Cuprins

Introducere

2.Prezentarea Judetului Brasov

2.1. Geografia judetului Brasov

2.2.Relieful   

2.3.Apele

2.4.Clima

2.5.Populatia

2.6.Reteaua cailor rutiere

2.7.Scurt istoric

2.8.Rezervatii naturale

2.9.Turism   

2.10. Diviziuni administrative

3.Prezentarea orasului Brasov

3.1.Orasul Brasov

3.2.Numele si stema

3.4.Istoria orasului Brasov

3.5.Istoricul Brasovului

3.6..Institutii de cultura

3.7.Arhitectura

3.8.Educatie

3.9.Economia

3.10. Turismul

3.11.Transportul in orasul Brasov

3.12.Relatii externe ale orasului Brasov

4. Orasul Predeal   

4.1.Asezare geografica

4.2.Populatie

5.Orasul Fagaras

5.1.Geografie

5.2.Istoricul orasului Fagaras

5.3.Demografie

5.4.Obiective turistice

1.Introducere

Sistem :

Concept cu un inalt grad de generalizare , aplicabil tuturor fenomenelor observabile

Ansamblul de elemente , interconectate intre ele , care actioneaza impreuna in scopul realizari unui obiectiv .

Teoria sistemelor- stiinta care studiaza si defineste proprietatile generale ale sistemelor si legile care guverneaza functionarea acestor sisteme.

Caracteristici generale pentru sisteme:

Obiectivitatea - scopul de observat pentru sistem ( usor - greu )

Ansamblul oricare sistem, este alcatuit din cel putin elemente, elemente cu unrol bine precizat pentru realizarea scopului comun

Interconexiunea- elementele sistemului sunt legate intre ele, pentru a-si transmite rezutltatele functionalitatilor ( legaturi- conexiuni )

Prelucrarea sistemul realizeaza transformarea elementelor ( subiectelor) supuse prelucrarii in sistem

Intrare- iesire- Sistemul dispune de o intrare prin care primeste semnale de prelucrat si de o iesire, prin care se transmit rezultatele prelucrarii( semnalele ), pentru a comunica cu mediul.

Elementele unor sisteme pot fi sisteme daca intrunesc caracteristicile generale ale sistemelor

Limite -intinderea in spatiu, durata in timp

Homeostaza - caracteristica sistemului de a-si mentine starea de functiune, in conditiile valorilor parametrilor inconjuratori, de la care preia semnalele de intrare.

Sistem Informatic:

Ansamblul de persoane, echipamente, norme si metode avad ca scop prelucrarea si afisarea datelor

Face parte din sistemul informational

Data 

un sistem, un numar sau un sir de caractere ( reprezentate pe un suport oarecare ).

Informatie

data caruia i s-a atribuit o semnificatie

atribut al unei entitati oarecare

Sistemul informational prelucreaza date, cu scopul obtinerii de informatii

Sistemul Informational cuprinde

a)           persoane

b)           echipamente

c)           colectii de date

d)           programe

e)           proceduri si metode

a) .diferite categorii de personal

Utilizatorii:asigura functionarea, exploatarea sistemului

Analisti : analizeaza sistemul si proecteaza modificariie ce trebuie facute pentru cresterea sistemului

Programatorii prelucreaza datele automat cu ajutorul programelor

Managerii de sistem : organizeaza coordoneaza , conduc aetivitatea sistemului

b) Echipamentele

Calculator (indispensabil unui Sicu ajutorul caruia se realizeaza

prelucrarea automata a datelor)

Dispozitivele periferice

Pentru culegerea si introducerea datelor

pentru stocarea de date

pentu vizualizarea dateor si a informatiilor ( monitor, imprimanta ploater)

c) Colectii de date ( baza de date stocata in colectii1e accesibile calculatorului )

d) Programme realizeaza prelucrarea automata a datelor

e) Proceduri si metode sunt reprezentate de manualele de utilizare, de reguli si norme( prin care sunt exprimate operatiile pentru exploatarea si intretinerea sisternului )

Sistemele informationale an un anumit ciclu de viata compus din urmatoarele etape :

Identificarea- recunoasterea cerintelor si a punctelor slabe ale unei organizatii, cerinte satisfacute prin inbunatatirea S.I existente sau prin crearea de sisteme noi.

Analiza- scop : definirea functionalitatii 'organizatiei'

Proiectul - scop : detalierea structurii noului S.I. si descrierea functiilor S.T.pentru fiecare componenta

Dezvoltarea - crearea efectiva a unui SI nou, prin. transpunerea proiectului in practica

Implementarea -instalarea sistemului in cadrul organizatiei

Intretinerea - actualizarea datelor pentru a reflecta schimbarile mediului.

SIG

Ansamblul de persoane, echipamente.,algoritmi sau proceduri care asigura.prelucrarea, gestiunea, manipularea, analiza, modelarea, vizualizarea unor probleme complexe de planificare si gestiune a teritoriului.

A. Date spatiale , geografice , georeferire

Sunt date ce apartin unor entitati geografice, unor elemente materiale sau fenomene ( naturale sau create de om), existente, in spatiul terestru si care pot fi reprezentate pe harta (hartile pot fi de doua tipuri clasice si digitale).

Componentele principale ale datelor geografice

Pozitia- exprimaata prin coordonatele enitatii, pentru harta clasica - analogica exprimata prin coordonate, entitatii in roport cu un caroiaj rectangular (cadru geografic)

Atributele - exprimate prin diferite valori , volori ce caracterizeaza si individualizeaza entitatea pentru harta clasica , exprimate prin culori , inscriptii ,semne conventionale , curba d e egala caracteristica sau combinatii ale acestora.

Relatii spatiale - exprimate prin vecinatati , pentru harta clasica sunt deduse , prin exprimarea pe harta a pozitiei relative a 2 sau mai multe entotati

Timpul - exprimat prin data constatarii entitatii, pentru harta clasica nu e reprezentat doar ca modalitate de informare a datei de intocmire a hartii

Obs . Pentru harta digitala , cele 4 componente ale hartii analogice se exprima prin valori numerice , puse intr-o ordine prestabilita (Scara indica gradul de detaliere)

Functiile hartii clasice - anologice

Suport de informatii ( harta este mediul inregistrarii datelor geografice )

Trebuie abordate sanctiuni speciale impotriva alterarii informatiei ( acuratete,

pentru detalii, pentru desen, depozitare manipulare, suport nedeformabil ).

Trebuie culese o cantitate mare de date, utile pentru multi utilizatori.

Modalitate de vizualizare harta este metoda principala de reprezentare a datelor geografice)

E necesara expresivitatea hartii, includerea pe ea a informatiilor utile ( sa nu contina informatii - detalii inutile)

Manipularea - consultarea usoara a hartii

Cele doua functii impun conditii contradictorii. Dezavantaj major pentru hartile clasice, unde nevoia de detaliere ( scara mare si desen incarcat ) se opune nevoii de expresivitate, de manevrabilitate ( scara mica si detalii esentiale ).

S-a trecut la reprezeentarea exclusiv numerica a datelor geografice, datorita posibilitatii prelucrarii automate a datelor,. cu ajutorul hartilor digitale, unde datele spatiale sunt inmagazinate la cel mai inalt grad de detaliere si raportate la diferite scari peturii diferite zone. Datele fiind numerice, dispare necesitatca suportului nedeformabil,. ceea ce elimina - simplifica problemele legate de conservare, actualizare, distributie a haartii digitale.

SIG este o modalitate practica de a analiza si prelucrare automata a datelor spatiale, orgaitizate sub forma unor harti digitale, stocate pe mediile accesibile calculatorului electronic electronic.

B. Date Generale

Exista doua metode de stocare a informatiei (datelor)grafice (dintr-o prezentare cartografica ), in memoria unui calculator sau pe support magnetic in cadrul unei harti digitale (H.D)

Metoda vectoriala

Continutul H .D e descompus in diferite structuri geometrice fundamentale :

o   Puncte- borne stalpi fantani , linii electrice, conducte ,cabluri, limite teritoriale.

o   Poligoane - curti, cladiri ,parcele , teren agricol , lacuri , parcuri ,inele , paralele.

Punctul este elementul de baza El este definit prin coordonatele sale intr-un SR oarecare ( sistemul cartografic de proiectie al hartilor);

Linia (arcul ) este o succesiune de puncte;

Poligonul este o succesiune de puncte;

De aici rezulta continutul unei HD. care este reprezentata. Printr-o de perechi de

Coordonate ( care definesc puncte)

Reprezentarea VECTOR va consta dintr-un fitier , unde inregistrarile contin coordonate (x,y) ale punctelor care determina o linie franta (arc) intre doua noduri , orice inregistrare corespunde unui arc si contine numarul de orbine al nodului "DE LA " si "LA" al poligonului di nstanga, reprezinta drumul arcului respectiv.

Exetnple.

Limitele c.f : geometrizate sunt linii frante , cu varfurile de coordonate cunoscute

Liniile frante : delimiteaza poligoane numerotate in conuri astfel 0.4. etc

Punctele de intersectie ale liniilor sunt noduri numerotate in conuri cu cifre 1.8. etc

Nodurile permit strabaterea unui sens de parcurgere a liniei si apoi a topologiei

Modelul vectorial este obligatoriu pentru reprezentarea obiectelor liniare si punctuale

SIG este modalitatea de analiza - prelucrare automata a datelor spatiale sub forma hartilor digitale, stocate pe mediile accesibile ale calculatorului electronic.

Structura SIG

1. Baza de date

Prelucrarea datelor , fie ca se realizeaza in cadrul unui sistem informational sau S.I. presupune organizarea acestora in  colectii structurate ,dupa reguli specifice ( metode specifice .

Datele sunt organizate pe diferite nivele , in cadrul unei colectii , strusturi astfel incat :

La nivelul inferior datele sunt dispuse in campuri ( un camp este o data elementara care nu mai poate fi segmentata in alte componente ), un camp are o denumire si o valoare.

Urmeaza inregistrarea ( care este suma mai multor cimpuri)

fisierul ( care este suma mai multor inregistrari )

daza de date este un set de fisiere corelate intre ele , organizate astfel incat sa permita accesul la datele unuia sau mai multor programme B.D (ndaze de date sunt stocate pe suporturi diferite in diferite moduri

Apare necesitatea prelucrarii automate a B.D. care trebuie sa fie organizate pe medii compatibile calculatorului (mediu bazat pe principiul inregistrarii magnetice a informatiei).

