PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL IASI

PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL IN JUDETUL IASI

Tipurile de turism cu cel mai mare potential in judetul Iasi sunt: turismul cultural, cel religios.

Turismul cultural, ca forma particulara a calatoriilor, ofera sansa oricarui individ de a se regasi pe sine, de a descoperi in raport cu creatiile si limitele natiunii de origine sau straine, pentru a-si dezvolta propria identitate. Turismul cultural este un fenomen cu o lunga evolutie care a sporit sansele de comunicare ale oamenilor dincolo de frontierele teritoriale, economice, sociale si religioase. Totodata, turismul cultural, comparativ cu celelalte forme de calatorie, are meritul de a contribui in mod activ si direct la descoperirea diversitatii culturilor pe glob, dar si la dezvoltarea sentimentului de toleranta, intelegere intre natiuni si apartenenta la o umanitate unica.[1]

Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, el implica din partea turistilor un anumit nivel de instruire si de cultura pentru a putea aprecia obiectivele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii si semnificatiilor spirituale. Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoastere si de placere estetica, este dorinta unei experiente divine. Acesta este motivul ce sta la baza pastrarii pelerinajelor determinate de traditiile religioase (pelerinajul la Mecca) sau cele legate de evenimente si manifestari specifice (moaste, icoane facatoare de minuni).

1 Indicatorii de cuantificare ai circulatiei turistice

In numarul turistilor cazati in unitatile de cazare turistica (N_T) se cuprind toate persoanele (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zonele vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile vizitate.

Innoptarea (N_ZT) reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate de cazare turistica, indiferent daca fizic este sau nu prezenta in camera.[4]

Durata medie a sejurului (S_j) reprezinta numarul mediu de zile de sedere (ramanere) a turistilor intr-o anumita zona (tara, statiune, etc); el este rezultatul raportului intre numarul innoptarilor si cel al turistilor. Se poate determina pe categorii de turisti, zone geografice, forme de turism.[5]

Tabel 4. Analiza circulatiei turistice in judetul Iasi

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Iasi 2008

Se observa o crestere considerabila a numarului de turisti in anul 2007 fata de anul de baza 2003, o crestere de 37535 mii de turisti ceea ce denota o dezvoltare turistica in plina crestere.

2 Propuneri de promovare a judetului Iasi

Tipurile de turism ce pot fi practicate in judetul Iasi sunt:
Turismul cultural - legat de prezenta monumentelor istorice (Palatul Culturii, Curtea Domneasca, Casa Cuza, Casa Racovita, Palatul domnitorului Mihai Sturza, Palatul Vasile Roznovanu, Bojdeuca lui Ion Creanga, Casa lui George Toparceanu, Teatrul National Vasile Alecsandri, etc);
Turism ecleziastic - Cetatea Iasului, binecuvantata cu rugaciunile si moastele Sfintei Paraschiva si impodobita cu multe biserici si manastiri devine din ce in ce mai mult un loc de pelerinaj, spiritualitate si cultura crestina. Manastirile si bisericile din judetul Iasi si din imprejurimi, sunt unele dintre ele mai cunoscute din intreaga tara, contribuind la dezvoltarea turismului eclezial. Voi aminti doar cateva dintre ele: Catedrala Mitropolitana, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Biserica Trei Ierarhi, Manastirea Cetatuia, Biserica Barnovschi, Manastirea Galata, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Biserica 40 de Sfinti, Biserica Sf. Sava, s.a.;
Turism muzeistic - judetul Iasi este un important centru muzeistic format prin acumularea unui adevarat tezaur de obiecte de valoare istorica, artistica, etnografica, literara s.a. Dintre principalele muzee pot fi mentionate: Complexul muzeistic 'Palatul Culturii' (care cuprinde Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic), Muzeul de Literartura al Moldovei, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul teatrului National, Muzeul Unirii, etc.;
Turism etnografic - legat de organizarea unor targuri de ceramica ('Cucuteni 5000') precum si festivaluri cu caracter folcloric ('Datini si obiceiuri de iarna);
Turismul balneo-medical de interes zonal, dar cu extindere la nivel national prin valoarea recunoscuta a medicinii din judetul Iasi prin complexul balnear si de recuperare de la Baile Nicolina si Spitalul de recuperare; promovarea climatismului in ariile forestiere de la Barnova pentru cei internati pentru perioade mai lungi in Sanatoriul Barnova, dar si pentru cei care se deplaseaza din judet la sfarsit de saptamana spre aceasta zona;
Turismul sportiv se localizeaza in cadrul ariilor cinegetice in padurile de la sudul Iasului; turismul stimulat de intrecerile sportive din perimetrul lacurilor de la Dobrovat, Aroneanu (lacurile Dorobant si Aroneanu), concursurile aviatice din cadrul Clubului Aeronautic Moldova, intrecerile sportive din arenele municipiului, intrecerile de orientare turistica etc.;
Turismul de tranzit (in interes de afaceri, personal sau de serviciu), stimulat intr-o oarecare masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica Moldova;
Turismul de la sfarsit de saptamana este forma cel mai mult utilizata de locuitorii municipiului intr-o zona apropiata orasului la Bucium - Repedea, Stana Poieni, Barnova, Dumbrava, Ciric, Breazu etc. si o zona indepartata - Podisul Sucevei si Carpatii Orientali.

