Potentialul turistic natural si antropic al muntilor Apuseni

Proiectul meu se numeste "POTENTIALUL TURISTIC NATURAL si ANTROPIC AL MUNTILOR APUSENI" si va pune la dispozitie un continut din 45 pagini unde va va fi prezentat despre elementele naturale,antropice,zone turistice si principalele trasee turistice .Toate acestea va pot ajuta sa vizitati cea mai frumoasa zona din Carpatii Rominiei ce va pune la dispozitie cele mai interesante forme carstice si alte forme de relief din muntii Apuseni.

Elementele naturale prezentate sunt relieful ,clima,hidrografia,vegetatia si fauna acestor munti care ocupa un loc aparte in inima Carpatilor rominesti.

Elementele antropice de interes turistic din muntii Apuseni sunt vestigiile arheologice,monumentele istorice si de arta ,muzeele si casele memoriale, satele turistice,resursele turistice legate de activitatea economica ,elemente de arhitectura populara ,portul popular ,manifestari folclorice , monumentele de arhitectura religioasa, precum si locuitorii acestei zone cunoscuti sub numele de moti si criseni fiind renumiti pentru ospitalitatea de care dau dovada pentru ca vizitatorii sa se simta bine la ei acasa.

Alte informatii care sunt prezentate in acest proiect sunt caracteristici despre anumite areale din Apuseni si despre principale trasee turistice care va pot ajuta sa circulati si sa vizitati cit mai usor acesti munti.

In finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate in muntii Apuseni si sunt date informatii despre viitorul turismului in muntii Apuseni ,mai ales acum cind am intrat in Uniunea Europeana si exista fonduri banesti pentru cresterea turismului in Apuseni.

Iar in ultimele pagini va voi prezenta citeva fotografii si alte tabele si grafice ce exemplifica turismul si elementele naturale si antropice din muntii Apuseni.

Am ales sa prezint aceasta zona geografica importanta din Romania ,deoarece am vizitat-o acum trei ani si mi-a lasat o impresie buna despre frumusetile naturii,creatiile omului ,evenimentele folclorice si organizarea turismului in aceasta parte a Romaniei si unde m-am simtit "ca acasa".

Potentialul turistic al Muntilor Apuseni

La inceputul secolului al XIX-lea calatoriile in scopuri turistice nu reprezentau decit un fenomen marginal.Cu toate acestea ,cea mai veche intrebuintare a cuvintului "turist" o datoram acelor ani.Desigur ca la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane ,de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari.

Insa intr-un secol si jumatate ,datorita dezvoltarii economice si industriale a natiunilor ,turismul a devenit un sector esential al activitatii economice a mai multor state .Fiind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale ,turismul este o veriga premergatoare consumului final , cu efecte economice ce nu trebuie neglijate.El a pus in joc enorme sume de capital ,materializate in lucrari publice ,mijloace de transport,alimentatie si diverse alte servicii ,ajungind in prezent sa numere mii si mii de firme care se bucura de o foarte buna organizare , incepand cu micile birouri de voiaj si terminind cu lanturi intregi de hoteluri de lux.

Turismul -ca ramura a economiei rominesti atrage dupa sine o serie de efecte pozitive remarcabile:

Arealul muntilor Apuseni este o zona declarata in mare masura ca fiind defavorizata atit din punct de vedere economic cit si social, lucru datorat in special trecerii de la o economie centralizata la cea de piata.Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor sa scada alarmant in anii ce au trecut.

Ocupatiile de baza ale acestora sunt ca si pana acum ,mineritul si prelucrarea lemnului si olaritul.

Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere;areale care au concentrat o mare putere de munca in comunism , dar care acum sunt nevoite sa faca reduceri de personal masive,pentru a putea face fata necesitatilor si problemelor intimpinate.Dar acestea sunt si cele care care au posibilitatea de a atrage investitii,cum ar fi proiectul de la Rosia Montana.

Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud ,Campeni, Zlatna , Brad, Vascau , Nucet si Huedin-orase cu peste 15-20 000 de locuitori ,in care este concentrata cea mai mare parte a populatiei.

Cadrul natural al Muntilor Apuseni asigura nu numai suportul material si "atmosfera" de derulare a actului receptiv ,ci contribuie efectiv intr-un procent semnificativ la concretizarea lui.

Toate acestea fac ca muntii Apuseni sa aiba un potential turistic de o mare complexitate si de o valoare turistica deosebita.

Cap.I Localizarea si caracterisicile generale ale muntilor Apuseni din punct de vedere geografic

Muntii Apuseni sunt localizati in partea central vestica a Rominiei , fiind invecinati la est cu podisul Transilvaniei,la sud cu Muresul ,la nord cu podisul Somesan si Dealurile de vest,iar la vest Campia si Dealurile de vest .

Sunt marginiti la nord si sud de paralela 46* si 47* si prin centrul lor trece meridianul de 23*.

Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a tarii ,drept pentru care au fost clasificati ca facind parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica ,alaturi de mult mai mediatizatii sai frati ,munti din Carpatii Orientali si Meridionali.

Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul muntilor Apuseni care atesta existenta unor comunitati umane inca din departatele ere ale bronzului si fierului este constituita de asa zisele "depozite de bronz de la Zlatna".Locuirea acestor zone a continuat in perioada preromana si romana,primele asezari mai mari ,fiind legate de exploatarile auro-argintifere atestate la Rosia Montana si Zlatna.

Anul 1201 este cel care se vorbeste despre prima atestare a "TERREI ABRUTH"-Abrudul de astazi.

Mai tarziu au avut loc evenimentele majore cum ar fi rascoalele lui Horia,Closca si Crisan(1784) si participarea motilor la revolutia (1848) sub conducerea lui Avram Iancu.

Data de 1 Decembrie 1918 este inregistrata in istoria acestor locuitori prin participarea motilor la marea unire nationala .

Motii- locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni pastreaza si azi ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor ,prelucrarea lemnului ,mestesugul ,dovada facand numeroasele obiecte si unelte din lemn ,ornate cu incrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.

Sunt alcatuiti din roci vulcanice (muntii Metaliferi),sisturi cristaline (muntii Bihor, Vladeasa , Gilau,Gaina) ,dar in deosebi din calcare ,de unde si multitudinele fenomene carstice:pesteri, chei,doline ,lapiezuri si sohodoluri.Sunt intens mineralizati ,bogati in metale si nemetale.

Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala ,iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000m.

Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m),extinzindu-se la est in Muntele Mare(1826m) si la nord in muntii Vladeasa(1836m).In prelungirea estica a muntilor Bihor se afla muntele Gaina(1467m),iar in nord-est se afla in muntii Gilau.

In sud-est sunt muntii Metaliferi(1018m) si muntii Trascaului ,iar in vest muntii Crisurilor:muntii Zarand(vf.Drocea-836m),muntii Codru-Moma(vf. Plesu-1112m),muntii Padurea Craiului si muntii Plopis(776m).

In nord ,dincolo de valea Barcaului ,se desfasoara un complex de culmi muntoase ,alcatuite din sisturi cristaline,cu altitudini reduse ,inconjurate de dealuri.Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali ,numit "Jugul intracarpatic" include muntii Meses si dealurile Prisnel ,Preluca si Dealu Mare,depasind foarte rar altitudinea de 800m.

In grupa Apusenilor , alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:

Climatul in care se inscriu muntii Apuseni este cel montan cu influente oceanice,caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6*C,la baza muntilor -0*C. sau chiar negative pe inaltimi si inversiuni de temperaturi in depresiuni. Precipitatiile iau valori de 700 - 1200mm/an si chiar peste 1200mm/an in zonele inalte(Bihor, muntele Mare,Gilau).

Caracteristic este vantul de vest.Se intalneste fenomenul de foehn,care patrunde in zona depresiunilor Alba-Iulia.

Reteaua hidrografica este bine dezvoltata ,fiind reprezentata de raurile:Aries,Crisul Repede,Crisul Alb,Somesul Rece si Somesul Cald.

Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale-Varasoaia-lac format intr-un tinut calcaros si lacuri artificiale cum ar fi: Fantanele,Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).

In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane (Moneasa-bicarbonate si sulfurate).In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri.

In zona subalpina (Bihor,Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile(jneapan,ienupar,afin),iar in zona alpina -pajistile alpine.In depresiuni si luncile raurilor apar stuful,papura,trestia,salcia,plopul,arinul.

Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul,vulpea,ursul,mistretul,cocosul de munte si acvila de munte.

Dintre pesti caracteristic este pastravul.

In cea mai mare parte a acestor locuri sunt intalnite argiluvisolurile (cenusii si brun-roscate) care apar in etajul padurii,brune si brune-acide(climat umed si racoros),solurile podzolice si spodosolurile.

Datorita pozitiei sale in cadrul tarii ,grupa muntilor Apuseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele,cat si pe cai ferate.

Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea,Alesd,Huedin,Cluj-Napoca,Turda,Alba - Iulia,Sebes,Simeria,Deva,Lipova,Paulis,Arad,Ineu si Tinca.

In cadrul muntilor se desfasoara o " perdea"de rute cu puncte de intersectie in urmatoarele localitati :Lunca,Varfurile, Brad, Campeni.

Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Belis,mai in amonte existand numai drumuri forestiere .O alta varianta ar fi calea ferata pana la Cetatile,iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier.

Se poate ajunge in muntii Apuseni din Cluj-Napoca,urmandu-se drumurile E 60 sau E 81,pana in Turda,iar de aici fie pe DN 75 la Campeni,cu posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe ,fie pe calea ferata , urmand acelasi traseu,numai pana in Abrud.

Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile Zlatna,Abrud si Campeni.

Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la Barsa spre Halmagiu si Brad sau de catre drumul E 79 care trece prin Oradea ,Beius,Halmagiu si Brad,in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile Beius si Nucet.

In muntii Apuseni asezarile omenesti permanente sub forma de catune urca pana pe platoul de la Ocoale-Scarisoara ,la 1200m .

Motii reprezinta o straveche populatie a Apusenilor fiind strans legati de locurile lor natale.Terenul agricol,redus ca intindere este aninat pe versantii vailor sau pe platformele inalte .