Harta digitala contine date ( geografice ). Este o baza de date, fiind formata din diferite fisiere. Fiecare fisier contine date ( informatii ) gafice si date atributive ( nongrafice, textuale ).

Date grafice - exprima forma si dimensiunea entitatilor

Date atributive - exprima caracteristica cantitativa si calitativa a entitatilor

Modelul raster este adecvat pentru reproducerea fenomenelor care acopera relativ uniform o anurnita suprafata ( culturi agricole, densitatea populatiei, altitudini medii).

Modelul vectorial este obligatoriu pentru reprezentarea obiectelor liniare si punctuale

Indiferent de modelul utilizat, datele geografice definitorii pentru teritoriul reprezentat, sunt organizate in diferite STRATURI ( acoperiri ) ' tematice ' ( teren agricol, hidrografiei, parcelele, etc. ).

Harta este un sistem de diferite elelnente componente, asimilabile unor foi transparente, fiecare foaie contine o reprezentare a uuei categorii de date din teren ( 'teme' : un strat include curs de apa, drumuri).

strat include o forma grafica

Harta rezulta din suprapunerea ( cumularea ) stratelor respective.

Avantaje:

se obtin harti    derivate care includ doar o parte a elementelor componente

facilitati la digitizare, actualizare editare

posibilitatea suprafetelor de analizat

Aceste harti se utilizeaza in aproximativ in     toate SIG sau in sisteme de proiectare asistate de calculator ( AUTOCAD ).

Conceptul - strat se aplica pentru reprezentarea RASTER

Rezolutia este aproximativa.

Valorile celulelor din oricace strat au semnificatii particulare.

In cadrul hartilor digitale bazate pe modelul vectorial - valorile atributelor care sunt stocate in fisiere diferite denumite fisiere de date atributive nonografice rerultand diferite sisteme de gestiune a bazelor de date care sunt programme ( pachete ) cu scopul :

creierii

actualizarii baze de date atributive

exploatarii

fiecare strat grafic este insotit de cel putin un fisier atributiv

fiecare intreg care reprezinta o forma grafica de fundamentala ditr-un fisier grafic rezultand un intreg in fisierul atributiv, ( care reprezinta caracteristicile formei respective ).

Oricare harta digitala include doua categorii de fisiere:

fisiere cu date grafice

fisiere cu date texturale

Fisierele care gestioneaza hartile digitale include un sistem de gestiune a fisierelor grafice si un sistem de gestiune a fisierelor textuale ( asociate primelor)

Sistemele de gestiune a datelor texturale (SEDT) este unul consacrat ceace permite actualizarea si exploatarea fisierelor , cu ajutorul diferitelor programe .

PROGRAME SIG

Exista diferite sisteme, care utilizeaza datele geografice sau referirile spatiale, cum ar fi:

- programe

- pachet de programe asistate pe calculator ( AUTOCAD )

SIG se deosebete de celelalte sisteme prin - capacitatea de a integra - analiza date geografice prin operatii specifice ( regasirea, suprapunerea spatiala ).

SG ( Sistem Geografic ) - principala funetie este digitizarea hartiior digitale.

SIG are ca functie corespunzatoare crearea de informatii prin integrarea datelor existente si prezentarea informatiei in diferite moduri, sub diferite forme.

Un SIG presupune existenta a cel putin unei harti digitale (care sa contina date de prelucrat) si trebuie sa includa functii pentru gestiunea si exploatarea hartii digitate (HD ). (Adica sa permita crearea, actualizarea si folosirea bazei de date spatiale)

Functiile sunt incluse in pachete de programe. Exemple de programe: ARC/INFO; MAP INFO; INTER GRAF; SICAD

Un program include diferite functii ( module program, proceduri ), care se pot grupa in patru categorii principa.le.

i. introduc date

ii. gestiune baza de date

iii. arializa

iv. extragere de rapoarte

Un program SIG are o dubla importanta:

Orice harta digitala este utola explicarea in cadrul unui program S.I.G. HD trebuie sa corespunda din punct de vedere al formei , al continutului specificului programului respectiv (HD trebuie sa fie compatibila cu programele SIG

Pentru crearea unei HD , este necesar utilizarea unui program SIG bine ales, pentru a oferii maximulde eficienta rezultind performante ridicate si cheltuieli rezonabile

Functiile programelor SIG

Interfata utilizator sistem

Gestiuna bazei de date

Crearea de baze de date

Manipularea si analizarea datelor

Afisarea datelor, generarea de rapoarte

Posibilitatea de obtinere a programelor SIG

Etape la introducerea datelor si utilizarea progamelor SIG

Interfata utilizator - sistem

Este modalitatea de comunicare utilizator - program. Operatiile acestei categorii smut:

Dirijarea de comenzi cu PROMPT si raspuns implicit

existenta sau probabilitatea de utilizare a liselor de operatiuni ( meniuri )

Posibilitatea de scriere cu ajutorul unui limbaj de programare, a procedurilor pentru

executarea automata a diferitelor functii complexe ( aplicatii partiale )

afisarea de texte explicative, privind comenzile disponibile, si explicatile detaliate cu privire la utilizarea unei comenzi ( functii )

comonda ultimei comenzi

mesaje de eroare clare

protectie la acces neautorizat

Gestiunea bazei de date

Se refera la functii1e necesare pentru :

Crearea

Actualizarea    fisierelor grafice atributive ale bazelor de date

Intretinerea

adaugarea de noi campuri definite de utilizatori

facilitati pentru introducerea datelor

dictionar de campuri de date , pentru definirea continutului formatului inregistrarilor din diferite fise (ce pot fi create de catre utilizator)

definirea de coduri pentru un anumit camp

stocarea fisierelor text grafice

calcularea valorii pentru diferite campuri noi folosind expresii arit+ logice ,tabele de legaturi

reunirea fisierelor pe baza unor campuri comune

stabilesc drept citire- scriere, pentru fisierele de date grafice

posibilitatea de adefini, memora , rechema , genera , rapoarte grafice tabelare standard

Crearea de baze de date

A.          Digitizarea

B.           Detectia erorilor. Editare

C.          Importul si exportul de date

A.          Digitizarea

Facilitatea pentru digizare

Stabilirea intervalului minim dintre doua puncte consecutive pe o linie franta, arc

Atribuirea de coduri pentru si caracteristici

Facilitatea pentru introbucerea elementelor grafice (cod) de la tastatura din fisierele text, sau cu ajutorul mausului

Calculul automat al lungimilor perimetrelor , suprafetelor, c.g, inregistrarea volorilor respective ca atribute ale entitatii grafice respective

Entitatilor grafice le asociem atribute

Stabilirea topologiei

Asamblarea automata a poligonului , din linii

Alegerea unui minim pentru suprafata a 2 noduri

Inchiderea automata a poligonului

B.       Detectia erorilor.Editare

Verificarea automata a topologiei, afisarea grafica a erorilor, facilitatilor de corectare automata si interactiva

Verificarea valorilor , formate in urma intervalului datelor digitizate

Introducerea , stergerea sau deplasarea interactiva a unei date spatiale sau a unui grup de date spatiale

Introducerea , stergerea sau deplasarea interactiva a atributelor

Validarea valorii atribute

Functii de selectie pentru actualizarea unei entitati sau grup de entitati ( grafice sau textuale)

C.          Importul si exportul de date

Posibilitatea de a accesa fisiere create de alte fisiere sau sisteme

Posibilitatea de a genera fisiere text , care includ date din fisiere grafice sau de atribut

Manipularea si analizarea datelor

A.          Regasire

B.           Modificarea structurii datelor

C.          Analiza datelor

A.          Regasire

Selectia unei categorii de date

Selectia de date grafice sau date atribut prin ferestre grafice, dreptunghi, cerc, poligon

Selectie de date gxafice prin punctare

B. Modificarea structurii datelor

Alipirea a doua seturi de date spatiale (HD, alaturate cu rezolvarea golurilor si a suprapunerilor )

Generalizarea formelor

Posibilitatea de a modifica valoarea atributelor ( prin obtinerea materialului standard )

Suprapunerea a doua straturi de date spatiale prin operatii logice ( AND, OR )

Posibilitatea combinarii astfel incat atributele rezultate in urma operatiilor logice

Posibilitatea crearii de prioritati in cadrul procesului de suprapunere

Posibilitatea efectuarii de transformari geometrice sau cartografice

Posibilitatea de a produce constrangeri diferitelor date ( suprafete, unghiuri fixe )

Facilitate de desen : paralele la linii sau curbe, cerc prin trei puncte, cerc de raza R. distante date, cerc tangent la o dreapta, cerc tangenta la 2 drepte, dreapta tangenta la cerc, bisectoarea unui unghi, segment de dreapta, arc de cerc)

Generarea de zone tampon

C. A.naliza

Strabaterea traseului optim

Analiza retelei

Calcule statistice

Operatii de context (filtre digitale

Modelari procese

5 . Afisarea datelor, generarea de rapoarte

Utilizarea de dispozitive grafice de iesire cu diferite caracteristici, intr-o gama mare ( display, plotter

Posibilitatea copierii dupa ecran ( hard copy )

Posibilitatea de a genera harti mai mari decat dimensiunea plotter ( rezulta sectiuni care se vor lipi )

Crearea, memorarea, regasirea generarea structurii ( standard )

Biblioteci de semne conventionale de tipul punctelor, liniilor, suprafetelor ( hasuri), cu posibilitatea generari, editarii, inserarii de semne noi

Biblioteci de caractere de scriere, cu posibilitatea generarii, editarii, inserarii de noi caractere, stiluri

Posibilitatea reprezentarii in acelasi cadru a unor date cu diferite locatii, la diferite scari

Facilitate pentru editare, pozitionarea denumirii, tillu, legende alte elemente care intra in structura unei harti ( scara, cadrul geometric, geografic )

Atributelor le asociem senme conventionale, culori, texte

Inserare de legende

OBS . La proiectarea ( achizitionarea unui program SIG , trebuie verificate cerintele lui din punct de vedere

Posibititatea de obtinere a programelor SIG

A.      Sistem creat de utilizator

B.       Producerea unui soft incomplet

C.     Procurarea pachetului complect

D . Achizitionarea de soft si hard comllet (sistem de chei )

Programele sunt reale si testate

Posibilitatea alegerii diferitelor produse oferite de diferite firme trebuie verificate inainte de procurare

Programele sunt elaborate dupa ani de stubii de echipe de specialisti rezultand performante ridicate ale produsului , corectitudinea rezultatelor obtinute

Gradul mare de flexibilitate

Nu imolica probleme de compatibilitate : un sistem poate fi utilizat de diferiti beneficiari

Programele nu respecta diferite standarde relative la structura fisierelor si formatul datelor

Etape la introducerea datelor si utilizarea programelor SIG

Definirea cerintelor (studiul detaliat al cerintelor utilizatorului )

Caracter cantitativ calitativ ale produselor finale

Exprimarea volumului de date

Estimarea costului

Estimarea benefica

Stabilirea functiilor sistemului

Proiectarea bazelor de date .Datele sunt stocate pe straturi (layere ) tematice , se definesc straturi si caractere (attribute) datelor stocate pe strat

Alegerea si propunerea pachetului SIG

Adaptarea la cerintele complete ale aplicatiei (implica de exemplu transcrierea de mesaje in limba romana )

Incarcarea bazei de date (realizarea propriuzisa a HD hartilor digitale , prin completarea cu date a straturilor componente

Exploatarea SIG presupune actualizarea , analizarea, rapoarte si totodata intretinerea echipamentului

Actualizarea trebuie sa reflecteze schimbarile din teritoriu

Analiza este posibilitatea importanta oferita de SIG

Obtinerea de rapoarte care sunt avantaje pentru SIG. Rapoartele se pot prezenta sub 2 forme principale :

Forma grafica

Forma tabelara

2.Prezentarea Judetului Brasov

2.1. Geografia judetului brasov

Vecini

Jud. Mures si Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzau la sud-est, jud. Prahova, Dambovita si Arges la sud si jud. Sibiu la vest.

