Prezentarea masivului Fagaras - obiectiv turistic

Prezentarea unui obiectiv turistic

Prin Fagaras

Ceea ce vreau sa va propun de aceasta data nu este descrierea unui traseu propriu-zis ci o invitatie de a descoperi singuri frumusetile partii rasaritene a masivului Fagaras, intre Fereastra Mare a Simbetei si virful Comisu. Este vorba de o zona inalta, cu lungi culmi care pastreaza inaltimi de peste 2000 m, o incintare pentru cei care obisnuiesc sa haladuiasca dupa inspiratia de moment, facand abstractie de poteci si marcaje.

Aspectul general al masivului se pastreaza si aici: spre nord caldari pietroase si vai abrupte, spre sud caldari largi si inierbate continuate de vai lungi. Poteca de creasta se desfasoara cu aproximatie la inaltimi constante, fara a strabate diferente de nivel semnificative.

Fagaras: Fereastra Sambetei

Fagaras: Nori peste Caldarea Sambetei

Pornind din Fereastra Mare a Sambetei catre est, dupa depasirea Coltului Balaceni (2285m) si a

Coltanului (2293m) poteca trece pe sub varful Cheia Bindei (2383m). De aici incolo urmeaza o portiune lunga, aproximativ pe curba de nivel, avand spre sud enorma Caldare a Bindei. Spre nord vedem stancaraia din Caldarusa Inchisa si din Caldarea Fundul Mogosului.

Din dreptul varfului Urlea (2473m) linia principala a cresteia se indreapta spre sud, schimbandu- si aspectul intr-o custura (Custura Urlei) ce separa Caldarea Bindei de Caldarile Urlei. Poteca evita varful Iezerului (2429m) indreptandu-se spre varful La Fundul Bindei (sau Crucea Darii, 2450m). Jos, in dreapta, se gaseste Lacul Bindea in timp ce in stanga este ascuns Lacul Urlea. Depasim varful ocolindu-l pe coastele estice.

Creasta principala isi regaseste orientarea spre est. In spate se inalta varful Dara cu cei 2500m ai sai. Trecem in portiunea Leaota - Zirna. Spre sud se desfasoara Caldarile inalte ale Leaotei (Hartoapele Leaotei). Ele adapostesc mai multe lacuri ce pot fi descoperite de drumetul care se aventureaza sa paraseasca poteca de creasta si sa mai petreaca un timp prin aceste tinuturi. Spre nord se zaresc circurile glaciare ce se aduna in Caldarea Urlei. Creasta este larga si rotunjita, cu aspect de platou (sleaul Leaotei). Depasim virful Leaota (2306m) si incepem sa coboram usor catre Curmatura Zarnei. Spre sud, in partea inalta a vaii Zarna, se afla lacul cu acelasi nume.

1 - Fereastra Mare a Sambetei

2 - vf. La Cheia Bindei (2383m)

3 - vf. Cataveiu (2287m)

4 - vf. Trasnita (2077m)

5 - vf. Urlea (2473m) LU - lacul Urlea

6 - vf. Somnului (2371m) LB - lacul Bindea

7 - vf. Mosu (2273m) LM - lacul Mioarele

8 - vf. Mosuleata (2261m) LZ - lacul Zarna

9 - vf. Dara (2500m) LR - lacul Rosu

10 - vf. Musetescu (2495m) LG - lacurile Geamanu

11 - vf. Leaota (2316m) CVS - cabana Valea Sambetei

12 - vf. Zarna (2246m) CU - cabana Urlea

13 - vf. Langa (2276m) RB - refugiul Berevoiescu

14 - vf. Ludisoru (2321m) RCZ - refugiul Curmatura Zirnei

15 - vf. Bratila (2274m)

16 - vf. Catunu (2206m)

17 - Curmatura Vladului (2182m)

18 - vf. Pietrele Popii (2229m)

19 - vf. Berevoiescu (2300m)

20 - vf. Lutele (2176m)