Circuit turistic

Program de calatorie: Pe urmele marilor scriitori

Perioada de desfasurare a circuitului este 1 mai - 30 noiembrie cu durata de 8 zile si cu un numar de 34 de turisti cu plecare de la ora 8 din parcarea din fata Ateneului Roman din Bucuresti.

Itinerariul se desfasoara pe traseul Bucuresti - Ploiesti - Buzau - Focsani - Iasi, iar locul inceperii - incheierii calatoriei este Bucuresti.

Pretul circuitului turistic a fost stabilit la 860 RON

Program zilnic:

ZIUA 1: Bucuresti - Ploiesti - Buzau (145,23 km)

Plecare cu autocarul de trei stele, la ora 8, din parcarea din fata Ateneului Roman.

Ajungem in Ploiesti in jurul orei 9 si vom merge sa vizitam Muzeul "I. L. Caragiale".

Muzeul "I. L. Caragiale" - este unul din primele muzee organizate in judetul Prahova, de catre profesorul Nicolae Simache. Adapostit in casa familiei Dobrescu, monument de arhitectura datand de la sfarsitul secolului al XVIII-lea, construit de mesteri locali, reprezinta modelul vechii case romanesti. Casa a fost restaurata in 1979 - 1980, dupa seismul din 1977. Expozitia de baza prezinta printr-o colectie documentara principalele momente din viata si opera scriitorului: familia din care descinde, de la care a mostenit pasiunea pentru teatru si literatura; anii de scoala la Ploiesti; debutul in gazetarie si revistele pe care le-a condus sau la care a colaborat; afirmarea in teatru si proza, comediile si drama 'Napasta' care i-au fixat locul cel mai inalt in dramaturgia romaneasca. Prieteni si colaboratori, scriitori si oameni de cultura contemporani cu Ion Luca Caragiale sunt prezenti in expozitia muzeului prin scrisori si fotografii.[6]

Dupa vizitarea acestui muzeu, in jurul orei 13 vom lua pranzul la restaurantul "Casa Domneasca".

La ora 14:30 ne vom indrepta spre Buzau unde vom ajunge la ora 16.

Ne vom caza la Hotelul Crang de 2 stele.

Restul zilei timp liber.

