 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Motto:
Campulunge, Campulunge! Locul meu natal, teatrul copilariei mele, parnas al muzei mele. Tu patria artisrului Negulici, nu este oare o crima ca frumusetile tale sa ramana inmormantate .
( Din C.D. Aricescu, « Istoria Campulungului » )
Scopul lucrarii este de a ne forma o imagine cat mai clara asupra peisajului geografic, imbinand armonios elementele natural cu cel social-economic.
De asemenea un rol deosebit il are evolutia teritoriala si functionala a orasului Campulung Muscel, in cadrul Depresiunii Subcarpatice ce-i poarta numele.
Un capitol special il va reprezenta prezentarea metodelor de predare-invatare pe baza acestei teme, dezvoltand la elevi pasiunea de observare si chiar forme de studiu geografic in orizontul local.
Orasul Campulung , capitala judetului Muscel , este asezat in mijlocul unei depresiuni naturale numita de geografi "depresiunea Campulungului", la poalele Carpatilor musceleni si in drumul vechei colonizari ardelenesti venita dinspre Bran . Pana aici au ajuns in primele decenii ale secolului XIII vestitii cavaleri teutoni, intemeetori de burguri sau cetati intarite.
Trece prin oras apa numita din cele mai vechi timpuri Riul Targului. Casele orasenilor sunt asezate langa albia sa, pe ambele maluri, indeosebi pe cel drept, care este mai ridicat, pe o lungime de peste 5 km si pe o latime de aproape 1 km. De oras tin si cateva mahalale - Visoi, Chilii, Marcus ,Dracesti , Malu -ale caror case se resfira pana departe , pe dealurile din imprejurimi. Campulungul este situat la 600 m deasupra nivelului marii .
Dealurile dinspre rasarit si apus, a caror inaltime variaza intre 650 - 750 m , au coastele si culmea presarate cu livezi de fan, gradini cu pomi si cateva palcuri de padure . In partea de sud se afla ruinele vechei cetati romane Jidava, iar in partea de nord, la mica departare, se vad culmile muntilor acoperiti cu paduri intinse de fag si brad; pe golurile lor pasc vara numeroase cirezi de vite.
"De aici caracterul de oras de contact intre regiuni cu productie deosebita, loc de concentrare al cherestelii, fructelor, tuicii,produse pastorale, targ important de animale.
"Orase din Romania" pag. 108-9.
Enciclopedia Romana (Bucuresti 1938) vol. II pag. 592.
Fiind adapostit din toate partile si avnd din aceasta cauza un climat deosebit, lipsit de contrste puternice, este si centru climatic".
Privelistea cea mai frumoasa a orasului o ai cand urci pe dealul dinspre rasarit, numit Flamanda. Se vad de aici casele insirate langa albia riului, turlele celor 12 biserici sclipind la soare, varfurile muntilor dinspre miaza noapte si valea larg deschisa dinspre miaza zi. Iata cum il descrie nemuritorul Vlahuta:
" Orasul se intinde pe o vale racoroasa la poalele muntilor. Dealurile acoperite de livezi il adapostesc de vanturi. Riul Targului il spala si-l inveleste cu undele lui limpezi si galagioase. Strazile sunt drepte, curate, umbrite de arbori; mai toate casele au gradina. Unde te uiti numai flori: razoare de flori pe langa ostrete, glaste de flori in cerdacuri si pela ferestre, orasul tot impodobit cu flori "
Cunoscutul profesor I.Simionescu il descrie in modul urmator:
"De pe unul din damburile mai rasarite, presarate cu vile si livezi, ai inainte panorama caracteristica a orasului de munte.
Doua strazi lungi, paralele cu Riul Targului, strabat de la un capat la altul orasul. Una, strada Negru Voda, e artera principala cu scolile si edificiile principale administrative; aici se afla si vestitul bulevard, forfota de oameni mai ales vara, cand frumoasele costume taranesti se amesteca cu ale calatorilor veniti din toate partile. Cele doua lumi deosebite cata una spre alta cu curiozitate, ca si cand nu s-ar fi vazut de cand sunt. Nu departe e piata, larga, pietruita, ce aduce aminte de targurile de "dincolo";tot aici se afla si samburele vechiului oras cu turnul Manastirii, atat de caracteristic .