Judetul Brasov se invecineaza cu 8 judete:

Arges - la sud-est, pe o distanta de 72 km,

Dambovita - la sud, pe o distanta de 15 km,

Prahova - la sud-est, pe o distanta de 73 km,

Buzau - in extremitatea sud-estica, pe o distanta de 2 km,

Covasna - la est, pe o distanta de 144 km,

Harghita - la nord, pe o distanta de 35 km,

Mures - la nord-vest, pe o distanta de 28 km,

Sibiu - la vest, pe o distanta de 88km.

Suprafata

Judetul Brasov are o suprafata de 5.363 km², reprezentand 2,3% din suprafata tarii.

2.2.Relieful

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Muntii Fagarasului - atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000m, cel mai inalt varf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Muntii Piatra Craiului - cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania - sunt reprezentati printr-o creasta calcaroasa principala lunga de circa 25km si inalta de peste 2000m. O inseuare la altitudinea de 1600m - Curmatura - separa in creasta principala doua subunitati: Piatra Craiului Mica (1790m), in extremitatea nord-estica, cu aspectul unui platou ingust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascutita si zimtata, depasind in unele locuri 2200m (La Om 2238m, Varful Zbirii 2231m, s.a.).

Culoarul Bran-Rucar - reprezinta o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Datorita inaltimii mai scazute in raport cu masivele muntoase invecinate a oferit posibilitatea amplasarii unei importante artere de comunicatii rutiere transcarpatice, legand Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota - cu o altitudine maxima de 2134m, alcatuit dintr-o masa complexa de sisturi cristaline, se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov.

Muntii Bucegi - munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf (Omul, 2505m, situat la limita cu judetul Dambovita), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea s.a.) coboara, in panta accentuata, atat spre Tara Barsei cat si spre pasul Predeal.

Muntii Barsei - cuprind doua masive de inaltime aproape egala - Postavarul (1799m) si Piatra Mare (1843m) - separate intre ele prin valea adanca a Timisului. In masivul Postavarul pe treapta de 1000m este situata statiunea turistica Poiana Brasov. Spre NNE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, care se ridica, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varna, 1 428m - cel mai inalt).

Muntii Codlei - (cu vf. Magura Codlei) fac tranzitia intre Masivul Fagarasului (sisturi cristaline in partea vestica si centrala) si Muntii Persani (calcare, gresii si marne in est).

Muntii Persani - se incadreaza mai mult de jumatate in judetul Brasov. Situati intre muntii Codlei (inseuarea de la Vladeni) si muntii vulcanici Harghita, sunt formati de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (sisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice si lava bazaltica). In partea centrala a acestor munti se afla Padurea de fag a Bogatii care incepand din 1971 a fost declarata rezervatie peisagistica.

Culoarul Comana - se desfasoara pe o lungime de 30km intre muntii Persani si marginea sed-estica a Podisului Tarnavelor. Este drenat de Olt, avand orientare pe directie NE-SV si are o latime de 4-10 km cu lunca si terase larg dezvoltate pe malul stang al Oltului.

Depresiunea Brasovului - inclusiv Tara Barsei - este de origine tectonica formata prin fracturarea si scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura, la sfarsitul Pliocenului; apele care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racos, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pana la inceputul cuaternarului cand apele s-au retras spre acesta din urma; dupa exondare, suprafata depresiunii a fost supusa modelarii geomorfologice de catre agentii externi (eroziune si acumulare torentiala si fluviatila etc.) pana s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

In ansamblul ei, depresiunea Tarii Barsei constituie o unitate teritoriala bine individualizata, intens umanizata si urbanizata (aici situandu-se orasele Brasov, Sacele, Codlea si Rasnov).

Spre vest, Tara Barsei este incadrata de o rama muntoasa cu altitudine mai joasa (800-1300m) apartinand grupei vestice a Carpatilor de curbura. Ea include muntii Codlei si muntii Persani.

Depresiunea Fagarasului - cunoscuta si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi - dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului - in mediu continental. Aria epresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor.

Podisul Tarnavelor - se afla in parte NV a judetului Brasov avand un relief caracterizat prin dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-800m.

Subcarpatii Transilvaniei - se situeaza in extremitatea nordica a judetului avand aspectul unor dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-700m.

2.3.Apele

Cel mai important rau este Oltul, care strabate judetul pe o distanta de 210 km. Pe parcurs primeste: Baraoltul, Varghisul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Raul Negru, Timisul, Barsa, Ghimbaselul, Sinca, Sambata, Vulcanita, Sebesul, Berivoiul, Breaza, Vistea si Rodbavul. In categoria apelor statatoare se inscriu lacurile glaciare din Muntii Fagaras (Urlea, Podragul) si cele antropice pentru alimentarea cu apa potabila a localitatilor.

2.4.Clima

Clima judetului este temperat-continentala, mai precis caracterizata de nota de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental; mai umeda si racoroasa in zonele montane, cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor scazute in zonele mai joase. Pe varful Omul se inregistreaza cea mai joasa temperatura medie anuala (-2,6 oC) si cea mai ridicata medie de precipitatii anuale din tara (1.346mm). Temperatura medie anuala in judet este de 8 oC. Temperatura minima absoluta pe tara a fost inregistrata la 25 ianuarie 1942 in localitatea Bod (-38,5 oC). Vanturile nu prea strabat depresiunile, dar pe culmile muntilor ajung chiar si la 25-30m/s

2.5.Populatia

Total locuitori .. 596.140

Populatie urbana 446.622

Populatie rurala .. 149.518

Sex masculin .. 290.537

Sex feminin .. 305.603

2.5.1.Populatia stabila pe orase:

Municipiul Brasov .. 284.653

Municipiul Fagaras 39.725

Municipiul Sacele .. 30.857

Municipiul Codlea .. 24.053

Orasul Predeal . 5.417

Orasul Zarnesti .. 25.670

Orasul Rasnov 15.795

Orasul Victoria 9.467

Orasul Rupea .. 5.800

Orasul Ghimbav .. 5.185

2.5.2.Structura etnica:

Romani .. 87,3%

Maghiari (si secui).. 8,7%

Germani (si svabi, sasi). 0,8%

Alte nationalitati .. 3,3%

2.5.3.Structura dupa religie:

Ortodocsi .. 85,4%

Romano-catolici .. 3,9%

Evanghelici 2,6%

Reformati 2,5%

Unitarieni 1,1%

Greco-catolici 0,8%

Alte religii 3,7%

2.6.Reteaua cailor rutiere

Din judetul Brasov reteaua cailor rutiere totalizeaza 1.449km. Dintre acestia, 398 km sunt drumuri nationale.

2.6.1.Sosele internationale

E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bale) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-    Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta

E68 Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras - Brasov

2.6.2.Drumuri nationale

DN1 Arad - Sibiu - Fagaras - Brasov - Bucuresti

DN1A Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte - Ploiesti

DN10 Brasov - Harman - pasul Buzau - Buzau

DN11 Brasov - Harman - pasul Oituz - Onesti

DN73 Brasov - Bran - Campulung - Pitesti

DN73A Predeal - Paraul Rece - Rasnov - Sinca - Sercaia

2.6.3.Reteaua cailor feroviare

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Romania. Din acesta pornesc sase ramificatii:

Tronsonul Brasov - Predeal - Bucuresti

Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe - Gheorgheni

Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara - Oradea

Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu - Teius

Tronsonul Brasov - Harman - Intorsura Buzaului

Tronsonul Brasov - Zarnesti

2.7.Scurt istoric

Prezenta din timpuri stravechi a omului in judetul Brasov este semnalata in numeroase puncte, inca din perioada anilor 60.000 - 40.000 i.Hr. Asezarile umane au persistat mai apoi, neintrerupt, traversand epoca pietrei cioplite, neoliticul, epoca bronzului si, in final, epoca fierului. Nenumarate piese decoperite (vase de lut, arme din diferite materiale, monede, obiecte de podoaba, unelte agricole si de mestesugarit etc.) atesta larga dezvoltare a civilizatiei locale.

In aceasta zona au locuit dacii cumidavensi, avand centrul principal la Cumidava (Rasnov). In aceasta perioada, zona judetului a cunoscut o vasta inflorire din toate punctele de vedere, atat materiale cat si culturale. Este cazul sa amintim templul stravechi de la Racos si sculpturile antropomorfe din muntii Bucegi (Sfinxul, Babele), Ciucas si Fagaras (Omul), unele cu functiune de loc de cult. Dupa epoca cuceririi romane, viata si-a continuat acelasi ritm, sub supravegherea Cohortei 'VI Nova Cumidavensium Alexandrina'. Autoritatile de ocupatie au adus mesteri care au dezvoltat infrastructura, construind castre, apeducte si drumuri.