ZIUA 2: Buzau - Focsani - Iasi (290 km)

La ora 8 vom lua micul dejun la hotel. La ora 9 vom pleca spre Muzeul Judetean Buzau situat in Parcul Crang, unde vom putea vedea sectii de arheologie, istorie, memorialistica si arta. Sectiile de arheologie si istorie detin valoroase piese apartinand aspectului cultural Stoicani-Aldeni, culturii Monteoru, plastica geto-dacica de tip Carlomanesti, replica tezaurului de la Pietroasele - Closca cu puii de aur - piese apartinand epocii romano-bizantine, culturilor Santana de Mures, Ipotesti-Candesti, Dridu. Sunt reprezentate vestigiile rupestre din Muntii Buzaului, inventare arheologice din sapaturile efectuate la cetati feudale (Vintila Voda, Berca, Bradu), elemente arhitectonice medievale. Colectia numismatica cuprinde 10 tezaure monetare din aur, argint si metal comun. Momentele mari ale istoriei moderne si contemporane in care a fost implicata zona Buzaului sunt infatisate cu piese reprezentative (mobilier, documente si obiecte personale apartinand lui Nicolae Leonard, Vladimir Maximilian, Alexandru Marghiloman). In anul 1980 s-a deschis sectia de pictura Bradut Covaliu si sectia de arta decorativa, continand valoroase piese de tapiserie, sculptura, sticla.

Apoi ne vom indrepta spre Focsani unde vom ajunge in 60 de minute si vom parcurge 73 kilometri.

Vom ajunge in jurul orei 14, si vom vizita si Muzeul de Istorie si Arheologie din Focsani. Muzeul a fost infiintat in anul 1950 si detine piese de arheologie, materiale din paleolitic, neolitic, epoca bronzului (Candesti), epoca fierului (Barsesti), dacice, carpice, de istorie medievala si numismatica, obiecte apartinand unor personalitati politice, culturale si artistice: Al. I. Cuza, Duiliu Zamfirescu, G. Longinescu, Ion Mincu.

Indreptandu-ne spre destinatia finala, Iasi, vom parcurge 210 kilometri in aproximativ doua ore jumatate.

Ne vom caza la Hotelul Moldova de 3 stele din centrul Iasului.

ZIUA 3: Iasi

In aceasta zi vom vizita cele mai frumoase si cele mai importante atractii turistice ale Iasului: Palatul culturii cu toate cele patru muzee acesta fiind principalul punct de atractie turistica.

Dupa care ne vom relaxa facand o plimbare prin parcul Copou (ANEXA IV) unde vom vizita "Teiul lui Eminescu" si Muzeul "Mhai Eminescu".

ZIUA 4: Iasi

Vom vizita urmatoarele case memoriale:

Casa Vasile Pogor - Construita in anul 1850 de vornicul Vasile Pogor, casa a devenit proprietatea fiului acestuia, Vasile V. Pogor (1833 - 1906), publicist, poet si primar al Iasilor, unul dintre cei cinci fondatori ai Societatii Junimea (alaturi de Titu Maiorescu, P.P. Carp, Th. Rosetti si Iacob Negruzzi). In aceasta casa, numita si Casa cu ferestre luminate (pentru ca a fost una dintre primele case din Iasi iluminata cu energie electrica) se intruneau membrii acestei societati, a carei revista a fost Convorbiri literare.

"Bojdeuca" lui Ion Creanga este o casa din cartierul Ticau Iasi, in care a locuit intre anii 1872 si 1889 marele povestitor Ion Creanga. Pragul acestei case a fost trecut si de Mihai Eminescu, bun prieten al lui Creanga. Casuta, avand doua camere dispuse de o parte si de alta a unui antreu, a devenit muzeu memorial la 15 aprilie 1918, restaurari avand loc in anii 1942 si 1985. Bojdeuca lui Ion Creanga este prima casa memoriala din Romania.[8]

Casa memoriala Vasile Alecsandri de la Mircesti - a fost construita de insusi poetul Vasile Alecsandri in anul 1867, dupa propriile planuri.[9]

Casa memoriala Mihail Kogalniceanu - personalitate fascinanta a epocii modene, spirit pasionat si comprehensiv, Mihail Kogalniceanu se situeaza in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. Istoric si publicist de renume, om politic si diplomat, el s-a dovedit a fi, mai presus de toate, intaiul aparator al intereselor noastre nationale.

