Program de valorificare al potentialului turistic al judetului Maramures

Program de valorificare al potentialului turistic al judetului Maramures

Structura

Localizarea si caracterizarea judetului

Scurt istoric al judetului

Vestigiile datate ca fiind din epoca bronzului de la Valea Chioarului, Sapanta, Lapus dovedesc o continuitate de locuire inca din prima parte a epocii metalelor. Ramas in afara stapanirii romane, judetul cunoaste o infloritoare civilizatie a dacilor liberi. Prima mentiune documentara a judetului o avem din 1199. Maramuresul a fost inclus in reteaua administrativ teritoriala instituita de regalitatea maghiara si a devenit comitat in a doua jumatate a secolului XIV. Municipiul Sighetu Marmatiei a fost atestat documentar in anul 1334.

Asezare geografica

Judetul Maramures este situat in nordul Romaniei, intre paralelele 47°20'00" si 48°00'15" latitudine nordica si meridianele 22°52'30" si 25°07'30" longitudine estica,la 20 de km de centrul geografic al Europei. Se invecineaza la nord cu Ucraina, la est cu judetul Suceava, la sud

cu judetele Bistrita Nasaud, Cluj si Salaj iar la vest cu judetul Satu Mare.

Figura nr. 1: Harta fizica a judetului

Cai de acces - Infrastructura:

Sosele : - 309,106 km drumuri nationale ;

- 895,819 km drumuri judetene ;

- 370,418 km drumuri comunale.

Cale ferata : legatura cu Ucraina, Slovacia, Polonia. Lungimea totala a retelei de cai ferate : 215 km

Aeroportul Tautii Magheraus deserveste curse interne Baia Mare - Bucuresti precum si curse charter.

Nivelul de dezvoltare economic - social

Industria:

Ponderea ramurilor industriale in cifra de afaceri totala la data de 31.12. 2006) :

- industria extractiva 3,7 %

- industria prelucratoare 94,6 %

din care :

- metalurgie 9,5 %

- alimentara si bauturi 6,6 %

- prelucrarea lemnului 9,5 %

- mobilier si alte activitati industriale 26,5 %

- confectii si articole de imbracaminte 4,2 %

- energie electrica, termica, gaze si apa calda 1,7 %

Constructii :

Valoarea lucrarilor de constructii realizata in anul 2006 a fost de 161.204 mii lei RON, pondere avand lucrarile de constructii noi (64,1 % din total). Din punct de vedere al structurii lucrarilor de constructii noi, ponderea cea mai mare o au lucrarile executate la constructiile ingineresti (61,4%), iar cea mai scazuta, lucrarile la cladirile rezidentiale (3,9%) Lucrarile de reparatii capitale realizate in 2006 au reprezentat 10,8% din valoarea lucrarilor de constructii, iar cele de reparatii curente in procent de 25,1%. La sfarsitul anului 2006, sunt terminate 779 de locuinte (+146 fata de 2005), din care 465 in mediul urban si 314 in mediul rural. La sfarsitul anului 2006 se aflau in diverse stadii de executie 2.253 locuinte din care: 849 in stadiu de finisaj, 828 la executarea structurilor si 576 la executarea fundatiilor.

Agenti economici:

La finele anului 2006 sunt inregistrati 31.144 agenti economici din care: 16.096 SRL - uri, 13.521 asociatii familiale si persoane, cu un capital social subscris de 675.979.400,17 lei RON. In functie de structura pe tip de capital numarul societatilor cu capital privat este de 30.920, a celor cu capital de stat 20 si a celor cu capital mixt 77. Participarea straina la capitalul societatilor mixte este de 60,9 milioane de dolari, la un numar de 1.459 societati din 51 de Tari. Dupa numarul de societati mixte principalele Tari participante la capitalul mixt sunt: Italia, Germania, Austria, Ungaria, Franta. Dupa suma in dolari investita in capitalul mixt principalele Tari sunt: Olanda, Turcia, Insulele Bermude, Germania, Marea Britanie, Austria, Italia. Numarul societatilor comerciale cu capital strain (date furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului) inmatriculate in anul 2006 a fost de 167 cu un capital investit de 49.996 euro.

Agricultura:

Teren agricol: 311.177 ha, din care

- teren arabil - 84.009 ha

- pasuni - 101.022 ha

- fanete - 119.762 ha

- livezi - 6.154 ha

- vii - 230 ha

Silvicultura : 289.179 ha padure, reprezentand 45,9 % din suprafata judetului

si 4,5 % din fondul forestier national.

