Produsul turistic international

Produsul turistic international

Conceptul de produs turistic, reprezinta un amalgam de elemente tangibile si intangibile concentrate intr-o activitate specifica si cu o destinatie specifica, care reprezinta o insumare de atribute si caracteristici chimice si fizice reunite intr-o forma identificabila.

1. Factori naturali

asezare geografica;

relief;

izvoare termale;

peisaj;

vegetatie si fauna;

clima

2. Factori generali

limba;

mentalitatile;

ospitalitatea;

obiceiurile si folclorul;

cultura.

3. Infrastructura generala

reteaua de transporturi si comunicatii;

structura si densitatea aglomerarilor demografice;

alti factori de infrastructura (retele de alimentare cu apa, electricitate, servicii de telecomunicatii etc.)

4. Echipamentul turistic:

unitati de cazare;

unitati de alimentatie publica;

amenajari pentru agrement;

cai de acces.

Produsul turistic se constituie din:

Elemente corporale:

a.      patrimoniul de resurse naurale, culturale, istorice, tehnologice specifice tarii, zonei sau regiunii tuistice;

b.     infrastructura generala;

c.      echipamentul turistic.

Elemente acorporale

a)     servicii de transport, de cazare, de alimentatie publica, de tratament, de practicare a sporturilor.

b)     Elemente psihologice: ambianta, animatie, confort, lux, apartenenta la o clasa sociala, peisaje, exotism, aventura etc.

Comunicatiile privitoare la produsul turistic - ansamblul informatiilor transmise de ofertant sau de distribuitori (publicitate, promovare, relatii publice) cu scopul de a prezenta intr-o forma cat mai atractiva produsul turistic.

Imaginea, este componenta intangibila a produsului turistic. Este sinteza reprezentarilor de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul purtatorilor cererii.

Caracteristicile ce individualizeaza produsul turistic:

Unicitate de elemente Fiecare produs turistic reprezinta un caz singular, deoarece este rezultatul unei mai mari varietati de combinatii de elemente.

Localizare la sursa Amenajarea turistica intervine numai in zona in care regasim resurse turistice cautate (plaja, izvoare de apa minerala, monumente istorice etc). Produsul turistic nu este transportabil.

Este rezultatul actiunii conjugate a mai multor prestatoare de servicii (unitati hoteliere, de alimentatie publica, agentii de voiaj, unitati de tratament, unitati de transport, complexuri sportive si de agrement).

Legatura directa cu factorul de timp Nu poate fi comercializat decat intr-o perioada calendaristica, nu poate fi stocat si nu este posibila revanzarea acestuia.

Implica o infrastructura specifica dezvoltata Activitatea turistica nu se poate derula daca nu exista o vasta si diversificata retea de unitati de transport, de cazare, alimentatie si agrement, cu echipamente specifice.

Se adreseaza unor segmente foarte diverse de consumatori. Consumatorii de produse turistice se caracterizeaza printr-o diferentiere mare a nevoilor, gusturilor si motivatiilor. Produsele turistice sunt adaptate acestor nevoi specifice.

Este favorizat de zonele cu nivel ridicat de dezvoltare economica. Aceste zone stimuleaza dezvoltarea si consumul de produse si servicii turistice.

Directii de configurare a produsului turistic

Infaptuirea unei sinergii pozitive intre elementele componente ale produsului astfel incat acesta sa inmanuncheze toate resursele aflate la dispozitia firmei de turism.

Ameliorarea produsului turistic prin ridicarea nivelului calitativ al serviciilor oferite si imbogatirea programelor turistice.

Conservarea si ocrotirea resurselor naturale si a vestigiilor istorice, pastrarea traditiilor culturale ce intra in compunerea serviciilor turistice.

Mentinerea echilibrului ecologic din zona prin utilizarea adecvata a capacitatii de utilizare (de regula, limitata) a resurselor naturale.

Conceperea unei strategii de rodus, ca instrumente de structurare a ofertei, in concordanta cu cerintele, motivatiile si exigentele purtatorilor cererii.

Continutul politicii de produs

Reprezentand conduita intreprinderii de turism privitoare la dimensiunile, structura si evolutia ofertei proprii de produse si servicii, politica de produse si servicii, politica de produs se raporteaza atat la cerintele mediului social-economic cat si la realizarile si tendintele ce se manifesta la ceilalti competitori prezenti pe piata[1]. Caracterul sau cuprinzator este determinat de faptul ca implica toate aspectele gestiunii intreprinderii, reflectand atitudinea pe care aceasta o adopta fata de produsele si serviciile sale. Este si ratiunea pentru care politica de produs este plasata - sub raportul importantei - pe prima pozitie in randul mixului de marketing. Obiectivele politicii de produs ale intreprinderii de turism privesc modul concret de alocare a resurselor pentru dimensionarea optima a structurii sortimentului de bunuri si servicii ce alcatuiesc "pachetul ofertei", in raport cu etapa din ciclul de viata in care se afla fiecare din componentele acesteia la un moment dat.

