istoric. Istoricul Nicolae Iorga localizeaza aici batalia de la Posada (1330), terminata cu infrangerea regelui ungar Carol Robert de Anjou, venit sa il alunge de pe tron pe domnitorul Basarab Voda. De asemenea, aici s-au dat lupte crancene in primul razboi mondial, cunoscute prin monumentul eroilor.

^{MANASTIREA ANINOASA}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost zidita in anul 1677, intarita cu ziduri de cetate si inchinata la 1682 manastirii Negru Voda din Campulung. La 1730 a fost repictata. Cunoaste innoiri in 1838, 1842-1845, 1924-1927. La ora actuala se afla in renovare (chiliile, etc.). Manastirea a fost martora evenimentelor sangeroase din 1821, cand arnautii fugiti de la Dragasani, dupa infrangerea ostilor lui Ipsilanti si-au gasit refugiu aici. Urmariti de turci, acestia sunt ucisi, iar biserica arsa.

^{MANASTIREA COTMEANA}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este situata la 28 km de Pitesti. Biserica are hramul Buna Vestire si este ctitorie din anii 1387-1389 a lui Radu I si a fiilor sai, Dan I si Mircea cel Batran, avand fatadele din caramida aparenta, decorate cu firide lungi, pana sub cornisa, marcate prin discuri de ceramica smaltuita. A suferit restaurari numeroase: 1711, 1781, 1875, 1924, 1959, 1972, 1990. Zidurile de incinta sunt prevazute cu goluri de tragere, iar in partea exterioara se afla o iedera de peste 500 ani. La intrare se afla un tei, declarat monument al naturii. Clopotul cel mare dateaza din 1385, fiind cel mai vechi din Tara Romaneasca. Turn-clopotnita construit in 1777.

^{MANASTIREA CU BISERICA Sf. Treime (din Valea MANASTIRII)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost cladita in anii 1534-1537 de domnul Radu Paisie. Fatadele sunt decorate cu caramida aparenta, in alternanta cu tencuiala, iar interiorul pictat in 1548 din vointa domnitorului Mircea Ciobanu, picturi care au fost refacute de mai multe ori. Pridvorul bisericii a fost adaugat in 1797.

^{MANASTIREA NAMAIESTI}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea Namaiesti (de maici - sec. XVI) este mentionata in anul 1547, intr-un act emis de domnitorul Mircea Ciobanul. Biserica rupestra, cu hramul 'Intrarea in Biserica a Maicii Domnului' a fost largita in anul 1843. Face parte din cele trei biserici sapate in stanca din judetul Arges. Aici se afla o icoana in tempera, pe lemn, a Maicii Domnului, facatoare de minuni, incadrata intr-o rama de argint din anul 1778. Tot aici exista si un muzeu de arta religioasa.

^{MANASTIREA ROBAIA}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea (de maici) a fost construita initial din lemn (sec. XIV) si reconstruita din piatra in anii 1642-1644. Biserica manastirii cu hramul „Sf. Gheorghe a suferit mai multe refaceri in prima jumatate a sec. XIX si a fost repictata in 1848. Renovari in anii 1971, 1974, 1983. Aici a trait in ultimii ani de viata pictorul bisericesc Parvu Mutu.

^{MANASTIREA SLANIC}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire de calugari ce dateaza din timpul domniei lui Vlad Tepes (sec. XV). Este inconjurata cu ziduri de incinta, in interior fiind biserica si cladirile anexe (chilii, paraclis, cuhnie). Desfiintata in anul 1922 cand s-a construit actuala biserica cu hramul Nasterea Maicii Domnului, pe temelia vechiului lacas. In aceasta biserica se citeste neintrerupt Psaltirea, ziua si noaptea, slujbele de noapte avand loc intre orele 24 si 3. Biserica manastirii seamana cu biserica manastirii Curtea de Arges.