Efective de animale :

- bovine - 94.126 capete

- porcine - 88.130 capete

- ovine - 156.977 capete

- caprine - 14.600 capete

Comert:

Exporturile de marfuri realizate pe anul 2006, se ridica la nivelul judetului la valoarea de 462.214 mii euro. In structura pe marfuri a exportului, ponderi mai mari au detinut marfuri si produse diverse 32,7 %, materiile textile si articolele din acestea 16 %, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 27,5 %, produse din lemn 5,8 %, produse minerale 5,1 %. Importurile de marfuri realizate pe anul 2006 s-au cifrat la 451.499 mii euro. In structura pe marfuri a importurilor ponderi mari au detinut materiile textile, si articole din acestea 17,3 %, echipamente electrice, aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imaginile 32,4 %, mijloace si materiale de transport 12,4 %, materiale plastice , cauciuc si articole din acestea 8,6 %. Soldul balantei comerciale in anul 2006 a inregistrat un excedent de 10.715 mii Euro.

Turism:

Conditii de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna, a turismului montan, tratamente balneare, agroturism. Locuri de interes turistic: muzeele din Baia Mare si Sighetu Marmatiei,

monumentele de arhitectura populara, statiunile Borsa, Izvoarele, Mogosa, satele de pe vaile raurilor Iza, Mara, Viseu si Tisa, "Cimitirul Vesel", Manastirile Sapanta, Manastirea Barsana si Rohia. Capacitatea de cazare turistica a fost de 1.199.191 locuri-zile, pondere detinand hotelurile(50,5%), pensiunile 30,7%, taberele de elevi 9,4%, motelurile 4,2%, cabanele turistice 3 % si restul tipurilor 2,2%. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in anul 2006 a fost de 17,6%, au fost inregistrate 177.900 innoptari la turisti romani si 33.329 la turisti straini. In anul 2006, 5.141 turisti au participat la actiuni turistice externe organizate de agentiile de turism, majoritatea au realizat calatorii in Europa (91,7%).

Servicii:

· activitati ale agentilor de turism si asistenta turistica, agroturism

· servicii profesionale (radio, televiziune prin cablu, produse software, etc.)

· transporturi interne si internationale de marfuri si persoane

· hoteluri, restaurante

· coafura si alte activitati de infrumusetare

·activitati recreative, culturale, sportive

Investitii:

In anul 2006 s-au realizat investitii in valoare estimata de 232.038 mii lei RON lei, lucrarile de constructii au reprezentat 55,9 % din total iar cheltuielile cu utilajele si mijloacele de transport reprezinta 41,3%. Distributia investitiilor pe ramuri situeaza pe primul loc industria prelucratoare (44,4 % din total), constructii 1,7 %). In cadrul sectorului tertiar ponderi mai ridicate s-au inregistrat in administratia publica si aparare (23,9 %), comert (9,4%), transporturi si depozitare (3,9 %); sanatate si asistenta sociala (3,5%).

Infrastructura

Tabelul nr.1

Sursa: www.INSSE.ro

Se observa ca mai mult de 40% din drumuri nu sunt modernizate ceea ce este un deficit pentru turismul practicat in judet anumite obiective turistice fiind greu accesibile.

Tabelul nr. 2

Sursa: www.INSSE.ro

Din tabelul de mai sus rezulta un total de 207 linii in judet insa toate neelectrificate ceea ce inseamna ca trenurile care folosesc electrificarea prin cablu nu pot circula prin judet.

Tabelul nr. 3

Sursa: www.INSSE.ro

Observam ca un s-a facut nici o scimbare in reteaua feroviara a judetului fata de anul precedent.

Culte :

473 de biserici, din care :

· 361 ortodoxe ;

· 54 greco - catolice ;

· 30 reformate ;

· 29 romano - catolice.

36 de manastiri, din care :

· 31 ortodoxe ;

· 5 greco - catolice.

In cea mai mare parte in judet se afla biserici si manastiri ortodoxe 392 pe locul doi fiind greco - catolicii cu 59 de biserici urmati de reformati si romano - catolici.