In Curmatura Zarnei se gaseste un refugiu care poate servi drept adapost pentru noapte sau vreme rea. In portiunea de creasta din dreptul refugiului poteca se pierde prin iarba si, mai mult decat atat, exista niste depresiuni (de fapt adevarate santuri) prin care putem foarte bine sa trecem pe langa refugiu fara sa il vedem. Este recomandat sa se mearga pe culmea mai inalta dinspre sud. Cativa metri sub refugiu, spre Valea Zarnei, se gaseste un mic izvor. Apa mai multa, jos in vale (dar cu ceva efort). Dincolo de Curmatura Zarnei creasta se indreapta catre varful Fata Unsa (2246m). Dupa acesta poteca depaseste obarsia Vaii Ludisorului, ocoleste varful La Fundul Langii (2240m) si urca Muntele Ludisoru pana in saua dintre Virful Radului (stinga, 2302m) si virful Ludisoru (2302m). Aspectul este acelasi: pajisti alpine.Urmeaza coborarea pana in Curmatura Bratilei (2122m), cumpana intre Valea Bratilei la sud si Valea Dejanilor la nord. De aici se desparte un important drum de trecere catre Masivul Iezer-Papusa. Poteca marcata cu (triunghi rosu) urmeaza directia sud, ocolind varfurile Bratila (2274m) si Catunul (2206m) si desfasurindu-se apoi pe culmea acestuia pina in Curmatura Mezei (2004m). Mai departe, dupa un ocol larg catre vest pe deasupra Vaii Boarcasului, pe Muntele Mezea (2125m) si apoi pe culmea Oticului (2044m) coboara in Curmatura Oticului (1863m) pentru a urca apoi abrupt pantele Virfului Rosu (2469m) ale carui stancarii impresioneaza privirile de departe. Culmea de legatura se vede bine din creasta Fagarasului, la fel varful Rosu si caldarile nordice ale culmii Batrana-Papusa spre Valea Dimbovitei.

Refugiul Curmatura Zarnei

(imagine din 1982)

Asezare: pe linia de creasta, in punctul Curmatura Zarnei

Altitudine: 1923m

Capacitate: 8 - 12 persoane in conditii normale.

Nici poteca de creasta a Fagarasului nu urca pe varful Bratila, ci il ocoleste pe la nord indreptindu-se spre Curmatura Vladului (2182m). In sud se afla obirsia Vaii Vladului care se va uni mai jos cu Boarcasul pentru a forma Dimbovita. Trecem pe sub mai multe varfuri, mai importante fiind Pietrele Popii (2229m) si Belia Mica (2233m) si ocolim, tot prin sud, virfurile Belia Mare (2295m) si Berevoiescu (2300m). Pe piciorul nordic al Berevoiescului, putin la sud de poteca dar vizibil din aceasta, se afla tapsanul refugiului Berevoiescu. Ultimul varf de peste 2000m se gaseste chiar in poteca, varful Buzduganul (Lutele, 2176m). Mai departe drumul coboara continuu iar dupa varful Comisul (1883m) se afunda in padure spre Curmatura Lerescului.

Constructia semisferica este realizata din panouri prefabricate din material plastic armat. Priciuri din scindura. A fost ridicat in 1977 de catre salvamontistii din Brasov.

Strabaterea acestei portiuni terminale a crestei Fagarasului nu pune probleme deosebite daca nu ne sperie drumurile mai lungi. Pe vreme rea insa, din cauza lipsei unor adaposturi si a cailor lungi de retragere, trebuie acordata o atentie suplimentara. Prezenta cetii poate da batai de cap legate de orientare. Zona este brazdata de multe poteci ciobanesti, pe vai sint o sumedenie de stane. Perioada optima este in luna septembrie (dupa 10-15 septembrie se retrag si turmele, muntele ramanand in stapanirea drumetilor).

Iarna, daca zapada este buna si vremea permite, zona se preteaza foarte bine pentru schiul de tura. In functie de conditile atmosferice, de conditia fizica si de echipamentul avut la dispozitie se poate strabate intreaga portiune intre Fereastra Mare si Plaiul Foii intr-o singura etapa sau in doua etape cu raminere peste noapte in conditii de bivuac in zapada. Atentie la viscol!

Daca atmosfera este clara, perspectiva ce se deschide spre sud (Iezer-Papusa, valea superioara a Dimbovitei) sau spre est (Piatra Craiului, Bucegi, Postavaru, Ciucas) merita tot efortul depus.

Durate aproximative de mers (pe timp de vara): Fereastra Mare a Sambetei - Curmatura Zarnei 3 - 4 ore; Curmatura Zarnei - Curmatura Lerescu Mic 6 ore; Curmatura Lerescu Mic - canton Rudarita 1 ora (din care 2.5km drum forestier); canton Rudarita - Plaiul Foii 9km drum forestier.

