COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

Proiect Atestat

TEMA

DERULAREA UNUI PROGRAM TURISTIC IN

DELTA DUNARII, LA CERERE

Potentialul turistic natural si antropic al Deltei Dunarii

Dunarea, al doilea rau ca lungime din Europa, izvoraste din Muntii Padurea Neagra in Germania si inainte de a ajunge la Tulcea (Romania) fluviul se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe, care se varsa apoi toate in Marea Neagra. Cele trei brate formeaza cea mai importanta delta din Europa (5050 km˛, din care 4340 pe teritoriul Romaniei).

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa. Ea acopera o suprafata de 2.681 km², cu o zona salbatica rasfirata pe ape si care se intinde de la granita ucraineana pana la mai multe lacuri aflate in partea de nord a statiunilor de pe litoralul Marii Negre. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei - in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de 43,7 m². Pe masura ce se apropie de zona Deltei, Dunarea se divide in trei brate. Bratul cel mai nordic formeaza granita cu Ucraina, bratul mijlociu duce in febrilul port Sulina, iar bratul cel mai sudic isi croieste drum lin catre Portul Sfantu Gheorghe. Nenumarate canale pornesc din aceste brate, ramificandu-se in lacuri marginite de pomi, insule de rachita, bazine acoperite cu nuferi de apa; totodata aici poti intalni dune de nisip si ochiuri de vegetatie abundenta.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar)

Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din China si India. Delta este un loc de popas natural pentru pasarile migratoare. Pelicanul obisnuit este pasarea cea mai reprezentativa pentru aceasta zona, el fiind rasfatatul acestui paradis al pasarilor.

Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.

In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de 'progresul industrializarii', printre rezervatiile biosferei.

Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia.

Populatia deltei este un amestec interesant de romani, rusi-lipoveni, ucrainieni, greci, bulgari si alte nationalitati, a caror indeletnicire traditionala o reprezinta pescuitul.Obiceiurile lor si arhitectura deosebita a localitatilor lor se constituie in tot atatea atractii ale acestei regiuni a tarii, alaturi de gastronomia sa, faimoasa datorita numeroaselor si delicioaselor preparate din peste.

SCURT ISTORIC:

'Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ' - nota Herodot din halicarnas in Istorii (484-425 i.H.), cea mai ceche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso (cca 10-15 d.H) remarca si el ca 'Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum'.

Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul 'drumului mare' cunoscut, apreciat si 'batut' de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. 'Istros' in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, 'Phisos' la fenicieni, 'Danare' - 'Donaris' traco-get, 'Istrus' - 'Histr' - 'Danubius' pentru romani, 'Rio Divino' de la curtea lui Carol Quintul si 'Le roi des fleuves de l'Europe' in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.

'Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei' (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 i.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv 'Gura sfanta'; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!

Vom intelege, daca tinem seama de varful 'deltei' - triunghiul asemanator literei grecesti care ii-a fost nasa - acolo unde se produce prima bufurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca. 6.300 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna ca in doua minute se scurge o catitate de apa suficienta consumului pentru o zi a unui oras de peste 1.000.000 de locuitori; apa ce transporta in fiecare secunda aproximativ doua tone de aluviuni in suspensie.

Iubitor al naturii dornic sa-ti apropii clipe de poezie, calator in cautarea ineditului, om de stiinta sau doar indragostit de 'marea cea mare' si singuratatea nesfarsitului plajai - Delta ofera fiecaruia, de oriunde si la orice varsta, precum antica Ceres, cornul nemasuratei sale abundente.

Specificul zonei deltane - retea de ape cu dese modificari de structura, directie, adancime - conditia folosirii sine qua non a mijloacelor de transport pe apa, distantele in geneal mari ce trebuie strabatute intre diverse obiective, proteejarea incintelor declarate rezervatii naturale, toate acestea au condus la instituirea unor trasee speciale pentru excursii organizate capabile sa releve o imagine cuprinzatoare, autentica a Deltei Dunarii.

Vegetatia:

Flora extrem de bogata, se desfasoara pe trei niveluri:

Plante cu frunze plutitoare - nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben (Nuphar luteum), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides).

Plante riverane si de plaur - stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha)

20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), 'Nu ma

uita' (Myositis palustris), izma broastei (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa).