Satele motesti sunt rasfirate cum ar fi comuna Arieseni care are casele la o distanta de 60 km patrati una de alta. Motului , obisnuit cu drumul ,nu i se pare un fapt deosebit ca de la el acasa pana in centru trebuie sa mearga aproximativ 3 ore! Agricultura este principala functie a motilor si se practica pana la 1200m,altfel climatul rece nu permite decat cultivarea cartofului, orzului si graului care risca sa nu se coaca din cauza frigului.

Pasunile intinse de pe culmile cele mai inalte ajuta la cresterea oilor si a bovinelor.Suprafetele necultivabile mai sunt folosite pentru cultivarea ierburilor care sunt cosite pentru furajarea animalelor la iarna.Cea mai mare bogatie a motilor si a acestor munti o constituie padurile de molid care ajuta la prelucrarea lemnului,unde meseria de dogar este dominanta printre moti si incepe de la alegerea lemnului pentru doage si pana la inchegarea butoaielor,putinilor si donitelor ,precum si de confectionarea tulnicelor si obiectelor de artizanat :fluiere,plosti,donicioare,s.a.

Lemnul mai este folosit pentru construirea caselor ,care au o arhitectura specifica ,a grajdurilor pentru oi si bovine sau pentru tinerea acareturilor mestesugaresti,precum si pentru construirea meselor paturilor,scaunelor,uneltelor folosite in gospodaria proprie sau pentru comercializare.

Importanta datina stramoseasca a motilor este organizarea faimosului Targ de fete de pe Muntele Gaina care constituia un prilej de reunire a tuturor fetelor si baietilor din regiunile muntilor Apuseni ca sa se cunoasca si sa contracteze casatorii . Dar de-a lungul timpului traditia nu se mai respecta si astfel tirgul se organizeaza pentru schimbul de marfuri si sarbatoare folclorica intre cele doua categorii de locuitori din Apuseni motii si crisenii care isi schimba intre ei produsele sau le vand la turistii veniti in munti. Motii vin cu butoiase ,ciubere,greble,donite,diferite obiecte miniaturale :cani,plosti,butoiase,donite,etc.,pe cand crisenii vin cu fructe ,legume,tesaturi si obiecte de ceramica.

Din cauza numarului mare de turisti care iau parte la targ ,caracterul folcloric al serbarii incepe sa se piarda luandu-i intaietatea un alt targ si anume Targul de la Calineasa care se tine in sesul de la Calineasa cu o saptamana inainte.

Crisenii sunt locuitori din depresiunea Beius a Apusenilor care locuiesc la poalele muntilor ,fiind legati mai mult de pamanturile bogate ale depresiunii.

Partile mai pustii ale muntilor sunt cele din bazinul Somesului cald vizitat doar de turisti si platourile masivului Vladeasa strabatute de turme de oi aflate in transhumanta.

Potentialul natural reprezinta prin peisaje spectaculoase configuratia variata a reliefului ,conditiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative ,absenta temperaturilor excesive),valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali ,(ape minerale si termominerale,namoluri curative,topoclimat si microclimat ,fauna si flora ,etc.)

Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma sau alta neatinse de activitatile umane.Prin specificul,continutul si valoarea lor ,resursele turistice naturale reprezinta ,pe de o parte ,atractii turistice,pretabile pentru vizitare ,iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct in activitatea de turism ca "materie prima".

Muntii Apuseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de :relief,clima,rauri,lacuri,ape subterane ,vegetatie ,fauna,s.a.

Teritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale ,componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativa mare si de valente estetice,stiintifice,recreative si educative superioare.Aceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului sa reprezinte principalele elemente de atragere a sa si de retinere a turistilor.

Principalul element atractiv il constituie relieful ,valoarea sa turistica fiind amplificata de particularitatile celorlalti factori geografici cum ar fi clima,hidrografia,vegetatia si fauna.

Relieful muntilor Apuseni se inscrie drept cel mai variat potential turistic ,prezentand interes prin valoarea sa peisagistica ,cat si prin posibilitatile sale de acces ,de desfasurare a activitatilor turistice si de amenajare pentru turism.

Muntii Apuseni isi impun frumusetea cadrului natural luat in ansamblu ,remarcabil pentru frumusetea peisajelor sale.

Sub acest aspect cea mai interesanta este zona carstica a muntilor Bihor care reprezinta cea mai spectaculoasa ,interesanta si originala zona carstica din tara noastra ,similara sau superioara unor zone carstice din Europa.

Ea intruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata :doline,vai carstice izbucuri,ponoare,etc.si de adancime (pesteri,avene) unele dintre ele comparabile cu alte formatiuni similare din alte parti ale lumii reprezentand de altfel ,obiectivele turistice majore ale muntilor Apuseni evidentiindu-se:

Chei pitoresti si impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seaca (cheile Garda Seaca ,Tauzului ,Cerbului ,Sohodolului,Gardisoara),de la Coiba mica ,valea Ordancusa,valea Ariesului mare (cheile Mandrutului),Albacului sau de la Zugai pe valea Stearpa.

Pesteri de marimi diferite cu formatiuni spectaculoase sau de ordin stiintific printre care pesterile Ghetarul Scarisoara,Vartop,de pe valea Garda Seaca,Coiba mare,Coliba Ghitului,Pestera cu Apa de la Fata Balacenii Sura ,izbucul Sura Apei,Pestera lui Ionele,Pestera Ursilor.