Educatie:

· Licee si grupuri scolare 31

· Scoli cu clasele I-VIII 201

· Scoli cu clasele I-IV 71

· Gradinite 51

· Pentru copii cu deficienta:

· 1 gradinita speciala

· 6 scoli generale

· 1 scoala profesionala

· 1 casa de copiii cu scoala generala

Universitati :

· Universitatea de Nord Baia Mare - de stat

· Universitatea Vasile Goldis Arad filiala Baia Mare - privata

· Universitatea Bogdan Voda Cluj Napoca - privata

· Universitatea Spiru Haret Bucuresti filiala Sighetu Marmatiei - privata

· Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti filiala Baia Mare - privata

Sanatate

· Spitale : 9

· Centru de sanatate : 1

· Serviciu de ambulanta judetean : 1

· Dispensare policlinici in ambulatoriu de specialitate :12

· Dispensare scolare : 18

· Cabinete medicale individuale: 621

· Centre de permanenta din mediul rural: 9

· Centre medico - sociale: 4

· Resurse umane : - medici 923

alte cadre cu pregatire superioara 2.053

cadre medii sanitare 1.908

personal auxiliar sanitar 129

personal tehnico-economic 920

Populatie:

Numarul total al populatiei la data de 1 iulie 2005 : 515.610 locuitori, ceea ce reprezinta 2,6% din populatia totala a tarii, respectiv ocupa locul 17 ca numar de locuitori intre judetele Tarii. Din aceasta, in mediul urban sunt 303.097 locuitori, in mediul rural sunt 212.513 locuitori. Densitate medie : 81,73 loc./kmp

Tab nr. 4 Principalele orase cu nr. de locuitori

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Maramures 2005, INSSE, Bucuresti, cap2 Populatia, pag 15, coloana II

Structura etnica a populatiei :

Figura nr.2 : Structurarea populatiei dupa etnie

Tabelul nr. 5

Sursa: www.prefecturamaramures.ro

Structura dup religie :

Figura nr. 3 : Structurarea populatiei dupa religie

Tabelul nr. 6

Sursa: www.prefecturamaramures.ro

Procentajul populatiei dupa religie este asemanator cu cel al populatiei dupa etnii astfel aproape 80 % sunt ortodocsi restul ≈ 20 % fiind romano - catolici, greco - catolici, reformati si altele.

Populatie activa : 209.500 persoane (1 ianuarie 2006)

Populatia ocupata: 200.100 persoane, din care salariati 98.400 persoane

Tabelul nr. 7 Structura populatiei dupa varsta

Sursa: www.INSSE.ro

Structura populatiei pe sexe si medii:

Tabelul nr. 8

Sursa: www.INSSE.ro

Potentialul  turistic al judetului

Resurse Turistice Naturale

Suprafata si relief:

Suprafata totala a judetului este de : 6304.4 kmp, reprezentand 2.6 % din teritoriul tarii, fiind pe locul 15 ca suprafata intre judetele tarii. 43% din suprafata totala o constituie zona de munte (M-tii Rodnei,Gutai,Tibles, Maramuresului), 30% dealuri,podisuri,piemonturi, 27% depresiuni cu lunci si terase (Depresiunea Maramures, Campia Somesului).

Clima:

Clima este temperat-continental moderata. Valoarea maxima de temperatura inregistrata: 39,4°C (1952), iar cea minima: -32.6°C (1954). Valoarea medie de temperatura anuala este de 9,43°C. Statisticile medii releva in decursul unui an un numar de 274 zile cu valori pozitive,analiza temperaturilor medii lunare duce la concluzia ca cea mai calduroasa luna din an este iulie si cea mai rece, ianuarie.

Fauna si vegetatia:

Fauna este reprezentata de : urs,cerb, caprioara, ras, cocos de munte, fazan. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca : pastravul, lostrita, lipanul, stiuca, etc. Vegetatia este specifica zonei central europene. Predomina padurile de fag si conifere, care trec in spatiul subalpin si alpin in pasuni si jnepenisuri.

Retea hidrografica:

Aceasta are o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0,5- 0,9 km/kmp. Bazine hidrografice : Somes - raul Somes cu afluentii Salaj, Barsau si Lapus; Tisa - raul Tisa cu afluentii Viseu, Iza si Mara. Lacuri: Firiza - de acumulare; lacuri glaciare in Muntii Rodnei.

Rezervatii naturale:

Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, sunt prevazute 33 de astfel de zone in judetul Maramures, cu o suprafata totala de 5439,72 ha. Dintre acestea mentionam:

· Rezervatia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare cu o suprafata de 500 ha, cuprinsa intre localitatile Tautii de Sus si Tautii

Magheraus ;

· Rezervatia Creasta Cocosului cu o suprafata de 50 ha, situata in Muntii Gutai, respectiv in comuna Desesti,satul Mara.