Plante de uscat - salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.
Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Plaurul:
Formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 ? 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.
Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Fauna:

Delta Dunarii adaposteste peste 3.400 de specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.

Pasari Ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene. Sunt inregistrate 5 tipuri principale: mediteranean (starc, tiganus, cormoran mic, vultur plesuv, piciorong, ciocintors, califar, pelican), european (pasari cantatoare: privighetoarea de stuf, presura, boicusul, randunelele de mare, pescarusul, vulturul pescar, vulturul codalb), siberian (lebada cantatoare, fluierarul, fundacul popular, becatina comuna, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).

Cele mai rare sunt peilacnul cret (pelecanu s crispus) avand jungimea de 160-180 cm. si pelicanul comun (Pelecanusonocrotalus) 140-175 cm si masa de 13,015 kg. Cateva dintre speciile care pot fi observate in Delta Dunarii sunt .  Cormoran pitic - Phalacrocorax pygmeus . Delta Dunarii este spatiul ideal pentru aceasta specie. In zonele favorabile hranei, apar in carduri mari decateva sute. Dupa un anume declin, acum numarul lor creste - estimandu-se 4.000 de perechi. Apare din aprilie pana in octombrie, cateodata se observa si iarna.
.  Pelican comun - Pelecanus onocrotalus . Cea mai mare populatie din Europa, de aproximativ 3.500 perechi se gaseste aici, in colonii mari.Pelicanii migreaza dintr-o zona in alta in cautare de hrana, si varacarduri de sute de pasari pot fi vazute zburand zilnic. Este oaspete din Aprilie pana in Octombrie.
.  Pelicanul cret - Pelecanus crispus . Dupa decenii de declin, aceasta specie a inceput sa -si mareasca numarul in Delta Dunarii. In prezent sunt mai putin de 150 de perechi imprastiate in colonii mici. Apare din aprilie pana in octombrie si razlet iarna.
.  Gasca cu gat rosu - Branta ruficollis . Cu toate ca 15.000 - 50.000 de perechi sunt o obisnuinta iarna, aceste gaste sunt foarte mobile si migreaza, asa incat observarea acestora este ingreunata. Apar la sfarsitul lui octombrie pana in martie in compania ratei.
.  Rata - Aythya nyroca . Delta Dunarii si tinuturile umede adiacente sunt locurile din Europa unde se poate observa aceasta specie in curs de disparitie. Intre 6.000 si 10.000 de perechi au fost esimate in Romania si majoritatea in delta. In august si septembrie, multe exemplare se aduna pe lacul Somova, la vest de Tulcea. Apare din martie pana in octombrie, cateodata si iarna.
.  Egreta mica - Egretta garzetta . Traieste in Delta, in balti cu vegetatie abundenta. Cuibareste in salcii joase, mai rar in stuf. Se hraneste cu diferite animale acvatice. Este o pasare migratoare, monument al naturii.

Pasari - monumente ale naturii - Legea protejeaza 10 specii - unele fiind declarate monumente ale naturii. Aceste specii protejate pot fii divizate astfel:
          - monumente albe - (cu penaj alb) - pelicanii comun si cret, lopatarul, egreta mare si mica lebada muta lebada candatoare. Acestea fiind ocrotite de lege
          - monumente policrome - (cu penaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru) - piciorongul,vulturul codalb, avozeta . sunt doar cateva.

Pesti Se cunosc cca 150 de specii din care peste 30 in Delta propriuzisa.
Pe bratele de varsare ale Dunarii, prezente obisnuite sunt cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul; prefera apele mai calme caracuda, bibanul, platica, mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor, sectorul marin adapostind majoritar acipenseridele (morun, nisetru) si clupeidele (scrumbiile de Dunare).

Faima Deltei o fac sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), chefalii (in patru specii din genul Mugii), scrumbiile (Alosa pontica).

Paduri - monumente ale naturii:

Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.

Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici - stejari brumarii (seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.

Caraorman, padure-monument localizata in vestul grindului cu acelasi nume dintre bratele Sulina si Sf. Gheorghe, este o formatie de arboret in palcuri. Flora si fauna sunt asemanatoare celor de mai sus.