Dupa retragerea aureliana, populatiile migratoare care au trecut prin aceasta zona au fost atrase de bogatia locurilor. Cea mai pregnanta amprenta si-au pus-o triburile slave, asezate in numar mare, care au lasat o seama de marturii - mai ales in toponimii si hidronimii. Secolele X-XI marcheaza cristalizarea primelor formatiuni politice in zona Tarii Fagarasului si Tarii Barsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se intindea si asupra acestor teritorii, este cucerit de catre regele ungar Stefan. Se pare totusi ca, vreme de doua secole, regalitatea maghiara nu si-a putut exercita suveranitatea deplina asupra acestor locuri, astfel incat de abia dupa 1200 au putut fi colonizati sasii, secuii si teutonii. Multa vreme apoi, romanii s-au condus dupa Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pamantului, iar Tara Fagarasului a fost o feuda a Tarii Romanesti de-a lungul secolelor XIV-XV, cu drept de vama inca din secolul al XIII-lea . Pe la 1290, o oaste romaneasca pornita din Fagaras si condusa de legendarul Negru Voda 'descaleca' in Tara Argesului, la Campulung Muscel, si pun bazele Tarii Romanesti de mai tarziu.

2.8.Rezervatii naturale

Judetul Brasov detine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 82 de specii si numeroase specii de animale ocrotite.

Exista doua parcuri nationale in muntii Bucegi si muntii Piatra Craiului. Rezervatia din muntii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura si Valea Malaiesti unde sunt protejate capra neagra, rasul, cocosul de munte si specii floristice rare. Tot in Bucegi se gasesc monumentele naturale Babele si Sfinxul. Muntii Piatra Craiului sunt protejati in intregime, adapostind circa 40% din speciile endemice (specie care traieste numai intr-un anumit teritoriu) din Romania. Aici se gasesc garofita Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colt.

Pe langa aceste doua mari parcuri nationale exista si alte rezervatii: Padurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, muntele Tampa, Bazaltele de la Racos si multe altele.

2.9.Turism

Atractii turistice

In ansamblul miscarii turistice din Romania, judetul Brasov ocupa locul II (dupa judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub aspectul turismului cu caracter montan, concentrand totodata o mare diversitate de obiective turistice. Amploarea deosebita a activitatii turistice a fost determinata aici de numerosi factori. Este vorba in primul rand de potentialul turistic natural, de o spectaculozitate si diversitate, precum si de patrimoniul cultural-istoric , alcatuit din obiective variate ce au si o certa valoare turistica. Un alt factor l-a constituit faptul ca judetul Brasov se inscrie intr-un vast teritoriu de interes turistic in imediata apropiere a altor zone cu un important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucar, zona Sibiu-Valea Oltului, bazinul Oltului superior cu frecvente statiuni balneo-climaterice (Covasna, Tusnad, Malnas, etc).

Judetul Brasov concentreaza in limitele sale munti impunatori, plante si animale ocrotite, rezervatii naturale de arbori si pajisti, chei, statiuni balneo-climaterice, conditii pentru practicare sporturilor de iarna, etc. Raurile, lacurile, mlastinile imbogatesc atractia turistica a cadrului natural, diversificand oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetatie specifica, interes cinegetic). Masivele impadurite (Fagaras, Piatra Craiului, Postavarul, Piatra Mare), vaile (Timis, Tarlung, Olt) absorb si ele un flux turistic important.

Renumit prin posibilitatile sale de turism in toate anotimpurile, judetul Brasov dispunea in anul 2006 de 452 unitati de cazare turistica din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane, 129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistica era de 12.401 locuri, numarul de turisti cazati in anul 2006 fiind de 484.075 persoane (317.643 in hoteluri, 28.252 in moteluri, 35.758 in vile, 11.188 in cabane, 59.444 in pensiuni turistice urbane si 26.484 in pensiuni turistice rurale). In anul 2006 durata medie a sejurului a fost de 2,2 zile, iar indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune a fost de 23,3% (33,9% la hoteluri, 25,1% la moteluri, 17,1% la vile, 13,7% la cabane, 16,9% la pensiuni turistice urbane si 9,7% la pensiuni turistice rurale).

Poiana Brasov - statiune de odihna si tratament cu sezon permanent - este situata la poalele versantului de nord al muntilor Postavarul si la 12 km sud-vest de municipiul Brasov. Detine ce-a mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2 si 3 stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor si iarna, al schiorilor spre culmile Postavarului la care se adauga sezonier mai multe linii de teleski.

Clima montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C (media temperaturii in iulie este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C), iar precipitatiile depasesc 900mm anual (frecventa averselor este mare). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile pe an.

Aerul pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf si particule care provoaca alergii, presiunea atmosferica relativ scazuta si ionizarea intensa, sunt factorii naturali care recomanda statiunea pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator .

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de schi, cu grade diferite de dificultate (o partie olimpica, trei partii pentru coborare si slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport (pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift, bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc. Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau cabane. Pentru mai multe detalii apasati aici.

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul si Cristianu Mare, precum si la cetatea taraneasca a Rasnovului, aflata la 14km distanta.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si cu Pestera de Ghiata, dispune numai de cabane periferice: Dambul Morii, Susai si campingul Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul judetului Brasov: vaile glaciare Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea, turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor este Dihamul, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare.

In muntii Bucegi si Postavarul se afla platforma Predealului, cu orasul statiune turistica - Predeal - situat la cea mai mare altitudine din tara (1038m). Temperatura medie este de 14sC in timpul verii si -5sC pe timpul iernii. Furtunile de zapada sunt o raritate in aceste locuri dar stratul de zapada poate atinge cativa metri si poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna.

Muntii Piatra Craiului sunt unici in Carpatii romanesti prin relieful impunator al crestei calcaroase, crenelate si abrupte, dar si prin speciile rare de vegetatie si fauna. Turistii se pot adaposti la cabanele Plaiul Foii, Curmatura, Gura Raului sau refugiile din Varful Ascutit si Grind. Aici se afla cea mai recenta rezervatie naturala cu un puternic potential investitional.

Culoarul Branului, cu satele risipite si peisajele pitoresti beneficiaza de cea mai difersificata oferta a turismului rural din Romania, atat in Bran cat si la Moeciu, Simon, Pestera, Magura sau Sirnea.

Muntii Ciucas, cu spectaculosul lor relief ruiniform ("Tigaile", "Babele la sfat", "Sfinxul din Ciucas") sunt mai putin frecventati de turisti si au in judetul nostru doar baza turistica de la Baba Runca.

Muntii Persani, mult mai scunzi, cuprind frumosul defileu al Oltului de la Racos unde sunt coloanele de bazalt. Ei pastreaza un vechi edificiu vulcanic, dar si Padurea Bogatii.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic.

Templul de la Sinca Veche - peste 7.000 ani vechime

Municipiul Brasov si imprejurimile sale

Rezervatia Naturala Tampa (singura din lume aflata in centrul unui oras)

Muntii Fagaras

Tigaile din Muntii Ciucas

Complexul Piscicol Dumbravita

Parcul National Piatra Craiului

Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervatie naturala), (momentan     inchisa pentru conservare)

Padurea Bogatii

Bazaltele de la Racos

Mlastina Harmanului

Pestera Barlogul Ursului

Pestera Valea Cetatii

Pestera Liliecilor

Cheile Zarnestilor

Vulcanii noroiosi de la Baile Homorod

Muntele Postavaru

Cheile Dopca

Situl fosilifer Ormenis

Microcanionul in bazalt de la Hoghiz

Bisericile fortificate din Tara Barsei

Manastirea Brancoveanu, Sambata de Sus

Manastirea Franciscanilor, Brasov

Cetatea Fagaras

Castelul Bran

Cetatea Rupea

Cetatea Feldioara

Cetatile taranesti de la Rasnov, Prejmer, Harman, Sanpetru

Statiunile Poiana Brasov, Zizin si Predeal

Turbaria de la Mandra, (Rezervatie naturala)

2.10. Diviziuni administrative

Judetul este compus din 4 municipii, 6 orase si 48 de comune.

2.10.1.Orase si municipii

o      Brasov

o      Ghimbav

o      Fagaras

o      Rasnov

o      Codlea

o      Rupea

o      Sacele

o      Victoria

o      Zarnesti

o      Predeal

2.10.2.Comunele din judetul Brasov

Apata

Augustin

Beclean

Bod

Bran

Budila

Bunesti

Cata

Cincu

Comana

Cristian

Crizbav

Dragus

Dumbravita

Feldioara

Fundata

Halchiu

Harman

Harseni

Hoghiz

Holbav

Homorod

Jibert

Lisa

Mandra

Maierus

Moieciu

Ormenis

Parau

Poiana Marului   

Prejmer

Racos

Recea

Sercaia

Sinca

Sinca Noua

Sambata de Sus

Sanpetru

Soars

Tarlungeni   

Teliu

Ticusu

Ucea

Ungra

Vama Buzaului

Vistea

Voila

Vulcan

3.Prezentarea orasului Brasov

Amplasare    45°39′N 25°36′E

Tara    Romania

Judet    Brasov

Atestare documentara 1234

Populatie     321870

Suprafata    267,32 km²

Densitatea populatiei 1.204 loc./km²

Altitudinea medie    aprox. 600 m n.m.

3.1.Orasul Brasov

3.1.1Geografia orasului Brasov

Municipiul Brasov se afla in centrul tarii, in Depresiunea Brasovului, la 161 km de Bucuresti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul. In apropierea sa se gasesc localitatile Sinaia, Predeal, Fagaras si Sighisoara. Municipiul are o suprafata de 267,32 km². Treptat, dezvoltandu-se, Brasovul a inglobat in structura sa satele Noua, Darste, Honterus (astazi cartierul Astra) si Stupini. De asemenea, pe langa Tampa, municipiul a mai inconjurat si Dealul Cetatii, Dealul Sprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warte si Dealul Pe Romuri, Stejarisul si chiar inglobeaza in structura sa varful Postavaru.

3.1.2.Ape

Prin municipiul Brasov trec paraul Graft, (numit si Pietrele lui Solomon in partea lui superioara), paraul Valea Tei, Valea Racadau, Valea Popilor cu Valea Scurta, Valea Florilor, Valea Gorganu, Raul Timisul Sec si Canalul Timis.

3.1..3.Flora si Fauna

Flora municipiului nu difera de cea a judetului. Pe muntele Tampa se regasesc totusi cateva specii de plante unice in lume. Animalele salbatice sunt rare, traind retrase in padurile din imprejurimi. Turistii care se aventureaza in acestea sunt avertizati ca pot intalni ursi, lupi sau vulpi.