· Rezervatia naturala Pietrosul Mare cu o suprafata de 3.300 ha, din care 750 ha zona stiintifica, cuprinsa in Muntii Rodnei, orasul Borsa, cuprinzand :

- lacuri : Lacul glaciar Iezerul, Iezerele Buhaescu - 4 lacuri glaciare ;

- caldari glaciare : Zanoaga Mare, Zanoaga Mica.

· Padurea de stejar de la Bvna cu o suprafata de 26 ha, fiind situata intre comuna Satulung, satul Fersig si comuna Miresu Mare.  Cuprinde stejar vechi de 135 ani, laleaua neagra, monument al naturii;

· Lacul Morarenilor cu o suprafata de 20ha, care este situate in comuna Ocna Sugatag, satul Breb;

· Mlastina Poiana Brazilor cu o suprafata de 3 ha, situata in comuna Sapanta. Este considerata unica in Tara deoarece contine jnepeni la altitudinea cea mai scazuta din Carpati, 970 m;

· Mlastinile Vlaschinescu o suprafata de 3 ha, situate pe raza municipiul Baia Mare ;

· Rezervatia de Cocos de mesteacan de la Cornu Nedeii - Ciungii Balasinii cu o suprafata de 800 ha, situata in Muntii Maramuresului, orasul Borsa ;

· Rezervatia fosiliera Chiuzbaia cu o suprafata de 50 ha, situata in orasul Baia Sprie, satul Chiuzbaia;

· Cheile Tatarului cu o suprafata de 15 ha, situate in comuna Desesti, satul Mara.

Prin HG 2151/2004 s-a infiintat Parcul Natural "Muntii Maramuresului".

2.2 Resurse Turistice Antropice

Asezari si necropole din epoca bronzului

Prevazute in Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate:

· Necropole tumulare epoca bronzului, Comuna Lapus, satul Lapus (bronz final) - grupul Lapus

· Asezare eponima a culturii Suciu de Sus, Comuna Suciu de Sus, satul Suciu de Sus (bronz final)

Monumentele medievale identificate pe baza cercetarilor arheologice prevazute in Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate :

· Fundatiile bisericii cneziale a lui Dragos Voda - Comuna Giulesti, satul Giulesti.

Biserici monument aflate in patrimoniul UNESCO situate in judet

· Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica", construita in anul 1720 din comuna Barsana;

· Biserica "Sfantul Nicolae",construita in anul 1643 din comuna

Budesti - Josani;

· Biserica de lemn cu hramul "Cuvioasa Paraschiva",construita in 1770 din comuna Desesti;

· Biserica "Nasterea Maicii Domnului" datand din anul 1717 din comuna Ieud - Deal;

· Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita in anul 1766 din comuna Sisesti, satul Surdesti;

· Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita in anul 1663

din orasul Targu Lapus, satul Rogoz;

· Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", construita intre anii

1796-1798 din comuna Sisesti, satul Plopis;

· Biserica de lemn "Sfanta Paraschiva", construita in anul 1604 din comuna Poienile Izei.

Biserici de lemn declarate monumente prin Legea nr. 5 / 2000, privind aprobarea

Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone

Protejate:

· Biserica "Sfantul Nicolae" din comuna Bogdan Voda;

· Biserica "Nasterea Maicii Domnului" din comuna Calinesti;

· Biserica "Nasterea Maicii Domnului" din comuna Ieud;

· Biserica "Sfintii Arhangheli" din comuna Remetea Chioarului;

· Biserica "Sfintii Arhangheli" din comuna Rozavlea;

· Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din comuna Ocna Sugatag, sat Sugatag;

· Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din comuna Sacalaseni;

· Biserica "Sfantul Nicolae" din comuna Barsana.

Cultura:

· Teatre : 3

· Cinematografe 9

· Muzee 18

· Biblioteci 389 ( din care 69 publice )

· Institutii de arta 4

· Camine culturale 127

· Case de cultura 6

· Muzee etnografice Muzeul Etnografic al Maramuresului.

2.3. Principalele trasee turistice in zona

Datorita bogatiilor naturale dar si antropice Maramuresul este un judet care se bucura din plin de multitudinea tipurilor de turism practicat. Cele mai importante trasee turistice sunt cele montane, cultural - religioase si etnofolclorice.