Erenciuc, situata in extremitatea sudica a lacului omonim, este singura padure naturala de arini din Delta. Aici cuibareste vulturul codalb.

Rezervatii ale naturii

Prin Hotararea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romaniei, intreaga Delta a Dunarii a fost declarata REZERVATIE A BIOSFEREI.

Pe fondul rezervatiilor principale si secundare existente - determinate de necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, ocrotirii faunei si florei specifice - au fost precizate incinte strict protejate cu o suprafata de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, in mare, trei unitati distincte:

I. Rosca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate in depresiunea Matita din nordul Marelui M (bratul Sulinaa). Lacul Rosca, Merhei si o imbinare de ghioluri, mlastini stuficole, plauri gazduiesc mari colonii de pelicani, egrete, starci, tiganusi, lopatari.

II. Sacalin - Zatoane se intinde in sudul comunei Sfantu Gheorghe pe cca 21.000 de

hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlastinoase, ape fluviale si salmastre, balti nisipite, stuf, travesrate de dune paralele. Lacurile Zatoane, in special, sunt locuri de pasaj, de popas si de clocit pentru lebedele mut, starcii albi, rosii si galbeni, tiganusi, lopatari.

III. Periteasca - Bisericuta - Gura Portitei continua spre sud rezervatia precedenta, cu peste 4.000 de hectare. Se individualizeaza prin grinduri uscate scaldate de apele marii ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seama existentei pasarilor de tarm cu saratura si celor in pasaj.

In total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adauga celor de mai sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vatafu-Lunguletu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Saraturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).

Conform amintitei legi de protectie, aprobarea oricarei deplasari in zona este de competenta Administratiei REZERVATIEI BIOSFEREI DELTAT DUNARII (RBDD).

Grindurile

Constituie una dintre principalele forme de relief ale Deltei. Sunt aluviuni depuse de-a lungul vremii fie de apele fluviului (grinduri fluviale), fie de cele ale marii (grinduri maritime) sau reprezinta fragmente de ses ramase intre ape. Cateva din acestea:

Letea, cel mai reprezentativ grind maritim (20 km lungime, 15 km latime maxima, 17.000 ha, 13 m alt. maxima), triunghi isoscel cu baza catre bratul Sulina. Sol nisipos in dune unde vietuiesc broaste testoase, soparle galbene si verzi, alaturi de peste 1.800 de specii de insecte (unele rare) si o specie de fluture nocturn (Rhyparioides metelkana) unica pe continent.

Caraorman, grind maritim aflat in sudul bratului Sulina, are tot forma unui triunghi isoscel, cu baza in vecinatateea bratului Sf. Gheorghe (18 km lungime, i km latime maxima, 7.000 ha, cca. 7m alt. maxima). Dune cu vegetatie si fauna specifice.

Stipoc, uscat predeltaic inaltat de aluviuni fluviale aproximativ intre localitatea Pardina si sudul grinului Chilia (30 km lungime, 2,5 km latime maxima, 3.500 ha, 3 m. alt. maxima).

Crasnicol, in sudul comunei Sf. Gheorghe, complex mai mult mlastinos de unde uscatul poate apare si dispare peste noapte (18 km lungime, cca 3.500 ha).

Manastirea Celic Dere

Manastirea Celic Dere e tesuta in legende si in povesti. Din pricini felurite,

maicile evita sa vorbeasca de ele, furisandu-se, grabite, in chilii. Ce sa fi fost cu

adevaratla origini: pustnicie crestina sau "capiste idoleasca", cum vorbesc unii

oameni de prin satele dimprejur? Sapaturile din preajma Celicului au scos la

lumina moaste de sfinti (Epictet si Astion), dar si mormintele pagane ale unor

uriasi, ingropati cu tot cu cal. Chiar si azi, linistea si frumusetea idilica a locului

par sa fie inselatoare. Multe lucruri se arata a fi ciudate aici: padurea de stejari

contorsionati, rasuciti ca niste imense funii vegetale, serpii mari, de 7 metri

lungime, ce iti ies adesea in drum (numiti si "balauri"), sacalii veniti - nu se stie

cum - peste Dunare, din Bulgaria, urland in cate o noapte ca niste muieri

desfranate, ce baga bietele maicute in sperieti. Poate nu intamplator, in

manastirea Celicului exista porunca nescrisa ca, dupa lasarea intunericului,

monahiile sa se retraga in chilie si nici o lumina sa nu mai fie aprinsa. Maicile

batrane spun cutremurate ca, preumblandu-se prin padure, au zarit uneori soldati

si calareti in armuri, umbre si aparitii fumegoase, carora trebuie sa le intorci

spatele, fugind si facand de indata semnul crucii.