3.1.4.Clima si precipitatii

In Brasov, vara si iarna dureaza aproximativ 50 de zile fiecare. Temperatura obisnuita de vara se situeaza in intervalul 22°C - 27°C, iar cea de iarna intre -10°C si -2°C. Deseori iarna, temperatura in Poiana Brasov ajunge la +15°C (la soare), in aceasta statiune putand fi practicate aproape toate sporturile de iarna. Stratul de zapada prielnic pentru schiat dureaza aproximativ 71 de zile la Brasov.

3.1.5.Demografie

De-a lungul timpului, o data cu dezvoltarea economica a orasului si extinderea acestuia, a crescut si populatia sa. Numai pentru ultimele secole, putem aprecia sporul aproape exponential:

1890: 30.781 locuitori

1930: 59.232 locuitori

1948: 82.984 locuitori

1972: 192.205 locuitori

1992: 355.593 locuitori

2000: 317.772 locuitori

2002: 283.901 locuitori

2006: 321.870 locuitori

Ca limba materna in Brasov domina limba maghiara, declarata drept limba materna de 24.977 de persoane reprezentand 42,2% din locuitori, urmata de limba romana, declarata limba materna de 19.378 de persoane reprezentand 32,7% din populatia orasului, respectiv germana, vorbita ca limba materna de 13.276 de persoane reprezentand 22,4% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai putin de 1% din populatia urbana. Se cuvine mentionata limba idis, care a fost declarata drept limba materna de un numar de 537 de persoane, reprezentand 0,9% din populatia Brasovului

Structura etnica a acesteia este urmatoarea:

Romani: 258.042 (90,66%)

Maghiari (si secui): 23.204 (8,54%)

Germani (Sasi): 1.717 (0,60%)

Romi: 762 (0,26%)

Evrei: 138

Alte nationalitati: (rusi, greci, italieni): 871 (0,31%)

Impreuna cu regiunea metropolitana, creata in 2005, Brasovul ar avea, estimativ, 350.000 - 400.000 de locuitori.

Din punct de vedere administrativ orasul Brasov este impartit in 15 cartieresi anume :

Astra

Bartolomeu

Blumana

Brasovechi   

Centrul Civic

Cetatea

Craiter

Darste Noua

Poiana Brasov

Stupini

Schei

Timis-Triaj

Tractorul

Valea Cetatii

3.2.Numele si stema

Etimologia toponimelor "Brasov"

"Intr-o lucrare din 1933, Nicolae Dragan constata cat de raspandit este numele Brasov in spatiul tarii noastre: intr-o comuna Ileni, intr-o alta comuna Rodj in judetul Timis in veacul al XV-lea si hidonimul «Brasovana» in judetul Neamt, vale si sat langa Vaslui, «Izvorul Brasovului» langa Buzau si «Brasovita» langa Ialomita. I se atribuie toponimului o origine slava in baza radicalului «Bras». I. Patrut, slavist clujean, il apreciaza ca un derivat din antroponimul «Braso»" (prof. Vasile Olteanu). Sextil Puscariu il socotea tot un antroponim/diminutiv: "Brasa". Profesorul Pavel Binder, intr-un studiu din 1964 explica faptul ca cele doua numiri, Corona si Brasov, se suprapun in timp: "Corona" desema cetatea iar "Brasov" imprejurimile. Aceste afirmatii atrag replica academicianului Alexandru Surdu, care apreciaza ca toponimul Brasov este tot una cu cetatea Brasov. Totodata, socoteste ca fantezista interpretarea profesorului brasovean F. Philippi, conform careia cele doua numiri (Corona si Brasov) se pot explica prin legenda regelui maghiar Solomon, care, ingropandu-si coroana langa un copac ar fi generat expresia slava "crono na brad tschop-lita". Astfel, din "crono" deriva Corona, iar din "brad" - "Bra(d)sov".

Unii cercetatori pun denumirea Brasovului in legatura cu "raul Brasov". "Fluvium Brassou" este, intr-adevar, atestat intr-un document din 1360. Chiar cronicarul scheian Radu Tempea afirma ca "Brasovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Brasovia". Pavel Binder plaseaza raul insa in Tara Barsei si nu la poalele Tampei, probabil raul Ghimbav. Totusi, se pare ca raul despre care se vorbeste nu e altul decat actualul parau Graft, care, pana a fi canalizat, venea din Schei involburat si mare.

Alti cercetatori deriva numele de la cetatea Brasovia de pe Tampa, ideea fiind propusa in 1874 de F. Philippi si reluata in 1928 de G. Treiber si E. Jekelius. Astfel, ei localizeaza Brasovul initial in cetatea de pe Tampa, de unde s-ar fi transmis mai apoi asezarii din vale. Etimologic, ei considerau numele "Barasu" ca provenind din slavonul "baras", insemnand "cetate" sau "adevar". Totusi, G. Kisch, in 1929 incearca o noua derivare a celor doua toponime, Corona si Brasov, dupa lucrarea lui F. Philippi: "krun", care ar fi insemnat "ienupar" sau "bradisor", de unde numele de "Braseu">"Bra(d)seor".

Presedintele fundatiei "Dacia", Liviu Pandele, sustine ca prima mentionare istorica a orasului nostru se regaseste in lucrarea sanscrita Ramayana (secolul X i.Hr.). Astfel, el arata ca denumirea veche a orasului era "Brasiva Varta", provenind de la numele unui rajah care s-a stabilit aici. Acesta aduce dovezi din Ramayana, amintind ca "dealul Warte confirma identitatea deoarece termenul «Varte» nu vine, asa cum s-ar crede, de la «varten», «a astepta» in limba germana, ci de la vedicul «Varta», adica tara, pamant. Numele intreg al asezarii a fost «Brasiva Varta», adica «Tara lui Brasiva»".

O teorie recenta afirma ca denumirea de Kronstadt/Corona provine de la Kronos - zeul timpului. Acest zeu, in mitologia geto-dacilor, dupa cum afirma istoricul antic Mnaseas, corespundea lui Zalmoxis. Stramosii nostri, avand credinte uranianiene, au ridicat pe Tampa altare pentru sacrificii (o fantana cu oase, descoperita de arheologi pe munte, demonstreaza ca aici s-a practicat un cult pagan). La venirea romanilor, dupa ocuparea Daciei de catre Traian, atunci cand au gasit altarele de pe Tampa, in spiritul lui Saturn (zeul timpului) au numit inaltimea "Tempus - Temporis", si au perpetuat traditia. Cu timpul denumirea s-a transformat in "Tempea - Tampa". Cavalerii teutoni, cand s-au asezat aici au tradus in limba germana numele vechi al cetatii, precum au facut si romanii. Astfel, "cetatea timpului" sau "cetatea lui Kronos" a devenit "Kronstadt". In aceasta situatie, "Kron-" provine de la prescurtarea lui Kronos. Ulterior, sub influenta crestinismului (care isi insusea frecvent elemente de cult pagan, dandu-le o explicatie mistica) sasii au considerat pe "Kron-" ca provenind de la "Krone", "coroana". Despre acest lucru a vorbit si Florin Olteanu, in Karpaten Rundschau, nr. 38-1587-/24.IX.1982, articolul "Zalmoxis - Tempus - Corona".

3.2.1.Termeni derivati

Brasoava - Baliverna, minciuna, scorneala, palavra. Provine de la obiceiul negustorilor brasoveni de a-si lauda marfa prin targuri, de cele mai multe ori in mod exagerat.

Brasovean - (forma invechita) Negustor care vindea marfuri de Brasov.

Brasoveanca - Caruta sau trasura mare cu coviltir. Au fost cunoscute romanilor in primul rand cele fabricate aici.

Brasoveneste - Cu minciuni, cu palavre. "Nu-mi vorbi brasoveneste ca nu-mi plac brasoavele!" (V. Alecsandri)

Brasovenie - Marfa produsa in Brasov, ori pravalie unde se vindea astfel de marfa.

Lada de Brasov - Lada produsa in acest oras, bogat ornamentata in culori si foarte solida. "Adevaratul provincial nu merge niciodata la drum decat cu lada de Brasov" (M. Kogalniceanu)

3.2.2.Stema si steagul municipiului.

In 1353 stema Brasovului consta dintr-o coroana cu fleuroane in forma de crin, insotita de o floare de crin. Din 1429 a aparut si trunchiul de copac aflat sub coroana. Impreuna, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adica sugereaza prin desen numele cetatii (Corona). Stema actuala a municipiul Brasov, aprobata de Consiliul Local in anul 1996, contine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 radacini argintii - cele 13 comune ale Tarii Barsei - care ies dintr-o coroana aurie cu trei lobi - simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri - insemnul specific pentru municipii resedinta de judet. Semnificatia in ansamblu a stemei este "Intelepciunea si Puterea conduc de-a pururi Cetatea". Stema a fost aprobata de catre Comisia Nationala de Heraldica, din cadrul Academiei Romane.

Steagul Brasovului, adoptat de Primarie, este realizat din matase alb-argintie si are pe cele doua fete stema municipiului. Deasupra stemei sunt inscriptionate cuvintele "MUNICIPIUL BRASOV", iar sub stema "Deo vindici Patriæ". Totusi, steagurile existente difera intrucatva de prevederile hotararii consiliului local. Pe steag se afla doar stema municipiului, sub care, cu litere groase rosii, scrie BRASOV. Aceste elemente se intalnesc doar pe aversul steagului, reversul ramanand alb.

Mai exista si un steag neoficial, propus de Presedintele Consiliului Judetean, steag care dateaza din 1600. Este realizat dupa o copie a acestuia aflata la Potsdam, in Germania. A reprezentat un cadou pentru imparatul Rudolf al II-lea din partea lui Mihai Viteazul. Astfel, pe fundal visiniu (probabil purpuriu initial) delimitat, sus si jos, de doua benzi galbene, se afla, intr-un cerc albastru delimitat de o impletitura aurie, stema Brasovului, sub care scrie "CORONA" cu litere gotice. De deasupra si de dedesubtul cercului central pornesc panglici galbene catre colturi. In mod curent, acesta este expus astazi in fata cladirii in care se afla Consiliul Judetean (respectiv Palatul Justitiei), pe Turnul Alb si la Belvedere, pe dealul Varte, deasupra Turnului Negru. Locul din urma beneficiaza si de iluminat festiv pe timp de noapte, in mod similar drapelului national de pe Tampa.

3.4.Istoria orasului Brasov

Marturiile dezgropate indica prezenta unor mari culturi neolitice (celebra cultura Noua, Tei, Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brasovului.