^{MANASTIREA TUTANA}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica manastirii cu hramul Sf. Athanasie dateaza din vremea domniei lui Mihnea cel Rau (1508-1509). Este refacuta in 1582-1586 de domnul Mihnea Turcitul. Ansamblul monahal a fost refacut in mai multe randuri (1886, 1942, 1993-1994).

^{MANASTIREA VIEROSI}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din 1571-1573 a vornicului Ivascu Golescu, a fost refacuta partial in anul 1645, apoi in 1827, 1834, 1924, 1927. Aici se afla mai multe pietre de mormant, printre care cea a lui Albu Golescu din 1574 si a sotiei sale, Irina.

^{MAUSOLEUL DE LA MATEIAS}

Mausoleul de la Mateias ridicat in memoria ostasilor cazuti in luptele din zona Campulung,in 1916.

^{PODUL DE PIATRA (din PODU DAMBOVITEI)}

Monument istoric. Construit in anul 1711, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, pentru realizarea legaturii intre satele Dambovicioara si Podul Dambovitei.

^{SCHITUL NEGRU SAU CETATUIA Izvorul Tamaduirii}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza de la sfarsitul sec. XV, ctitor fiind Nicolae Alexandru Basarab Voievod si fiul sau, Radu, asimilat cu Negru Voda. Biserica rupestra (sapata in stanca) din sec. XIV, avand hramul Izvorul Tamaduirii, detine fragmente de pictura murala originala, executata in tempera si constructii anexe din 1840. Biserica este compartimentata specific bisericilor ortodoxe: altar, naos, pronaos.

^{MONUMENTE DE ARTA}

^{ANSAMBLUL FEUDAL GLAVACIOC}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este situat la 70 km SE de orasul Pitesti. Ansamblul dateaza din vremea lui Mircea cel Batran (sec. XIV). Biserica manastirii cu hramul 'Buna Vestire' si cladirile anexe au fost refacute in anii 1482-1485 prin grija domnului Vlad Calugarul. In timpul lui Mihnea Turcitul (1577-1583, 1585-1591) sunt zidite chiilile si clopotnita. Constantin Brancoveanu (1688-1744) a adaugat basoreliefurile specifice epocii brancovenesti. Casa Domneasca dateaza tot din perioada lui Constantin Brancoveanu. Intregul complex feudal a capatat o tenta de arhitectura frantuzeasca in urma interventiei arh. Villacrosse. In casa domneasca din sec. XVII a fost organizata o expozitie muzeala ce cuprinde obiecte apartinand comunei primitive si epocii feudale, precum si carti vechi romanesti.

^{BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BUDEASA MARE)}

Monument de arhitectura religioasa. Ctitorie a lui Serban Budisteanu din anul 1796, cu picturi murale originale.

^{BISERICA RUPESTRA (SCHIT) Adormirea Maicii Domnului (in JGHEABURI)}

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din sec. XIV-XV, pictura originala. Monumentul a fost pictat intre sfarsitul sec. XIII si mijlocul sec. XIV, inaintea realizarii picturii Bisericii Domnesti de la Curtea de Arges. Fragmente din aceasta pictura se mai pastreaza in absida si pe peretele de sud al altarului, precum si pe jumatatea de sud a boltii naosului. Este cel mai vechi ansamblu de pictura din Tara Romaneasca.

^{EXPOZITIA DE ARTA PLASTICA (din CURTEA DE ARGES)}

Expozitie de arta. Este organizata in casa pictorului Dumitru Norocea si cuprinde lucrari ale unor pictori din judetul Arges, printre care: D. Norocea, G. D. Mircea, Rudolf Schweitzer - Cumpana, Dumitru Bajenaru etc.

^{VESTIGII ARHEOLOGICE}

^{RUINELE CASTRULUI ROMAN (din PURCARENI)}

Castru roman. Acest castru (situat pe fortificatia romana Vadul lui Traian) este considerat de cercetatorul P. Polonic „cheia de bolta a strategiei romane la confluenta acestor vai (Arges si Raul Doamnei).