"Orase din Romania" pag. 108-9.
Enciclopedia Romana (Bucuresti 1938) vol. II pag. 592.
Ceea ce Campulungul are propriu, este fermecatoarea imprejurime a naturei. Aiurea, unde dragostea de munti face parte din trebuintele omului cult, Campulungul ar juca acelas rol ca si Insbruck ori Salzburg. Nu e vorba numai de cadrul imediat, colnice umbrite in primavara de norii florilor de prun, ci de lesnea patrundere in inima inaltimilor pline de tainice frumuseti.
Pe valea din ce in ce mai ingusta a Riului Targului, racoroasa si numai ferige, duce cararea spre culmea Iezerului si a Papusii, iar de acolo tinand plaiul, sui pana la Negoi. Un al doilea drum e si mai frumos. Una din cele mai bune sosele de munte, te imbie spre adevarata desfatare . Abia ai trecut peste piciorul pietros al Mateiasului si una din privelistele cele mai sviteriene te opreste in loc, vrand ne vrand. E punctul unde soseaua coteste spre Dragoslavele. Cel mai nesimtitor de frumusetile naturii, e pironit spre admirare. Cel mai nesocotitor de podoabele naturale ale tarii noastre, nu poate aici, sa doreasca Elvetia. De pe coasta iute a muntelui pietros, ai inainte, atat de aproape de o gara, una din chemarile natirii spre slavirea ei . ".
Clima Campulungului este dulce; aerul curat te invioreaza, imprejurimile iti desfateaza ochii. Asezarea lui in valea adapostita, il fereste de vanturi si curenti reci. Apropierea muntilor acoperiti de paduri intinse si gradinile cu pomi de pe dealurile Gruiul si Flamanda, atrag in timpul verii ploile care racoresc aerul.
Pentru clima lui dulce si pentru aerul sau curat,e cautat si cercetat in timpul verii de numerosi de vizitztori veniti din toate partile tarii. Cei care iubesc sportul, il cerceteaza si in timpul iernei.Campulungul e frumos nu numai prin asezarea sa la poalele muntilor, dar prin faptul ca aproape toti locuitorii sai sunt Romani curati.
"Orase din Romania" pag. 108-9.
Enciclopedia Romana (Bucuresti 1938) vol. II pag. 592.
E singura capitala de judet din tara, care se poate mandrii ca are cei mai putini streini. Departare de Pitesti 56 km, Brasov 83 km si de Bucuresti 156 km.
Populatia aproape 15.000 locuitori, majoritatea muncitori manuali, meseriasi si negustori.
Steaua orasului. Pe scut
albastru un coif medieval de argint, in profil spre dreapta cu viziera inchisa,
lambrechini rosii ; coiful timbrat cu aquila cruciata cu aur, privind pe
stanga, cu aripile lasate, ciocul si ghiarele rosii.
Scutul timbrat cu o coroana de argint cu 5 turnuri din care ese o aquila cruciata neagra privind spre dreapta cu aripile intinse. Simbolizeaza vechiul oras de scaun al voevozilor Tarii Romanesti .
"Orase din Romania" pag. 108-9.
Enciclopedia Romana (Bucuresti 1938) vol. II pag. 592.