Mai tarziu, descoperirile arheologice au atestat existenta unor temple dacice in zona Pietrele lui Solomon, a unor depozite de alimente in Piata Sfatului, a unor asezari si cetati pe Dealul Melcilor si in cartierul Valea Cetatii. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de catre autoritatile comuniste, in cadrul programului de sistematizare.

Pana spre secolul XIII al erei noastre, nici un document nu pomeneste de Brasov. Totusi, se remarca o continua locuire, mai ales in zona Schei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a format prin unirea a mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea (Corona), Schei, Blumana, Noua, Darste, Stupini.

1203: Traditia si cronicile calendarelor brasovene il considera ca an "in care s-a inceput zidirea Brasovului". Totusi documentele si izvoarele sigure nu confirma aceasta data.

1211: Printr-o diploma a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt asezati in Tara Barsei. Se pare ca au intarit cetatea Brasovia de pe Tampa.

1228: Se intemeiaza la Brasov o manastire de surori ale ordinului calugaresc al premonstratensilor, aflata langa Biserica Neagra de mai tarziu, avand ca patroana pe Sf. Catharina.

1234 - Corona: Cercetatorul Norbert Backmund a editat asa-numitul "Catalogus Ninivensis", care contine o lista a tuturor manastirilor premostratense din Ungaria si Transilvania. 1234 corespunde cu anul in care abatele Fredericus cunoaste "Claustra Sororum «in Hungaria assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona".

1241: Invazie tatara, prilej cu care este cucerita cetatea Sprenghi, ale carei inceputuri nu se cunosc (cel mai probabil pe locul unui vechi castru roman). Dupa retragerea tatarilor se construieste la poarta un turn hexagonal pentru aparare. Cetatea a fost distrusa doua secole mai tarziu, de catre invadatorii turci.

1252 - Barassu: In acest an, regele Bela al IV-lea doneaza "tera Zek", comitelui Vincentiu, fiul lui Akadas, proprietate asezata intre pamanturile romanilor de Carta, cele ale sasilor "de Barasu" si cele ale secuilor de Sebus. Fr. Killyen, referindu-se la acest document, arata ca numele "Barasu" indica de fapt denumirea unui tinut intreg. Dupa afimatia sa, toate cele trei toponime la care face referinta documentul se refera la teritorii care inconjoara pamantul donat si nu la vreun oras. In acest caz "Brasov" se refera la o zona, iar "Corona" ar denumi localitatea.

1271 - Brasu: Acest toponim este atestat intr-un document latin, aflat in Arhivele Statului din Budapesta si o fotocopie la Institutul de Istorie Cluj, act prin care Stefan, regele Ungariei, aproba contractul dintre "Chyel comes, filius Erwin de Calnuk" si "Teel, filius Ebl de Brasu cognatus eiusdem". Intr-un alt document emis de regele Ungariei, Venceslav, la 10 decembrie 1301, se confirma ca Detricus, fiul lui Theel sau Tyl de Prejmer, este in posesiunea localitatilor Mikofalva si Nyen (Teliu). Pe baza acestui document, precum si a altora, privind familia comitilor din Prejmer, nu este sigur daca denumirea de "Barasu" se refera la localitatea Brasov sau la Tara Barsei.

3.4.1.Cetatea Brasov in secolul XVII

1288 - Braso: Este consemnat intr-un document latin, aflat in Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, iar in copie la Institutul de Istorie din Cluj. Se dovedeste a fi primul act pastrat care a fost emis in Brasov, purtand mentiunea expresa: "Datum in Braso", fiind emis de regele Ladislau al IV-lea.

Urmeaza mentionarea tot mai deasa a municipiului: Brasov (1294), Brassov (1295), Brasso (1309), Brassou (1331), Korona (1336) etc.

1323: Se intemeiaza manastirea dominicana in Braso.

1364: Brasovul primeste privilegiul pentru targ anual, urmat de privilegiul de "etapa si depozit" din 1369.

1377: Se incepe constructia bisericii Sf. Maria (sau Neagra, cum va fi numita dupa incendiu) pe locul unei mai vechi basilici.

1395: Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg semneaza un tratat de alianta impotriva puterii otomane. Doi ani mai tarziu, regele Ungariei elibereaza un act care da dreptul Brasovului de a-si construi fortificatii de piatra, urmarind indeaproape ridicarea acestora.

1399: O bula a papei Bonifaciu al IX-lea (1389 - 1404) vorbeste despre biserica Sf. Nicolae din Schei si lasa sa se intrevada existenta unui locas de invatatura in jurul ei.

1421 si 1438: Invazie a turcilor. In urma acestor actiuni militare, prin tratat, dobandesc cetatea de pe Tampa.

1424: Blanarii brasoveni isi alcatuiesc primul statut dintre bresle. In 1798 la Brasov fiintau 43 de bresle, deservite de 1.227 mesteri. Ii putem aminti aici pe fierari, blanari, postavari, funari, curelari, cizmari, cutitari, cojocari (tabacari), macelari, aurari, cositorari, aramari, franzelari, olari, lacatusi, tesatori, armurieri, arcari, palarieri, lanari, argintari.

1448 - 1453: Iancu de Hunedoara rascumpara si da ordin de distruge a cetatii Brasovia de pe saua Tampei, piatra si materialele de constructie ale acesteia fiind folosite la intarirea cetatii medievale a Brasovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 110 in 100 metri, 4 (sau 5, in lumina descoperirilor recente) porti fortificate si 32 turnuri de aparare (numite si "de pulbere"). Cetatea avea doua sau chiar trei randuri de ziduri si era inconjurata de un sant de aparare plin cu apa.

1477: Este terminata Biserica Neagra. Din cauza lipsei fondurilor, cel de-al doilea turn al bisericii nu va mai fi construit niciodata.

1486: Brasovul si toata Tara Barsei intra in Universitatea Saseasca, prin confirmarea privilegiului "Andreanum" pentru toti sasii din Sibiu, Medias, Brasov si Tara Barsei.

1521: Judele Brasovului, Johann (Hans) Benkner, primeste de la Neacsu din Campulung, intr-o epistola scrisa in limba romana, vesti despre miscarile trupelor turcesti de dincolo de Dunare.

1524: Se construieste in lemn Cetatuia, o puternica fortareata de pe Dealul Cetatii. Curand, va fi cucerita si distrusa din ordinul lui Petru Rares, acesta punand bazele actualei cladiri din piatra. Incendiata in 1618, avea sa fie refacuta in 1625, adaugandu-i-se o fantana de 81 m adancime (1627) si patru bastioane la colturi (1630). A servit ulterior drept garnizoana pentru armatele habsburgice si inchisoare in perioada anilor 1940 - 1950.

1533: Umanistul Johannes Honterus infiinteaza prima tipografie din Brasov, urmata de primul gimnaziu din localitate, la 1544.

1546: La Brasov se infiinteaza prima moara de hartie din sud-estul Europei.

1559: Diaconul Coresi tipareste la Brasov prima sa carte in limba romana: "Intrebare crestineasca".

1599: La 4 octombrie, Mihai Viteazul intra in Brasov unde isi uneste oastea cu trupele secuilor rasculati. In ziua urmatoare, voievodul primeste cheia orasului. Dupa cucerirea Transilvaniei, va tine prima dieta in Casa Sfatului.

1628: Protopopul Vasile din Scheii Brasovului scrie prima cronica locala cu subiect romanesc.

1688: Brasovenii se rascoala impotriva noilor autoritati habsburgice. Miscarea este inabusita, iar capii ei executati.

1689 21 aprilie: Un mare incendiu pustieste cetatea. Putine cladiri raman neatinse. Drept urmare acestei calamitati, autoritatile brasovene decid interzicerea constructiei caselor din lemn. Refacerea orasului a durat mai bine de un secol, timp in care si-a schimbat aspectul arhitectonic al fatadelor.

1731: Dascalul scheian Petcu Soanu tipareste primul calendar-almanah romanesc.

1757: Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica romaneasca. Este perioada de varf a activitatii dascalilor scheieni.

1804: Se introduce iluminatul public in interiorul cetatii prin instalarea felinarelor cu ulei.

1835: Se infiinteaza "Casa generala de economii" din Brasov, prima institutie de credit din Transilvania. Intre 1837 si 1867, primul director al acesteia va fi Peter Lange von Burgenkron.

1838: Apare, sub obladuirea imparatului de la Viena, ziarul "Gazeta de Transilvania", in redactia lui George Barit. Este primul ziar romanesc din Marele Principat al Transilvaniei. Tot aici, tipareste si "Foaie pentru minte, inima si literatura".

1848: Revolutia pasoptista cuprinde si Brasovul. Aici a fost redactat documentul programatic "Printipurile noastre pentru reformarea patriei", de catre fruntasi de seama ai culturii si politicii moldovene (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad). Se cerea unirea tuturor romanilor intr-un singur stat. Romanii din Schei manifesta pe 11 aprilie pentru castigarea de drepturi politice.

1850: Este intemeiat Gimnaziul roman sub obladuirea mitropolitului de Sibiu Andrei Saguna, caruia ii poarta numele astazi.

1854: Intre Brasov si Sibiu s-a instalat o linie telegrafica.

1873: Pe 30 martie in Brasov patrunde primul tren. Ulterior, in 1879, avea sa fie data in folosinta si linia Brasov - Bucuresti.

1889: Brasovul dispunea de o centrala telefonica la care erau conectati 22 de abonati particulari. Exista o legatura telefonica cu Zarnestiul.

1891: Se introduce primul tramvai cu aburi la Brasov pe itinerariul Piata Sfatului - Gara Bartolomeu. Ulterior, locomotiva va fi inlocuita cu una pe baza de motorina.

1911: La 1 octombrie, Aurel Vlaicu efectueaza un zbor cu noul sau aparat, decoland din curtea Gimnaziului "Andrei Saguna".

1916: 16 august Armata Romana intra in Brasov. Dr. Gheorghe Baiulescu devine primul primar roman al Brasovului. Pe 8 octombrie, garnizoana romaneasca din oras este masacrata de catre inamic in asa-numita Transee a mortii din Bartolomeu.

1930: Este infiintata Uzina electrica, cu finantarea principalelor fabrici brasovene, nevoite pana atunci sa utilizeze generatoare proprii.

1940: In urma Dictatului de la Viena, Brasovul ramane Romaniei. Pe 10 noiembrie cutremurul puternic este resimtit si la Brasov (7,4° pe scara Richter)

1943: Pana in 1944 Brasovul sufera distrugeri insemnate din cauza bombardamentelor aviatiei americane.

1945: In ianuarie, sasii din Brasov sunt deportati in U.R.S.S.