^{RUINELE CETATII POIENARI}

Rezervatie arheologica. Ruinele Cetatii Poienari sau Cetatea lui Negru Voda dateaza din sec. XIV. Potrivit legendei, ar fi apartinut legendarului domn al Tarii Romanesti, Negru Voda, cunoscut in istoriografie sub numele de Radu I.

^{CASTRUL ROMAN JIDAVA}

Rezervatie arheologica. Fortificatia a fost ridicata in timpul imparatului roman Septimiu Sever. Este construit din piatra, fiind considerat cel mai mare castru, indeplinind sarcina apararii trecatorii Bran. Este orientat pe axa N-S. Are forma dreptunghiulara, fiind inconjurat de un zid prevazut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi si semicirculare la colturi. In interiorul castrului se afla „praetoriumul, construit din ziduri groase. Intr-o cladire noua din incinta castrului este organizata o expozitie muzeala permanenta cu profil arheologic, ce prezinta piese scoase la iveala in urma sapaturilor arheologice, precum si o reconstituire (in miniatura) a castrului roman.

^{REZERVATIE ARHEOLOGICA (in VALEA CETATUIA)}

Rezervatie arheologica. Au fost descoperite vestigiile unei asezari geto-dacice (dava) datand din sec. II i. Hr., in care s-au gasit urme de locuinte, morminte, ceramica autohtona, fragmente de amfore grecesti, margele din sticla, monede dacice, romane, etc. Peste asezarea dacica s-au descoperit urmele unei asezari romanesti din sec. XIII-XIV cu necropola aferenta. Se presupune ca a fost unul din centrele feudale romanesti conduse de Seneslau.

^{CASE MEMORIALE}

^{CASA C. I. PARHON}

Casa memoriala. Casa natala a savantului de renume mondial C. I. Parhon.

^{CASA CONSTANTIN BARASCHI}

Casa memoriala. Este realizata in stilul artei taranesti in sec. XIX. Pe peretele casei se afla o placa memoriala care aminteste ca aici s-a nascut si a creat sculptorul Constantin Baraschi (1902-1966).

^{CASA GEORGE TOPARCEANU}

Casa memoriala. Aici s-a nascut poetul George Toparceanu. In prezent adaposteste o expozitie memoriala, cuprinzand exponate legate de viata si activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei si prietenilor, manuscrise fotografii, arme de vanatoare, bastoane, gemantanul de drumetie, mobilier, etc.

^{CASA GEORGE STEFANESCU}

Monument de arhitectura laica. Casa a fost construita in anul 1873. Aici a locuit compozitorul George atefanescu (1843-1925), intemeietorul reprezentatiilor de opera in limba romana si fondatorul unor societati lirice premergatoare Operei Romane.

^{CASA MEMORIALA DINU LIPATTI}

Casa memoriala. Casa a apartinut compozitorului de renume mondial Dinu Lipatti. Are o placa comemorativa.

^{CASA TUDOR MUSATESCU}

Casa memoriala. Dateaza de la inceputul sec. XX. Aici a trait si creat dramaturgul Tudor Musatescu.

^{MUZEUL MEMORIAL LIVIU REBREANU}

Muzeu memorial. Profil: muzeu memorial. Muzeu amenajat in casa in care a locuit din 1930 marele prozator.

^{ARHITECTURA SI TEHNICA POPULARA}

^{CENTRU ETNOGRAFIC (din MUSATESTI)}

Arta populara. Prelucrarea artistica a lemnului: obiecte de uz casnic; prispe, fruntarii, stalpi, traforuri; porti monumentale cu decoratie sculptata.

^{CENTRU ETNOGRAFIC (in DRAGOSLAVELE)}

Creatie populara: tesaturi (covoare, cergi, stergare), fote cu motive geometrice lucrate in fir metalizat.