Cascade si praguri pitoresti pe valea Gardisoara si Ariesul mic (cascada Varciog)

Ponoare,doline,lapiezuri apar in depresiunea inchisa , ocoale,in imprejurimile catunelor Ghetari si Ocoale ,si pe platoul carstic Scarisoara.

Relieful carstic reprezinta aspecte pitoresti in perimetrul Muntele Mare,unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Ariesului,cheile Posagii,Pociovalistei,Runcului,Ocoliselului, Sagagelei,renumitele izbucuri Feredeu si Bujori de pe valea Posaga,cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului si masivul calcaros Scarisoara-Bailoaia,cel mai interesant sector al acestor munti.

Muntii Trascau sunt prezenti in teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al masivului Bedeleu,pesterile Huda lui Papara si Zmeilor ,cheile Morilor,Ponorului,Bulzului si cascadele de pe valea Poienii.

Pitorescul cadrului al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte formatiuni geologice aflate in alcatuirea muntilor ce strajuiesc valea Ariesului ,retinand atentia in mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele in general montane ale ramurii estice(muntii Auriferi) a muntilor Metaliferi printre care Poienuta,Detunatele,Valcioiu si Gemenele.In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun in peisaj :stanci abrupte,varfuri ascutite,mici creste,cum ar fi Margaia de langa Lupsa,Negrileasa,culmea Mogosului din muntii Trascau.

Frumusetile peisagistice constituie o mare bogatie in Apuseni ,acestea gasindu-se in marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane:muntii Bihor in zona Vartop ,comuna Arieseni,Muntele Mare ,muntii Trascau.De la platoul muntelui Gaina se zaresc in departare sesurile Aradului,extremitatile vestice ale muntilor Apuseni,padurile de molid si de brad de la Dragu,culmea Bihorului invecinat(1848m) fermecatoarea vale a Crisului Alb cu satele ei , forma piramidala a Magurei,varful Stramba si Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii.

Clima este un alt element de atractie turistica ce reprezinta particularitatile climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de activitati turistice pe parcursul intregului an.Zona muntilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest peste care se suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc in tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala.Apar si influente climatice nordice si nord-estice purtatoare a unor mase de aer rece ,de origine polara si arctica.

In acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor ,are temperatura medie anuala de 6* C . In functie de regimul termic se constata:

Zile de iarna -temperatura maxima sub 0* C ,in depresiuni,in intervalul noiembrie -martie(35 zile) si octombrie-aprilie(70 zile),in zona inalta a muntilor Bihor;

Zile cu inghet se produc in intervalul septembrie-aprilie pe vaile raurilor ,uneori si in august-iulie ,la mare altitudine.

Zile de vara cu temperatura maxima de 25* C apar numai in bazinele inferioare ale raurilor in perioada martie-septembrie(80 zile).Numarul lor scade odata cu altitudinea ,pana la o zi sau deloc(peste 1599m)

Datorita influentei circulatiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85%.Nebulozitatea cea mai accentuata (7 zecimi) se inregistreaza in muntii Bihor si muntele Mare corespunzator umezelii de 85%.In zona inalta zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase ,in timp ce zilele cu cer senin se remarca mai ales spre estul teritoriului.

Precipitatiile sunt abundente in zona muntilor Apuseni ,variind de la 1400mm ,in vest ,pe culmile inalte ale Bihorului si muntele Mare pana la circa 1100 mm,la Arieseni -800 mm si Avram Iancu-650 mm si mai putin de 800 mm spre vest.

Maximul pluviometric se inregistreaza in lunile mai ,iunie si iulie,iar cele mai mari cantitati de precipitatii cad in februarie si martie.Ninsorile cad timp de 50-60 zile in munti si de 20-30 zile in depresiuni si vai.Stratul de zapada dueaza 150 zile pe an in zona Montana inalta si 30-50 zile in vale.In zona de munte stratul de zapada este stabil din luna decembrie pana in martie.

Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna sunt inaltimile de peste 900 metri ,stratul de zapada atinge 30-40 cm.Vantul este adaptat liniilor mari ale reliefului,astfel in zona Montana predomina circulatia vestica,la Campeni ,directiile dominante sunt cele de sud-vest,vest si nord-est .

Particularitatile climatului creeaza ambianta pentru activitatea de turism ,dar constituie in acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie);se disting trei tipuri de bioclimat:excitant-solicitant de campie,sedativ -indiferent de deal si podis,tonic-stimulent de munte.Unele din aceste trei tipuri se constituie in factori indispensabili practicarii turismului(zapada pentru practicarea sporturilor de iarna) reprezentand in acelasi timp si un important potential turistic,interesand activitatea turistica atat in sezon ,cat si in eztrasezon.

Fluviul Aries

Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanta turistica ridicata ,impunandu-se prin elementele estetice pe care le introduce in peisaj prin aspectele stiintifice complexe ce le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de agrement nautic.

Astfel ,atat Ariesul ,cat si afluentii sai prezinta vai pitoresti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase intrerupte de bazine sau lunci.In lungul acestor vai este o importanta retea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul in munti,in toate directiile,alcatuind principala retea de trasee turistice.