Intre 8 septembrie 1950 si 24 decembrie 1960 s-a numit Orasul Stalin, dupa Iosif Vissarionovici Stalin, si a fost capitala regiunii cu acelasi nume. A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

1960: Se inaugureaza cladirea Teatrului Dramatic

1968: Are loc prima editie a Festivalului International "Cerbul de Aur".

1971: Se infiinteaza "Universitatea din Brasov", prin unificarea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic.

1977: Pe 4 martie se resimte un cutremur puternic (7,2° pe scara Richter). Ulterior au loc consolidari la Casa Sfatului, Poarta Schei, Liceul Sportiv si la alte cladiri afectate.

1986: 31 august: Cutremur de pamant (7° pe scara Richter)

1987: 15 Noiembrie Muncitorii brasoveni se revolta impotriva regimului comunist. Totul a pornit de la Intreprinderea de Autocamioane, unde lucratorii erau nemultumiti de neplata salariilor cuvenite si inasprirea conditiilor de trai. Li s-au raliat muncitori de la alte intreprinderi precum si o mare parte a populatiei orasului. Revolta a fost inabusita de fortele comuniste iar liderii ei intemnitati si supusi la torturi si deportari.

1989: 22 - 25 decembrie Revolutia. La Brasov au loc violente soldate cu numeroase victime.

1990: 30 mai: Cutremur de pamant (6,9° pe scara Richter)

2004: 27 octombrie: Cutremur de pamant resimtit foarte puternic (6° pe scara Richter)

Calamitati abatute asupra Brasovului

De-a lungul vremii, Brasovul a suferit numeroase calamitati, naturale sau antropice, ceea ce nu a impiedicat totusi dezvoltarea sa:

Cutremure: 1662, 1738, 1802, 1940, 1977, 1986, 1990, 2004

Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913

Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718

Inundatii:

Invazii: 1241 (tatari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tatari)

Ciuma si alte boli mortale: 1495, 1510 - 1511, 1530 - 1531, 1572, 1588, 1602 - 1603, 1646, 1660¹, 1756

3.5.Istoricul Brasovului

Teatrul Dramatic

Cultura si invatamantul si-au croit loc in viata brasovenilor inca de timpuriu. Este destul sa amintim de Prima scoala romaneasca, din Schei, aparuta se pare inainte de 1399, cu seria sa de dascali (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) si tiparnita proprie. Lucrarile aparute aici s-au raspandit in intreg spatiul romanesc. Totodata, preoti scheieni plateau sume, exorbitante uneori, pentru inzestrarea scolii si a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise si tiparituri. In cetate a activat in secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a infiintat o scoala, o biblioteca si o tiparnita. A editat numeroase carti, iar biblioteca sa a fost faimoasa prin colectia sa de incunabule. Din pacate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape in intregime. Incepand cu secolul XIX s-au inmultit scolile, au aparut teatre, publicatii, s-au organizat diverse serbari cu specific, au aparut telegraful si telefonul. Acest veac a dat brasovenilor crema intelectualitatii sale, prin familii precum cea a Muresenilor, Barit, Puscariu, dascalii de la Gimnaziul romanesc, profesorii de la liceul Honterus, grupati in majoritate in jurul Casinei romane, ori a ASTREI. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astazi cultura si invatamantul sunt reprezentate si promovate cu succes in randul tuturor brasovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

3.6..Institutii de cultura

Biblioteca Judeteana «George Baritiu»

In Brasov au fost infiintate cateva teatre si o filarmonica: Teatrul Dramatic "Sica Alexandrescu", Opera Brasov (initial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica "Gheorghe Dima", Teatrul de papusi "Arlechino", Centrul Cultural "Reduta". De asemenea, exista si o serie de organizatii culturale, in mare parte infiintate dupa 1990. Merita sa amintim de Uniunea Artistilor Plastici, Asociatia culturala Musashino (Japonia), Alianta Franceza, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultura a studentilor si de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine raspandite in oras, in principal datorita filialelor bibliotecii judetene. Au fost infiintate insa si alte biblioteci: Biblioteca Aliantei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universitatii "Transilvania". Cartea este pretuita mult de brasoveni, aici existand atat o serie de librarii si anticariate (Libraria St. O. Iosif, Libraria George Cosbuc, Libraria Ralu, Libraria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cat si de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundatia culturala «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au imputinat din perioada comunista, in principal datorita aparitiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai ramas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard si mai nou infiintatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de catre Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formatia rock Grup 74, formatia rock Conexiuni, formatia rock Aia, formatia rock Experimental, grupurile folk Om Bun si Taine Folk, formatia dance Hi-Q si formatia dance Fly Project.

3.7.Arhitectura

Arhitectura brasoveana, este specifica, fiecare casa avandu-si pitorescul ei. Ridicarea constructiilor s-a facut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de conditiile geografice ale Brasovului. Astfel, casele din Cetate se sprijina una pe alta, pe cand cele din cartierele exterioare sunt mai rasfirate.

Cu greu se mai pot intalni astazi cladiri vechi, datand de secole. Acestea au de regula un singur etaj, peretii exteriori sunt lipsiti de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptand Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagra (secolul XIV cu exceptia boltei si a acoperisului) si fortificatiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus si Granarul orasului, toate datand din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variaza, de la preromantic (Cetatea Brasovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagra), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astazi mai putin observat, datorita renovarilor, caracteristic portilor cu bolta rotunda, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, in special fatada Casei Sfatului si stucaturile locuintelor din Schei; catedrala romano-catolica), rococo vienez, neo-renastere, neo-baroc, Art Nouveau (secolul XIX; toate palatele din Brasov sunt construite in acest stil), brancovenesc (Biblioteca Judeteana, casele din Schei care au apartinut familiilor domnitoare din Tara Romaneasca) si modern (constructiile de dupa 1980).

3.8.Educatie

Municipiul Brasov detine un numar de 46 de gradinite cu program normal sau prelungit, 28 de scoli generale, 7 colegii nationale - care au dat tarii multe valori si oameni de prestigiu - 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri scolare, o universitate de stat cu peste 14 facultati si 4 colegii, o academie a fortelor aeriene, precum si 6 universitati private si un numar de scoli postliceale. De asemenea, in Brasov se organizeaza periodic cursuri de limbi straine si de (re)calificare de catre diferite firme sau de catre Oficiul judetean al fortelor de munca. Nivelul invatamantului brasovean este foarte ridicat, in institutiile din municipiu activand unele dintre cele mai bune cadre didactice din tara. Numerosi elevi s-au afirmat in concursurile interne si internationale, aducand Brasovului multe medalii, diplome de recunoastere si trofee.

3.9.Economia

Avioane IAR80

Dezvoltarea industriala a Brasovului a inceput in perioada interbelica, atunci cand aici a fost infiintata fabrica de avioane "I.A.R." (1925). Aceasta a produs primele avioane romanesti, folosite in timpul celui de-al doilea razboi mondial impotriva Uniunii Sovietice. O data cu terminarea razboiului si venirea armatei rusesti in Brasov, fabrica a fost desfiintata si transformata in uzina de tractoare, iar utilajele si echipamentul au fost confiscate, luand integral drumul Uniunii Sovietice. Astazi, fabrica de avioane IAR functioneaza langa Ghimbav, producand elicoptere Puma dupa standardele europene.

In ceea ce priveste industria alimentara, Brasovul are o veche traditie a fabricilor de bere, incepand cu cele ale lui Wilhlem Czell, cea de la Darste si terminand cu "Aurora" de azi. Este de mentionat si vechea fabrica de ciocolata "Poiana" (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continua sa produca dulciuri. Mai amintim fabrica de panificatie "Postavarul" si fabrica de produse lactate "Prodlacta".

Noile autobuze Roman

In 1921 la Brasov se infiinta fabrica de automobile si locomotive "ROMLOC". Dupa venirea comunistilor la putere, fabrica a fost redenumita "Steagu Rosu" (astazi "Roman S.A."). Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, atat sub licenta straina, cat si dupa design romanesc. Dupa 1989, firma brasoveana a incercat mereu sa tina pasul cu cerintele europene, astfel ca astazi produce o gama larga de autobuze, autoutilitare si autocamioane cu design nou si elegant.

Alte firme importante in perioada interbelica erau Scherg (1823) de stofe, Schiel de utilaje hidraulice (1919), Teutsch de scule (1833) si Kügler de ciment. Actual ele se numesc "Carpatex", "Hidromecanica", "I.U.S." si "Temelia", sunt in majoritate firme cu capital privat si continua productia.

Cateva produse ale I.C. «Nivea» Brasov

In perioada comunista s-au remarcat doua mari intreprinderi: Uzina "Tractorul", ce a produs diferite modele si tonaje de tractoare, si Intreprinderea de Produse Cosmetice "Nivea", firma care a monopolizat intreg Orientul Apropiat si Europa estica (blocul comunist) datorita raportului calitate/pret [1]. "Beiersdorf" a fost prezenta in Romania inca din 1906, mai precis, de cand compania "Samy Hornstein" din Bucuresti devenea distribuitor unic al produselor "Beiersdorf". In 1949, fabrica "Nivea" din Brasov a fost nationalizata, iar directorul ei, Tartia Vasilica, a suferit torura aplicata de autoritatile de represiune brasovene, dupa care a fost trimis in temnita la Aiud. Datorita faptului ca, dupa razboi, firmei germane i-a fost confiscata marca, chestiune reparata abia in 1997, in urma unui proces, Nivea Brasov a detinut, o vreme, monopolul asupra dreptului de utilizare a numelui sau. Firma brasoveana nu mai exista astazi, locul ei fiind luat de fabrica "Colgate-Palmolive". Si alte companii straine si-au deschis laboratoare si centre de productie in Brasov de curand (d. ex. "GlaxoSmithKline").

O importanta parte a economiei brasovene se bazeaza pe servicii, constructii, si industria usoara.

3.10. Turismul

Biserica Neagra

Arhitectura caselor de pe Str. Republicii

Locatia centrala in cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din acesta un important punct de plecare pentru turistii din tara si strainatate. De aici se pot face excursii la Marea Neagra, in Bucovina, cu vestitele sale manastiri, in Maramures, pe muntii din lantul carpatic, in zona cetatilor dacice din Tara Hategului etc.

In municipiu, autoritatile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente si de transformare a acestora in puncte muzeale, in mare parte finalizat.