^{CENTRU ETNOGRAFIC (in POIENITA)}

Centru de olarit. Lutul este modelat in „oale cu manusa, ulcioare in forma de amfora, oale de soba, bolduri. Motivele decorative in vergi sau in sarpe, din huma alba sau verde, se acopera cu un smalt incolor.

^{CENTRU ETNOGRAFIC (in SALATRUCU)}

Arta populara. Prelucrarea artistica a lemnului: obiecte de uz casnic (tocuri de coasa, ladari, tipare de cos, furci de tors, sarare, linguri), port popular.

^LERESTI

Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case de piatra in stilul traditional muscelean argesan. Arta populara: port popular, tesaturi. Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.

^{MANIFESTARE POPULARA TRADITIONALA (in CAMPULUNG)}

Manifestare populara traditionala. Targul Sf. Ilie - targul de vara (iulie) unde sunt desfacute productii ceramice din Arges si alte zone ale tarii, tesaturi (fote, marame), obiecte din lemn si uz casnic.

^{MANIFESTARI POPULARE TRADITIONALE (in PITESTI)}

Manifestari populare traditionale. - Targul mestesugarilor si creatorilor populari din Muntenia (septembrie); - Orchestra de muzica populara Doina Argesului.

^RUCAR

Arta si arhitectura populara. Arhitectura populara: case taranesti cu aspect de vila, instalatii tehnice taranesti (doua darste cu pive), porti din lemn frumos sculptate. Arta populara: port popular traditional, tesaturi (placade, dimie, cergi). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.

^{SATUL TURISTIC PODU DAMBOVITEI}

Arhitectura populara, arta populara. Arhitectura populara: case taranesti, instalatii tehnice taranesti. Arta populara: port popular, tesaturi (plocade, etc.). Centru de dulgherit si prelucrarea artistica a lemnului. Sat cu structura traditionala.

^{STATIUNI BALNEARE}

^{BUGHEA DE SUS}

Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes local, cu activitate sezoniera. Este situata la 590 m altitudine, la poalele de SE ale Muntilor Iezer. Factori balneari: - ape minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone. Indicatii terapeutice: - in cura interna: afectiuni ale tubului digestiv, hepatobiliare, buvete pentru cura interna cu ape minerale; - in cura externa: afectiuni reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni endocrine, respiratorii (aerosoli), nevroze astenice.

^CAZARE

^HOTELURI

CARA (Pitesti) - detalii Adresa Str. I.C. Bratianu 2 Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 27 locuri Telefon Fax ID MUNTENIA (Pitesti) - detalii Adresa P-ta. Muntenia nr.1 Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 450 locuri Telefon Fax ID STAR (Pitesti) - detalii Adresa Bascov Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 45 locuri Telefon Fax ID STAR (Bascov) - detalii Adresa Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 37 locuri Telefon Fax ID BLUE NIGHT (Pitesti) - detalii Adresa Str. Trivale nr. 5-7 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 68 locuri Telefon Fax ID BRADET (Bradetu) - detalii Adresa Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 56 locuri Telefon Fax ID

CARMEN (Pitesti) - detalii Adresa Bulevardul Republicii Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 28 locuri Telefon Fax ID CARMEN (Bascov) - detalii Adresa Str. Centru Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 24 locuri Telefon Fax ID MAGIC GT (Pitesti) - detalii Adresa Str. Armand Calinescu 16 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 31 locuri Telefon Fax ID MARIAN (Pitesti) - detalii Adresa Str. Nicolae Balcescu 143 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 24 locuri Telefon Fax ID METROPOL (Pitesti) - detalii Adresa Str. Panselelor nr. 1 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 36 locuri Telefon Fax ID MUSCELUL (Campulung Muscel) - detalii Adresa Str. Negru Voda nr. 164 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 163 locuri Telefon Fax ID