Trasee montane:

Traseele montane se afla intr-un numar foarte mare Maramuresul fiind un judet al muntelui. Majoritatea traseelor montane se gasesc in Muntii Rodnei, Maramures si Ignis Gutai dintre care amintim :

Borsa Pas Prislop - 1416m alt. - Muntii Cearcanu - Prislop, Rodnei - Complexul turistic "Borsa fantana"

Trasee spre Muntii Maramures:

spre NV - Preluca Cerbului - Gropsoara - variante de trasee - NE - Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) - (varianta E spre Vf. Piciorul Vulpii) - N - Vf. Fantana Stanci - NE - Saua Tarnita Balasinii - Rezervatia naturala Ciungii Balasinii - Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt)

spre NV - Preluca Cerbului - Gropsoara - variante de trasee - NE - Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) - NV - intrare in traseul spre Baile Borsa

spre NV serpentine adanci - Preluca Tatarilor - V - Statiunea Borsa

Trasee spre Muntii Rodnei:

spre SE - telescaun - Poiana Runcul Stiolului - Vf. Stiol (1611m alt) - NE - Preluca Domnilor - Pasul Prislop - trecerea spre Muntii Maramures si rezervatia "Ciungii Balasinii"

spre SE - telescaun - Poiana Runcul Stiolului - Saua Stiol - pesteri - S - Saua Gargalau - (traseul de culme cu numeroase variante N spre Borsa sau Moisei) - spre V - M. Cailor - Vf. Piatra Rea - Cascada Cailor - Saua Galatului - Vf. Galatului (2048m alt) - Saua Laptelui - Vf. Laptelui (2172m alt) - Tarnita Barsanului - SV - Vf. Negoiasa (2041m alt) - Tarnita Negoieselor - Vf. Repede (2074m alt) - Vf. Cormaia (2033m alt) - NV - Saua Obarsia Rebrii - Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) - Tarnita La Cruce - Vf. Buhaescu Mare (2119m alt) - V - Vf. Gropilor (2063m alt) - Tarnita Batranei - Vf. Batrana (1710m alt) - NV - Pasul Pietrii - Muncelul Raios - Capul Muntelui - Pasul Setref (818m alt) - NE - Sacel (sat) - variante de trasee

Baia Sprie - oras - Trasee spre Muntii Gutai - Ignis:

spre N pe paraul Chiuzbaia - Chiuzbaia (sat) - NV - Piatra Dracului - Vf. Ignis (1300m alt)

spre N pe Valea Borcutului - Chiuzbaia (trasee spre Vf. Ignis)

spre NE - Lacul Albastru - Vf. Dealul Minei (730m alt) - Vf. Scutu Mare (1114m alt)

spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre N Trei Izvoare - Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu - Pestera Pintea Viteazul - NV spre Muntii Ignis - raul Valea cu Arini - Statiunea Izvoare

spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre N Trei Izvoare - Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu - Pestera Pintea Viteazul - NE - Mara (sat)

spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - Suior (complex) - Poiana Boului - Fantana cu Galbeni - Creasta Cocosului - Taul Chendroaiei - (varianta spre Taul Morarenilor) - SE - Gutaiu Doamnei (1394m alt) - Vf. Secatura (1392m alt) - Vf. Gutai (1443m alt) - Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) - Pasul Neteda (1058m alt) - SV - Cavnic

spre NE pe Valea Sasar - Dealul Ascutit - confluenta - NE - Lacul Nou - spre S - Mogosa - Lacul Mic - Lacul Bodi - Vf. Mogosa (1248m alt)  

Cavnic - oras - 600-700m alt.

Trasee spre Muntii Gutai - Ignis:

spre NV pe Valea Suiorului - NE pe Valea Mlejnit - Poiana Mlejnita

spre NE - Pasul Neteda (1058m alt) - Sub Pietricele - NV - Magura Budestiului (1206m alt) - Budesti (sat)

spre NE - Pasul Neteda (1058m alt) - NV - Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) - Vf. Gutai (1443m alt) - Gutaiu Doamnei (1394m alt) - Creasta Cocosului - Taul Chendroaiei - SV - Saritura lui Pintea - Masa Domnilor - Vf. Magura (1126m alt) - Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) - Pestera Pintea Viteazul - Saua Comarnicel - Vf. Scutu Mare (1114m alt) - N - Vf. Iezuri (1091m alt) - Saua Iezuri (1012m alt) - Statiunea Izvoare - SV pe Valea Vlasinescu - Vf. lui Ilie (1195m alt) - Boriste - Vf. Ignis (1307m alt) 

Viseu de Sus - oras - 

Trasee spre Muntii Maramures:

spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) -  cu opriri si variante de trasee - Vf. Novicioru (1452m alt) - Vf. Teribilu Mare (1295m alt) - SE - Vf. Jneapanu

spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) -  Cozia - Cheile Vaserului - SE - Vf. Tiganului (1736m alt)

spre NE pe Valea Vaser - CF - Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) -  Botizu - SE - Vf. Tiganului (1736m alt)

Trasee folclorice si cultural - religioase.