Pentru balneoturism functioneaza ca bazine complexele lacustre de la Turda ,Cojocna,Ocna-Dejului,Baita-Gherla.O atractie deosebita o constituie fenomenele hidrologice din zonele carstice .Dirijate in subteran prin sorburi si ponoare (Scarisoara,Ghetari si Ocolis),apele strabat distante mari in interiorul calcarelor si ies la suprafata prin guri de pestera ,izvoare carstice sau izbucuri puternice(Cotetul Dobrestilor, Tautul si Gura Apei)

In peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice unele amenajate la inceputul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploatatiei miniere.Este vorba de cele 9 lacuri amenajate in perimetrul comunei Rosia Montana cu o suprafata de 6,4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2,5 ha.

In muntii Apuseni apar toate etajele si subetajele de vegetatie.Vegetatia subalpina se intalneste insular in Curcubata mare si muntele Mare,limita ei inferioara coborand pana la 1560 m.Asociatiile de tufarisuri apar in alternanta cu pajistile alpine.Tufarisurile sunt formate din jneapan ,ienupar pitic ,arin de munte ,smardar.Gramineele alcatuiesc in special pajistile :parusca,iarba vantului,firuta si mai multe dicotiledonate.

Etajul molidului este intalnit in muntii Bihorului si muntele Mare ,limita inferioara fiind cuprinsa intre 1550 m si 1230 m.Padurile de molid imbraca versantii abrupti ai acestor munti coborand uneori spre vai.Elementul principal este molidul ,la care se adauga bradul,fagul si arinul alb.

Subetajul molidului se afla in etajul padurilor de foioase cu mai multe etaje.Padurile de rasinoase si de fag apar intre 1200 si 900 m.Speciile caracteristice sunt fagul si bradul ,la care se adauga frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul si alunul.

Pajistile secundare foarte raspandite in muntii Metaliferi ,Trascau si in depresiuni ocupa azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin formatiei de paiusca cu diverse specii.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascau si in regiunile deluroase limita superioara fiind la 700 - 900 m.Speciile intalnite in aceste paduri sunt stejar ,garnita,fag,carpen,frasin.

Vegetatia luncilor este deosebita fata de cea a etajelor de vegetatie strabatute de rauri ,factorul hotaritor putand fi inundatiile periodice ,dar si apropierea apelor freatice.Speciile lemnoase caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,rachita ,aninul negru,iar din cele ierboase :rogoz,stanjenel de balta si se intalnesc bazinele raurilor Aries,Ariesul mic,Abrud,Posaga,Ocolis ,Iara.

Vegetatia de mlastina cunoscuta sub numele de "molhas" provenita din graiul motilor este prezenta in Varful Capatanii din Muntele Mare si este formata din muschi,fanerogame,merisor,roua cerului.

Potentialul natural generat de vegetatie complecteaza gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .

Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa cinegetica.Fauna de mare interes vanatoresc se concentreaza in unitatile montane :urs,mistret,cocos de munte,cerb,etc.,dar si in padurile de deal si campie :capriorul.

In padurile de foioase pasarile au reprezentanti tipici :ierunca ,pitigoiul,mierla,buha.

In fagete traiesc :soarecele gulerat,viezurele,ursul brun,lupul,jderul ,cerbul,mistretul ,iepurele si veverita.

Caprioara este mai des intalnita in padurile de stejar decat in faget ,iar pasarile sunt numeroase aici:sturzul de vasc,potarnichea,ciocarlia de padure,graurul,ghionoaia sura.

atractie deosebita in bazinul Ariesului o constituie fauna piscicola care cuprinde mai multe specii de pesti,cu o zonalitate bine evidentiata:

zona pastravului ocupa o buna parte din bazinul Ariesului si principalii sai afluenti Arietul mic ,Bistra,Lupsa, (urca pana la 1400 -1500 m si coborand pana la 600 m)

zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior al Ariesului;predominante sunt specii ca lipanul si mreana de munte sau moioaga.

zona scobarului ocupa o buna parte din cursul inferior si mijlociu al Ariesului,iar speciile dominante sunt scobarul si cleanul

zona cleanului suprapusa cursului inferior al Ariesului si este dominata de specia cleanului

Pentru a se pastra nealterate frumusetea lor ,o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre a putea fi transmise in cat mai buna stare generatiilor care vor urma ,chiar in conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul.

Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de colt intalnite pe stancile calcaroase din muntii Bihor,muntele Gaina ,muntele Mare si muntii Trascau;strugurele ursului de la Scaritele-Balioara;pinul de pe stanca din albia Ariesului de la Salciua; "fagul imparatului" de la Baia de Aries;frasinul de la Aiton avand varsta de cca 300 ani si circumferinta de 7 m.

In cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,pasarile insectivore.

In muntii Apuseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turisti.

Dealul cu melci se afla in vestul comunei Vidra ,reprezentand un celebru recif senovian prin intinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor.Forma dominanta o reprezinta melcul Acteonella cu speciile Gigantea si Lamavka cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate intr-un spatiu restrans in cretacicul superior.