Valea Simbetei/Virful Galasescu Mare

Punctul de pornire il constituie cabana Valea Sambetei (1401m). In scurt timp depasim limita superioara a padurii intrand in zona alpina, unde trebuie sa acordam atentia cuvenita culoarelor de avalansa. Prima primejdie apare in dreapta sub forma jgheabului ingust al Ferestrei Mici. Continuam sa urcam depasind jghiabul Doamnei (stanga) si apoi jghiabul catre Caldarea Mare a Sambetei (tot stinga). Pastram directia de mers catre sud. Daca zapada este acoperita de crusta inghetata se pot deja folosi coltarii si asigurarea cu pioletul. Dupa 200m de urcus greu ajungem in treapta mijlocie a Caldarii Fereastra Mare.

Traseul continua in urcare spre Caldarea La Fereastra Mare, pe firul caldarii, pe sub Coltul Balaceni. Dupa aproape 3 ore si jumatate de la plecare iesim in Saua Fereastra Mare, la 2188m.

1. Piatra Rosie - 2357m 11. Saua Fereastra Mica - 2196m

2. Curmatura Racorelelor - 2298m 12. Budru (Slanina) - 2268m

3. Racorele - 2382m 13. Caldarea La Fereastra Mare

4. Iezerul Vistisoarei 14. Coltul Balaceni

5. Portita Dragus 15. La Cruce

6. Lacul Valea Rea a Galasescului 16. Caldarea La Fereastra Mica

7. Lacul Galasescu Mare 17. Caldarea Racorelelor de Sus

8. Caldarea Galasescu Mare 18. Lacul Racorele

9. Saua Fereastra Racorelelor 19. Caldarea Racorelelor de Jos

10. Caldarea Galasescu Mic 20. Resistoarele - 2331m

Parasim saua si incepem sa urcam coastele varfului Budru (Slanina) mergand pe cat posibil pe linia crestei. In acest fel evitam cornisele ce se formeaza spre nord dar si pantele sudice expuse razelor soarelui si maturate frecvent de avalanse. Dupa un sfert de ora de urcus atingem virful, la 2268m. Coboram, mentinand tot timpul linia crestei, pana in saua Fereastra Mica (2196m). Spre nord se lasa un uluc foarte inclinat si periculos pana in caldarea inferioara a Sambetei. Vom merge inainte, spre nord-vest, catre varful Galasescu Mic pe care il atingem dupa alte 45 minute de urcus (2410m). Coboram in saua Fereastra Racorelelor si apoi, mereu atenti sa evitam linia corniselor, urcam pana pe Galasescu Mare (2470m) folosind muchia estica a acestuia. Timpul de mers pina aici: aproximativ 5 ore si jumatate. Dupa un tur de orizont ne vom intoarce la cabana Valea Simbetei urmind acelasi drum folosit la urcare. Timpul de intoarcere: aproximativ 3 ore si jumatate.

Cabana Valea Simbetei

Cabana Valea Simbetei (1953)

Casa de vinatoare a lui Danila Vasu

(Foto Fisher - Sibiu)

Situata in valea glaciara a Sambetei, spre limita superioara a padurii de molid.

Altitudine: 1401m

Acceslu se realizeaza din Sambata de Jos, prin Sambata de Sus, pe langa Complexul Turistic Sambata si apoi pe drumul forestier spre Cabana Popasul Sambetei. De la capatul drumului forestier se urmeaza poteca marcata cu triunghi rosu ce duce pana in creasta principala a Fagarasului, in Saua Fereastra Mare. De la Popasul Sambetei si pana la cabana - circa o ora si jumatate.

Istoric: In 1931 Societatea Carpatina Transilvaneana (S.K.V.) a cumparat de la Danila Vasu din Fagaras casa de vinatoare pe care acesta si-o construise in Valea Sambetei. Constructia datand din 1927 a

fost transformata in casa de adapost. In perioada 1931-1935 se efectueaza lucrari de extindere. Inaugurarea oficiala a cabanei are loc la 30 august 1936. In august 1968 cabana este deteriorata de un puternic torent. In

anul urmator cabana este renovata si extinsa.