POSADA (Curtea de Arges) - detalii Adresa Bulevardul Basarabilor 27-29 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 247 locuri Telefon Fax ID REHOMA (Pitesti) - detalii Adresa Str. Nicolae Balcescu 54 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 63 locuri Telefon Fax ID ARGES (Pitesti) - detalii Adresa Piata Muntenia nr. 3 Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 156 locuri Telefon Fax ID CUMPANA (Curtea de Arges) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 40 locuri Telefon Fax ID PODGORIA (Topoloveni) - detalii Adresa Calea Bucuresti 72 Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 50 locuri Telefon Fax ID UNIC. (Campulung Muscel) - detalii Adresa Str. Juramantului 2 Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 29 locuri Telefon Fax ID

^MOTELURI

MERISANI (Merisani) - detalii Adresa Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 29 locuri Telefon Fax ID TRANS EUROPEAN LOGISTIC (Pitesti) - detalii Adresa str.Serelor nr.2 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 20 locuri Telefon Fax ID ALBESTI (Albestii de Muscel) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 48 locuri Telefon Fax ID

DEALUL DRAGANULUI (Draganu) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 12 locuri Telefon Fax ID LERESTI (Leresti) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID RUCAR (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 34 locuri Telefon Fax ID

VALEA URSULUI (Bascov) - detalii Adresa Sat Valea Ursului Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 47 locuri Telefon Fax ID

^VILE

FLORICA (Stefanesti) - detalii Adresa Categoria: 4stele Nr. camere Capacitate 20 locuri Telefon Fax ID MILLENIUM (Pitesti) - detalii Adresa Str. M. Eliade 36 Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 16 locuri Telefon Fax ID

CASA DE ODIHNA A PENSIONARILOR (Campulung Muscel) - detalii Adresa Str. Matei Basarab nr. 65 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 24 locuri Telefon Fax ID MAGURA (Bughea de Sus) - detalii Adresa Comuna Albesti Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 66 locuri Telefon Fax ID

^{CABANE TURISTICE}

CUMPANA (Arefu) - detalii Adresa Muntii Fagaras Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 72 locuri Telefon Fax ID PARAUL CAPRA (Arefu) - detalii Adresa DN7C, Transfagarasan, km 110 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 27 locuri Telefon Fax ID

VALEA CU PESTI (Arefu) - detalii Adresa Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 47 locuri Telefon ID BRUSTURET (Dambovicioara) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 51 locuri Telefon Fax ID

PISCUL NEGRU (Arefu) - detalii Adresa DN 7C,km. 102,Transfagarasan Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 46 locuri Telefon ID VOINA (Leresti) - detalii Adresa Categoria: 1stea Nr. camere Capacitate 136 locuri Telefon Fax ID

^{PENSIUNI URBANE}

MIMION (Campulung Muscel) - detalii Adresa Str. Dimitrie Cantemir Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 12 locuri Telefon Fax ID RENONA (Pitesti) - detalii Adresa Str. Nicolae Balcescu Categoria: 3stele Nr. camere Capacitate 32 locuri Telefon Fax ID

CLUBUL SANATATII (Campulung Muscel) - detalii Adresa Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID CRISTAL (Pitesti) - detalii Adresa Str. Calea Campulung 31 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID

I.A.T.S.A. (Pitesti) - detalii Adresa Soseaua Bucuresti-Pitesti Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 16 locuri Telefon Fax ID PENSIUNE (Campulung Muscel) - detalii Adresa Str. Nicu Dracea nr. 6 Categoria: 2stele Nr. camere Capacitate 20 locuri Telefon Fax ID

^{PENSIUNI RURALE}

LALEAUA (Rucar) - detalii Adresa str Saticul de Sus Categoria: 3flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID VADUL LIN (Cetateni) - detalii Adresa Categoria: 3flori Nr. camere Capacitate 14 locuri Telefon Fax ID CAPRA NEAGRA (Rucar) - detalii Adresa sat Saticul de Jos Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 26 locuri Telefon Fax ID CORNUL VANATORULUI (Rucar) - detalii Adresa sat Saticul de Jos Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 18 locuri Telefon Fax ID FLOAREA (Cosesti) - detalii Adresa Sat Pacioiu Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID NADINE (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 11 locuri Telefon Fax ID