Muzeul de Arta din Tulcea

Un muzeu cu renume, aici ascunzadu-se arta picturii de la marii pictori

contemporani si desigur arta Sculpturii.

VICTOR BRAUNER (1903-1966) cu picturile sale celbre, "Adam si Eva"

"Muncitoare", "Batrana intre doua fete" si "Baiatul cu ulciorul"

ION TUCULESCU (1910-1962) cu picturila sa 'Ulcioare Antropomorfe'

PETRE IORGULESCU YOR (1890-1939) cu pictura sa "Balcic"

ALEXANDRU CIUCURENCU (1903-1977) cu tabloul intitutal "Femeia in sezlong"

LUCIAN GRIGORESCU (1894-1965) cu lucrarea sa "Casa veche la Tulcea"

OVIDIU MAITEC cu scultura sa "Aripi"

Dunarea veche

LEGENDA

Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea

Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea

Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei

Jurilovca - Gura Portitei

Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere

Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

Capitolul III

Primirea cererii

Domnule Director,

Subemnatul, Bratu Cristian, domiciliat in jud.Calarasi, strada Dumbravei, nr4

in calitate de organizator, solicit un program, turistic, in Delta Dunarii, pentru un grup de

30 de persoane. Perioada de desfasurare a programului turistic preferam sa fie intre

10 iulie - 15iulie.

Programul poate avea o durata de pana la 5 zile.Preferam includerea serviciilor

de transport cu autocar de 3 stele, cazare si masa in regim de pensiune completa precum

si includerea in program a mai multor excursii de-a lungul Deltei contra cost. Plata

acestor excursii se va face in timpul sejurului.

Data Semnatura,

DOMNULUI DIRECTOR AL AGENTIEI DE TURISM "QUEEN-TOUR"

Capitolu III-1

Raspuns la cerere

Domnule Director,

Subsemnatul, Ionesc Mihai, in calitate de director al al agentiei de turism Queen

Tour, va asigur ca cererea dumvoastra a fost inregistrata. Va asiguram ca a-ti apelat la

persoanele capabile pentru desfasurarea acestei excursii.

Am conceput un program turistic in perioada 10iulie-15iulie cu itinerariul:

Calarasi-Slobozia-Harsova-Tulcea-Murighiol-Dunavat:

Am inlcus urmatoarele servicii turistice:

- 4 nopti cazare, in 5 zile, pe toata durata sejurului

- pensiune in regim complet pe toata durata sejurului

- ustensile pentru concursul de pescuit sportiv

- punerea la dispozitie a 2 barci cu motor pentru deplasarea in diferite locuri

sau pentru vizitarea altor hoteluir,

- punerea la dispozitie a doua barci cu vasle pentru mici plimbari in Delta

- foc de tabara

Servicii contra cost:

- ghid turistic

- asigurare medicala

- meniu dietetic sau vegetarian

Hotelul Delta este asistat de un generator de curent electric, este incalzit termic,

apa potabila, hotelul este de 3 stele, detine 15 camere duble cu bai proprii, restaurant,

minibar, bucatarie, camera frigorifica pentru depozitarea alimentelor, terasa.

Sper ca serviciile noastre sa va satisfaca nevoile dumneavastra!