Componenta de baza a mixului de marketing, politica de produs implica numeroase si complexe activitati care configureaza, in esenta, continutul acesteia. Astfel, dupa continutul lor, activitatile componente ale politicii de produs in cadrul unei intreprinderi de turism pot fi grupate in felul urmator:

1. Cercetarea produsului Presupune analize referitoare la posibilitatile de valorificare a resurselor naturale, calitatea infrastructurii turistice, nivelul calitativ al componentelor ofertei, analiza distributiei, urmarirea comportarii in consum etc.
2. Activitate de modelare a produsului turistic Modelarea nu are sens tehnologic, ci de orientare potrivit cerintelor pietei ale consumatorilor a tuturor elemntelor constitutive ale produsului turistic.
3. Asigurarea legala a produsului turistic Presupune ansamblul de actiuni juridice prin care acesta este protejat impotriva contrafacerilor (brevete de inventie, modele de utilitate, mostre gustative, marcile, indicatii de provenienta etc).
4. Activitatea de inovatie Presupune activitati de creatie orientata spre satisfacerea cererii, masurata prin originalitatea produselor si serviciilor turistice, prin corespondenta dintre acestea si preferintele si exigentele extrem de variate ale turistilor etc.
5. Atitudinea fata de produsele vechi Se refera la atentia ce trebuie acordata produselor sau serviciilor afectate de uzura morala sau a celor cu o rentabilitate scazuta, in raport cu importanta lor relativa in ansamblul ofertei valorificate.

Cilul de viata al produsului turistic

Etape: 0 - punerea la punct (tehnica si comerciala)

1 - lansarea pe piata

2 - cresterea

3 - maturizarea

4 - declinul

Indicatori pentru stabilirea etapei din ciclul de viata a unui produs (cantitativ):

a)     gradul de raspandire a produsului pe piata - numarul de consumatori ce apeleaza la acesta;

b)     gradul de patrundere a produsului in consum - marimea valorica a cumparaturii specifice (suma de bani) cheltuita de un consumator si frecventa cu care se apeleaza la achizitionare;

c)     viteza de difuzare a produsului pe piata - numarul de noi consumatori ai respectivului produs castigati intr-o perioada de timp data;

d)     profilul consumatorilor;

e)     numarul ofertantilor ce se adreseaza unei anumite piete turistice de acelasi fel.

Indicatori pentru stabilirea etapei din ciclul de viata a unui produs (calitativ):

a)     imaginea pe care produsul o are in randul clientelei sale;

b)     gradul de fidelitate manifestat de consumatori fata de produs.

Caracteristici ale vietii unui produs

Tipuri de produse turistice

Produse turistice ale unei entitati geografice:

el reprezinta numai resursa primara pentru serviciile diferitilor ofertanti de voiaje turistice;

este, de regula, promovat si comercializat atat de oficiile nationale de turism, cat si de unele companii private

coordonarea acestor produse se face prin organisme publice (oficiile nationale de turism, camere de comert) si private (asociatii profesionale) si consta in inventarierea elementelor actuale si potentiale ale produsului, identificarea pietelor potentiale, segmentarea si selectia pietelor, pozitionarea produselor pe piata etc.   

Produse forfetare

este un produs integrat la un pret determinat;

promotorii acestora sunt producatorii de voiaje, tour-operatorii sau companiile de transport;

se adreseaza, de regula, unor piete de masa.

Avantaje:

simplificarea deciziei de cumparare;

economie de timp in procesul de alegere;

costul si programul voiajului sunt cunoscute cu anticipatie;

reduce riscul turistului de a se confrunta cu surprize neplacute;

pretul acestuia este mai scazut decat suma diferitelor prestatii achizitionate independent.

Dezavantaje:

pretul unic nu permite turistului potential sa evalueze si sa compare pretul si calitatea serviciilor componente;

turistul este dependent de prestatorul de servicii turistice, care poate abuza de pozitia detinuta.

Produse turistice de tip statiune

este axat pe turismul de sejur;

impune existenta si dezvoltarea unor statiuni sau centre turistice specifice;

se prezinta sub forma aranjamentelor forfetare.