POPAS BRADET (Bradetu) - detalii Adresa com.Bradulet Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon ID STAR (Bradulet) - detalii Adresa sat Galesu Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID VACANTA DE VIS (Dambovicioara) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 11 locuri Telefon Fax ID VRAJA MUNTILOR (Nucsoara) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 19 locuri Telefon Fax ID VRAJA MUNTILOR (Dambovicioara) - detalii Adresa Sat Valea Urdii Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 9 locuri Telefon Fax ID WELCOME (Rucar) - detalii Adresa Str. Brasovului 151A Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID

CRISTINA (Bradulet) - detalii Adresa Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 3 locuri Telefon ID CUIBUL DORULUI (Nucsoara) - detalii Adresa Poiana Valsanului Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 11 locuri Telefon Fax ID DOI BRAZI (Bradulet) - detalii Adresa Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 3 locuri Telefon Fax ID VALEA CERNILOR (Dambovicioara) - detalii Adresa Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID VOROVENCI ANA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 2 locuri Telefon Fax ID

^{PENSIUNI AGROTURISTICE}

ALINA (Rucar) - detalii Adresa Str. Principala Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID ANA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 2 locuri Telefon Fax ID ANCA (Rucar) - detalii Adresa Str. Bisericii Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID CERBUL (Dambovicioara) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID CICI (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 7 locuri Telefon Fax ID ELODIA (Leresti) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 7 locuri Telefon Fax ID FOISORUL PRIETENIEI (Arefu) - detalii Adresa nr.348 Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 5 locuri Telefon Fax ID GEORGETA (Rucar) - detalii Adresa Bd. Industriasilor 6 Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID GRATIELA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID ILEANA (Rucar) - detalii Adresa Bd. Libertatii Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID IOANA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID

LA IONICA (Dambovicioara) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 12 locuri Telefon Fax ID LERESTI-MUSCEL (Leresti) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID LUCIANA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID LUMINITA (Arefu) - detalii Adresa Sat Capataneni Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID LUSSYLA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon ID MARIA (Leresti) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID MARIS (Rucar) - detalii Adresa Str. Mitica Anastasescu Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID MARIS (Rucar) - detalii Adresa Str. Mitica Anastasescu Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID NICOLA (Rucar) - detalii Adresa Str. Brasovului 539 Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID NITOIU (Albestii de Muscel) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID RUCSI (Rucar) - detalii Adresa Bd. Libertatii 713 Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID

RUSEI (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID VALEA FRASINULUI (Dragoslavele) - detalii Adresa Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 27 locuri Telefon Fax ID VERONICA (Rucar) - detalii Adresa Str. Mitica Anastasescu Categoria: 2flori Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID CASA PAUNITEI (Arefu) - detalii Adresa nr.330 Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 4 locuri Telefon Fax ID CATALIN (Arefu) - detalii Adresa nr.53bis Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 6 locuri ID FLORETA DIN MOHOR (Arefu) - detalii Adresa nr.53A Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 10 locuri Telefon Fax ID GENIFERA (Arefu) - detalii Adresa nr.377 Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 2 locuri Telefon Fax ID HAIDUCUL (Arefu) - detalii Adresa nr.384 Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 2 locuri Telefon Fax ID MARIA (Rucar) - detalii Adresa Str. Papusa nr. 1317 Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 6 locuri Telefon Fax ID TICA (Rucar) - detalii Adresa Categoria: 1floare Nr. camere Capacitate 8 locuri Telefon Fax ID

^CAMPINGURI

^CASUTE

^{BIBLIOGRAFIE :www.rotur.ro}