Detunata goala si detunata flocoasa(24 ha) consta in prezenta faimoaselor coloane de bazalt,de forma prismatic hexagonala. Aflate in muntii Metaliferi ,aceste varfuri deja modeste ca altitudine reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii.

Complexul carstic Scarisoara(200 ha) - accesul in aceasta pestera se face printr-un aven care da intr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime si o denivelare de 220 m.

Rezervatia naturala de la Scarisoara-Balisoara-zona ocrotita este situata in partea superioara in masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi tepoase ,insotite de plante saxofile.In aceasta subasociatie regionala se remarca argintica ,precum si strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.

Rezervatia Capatana-se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde se gasesc cele mai inalte tinoave din tara ,numite de moti "molhasuri".Situata la 1600 m ,rezervatia este formata din muschii Sphagnum si Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum si palcuri de pinus mugho,alge,in varietati de forme noi.

Padurea de larice de la Vildom este situata la poalele muntilor Trascau la sud de Aries.Laricele apare in locurile luminate ,in palcuri sau arborete destramate si se intalneste in cadrul etajului fagului.

Cheile Turzii(125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura in bara de calcare jurasice ,la jumatatea culmii Petrestilor.Raul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in cheiepana la 420 ,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.

Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si pentru Europa.,cum ar fi o planta specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.

Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:

Reprezentand creatia umana ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice ,culturale si economice ,cat si elementele spirituale si traditionale ale oamenilor de pe vaile ce strabat muntii Apuseni manifestate de-a lungul timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura.In zona Apusenilor exista un imens tezaur de vestigii arheologice ,monumente istorice ,de arhitectura si de arta ,precum un impresionant patrimoniu de care atesta evolutia si continuitatea in munca si de viata in acesti munti,dezvoltarea culturii si artei poporului roman.

Intre componentele resurselor antropice turistice ale zonei muntilor Apuseni ,cele mai reprezentative sunt:

Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetatile dacice,ruine ale unor cetati milenare,s.a.

Monumente istorice,de arhitectura si de arta cu valoare de unicat:bisericile si manastirile cu fresce interioare;bisericile si cetatile taranesti fortificate;monumentele istorice din principalele orase-vechi capitala sau orase medievale.

Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica :mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.

Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,cultural-istorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international.

Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.

Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie.

Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.

Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de:obiectele executate din lemn(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare ornate cu piele,unelte din metal cu ornamentatii.

Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos, Lupsa si Campeni;

Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva impilarii sub conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu impotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si "Doamna Muntilor";

12 Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente in majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.

Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. Astfel in pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic.

In aceeasi cheie se mai afla "Pestera Calastur", situata la cea mai mare cota, "Pestera Morarilor" (660 m) si "Pestera Binder" (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu.

Cap. IV ZONAREA TURISTICA

In Muntii Apuseni, zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si complexa a resurselor turistice, intr-o viziune unitara, in vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. Raportata la scara intregii regiuni, concepand turismul ca sistem, zonarea turistica urmareste stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare si amenajare prioritara a patrimoniului turistic ca si in cazul zonarii turistice a Romaniei, ea s-a dovedit o importanta analiza unitara a relatiilor existente intre turism si teritoriu, in vederea dezvoltarii optime, armonioase a turismului.

Arealul de la Vadul Crisului si defileul Crisului Repede

Accesibil prin calea ferata Oradea-Cluj, sau prin ramificatia rutiera din DN 1 (E 60) de la Topa de Cris, reprezinta un complex carstic deosebit de pitoresc, format din calcarele din Muntii Padurea Craiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa defileul Crisului Repede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai insemnate sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului, Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera Deventului si Pestera Caprei.

In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de doline si uvale, precum si Pestera Vantului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara. (11000m).

Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care traverseaza Pestera Vadului;

ˇ Arealul Meziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra -Pestera Meziad- dispusa in cinci etaje, cu o lungime a galeriilor de 3400 m. Accesul este asugurat de o sosea ce pleaca din orasul Beius;

ˇ Arealul zona carstica Padis - Cetatile Ponorului reprezinta cel mai insemnat areal carstic din tara, atat datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se poate ajunge fie pe drumuri de culme, venind de la Stana de Vale sau Scarisoara, fie urcand pe soseaua de la Sudrigiu, Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati:

ˇ Arealul Vaii Aleului, situat sub Masivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la Sudrigiu, pe vale Crisului Pietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici in amonte pe aceasta vale. Frumusetea povarnisurilor abrupte ale Muntilor Bihorului, Cascada Bohodeiului, clima de adapost, terenul din Poiana Aleului, extrem de propice pentru amenajari turistice, recomanda necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic;

ˇ Arealul valea Iada - Stana de Vale se desfasoara de-a lungul a circa 42 km, de la confluenta vaii Iada cu Crisul Rece pana in bazinetul de la Stana de Vale. Farmecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de defileu cu bazinete, in cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. Depresiunea Stana de Vale este dominata de masive muntoase inalte, reprezentand unul dintre cele mai insemnate centre turistice din Muntii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si hrana;

ˇ Arealul carstic al Vascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii, sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr-o tona deosebite de pitoreasca in partea estica a Masivului Codru Moma. Este accesibil fie din comuna Crisilor, fie din comuna Ponor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la intervale de timp regulate;