Maramuresul dispune de foarte multe resurse folclorice cum ar fi monumente, biserici in stil vechi din lemn, sate unde inca se pastreaza traditii si obiceiuri de veacuri si unde portul este de asemenea un foarte important element al folclorului romanesc. Mai jos vor fi prezentate o parte dintre cele mai importante localitati si sate privind folclorul si obiceiurile ce stau la originea poporului roman.

Sighetu Marmatiei - Tara Oasului - Dl. Solovan, Dobaies, Campu Negru/raul Tisa la confluenta cu raurile Iza, Rona - Catedrala Sighetu Marmatiei -1985, Biserica reformata-1859, Manastirea piaristilor (1730-1775), muzee, Biserica reformata sec.14, Biserica romano-catolica 1736, Biserica ucraineana 'Inaltarea Sfintei Cruci' 1791, Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' 1892, 'Datini si obiceiuri de iarna' /22 Decembrie, 'Gradina Morii' parc cu arbori seculari, ucrainieni.

Bogdan Voda sat Bogdan Voda - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului - Cuhea-Bogdan I, ruine resedinta fortificata, ruine Biserica sec.14, Biserica din barne de brad 'Sf. Nicolae' 1718 cu picturi originare si candelabru din lemn sculptat 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai 'Ruptul sterpelor'- manifestare populara, Ciobaneasca la Preluca Lespedea pe valea Izvorului Baicului

Targu Lapus sat Stoiceni - Depr. Lapus - Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo - izvoare ape minerale, Biserica din lemn 'Sf. Arh. Mihail si Gavriil' 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului popular lapusean.

Asuaju de Sus sat Asuaju de Sus - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezervatie arheologica 'La cetate', Festivalul cantecul, dansului si portului popular din zona Codrului/septembrie

Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene

Budesti sat Budesti - Piemontul Varatec - Muntii Gutai (Gutin), Lapus - Mv. Varatecului/raul Cosau - Manastirea 'Sf. Imparatii Constantin si Elena - Budesti' (M) 1989 (1400) intre trei izvoare, Biserici 'Josani' 1643, 'Susani' 1760, Biserica din lemn 'Sf. Nicolae' 1643 cu picturi interioare (icoane pe lemn pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene

Cernesti sat Cernesti - Zona Jugul Intracarpatic - Depr. Copalnic - Dl. Magura Preluca/raul Bloaja - centru de port popular traditional

Desesti sat Desesti - Depr. Maramures - Piemontul Marei - Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserici - urme celtice, Biserica din lemn 'Cuvioasa Parascheva' 1717 pictata in 1780, prelucrare artistica a lemnului, confectionare piese port popular traditional

Ieud sat Ieud - Piemontul Botizei - Muntii Tibles/raul Ieud - Schitul 'Ieud'  (F)-sec.14 hram "Sf. Trei Ierarhi", Biserici din lemn: 'Nasterea Maicii Domnului' din Deal 1364 (cea mai veche din Maramures) picturi pe lemn * si 'Nasterea Maicii Domnului' din vale - 'Catedrala de lemn' 1699-icoane - *Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aici a fost descoperita cea mai veche scriere de mana in limba romana, porti maramuresene

Ocna Sugatag sat Hoteni - Dep. Maramures - Piemontul Marei - Biserica din lemn 'Sf. Arh. Mihail si Gavriil' 1657 - ' Tanjaua '- sarbatoare folclorica de primavara/in luna aprilie, Jocul satului, prelucrarea lanii.

Stramtura sat Stramtura - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Biserica din lemn 'Sf. Arh. Mihail si Gavriil' adusa din satul Rozavlea in 1771 monument arhitectura, traditie 'Ruptul sterpelor' inceputul transhumantei 1-15mai, confectionare obiecte de port popular.

Vadu Izei sat Valea Stejarului - Tara Oasului - Biserica din lemn 'Cuvioasa Paraschiva' sec.17 cu picturi de factura populara din 1809, porti maramuresene din lemn impodobite cu sculpturi.

Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii.

Asa cum am spus si in argumentul proiectului judetul nu este valorificat pe masura potentialului sau lipsa structurilor de cazare  fiind simtita considerabil.

Unitati de cazare

Tabel 9. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la 31 iulie 2005.