Capitolu III-2

Selectarea obiectivelor turistice:

-Padurea Caraorman;

-Padurea Erenciuc

-Grindul Letea

-Grindul Stipoc

-Manastirea Celic

-Muzeul de Arta

-Nisipurile Carorman

-Dunarea veche

-Lacul Alb

-Cetatul Sfantu Gheorghe

Capitolu III-3

Elaborarea programului turistic

Perioada de desfasurare a sejurului: 10 iulie - 15 iulie

Itinerariu: Calarasi-Slobozia-Harsova-Tulcea-Murighiol-Dunavat si retur

Km parcursi: 480 de Km

I zi:

Plecare din Calarasi ora 8:00---Slobozia (50 km)

Slobozia---Harsova (60 km)

Harsova---Tulcea (90 km)

Tulcea---Murighiol (25 km)

Murighiol---Dunavat (15 km)

Servicii I zi: Luni

Dejun: restaurant Bucegi-Harsova

Vizita Muzeul de Arta din Tulcea-50 000 lei pers

Popas Padurea Erenciuc

Cina: Hotel Delta--Dunavat

Marti: a II-a zi:

mic dejun ora 8⁰⁰ - 9³⁰

vizita padurea Caraorman ora 10⁰⁰ - 12⁰⁰

dejun ora 12³⁰ --- 13³⁰

vizita Lacul Alb ora 15^{00 ---}17⁰⁰

cina ora 18^{30 ---}20⁰⁰

Miercuri a III-a zi:

mic dejun ora 8⁰⁰ - 9³⁰

vizita Grindul Stipoc ora 10⁰⁰ - 12⁰⁰

dejun ora 12³⁰ --- 13³⁰

vizita Grindul Letea ora 15^{00 ---}17⁰⁰

cina ora 18^{30 ---}20⁰⁰

Joi a IV-a zi:

mic dejun ora 8⁰⁰ - 9³⁰

vizita    Dunarea veche ora 10⁰⁰ - 12⁰⁰

dejun ora 12³⁰ --- 13³⁰

vizita Cetatul Sfantu Gheorghe ora 15^{00 ---}17^{00 --}30 000 lei pers

cina ora 18^{30 ---}20⁰⁰

Vineri a V-a zi:

mic dejun ora 8⁰⁰ - 9³⁰

vizita Nisipurile Carorman ora 10⁰⁰ - 12⁰⁰

plecare ora 12³⁰

vizita Manastirea Celic din Tulcea- 30 000 lei pers

Capitolul III-4

Asigurarea serviciilor necesare programului turistic

MINISTERUL TURISMULUI Cod actiune

Unitatea __________________

COMANDA Nr.______din___________

Catre _____ _______ ______ _____________

grupul

Va rugam sa asigurati pentru __________ ______ ____ _________________

turistul

urmatoarele:

NOTA: In valoarea mesei se cuprinde si remiza

Agentiei

Plata se face din contul ____________ __________ ______ ____ __nr._____

Filialei

la Banca __________ ______ ____ ___________________prin___________

SEF COMPARTIMENT, AGENT DE TURISM,

MINISTERUL TURISMULUI Cupon

Unitatea de turism de control

Data _______20___

BILET DE EXCURSIE nr.______

S-a incasat de la _____ _______ ______ ______________

Din __________ ______ ____ ___________ telefon ___________________

suma de lei __________ ______ ____ (_____ _______ ______ _______________)

reprezentand

c/valoarea a ___________________ locuri la excursia cod _____ _______ ______ _________

din _________________ pe itinerariul __________ ______ ____ _________

Nr. loc. in autocar _______________

AGENT DE TURISM,

L.S

UNITATEA DE TURISM__________ ______ ____ ___________________

RECAPITULATIA

Operatiunilor de incasari-restituiri din ziua de_________________

CASIER,

Unitatea de turism_________________

Data emiterii_____ _______ ______ ______

DELEGATIE Nr.________

Cod actiune_____ _______ ______ __________ Seria _____________

D-na./Dl. _____ _______ ______ ___________ in calitate de _________________ este

imputernicit de a insoti turistii straini/romani de a asigura buna deservire a acestora si de a gestiona actiunea privind grupul/turistul ______________ din tara _____________ format din ________________ turisti cu incepere de la data de _____ _______ ______ ______

Se legitimeaza cu buletinul de identitate seria __________ emis de _____ _______ ______ _____________ si certifica documentele de cheltuieli prin aplicarea stampilei cu nr. __________________

Poseda carnetul de cecuri fara limita de suma de la nr. __________ pana la nr. ______

SEF UNITATE Specimen semnatura,

L.S. insotitor grup

Avans spre decontare lei________________(__________ ______ ____ __)

AGENT TURISM, CASIER, VIZAT CONTABIL SEF,

Capitolul III-5

Determinarea pretului produsului turistic, analiza de pret