ˇ Arealul Muntele Baisorii (1600 m) este situat la o distanta de 50-53 km departare de Cluj-Napoca si Turda beneficiaza, in medie, de 171 zile cu zapada, fiind solicitata in special in intervalul 15 noiembrie-15 aprilie. Vara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si pescuit. Tot aici se intalnesc rezervatia Scarita - Belioara, Cheile Runcului si ale Pociovalistei, varful Cornul Pietrii si alte cateva obiective; fiind usor accesibile de la cabanele din Muntele Baisorii;

ˇ Arealul Gilau - Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si una din "portile" cele mai solicitate pentru patrunderea in interiorul Muntilor Apuseni;

ˇ Arealul Belis - Fantanele pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului judetean Huedin - Belis - Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile Baciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile Turzii, includerea intre rezervatiile naturale ale zonei;

ˇ Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate ajunge pana la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din Muntii Apuseni, aflat intr-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge la Piatra Cetii, cu interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. Aici se intalneste floarea de colt sau siminicul;

ˇ Arealul Valea Ampoiului Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata si o sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la Valea Mica;

ˇ Arealul Muntii Codru - Moma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. Principalul obiectiv din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al Vascaului. In apropiere, in perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul Muntilor Codru - Moma se intalnesc si alte obiective de interes turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele forestiere compacte;

ˇ Arealul depresionar Gurahont - Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istorico-etnografice din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului Alb intre comunele Varfurile si Gurahont intinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului, satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.

Principalele trasee turistice

Luate in functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:

Stana de Vale - Pestera Meziad.

Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.

b) Muntii Codru-Moma:

Dumbravita de Codru - Moneasa.

Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat vara, cat si iarna.

c) Muntii Padurea Craiului

Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.

Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-intors.

d) Muntii Metaliferi:

Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes - Geoagiu Bai.

Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune in evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.

Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.

Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat intre varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.

Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.

Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului.

Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.

Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde - Cheile Rametilor 3.5 ore; Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil in sezonul cald.

h) Muntele Plopis (Muntele Ses):

Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.

Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, in apropierea varfului principal.

Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.

Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este ne recomandabil iarna.

Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.

Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6, 5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.

k) Muntii Gilau (Muntele Mare):

Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare - Cabana Somesul Rece.

Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara Cluj-Napoca. Traseul face legatura intre cabane la o altitudine joasa.

Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si inapoi.

Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este nerecomandabil iarna, marcajul il constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

Propuneri pentru viitorul turismului in muntii Apuseni

Muntii Apuseni se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit). Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis - Rachitele - Calatele - Sancraiu).

Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale - arta populara, folclor, etnografie, traditii - valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat, observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, intr-un procent tot mai mare.

In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce in timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi infiintarea Parcului National Muntii Apuseni, plan aflat momentan doar in stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales in directia protejarii si ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe.

Agentia de turism "Rustic Turism S.R.L."este situata in localitatea Suceava din judetul cu acelasi nume avind ca obiect de activitate organizarea si comercializarea produselor si serviciilor turistice pentru clientii potentiali si actuali.

Firma de turism are contract cu pensiuni si moteluri din toate colturile tarii ,avind obiective turistice diferite ,de la turismul rural la cel montan si de la reperele religioase sau etnografice la obiectivele considerate monumente ale naturii.

Rustic Turism va ofera si concedii care sa contina pachete mixte de servicii si obiective ,combinatii intre reperele amintite ,in functie de cerintele clientilor nostri . Pentru a putea alege traseul si destinatia optime agentia Rustic Turism pune la dispozitia clientilor sai material de documentare logistic(harti,pliante ,ghiduri), cit si material uman reprezentat de specialistii in domeniu. De asemenea in functie de dorintele clientilor nostrii ,asiguram participarea la diferite activitati de agrement de la festivaluri traditionale pina la diferite concerte ,incluzind aici si activitatile cu caracter sportiv ,chiar si sport extrem :alpinism ,drumetii ,mountain bike,etc.

Firma de turism "Rustic turism" va ofera o diversificata paleta turistica cum ar fi pachetele turistice incepind cu turismul pentru odihna si terminind cu cel tematic:religie ,obiceiuri populare ,edificii culturale si istorice ,etc.

TRANSILVANIA ,centrul tarii , cu ruinele cetatilor dacice si romane ,cu istoria si legenda lui Dracula ,dar si cu frumusetile sale din epoca moderna si obiceiurile romanilor din aceasta zona si in special cele din marginimea Sibiului si din inima muntilor Apuseni ,cu traditionalul targ de fete de pe muntele Gaina.

MARAMURESUL istoric ,incarcat de traditii si obiceiuri populare ,cu inegalabilele frumuseti ale naturii impletite cu arta mestesugareasca .

BUCOVINA vatra a religiei ,cu manastirile sale unice in lume construite cu citeva sute de ani in urma ,cu podgoriile sale renumite ,cu arta moldovenilor de a picta icoane si sticla si cu ouale incondeiate de Pasti.