Structuri	Din tabel rezulta un numar destul de mic al unitatilor de cazare predominand pensiunile turistice rurale 66 urmate de hoteluri si moteluri 21 si de pensiuni turistice urbane 19. De astfel se remarca si o lipsa a unor tipuri de structuri cum ar fi hanuri turistice, campinguri si unitati tip casuta, sate de vacanta, popasuri turistice si altele Numar
Hoteluri si moteluri
Hanuri turistice
Cabane turistice
Campinguri si unitati tip casuta
Vile turistice si bungalouri
Tabere de elevi si prescolari
Pensiuni turistice urbane
Sate de vacanta
Pensiuni turistice rurale
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Popasuri turistice
Spatii de cazare pe nava
Total

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INSSE 2005, Bucuresti.

Tabel 10. Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Nota: ¹ La 31 iulie

Sursa : https://www.maramures.inse.ro/main.php?lang=fr&pageid=461

Se constata o reducere a locurilor de cazare pana in anul 2005 apoi o crestere relativ mare a acestora. Acest lucru nu se intampla insa si in cazul sosirilor sau a innoptarilor unde acestea se afla intr-o continua scadere.

Caracteristici functional - comerciale ale principalelor unitati de alimentatie

Presupune toate structurile care prezinta functiuni in domeniul alimentatiei publice pentru turisti sositi dar si alte facilitati oferite de unitatile de alimentatie cum ar fi baruri de zi de noapte, cofetarii, patiserii, cafenele, fast food si altele.

Restaurantul: unitate de alimentatie publica care ofera o gama larga de produse culinare dar si de bauturi preparate in bucatarie proprie care se servesc clientilor contra cost in sali de mese special amenajate. Poate fi cu mai multe tipuri de specific cum ar fi international, national, zonal traditional.

Bolta Veche specific international Baia Mare

Casa Verde restaurant - bar Viseu de Sus

Dunarea specific international Baia Mare

Perla Maramuresului specific traditional Borsa

Season Moisei

Unitati de agrement

Presupune tot ceea ce poate fi folosit pentru petrecerea timpului liber, recreare sau sport si anume terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite - incalzite, patinoare, partii de schi sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci si alte tipuri structuri pentru divertisment.

Statiunea Borsa - Statiune situata in muntii Rodnei, pe Valea Viseului, la circa 100 km de Bistrita si 130 de Baia Mare. Este situata in sudul Maramuresului istoric, Statiunea Borsa este o destinatie foarte solicitata de amatorii sporturilor de iarna avand in dotare partii de schi moderne la standarde europene. Borsa este de asemenea poarta de intrare in Parcul National al Muntilor Rodnei intins astazi pe o suprafata de 46399 ha. In 1932 a fost creata rezervatia naturala Pietrosul Rodnei in scopul protejarii numeroaselor specii floristice si faunistice de aici, unele extrem de rare sau chiar endemice.

Complexul turistic Suior -   Se afla la 11 km de orasul Baia Sprie, la 18 km de Baia Mare, la o altitudine de 668 m, intr-un cadru natural de exceptie. Dispune de o partie de schi de 3.6 km si telescaun cu capacitate de 1200 persoane pe ora. De asemenea complexul de cazare din Suior poate gazdui 99 de persoane in trei mini hoteluri in vreme ce restaurantul are o capacitate de 120 de persoane, iar terasa de 40 de persoane. In statiune exista si o baza sportiva ce cuprinde terenuri de tenis, handbal, baschet si volei, sala de fitness si sauna. Este posibila si practicarea de PAINT BALL, fiind asigurate si echipamentele necesare practicarii acestui sport. De asemenea pentru cei interesati exista si o sala de conferinta cu 80 de locuri dotata la standarde internationale.

Partiile de schi Roata sunt situate la aproximativ 6 km de orasul Cavnic chiar langa drumul ce duce spre Sighetul Marmatiei. Beneficiaza de un climat prielnic pentru practicarea sporturilor de iarna (schi, snowboard) pana la inceputul lunii Aprilie. Fiind partii relativ noi si moderne au devenit in ultima perioada cel mai important loc de schiat din nord-vestul Romaniei. Partiile de schi de la Roata sunt dotate cu trei instalatii de teleschi moderne cu posibilitate de acces in sistem hands-free, sunt nivelate la standarde europene si sunt foarte bine intretinute. De asemenea partiile de schi pornesc de la o altitudine de 950m pana spre 1260m avand o inclinare medie de 24%. Partiile usoare au inclinari de 14%, partiile medii 21% iar partiile grele 33%. Domeniul schiabil Roata include 5 partii de schi in lungime totala de 6 km.