ZIUA 5: Iasi

Casa memoriala Mihail Sadoveanu - cladirea din dealul Copoului a apartinut, in veacul trecut, istoricului M. Kogalniceanu. Intamplarea a voit ca Mihail Sadoveanu sa paseasca in noua sa casa de la Copou, in 1919, intr-un moment in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o resedinta care ii devenise draga si in care compusese si cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iasi de pe urma celui dintai razboi mondial. In 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iasi. Castelul cu turn cunoaste acum o noua etapa a istoriei sale. In prima duminica a lunii mai in care arborii din curte infloresc, aici se organizeaza traditionala, de acum, 'Sarbatoare a liliacului'. La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaste momentul sarbatoresc al inaugurarii sale ca Muzeu Memorial 'Mihail Sadoveanu'.

Casa memoriala 'George Topirceanu' din Iasi a apartinut scriitorului Demostene Botez, prieten cu George Topirceanu. A fost construita la sfarsitul secolului XIX, inceputul secolului XX. Dupa ce in 1919, a fost sediul redactiei revistei 'Insemnari literare' tiparita sub directia lui Mihail Sadoveanu si George Topirceanu, (din colectivul de redactie mai facand parte si Garabet Ibraileanu si Demostene Botez), imobilul este pus la dispozitia lui George Topirceanu, in anul 1932. Acesta va locui aici pana la 7 mai 1937, cand rapus de boala necrutatoare va trece in nefiinta la numai 51 de ani si va fi inmormantat la cimitirul 'Eternitatea' din Iasi. Casa a fost donata in anul 1983 de proprietarii Teodor Neagu si Adrian Vulpe, Complexului Muzeal Iasi. A fost renovata, si la 22 iunie 1985 a fost inaugurat acest obiectiv al Muzeului Literaturii Romane Iasi, cu un an inainte de sarbatorirea de catre UNESCO a 100 de ani de la nasterea poetului.[11]

Casa memoriala "Otilia Cazimir" - cladirea in care este amenajata casa memoriala 'Otilia Cazimir' a fost construita in anul 1858. Ca stil arhitectonic, se caracterizeaza prin discretie si simplitate, aceste dominante fiind specifice clasei de mijloc a societatii romanesti din veacul trecut. In anul 1898, familia viitoarei scriitoare Otilia Cazimir cumpara casa prin licitatie. De la varsta de patru ani si pana la sfarsitul vietii (poeta a decedat in 1967), Otilia Cazimir a locuit numai aici. Casa a fost amenajata ca muzeu in luna iunie 1972. Expozitia de baza s-a organizat in cele doua camere in care poeta isi primea musafirii si unde lucra pana noaptea tarziu. Sunt expuse trei sute de obiecte personale si manuscrise, fotografii, tablouri, in stransa legatura cu activitatea Otiliei Cazimir.[12]

Casa memoriala "Mihai Codreanu" - in imobilul, devenit muzeu in august 1970 si supranumit 'Vila Sonet', a locuit si a creat maestrul sonetului romanesc, Mihai Codreanu. Cladirea este situata intr-un cartier vechi al orasului, in vecinatatea unei stravechi bodegi cu rezonante istorice, numita 'Bolta Rece', fiind locul de intalnire a boemei iesene si mai cu seama a unor personalitati precum Eminescu, Creanga, Caragiale etc. Construita in stil romanesc-brancovenesc, dupa planul unui arhitect format la scoala 'Mincu', 'Vila Sonet' va purta pentru totdeauna amprenta sonetistului dar si a numeroaselor intalniri literare intre personalitati ale scrisului romanesc, printre care Mihail Sadoveanu, G. Topirceanu, Al. Alecsandri, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir si altii.[13]

ZIUA 6. Iasi

Teatrul Vasile Alecsandri

Universitatea Al. I. Cuza

Catedrala Mitropolitana

Muzeul de Istorie - "Unirii"

ZIUA 7. Iasi

Manastirea Cetatuia

Manastirea cu Biserica Trei Ierarhi

Biserica Sfantul Spiridon

ZIUA 8. Iasi - Bucuresti (400 km)

Mic dejun

Intoarcere la Bucuresti

Analiza de pret a circuitului turistic:

Programul este conceput pentru un numar de persoane ce alcatuiesc grupuri de 34. Programul turistic este realizat pentru toate categoriile de varsta. Pe tot parcursul circuitului turistii vor fi insostiti de un ghid si li se va face o descriere detaliata despre istoria locurilor.