BANATUL este zona cu influente dintre cele mai diverse de origini germane ,maghiare ,sirbesti si multe altele cu inegalabila sa traditie in muzica populara cu muntii Semenic ,Cheile Nerei ,muntii Codru -Moma o fascinanta opera desavirsita de natura.

DELTA DUNARII -loc in care ,in satele din inima deltei locuitorii pastreaza ocupatia traditionala ,pescuitul ,dar si uneltele traditionale specifice acesteia ,dar si obiceiurile si arhitectura locala sunt pastrate cu sfintenie , amintind aici traditionalele case ale pescarilor acoperite cu stuf.

Ar mai fi multe de spus ,dar va lasam pe voi placerea de a descoperi o tara incarcata de traditii si obiceiuri ,de istorie ,de cultura si civilizatie.

"Noi reimviem traditia .Prin noi redescoperiti frumusetile naturii ,redescoperiti Romania !"

Si acum sa va prezint un pachet de servicii turistice pus la dispozitie de agentia "RUSTIC TURISM " clientilor din Romania si de peste hotare ce pot sa petreaca o vacanta de neuitat in zona frumoasa a muntilor Apuseni.

Agentia de turism "RUSTIC TURISM" va pune la dispozitia dumneavoastra o gama larga de produse si servicii turistice care sa-i satisfaca turistului nevoia de a practica turismul si de a alege o vacanta pe care sa nu o uite niciodata.

In aceata lucrare am sa va prezint un pachet de servicii turistice pus la dispozitie de agentia "Rustic Turism" in colaborare cu Pensiunea Maria - Rachitele situata in zona muntilor Apuseni ,in apropierea municipiului Cluj-Napoca din judetul cu acelasi nume.

Pensiunea Maria (de 3 ***) din comuna Rachitele pune la dispozitia turistilor un pachet de servicii turistice la pret convenabil pentru a atrage turistii de pe toate meleagurile si de toate gusturile.

Va ofera conditii de a petrece vacanta ,sarbatorile,concediul sau sfirsitul de saptamina intr-un cadru natural deosebit.

Satul Rachitele este situat la poalele masivului Vladeasa .Aici aerul e mai curat ,brazii mai inalti ,iar oamenii mai frumosi!!

Daca doriti sa va relaxati si sa va simtiti bine ,alegeti pensiunea Maria ,un loc unde confortul ,ospitalitatea si civilizatia se imbina armonios cu natura.

Pachetul de servicii oferit de agentia "Rustic turism " in parteneriat cu pensiunea Maria ,turistilor,cuprinde servicii de cazare ,transport la locul obiectivelor turistice si la locul vacantei cu autocarul si telecabina sau telescaunul, servicii de alimentatie (masa dimineata-prinz -seara si organizarea de mese festive ocazionale) ,precum si alte servicii suplimentare :informare,organizarea de excursii la cerere ,vizionarea de spectacole -teatru ,accesul la internet si biblioteca si inchirierea de autoturisme pentru vizitarea rudelor si prietenilor din zona .

Serviciile de cazare ,alimentatie si agrement sunt asigurate de pensiunea Maria care dispune de 40 de locuri de cazare in camere modern mobilate ,dotate cu televizor ,minibar,baie proprie si incalzire centrala .

Bucataria este complet si modern utilata ,sala de mese are capacitatea de 20 de locuri,iar mancarea e mai buna decit la mama acasa.

Curtea si spatiul de agrement este dotat cu spatii verzi ,terasa cu gratar,loc de joaca ,teren de sport si parcare.

Daca doriti sa va odihniti sau sa petreceti ,sa faceti drumetii sau sa schiati ,sa faceti catarari pe gheata sau alpinism ,ciclism montan sau zbor cu parapanta ati gasit locul potrivit .

Dar pentru ca vacanta sa fie atractiva si sa aveti amintiri frumoase impreuna cu familia sau prietenii trebuie sa va punem la dispozitie vizitarea unor obiective turistice nemaipomenite din acesti munti si oferirea unor conditii stricte de vizitare a lor.

Pestera Sura mica pe valea Firei,pestera Onceasa, izvoarele Somesului cald ,pestera Humpleu;

Ghetarul de la Borsa si Lumea pierduta,cetatile Radesei,Cheile Galbenei,pestera Ghetarul Focul Viu;

Toate acestea sunt obiective care sper sa va faca sa va imbogatiti cunostintele cu mai multe informatii si sa va distrati cum va place cel mai mult.

Tarifele serviciilor puse la dispozitie de agentia de turism in colaborare cu pensiunea Maria pe anul 2007 sunt astfel:

In functie de durata sejurului si de numarul de persoane tariful se poate negocia.

Muntii Apuseni Bihor Vladeasa -M.Bleahu,S.Bordea,Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport

Muntii Codru-Moma -Bleahu Marcian , Ghid turistic ,Editura Sport-Turism,1978,Bucuresti

Muntii Apuseni -muzeu istoric si etnografic al poporului romin,Editura Turism,1980,Bucuresti

	Afaceri	Agricultura	Economie	Management	Marketing	Protectia muncii
	Transporturi

Turism

Potentialul turistic natural si antropic al muntilor Apuseni

ARGUMENT

Potentialul turistic al Muntilor Apuseni

Dintre pesti caracteristic este pastravul.

Fluviul Aries