Teatrul Municipiului Baia Mare

Unitati de tratament

Statiunea Ocna Sugatag - Statiunea Ocna Sugatag este situata la 10 km. de Vadu Izei, pe dealul care desparte Valea Marei de Valea Cosarului. Ocna Sugatag este o statiune balneo - climaterica   dezvoltand activitatile turistice, specifice, de agrement.

Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numarul turistilor sositi

Tabel 11. Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, in anul 2005

Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2005, INSSE

Tabel 12.   Sosiri in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe 2005 2006

Date provizorii, sursa INSSE statistici regionale.

Majoritatea turistilor prefera cazarea in hoteluri asa cum arata tabelul de mai sus pe locul doi ca preferinte aflandu-se motelurile urmate apoi de pensiuni. Un numar mic de sosiri se observa in structurile de tip vile sau cabane turistice. In general numarul de sosiri continua sa creasca odata cu inceputul lunii februarie a anului 2006.

Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente

Tabel 13. Innoptari in principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe 2005 2006

Date provizorii, sursa INSSE statistici regionale

Asa cum spuneam si la tabelul de mai sus turistii prefera hotelurile, motelurile si pensiunilor aici inregistrandu-se un numar mare de innoptari.

Sejurul mediu

Tabel 15. Sejurul mediu inregistrat in judet in anul turistic 2005 - 2006

Sursa: Date prelucrate dupa INSSE statistici regionale 2005 2006.

Observam ca durata sejurului este relativ mica dar direct proportionala cu sejurul mediu inregistrat la nivel national. Astfel turistii se cazeaza in medie 2,3 zile in judet.

Figura nr. : Evolutia sejurului mediu in judetul Maramures in perioada 2005 2006

Densitatea turistica

Tabel 16. Densitatea turistica la 1 iulie 2005

Sursa: Date prelucrate dupa Anuarul statistic INSSE Bucuresti 2005

Observam ca densitatea turistica este mica in raport cu populatia si relativ mare in raport cu suprafata judetului ceea ce duce la incasari mici in turism dar si la evitarea aglomerarii zonei.

Propuneri de valorificare.

Judetul Maramures are o pozitie geografica strategica, fiind poarta de intrare in

Romania dinspre Ucraina. Din punct de vedere geografic si stiintific ea corespunde

zonei cunoscute sub numele de "Maramures", denumire care se doreste a fi

promovata ca si brand regional in scop turistic si investitional.

Judetul Maramures se caracterizeaza prin:

existenta unor forme de relief accesibile si variate (lanturi montane, campie sau

depresiuni);

o clima favorabila practicarii turismului pe tot parcursul anului;

potential faunistic si floristic bogat, cu specii si ecosisteme unice.

Datorita potentialului sau turistic nevalorificat ( la nivel national ne intalnim cu aceeasi problema), propun urmatoarele actiuni de valorificare ce pot fi dezvoltate in judetul Maramures:

Crearea sau imbunatatirea infrastructurii rutiere si feroviare a cailor de acces catre Maramures.

Incurajarea cooperarii dintre operatorii liniilor aeriene regulate si agentiile de turism.

Crearea mai multor agentii judetene pentru promovarea turismului in Maramures.

Stimularea de la buget a agentiilor mici de turism pentru activitati de marketing.

Crearea de birouri informative si de promovare atat in tara cat si in strainatate.

Amplasarea mai multor panouri informative si imbunatatirea cyber - marketingului.

Crearea de restaurante cu specific traditional maramuresean in toate zonele turistice.  

Crearea de pachete turistice pentru elevi si studenti la preturi accesibile.

Investirea mai accentuata in alimentarea cu apa, gaze, electricitate a unor zone deficitare cat si extinderea canalizarii in zonele cu potential.

Crearea de locuri de parcare in zonele adiacente partiilor de schi si in alte locuri unde este cererea turistica mare.

Amenajarea si imbunatatirea partiilor de schi.

Reabilitarea si punerea in circuitul turistic a doua mine din Maramures (Baia Mare - Cavnic).

Modernizarea muzeului de mineralogie din Baia Mare.

Promovarea in institutiile de invatamant a protejarii mediului si a incurajarii tinerilor de a investi in turism i de a-l conserva.

Alte modalitati de valorificare.

Harta judetului

Sursa: https://www.turist-in-romania.ro/maramures/harti/harti.htm