Produse turistice de tip eveniment

se caracterizeaza printr-un ciclu de viata foarte scurt (maxim 1 luna de zile);

comporta un risc ridicat;

concurenta ridicata determinata de concomitenta desasurarii acestora.

Produse turistice particulare

sunt concepute si comercializate in jurul unei activitati variate: practicarea sporturilor, calatorii tematice (cultura, istorie, religie), scopuri specifice (congrese, reuniuni profesionale etc);

se adreseaza unor segmente particulare ale pietei;

sunt comercializate independent de oferta turistica traditionala.

Lansarea unui nou produs turistic

Nasterea (generarea) ideii - diversitatea surselor;

Selectia ideilor;

Crearea si testarea conceptului de produs;

Elaborarea strategiei de marketing - mixul de marketing si optiunile de piata;

Crearea produsului (realizarea a mai multor variante de produs - prototip);

Testarea produsului propriu-zis (in laborator sau pe teren, printre consumatori);

lansarea - comercializarea noului produs.

Etape specifice lansarii produsului turistic

stabilirea perioadei de lansare care trebuie corelata cu natura produsului si cu specificul sau in consum (curent, sezonier, ocazional). De regula, se tine cont de calendarul unor evenimente economice, social - culturale cum ar fi targuri, expozitii etc.

Fixarea zonei teritoriale. Firma trebuie sa se decida daca lansarea va fi pe intreaga piata sau numai in cateva centre in functie de caracteristicile cumparatorilor potentiali.

Alegerea canalelor de distributie a produsului turistic.

Pregatirea pietei pentru primirea noului produs, crearea unui climat de interes, de nerabdare si curiozitate fata de noul produs in randul consumatorilor. In aceasta faza principalul element este activitatea promotionala.

Alegerea modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare. Momentul inceperii vanzarii trebuie sa reprezinte punctul cu cel mai puternic impact asupra cumparatorilor potentiali.

Avantaje ale lansarii unui nou produs cu un pret ridicat

Relatia noutate - valoare pentru cumparator.

Relatia calitate - superioritate.

Monopol temporar al firmei inovatoare, care ii permite o politica de "smantanire" a pietei.

Recuperarea timpurie a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare.

Efectul psihologic pozitiv al reducerilor ulterioare (asul din maneca).

Strategii de produs

Strategia stabilitatii sortimentale - prin care se urmareste asigurarea mentinerii pozitiei castigate pe piata, pastrarea prestigiului produsului/marcii in randul clientilor. O asemenea strategie este recomandata unitatilor ce realizeaza produse cu o gama sortimentala nu prea larga, al caror ciclu de viata inregistreaza slabe variatiuni si influente din partea factorilor conjuncturali (statiuni balneoclimaterice).

Strategia restrangerii sortimentale. Exista situatii cand o firma largeste exagerat gama sortimentala. Reactia pietei poate fi opusa deoarece diferentele minime dintre sortimente se disting greu, consumatorul nu are criterii majore de optiune, deci se hotaraste mai greu la cumparare.

Strategia diversificarii sortimentale, urmareste sa nuanteze modalitatile de satisfacere a nevoilor carora li se adreseaza produsul, sa raspunda noutatilor ce apar in domeniu - toate cu scopul cresterii numarului de consumatori si a volumului vanzarilor. O astfel de strategie este recomandata pentru produsele aflate in faza de crestere a ciclului de viata, cand produsele au o pozitie favorabila in vanzare.

a)     Strategia innoirii, prin dezvoltarea si asimilarea unor produse noi, fie pe aceeasi piata, fie pe segmente noi. Ea este adoptata numai in faza de maturitate a ciclului de viata, a produselor aflate deja in fabricatie.

b)     Strategia perfectionarii produselor se refera la perfectionarea periodica a parametrilor calitativi ai produselor existente. De fiecare data pentru o astfel de strategie firmele trebuie sa studieze si sa anticipeze reactia cumparatorilor fata de modificarile aduse.

c)     Strategia mentinerii structurii calitative a produselor si sortimentelor. Este o situatie normala cand produsul are cumparatori, cand concurenta inca nu face presiuni importante si cand produsul se afirma tocmai prin elemente de ordin calitativ.

d)     Strategia segmentarii pietei cand firma isi orienteaza productia pe segmente (grupuri) de cumparatori cu scopul castigarii atat in volum de vanzari, cat si a consolidarii pozitiei produsului pe cat mai multe segmente de piata.