Cea mai buna vedere asupra orasului se poate obtine din varful muntelui Tampa (960m), unde se poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Obiective turistice

Muzee:

Muzeul de Istorie Brasov, aflat in Casa Sfatului

Casa Muresenilor (site)

Muzeul primei scoli romanesti, din Schei, avand expusa prima carte tiparita in limba romana

Muzeul Fortificatiilor din Tara Barsei, amenajat in Bastionul Tesatorilor

Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat in vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii)

Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft

Muzeul de Arta

Muzeul de Etnografie

Biserici si temple

Biserica Neagra - construita intre 1377 si 1477 pe locul unei vechi bazilici romane

Biserica Sf. Nicolae - secolul XIV

Biserica Biserica Sf. Bartolomeu - secolul XIII

Biserica Sf. Martin de pe Straja

Biserica Sf. Gheorghe, infiintata intr-un vechi conac de vanatoare

Sinagoga din Brasov

Sinagoga ortodoxa din Brasov

Alte cladiri, monumente si locuri

Poarta Ecaterinei, 1559

Poarta Schei, 1827

Troitele din Schei (cea mai veche datand din 1291)

Aleea Dupa ziduri

Piata Sfatului

Str. Republicii

Str. Muresenilor

Promenada de sub Tampa

Belvedere

Casa Negustorilor (Podul Batusilor sau Cerbul Carpatin)

Parcuri si rezervatii naturale

Parcul Nicolae Titulescu, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul

Scuarul Berzei, Scuarul Mihai Eminescu

Gradina Zoologica din Noua

Tampa

Poiana Brasov

Pietrele lui Solomon

In apropiere poate fi vizitat Castelul Bran sau bisericile fortificate din satele care inconjura Brasovul.

Hoteluri, pensiuni si restaurante

Municipiul Brasov dispune de o multime de hoteluri si pensiuni de diferite categorii care insumeaza un numar de peste 5.000 de locuri de cazare. Dintre cele mai importante hoteluri, amintim: "Aro Palace" (de cinci stele), "Piatra Mare", "Ruia", "Alpin", "Acasa la Dracula" si "Edelweiss" din Poiana (de patru stele), "Capitol", "Ambient", "City Center", "Brasov", "Coroana" si "Postavarul" (de trei stele), iar ca pensiuni sunt de mentionat "Bielmann" si "Heraldic Club" (de cinci margarete), "Casa Jasmine", "La Residenza", "Casa Cranta", "Casa Tepes" si "Curtea Brasoveana" (de patru margarete) si "Leo", "Stejeris" si "Memo" (de trei margarete).

De asemenea, se poate opta pentru turismul rural.

3.11.Transportul in orasul Brasov

3.11.1.Transporturi interne

Autobuzele din Brasov

Brasovul are peste 550 de strazi nominalizate, insumand mai mult de 260 km in lungime. Constructia unor noi cartiere de case si blocuri modifica aceste cifre de la an la an. Reteaua stradala este puternic dezvoltata, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersectiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea si salubrizarea lor. In municipiul Brasov exista o retea vasta de transport, calatorii putand opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

In Brasov sunt 46 de linii de autobuz si troleibuz. De asemenea, exista, pana de curand, o linie de tramvai, data in folosinta la 23 august 1987 (pe linia 101). Datorita problemelor ce le ridica acest mijloc de transport (poluare fonica, cheltuieli insemnate pentru intretinerea infrastructurii) acesta a fost inlocuit cu troleibuze (linia 8), din 18 noiembrie 2006.

Biletul pentru autobuz/troleibuz costa 1,50 lei / calatorie, cu exceptia liniei 20 (3 lei / calatorie). Se ofera posibilitatea procurarii de abonamente pe una / doua / toate liniile, pe un interval de 1 / 7 / 30 zile

3.12.Relatii externe ale orasului Brasov

3.12.1.Orase infratite

Tours, Franta, din 1991

Győr, Ungaria, din 1993

Rishon LeZion, Israel, din 1996

Tampere, Finlanda, din 1999

Kemer, Turcia, din 1999

Kastoria, Grecia, din 1999

Netanya, Israel, din 1999

Poznań, Polonia, din 2003

Holstebro, Danemarca, din 2005

Minsk, Belarus, din 2005

Twardogóra, Polonia

Cleveland, SUA

3.12.2.Orase partenere

Musashino, Japonia, din 1992

Gent, Belgia, din 1993

Leeds, Marea Britanie

Consulate

Consulatul onorific al Regatului Hasemit al Iordaniei

Consulatul onorific al Frantei.

4. Orasul Predeal

Amplasare 45°31′38.5″N, 25°34′24.3″E

Tara Romania

Judet Brasov

Populatie (2002) 5.615

Suprafata 58,4 km²

Densitatea populatiei    96,14 loc./km²

Altitudinea medie 1059 m n.m.

Localitaticomponente   

Paraul Rece,

Timisu de Jos,

Timisu de Sus

4.1.Asezare geografica

Predealul este asezat pe Valea Prahovei, langa trecatoarea cu acelasi nume din Carpatii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importanta trecatoare intre Muntenia si Transilvania, in acelasi timp una din legaturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, si Bucuresti, capitala Romaniei. Prin Predeal trece Drumul National DN1 si o cale ferata electrificata pe doua sensuri.

Orasul este delimitat de 5 masive: Postavarul, Piatra Mare, Bucegi, Baiului si Fetifoi.

In trecut, aici a fost granita intre Imperiul Austro-Ungar si Romania.

In timpul primului Razboi Mondial in acesta zona s-au dat lupte grele.

4.2.Populatie

La recensamantul din 2002 Predealul avea 5.615 locuitori, impartiti astfel:

dupa etnie: 5.447 romani, 125 maghiari, 21 germani, 16 rromi, 6 alte nationalitati,

dupa religie: 5.323 ortodocsi, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 refomati, 14 evanghelici sinodo-prezbiterieni, 49 de alte confesiuni, 13 liber cugetatori, 4 atei, 1 nu si-a declarat credinta.

5.Orasul Fagaras

Amplasare    45°50′41″N, 24°58′27″E

Tara    Romania

Judet    Brasov

Populatie (2002)    35.759

Suprafata    36,41 km²

Densitatea populatiei 982,12 loc./km²

5.1.Geografie

Coordonatele geografice: longitudinea estica 24s58'17", latitudinea nordica 45s50'32".

Unul dintre orasele importante din centrul Romaniei, orasul Fagaras, se afla situat pe traseul soselei DN1, la 66 km de orasul Brasov si 76 km de orasul Sibiu, pe malul raului Olt. Din punct de vedere geografic orasul Fagaras este situat in zona numita Tara Fagarasului, una dintre cele mai vechi si importante zone geografice si etno-culturale din Romania. Aceasta zona se mai numeste Tara Oltului si se invecineaza cu Tara Lovistei, Tara Barsei si Tara Amlasului (trebuie sa consideram termenul de tara ca venind de la tarina, pamant).

5.2.Istoricul orasului Fagaras

Fagarasului se regasesc numeroase vestigii istorice, culturale si edificii religioase care atesta vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

Biserica Evanghelica, din Cincu (secolul al XII-lea),

Manastirea Cisterciana, din satul Carta (1202),

Bazilica, din satul Halmeag (secolul al XIII-lea),

Biserica fortificata, din satul Cincsor (secolul al XIV-lea),

Casa Memoriala 'Badea Cartan', din satul Cartisoara.

5.2.1.Originea denumirii si istorie

Una dintre explicatiile care privesc provenienta denumirii orasului apartine marelui istoric Nicolae Iorga, care mentioneaza ca, in timpuri de demult, pe cand Fagarasul era in formare, s-ar fi aflat in preajma acestuia bogate paduri de fag. Localitatea si-a luat numele de la acest copac si, in timp, a devenit Fagaras. In timp, orasul a devenit un important centru politic, mai ales datorita gazduirii dietelor, ca resedinta princiara, precum si pentru faptul ca in secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecata. Arhitectura istorica a orasului trimite cu gandul la mestesugarii care s-au asezat in Targul Fagarasului. Acesta aduna toate satele din zona pentru vanzarea produselor agricole si ale micilor mestesugari. Stilul arhitectural este puternic influentat atat de ocupatiile localnicilor cat si de intersectarea culturala cu populatii de origine celta, saxona.

In anul 1733, cand episcopul greco-catolic Inocentiu Micu-Klein a decis organizarea in Ardeal a unei conscriptiuni (recensamant), la Fagaras erau recenzati doi preoti: Toma (ortodox) si Petru (greco-catolic). Functiona o biserica romaneasca (greco-catolica) (Sf. Nicolae), iar populatia romaneasca a localitatii era formata din 183 de familii, adica un numar de circa 915 persoane.

5.3.Demografie

Conform datelor recensamantului din 1930 populatia orasului era de 11.841 locuitori, dintre care 4.246 romani (54,2%), 7.094 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388evrei(4,9%) s.a.

Din punct de vedere confesional populatia era alcatuita in 1930 din 2.734 ortodocsi (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformati (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) s.a.

5.4.Obiective turistice

Cetatea Fagaras. Constructia a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetati de pamant din secolul al XII-lea. A fost transformata in castel fortificat in secolul al XVI-lea, devenind resedinta princiara din secolul al XVII-lea. In prezent, Cetatea Fagarasului adaposteste Muzeul 'Tarii Fagarasului', Biblioteca Municipala Fagaras, precum si un restaurant-crama.

Municipiul Fagaras poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care doreste sa faca ascensiuni, de diferite grade de dificultate, in Muntii Fagaras.

Complexul Turistic Sambata de Sus (la 690 m altitudine), unde exista o multime de locuri de cazare la hoteluri, vile si cabane, si unde se pot vizita obiective istorice si de arta religioasa: Manastirea 'Constantin Brancoveanu', Academia Ecumenica de la Sambata De aici, vara sau iarna, calatorul poate porni, pe Valea Sambetei, pe un traseu destul de usor, care duce, in 2 - 3 ore, la cabana cu acelasi nume, aflata in Muntii Fagaras, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sambetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sambetei, turistul poate face o ascensiune pana la Fereastra Mare a Sambetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, daca este antrenat si bine echipat, spre Varfurile Vistea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m)

Surse bibliografice

Departamentul pentru Administratia Publica Locala ; Judetele si orasele romaniei in cifre si fapte vo II I , Bucuresti 2000

Judetele Romaniei , Bucuresti 1994

Institutul National de statistica

S. Pop, St. Princz, 'Brasov - ghid turistic', Ed. Pentru Turism, Bucuresti, 1974,

Date demografice conform recensamantului