Transportul se va realiza cu un autocar de 36 de locuri de 3 stele.

Mixul de promovare al produsului turistic "Pe urmele marilor scriitori" reprezinta principalul instrument de comunicare cu potentialii turisti, de promovare a ideilor, bunurilor sau serviciilor prin mijloacele de informare in masa (ziare, reviste, programe TV si radio, impartirea de fluturasi si brosuri) de catre agentia de turism sau de catre un agent de vanzari al acesteia. Prin actiunile publicitare intreprinse, se urmareste asigurarea informarii publicului in legatura cu activitatea, produsele si serviciile agentiei de turism respective, putandu-l convinge in luarea deciziei de a achizitiona produsul turistic respectiv. Astfel, publicitatea poate fi considerata drept unul din mijloacele cele mai utilizate in activitatile de piata. Pentru acest lucru se va face o brosura (atasata in ANEXA III)

Folosirea internetului pentru promovarea unui produs tuistic, asigura rapiditate sistemului de informare si promovare deoarece in primul rand nu necesita deplasarea la sediul agentiei. Astfel internetul ofera posibilitatea ca si persoanele foarte ocupate sa se poata informa mai bine asupra ofertei turistice.

Concluzii

Asezare de legenda, Iasul este un nume ce emotioneaza chiar si prin simpla rostire a acestui cuvant si pentru faptul ca este un simbol cultural-istoric. Nu este singurul lucru care concureaza la frumusetea acestui nume, asezarea pe cele sapte coline a indemnat pe multi sa-l asemene cu orasul etern - Roma. La toate acestea, priceperea omului a atins de multe ori sublimul prin zidirile invesmantate in broderii de piatra Bisericii Trei Ierarhi, ale bisericii Golia, Palatul Culturii, Teatrul National, dar si alte monumente care constituie dovada maretiei Iasului.

Prin trecutul si prezentul sau Iasul apartine tuturor romanilor. Iasul nu este o asezare oarecare, este un oras muzeu, nu numai ca centru universitar, dar mai ales prin valorile cultural - istorice pe care le incorporeaza. Iasul poate fi considerat un fel de Mecca a romanilor.

Asadar o prima conditie a Iasului este accea de a fi cunoscut de catre fiecare roman. Poate ca tocmai soarta lui aleasa a facut sa nu i se cunoasca prea bine inceputurile ca urbe medievala si nici provenienta numelui. Si, se socoteste ca e mai bine ca inceputurile si identitatea Iasului sa ramana o frumoasa enigma. Invaluiti de tumultul cotidian, nu ne dam seama ca parcurgem spatii pe unde au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Vitezul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu, Al. Ioan Cuza si multi alti voievozi ai Moldovei; si apoi in drumurile noastre suntem invaluiti de umbrele marilor cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin, a marelelui carturar Dimitrie Cantemir; parca simtim ca ne apasa si ne imobileaza spiritul lui Mihai Eminescu, Ion Creanga, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Mihail Sadoveanu, George Topirceanu, Otilia Cazimir si multi altii care s-au jucat cu slovele; aici au creat: Petru Poni, Dragomir Hurmuzescu, Radu Cernatescu.

In sanctuarele Iasului se afla osemintele lui Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir, Al. I. Cuza, ale lui Ion Creanga si ale multora altora ca ei.

Iasul poate fi numit si orasul celor trei Uniri.

Bibliografie:

Anuarul Statistic al judetului Iasi 2008

*** Ghidul turistic al Romaniei, Ed. Publirom Advertising, Bucuresti, 2001

*** Luchian Magda Prof., "Turismul cultural", www.regielive.ro