CAPITOLUL II
CONDITIILE GEOGRAFICE SPECIFICE ORASULUI CAMPULUNG
a) ASEZARE
Campulung, oras situat in N-E judetului Arges, asezat de o parte si de alta a Raului Targului, indeosebi pe partea dreapta a acestuia, in cadrul unitatii subcarpatice Depresiunea Campulung care apartine muscelelor Argesului, la o altitudine cuprinsa intre 630m si 680m. Zona depresionara Campulung se afla in sudul Muntilor Iezer-Papusa (2462m in Varful Iezeru Mare) , fiind marginita la N-E de inaltimile calcaroase ale Mateiasului (1239m) si, respectiv, Dealul Albestilor (892m), iar la S de dealurile subcarpatice Matau (1017m), Ciocanu (885m) si la V de Culmile ( Muscelele) Rausorului ( de peste 1000m), toate acoperite cu paduri de foioase, in special fagete. Perimetrul construit, de forma liniara, mai dezvoltat in partea centrala, extins predominant pe terasele de pe dreapta Raului Targului si pe versantul Dealului Grui, tinde sa se apropie, tentacular, de asezarile rurale Valea Mare-Pravat, Pietroasa si Leresti.
Pe calea ferata, orasul Campulung se afla la distanta de 63 km de Pitesti (55 km de Golesti ), iar pe D.N.72/E 572 la 52 km, la 47 km pe D.N.73/C de Curtea de Arges, la 66 km pe D.N. 72/A de Targoviste si la 84 km pe D.N 73/E 572 de Brasov.
b) RELIEFUL
Partea de nord-est a judetului Arges se caracterizeaza printr-un relief aparte: munti, dealuri subcarpatice si podisuri piemontane.In acest cadru natural se afla orasul Campulung si celelalte asezari omenesti.
Reliful este dispus in zone paralele, cu orientare vest-est, coborand in trepte de la nord spre sud. Varietatea formelor de relief si gradul de fragmentare a acestora se datoresc in special alcatuirii geologice complexe.
Muntii se caracterizeaza printr-un aspect alpin, datorita inaltimilor si masivitatii. Din creasta pornesc catre sud culmi masive, prelungi si domoale, cu o ramificatie accentuata,care dau aspectul unor contraforti. Aceste culmi sunt despartite de vai adanci, ale caror obarsii sunt cantonate in numeroase caldari si uluce glaciare.
In nordul Depresiunii Campulung, intre Raul Doamnei si Dambovita, se inalta Masivul Iezer, unitate de relief distincta. Legatura intre creasta Fagarasului si Masivul Iezer se face prin culmea mai joasa Mezea-Otic. Culmea principala a masivului se desfasoara in directia sud-vest, incepand cu coama Papaului (2093 m), continuind cu vafurile Iezer (2462 m ), Rosu (2473 m), Batrana ( 2341 m), Tambura ( 2269 m), Papusa (2391 m).
Din masiv se prelungesc catre sud si sud-est mai multe culmi netede, numite de localnici plaiuri sau piscuri: Plaiul lui Patru, Plaiul Iezerului Mare, Plaiul Vacarea si culmea prelunga Danciu-Portareasa-Zanoaga, din care se ramifica spre sud alte culmi tesite (1100-800 m),
Orasele Romaniei- Mica Enciclopedie- Gheorghe Vlasceanu, Ioan Ianos
ce formeaza limita de sud a
masivului.
Din varful Papusa se desprind radiar mai multe culmi, cele mai lungi fiind Gainatu-Dobriasu si Tefeleica-Capitanu, paralele si dispuse pe directia nord-sud, continuate de plaiurile Lerestilor si Namaestilor. Si tot din Papusa coboara succesiv catre valea Dambovitei plaiurile Boteanu, Cascuie, Dracsinu, Pecaneagu si "piciorul" Vaii Barbului.
Masivul Iezer este brazdat de mai multe vai adanci, grupate in bazinele hidrografice Raul Doamnei, Raul Targului si Dambovita, la obarsia carora se deshid caldari glaciare.
La rasarit de Muntii Fagaras si Iezer, relieful pierde mult din inaltime si masivitate, muntii mici si mijlocii (1000-1600 m) formand un culoar intre Fagaras si Leaota. In acest culoar de origine tectonica numai Piatra Craiului face exceptie. Legatura intre Fagaras si Piatra Craiului se face printr-o culme incadrata de varfurile Comisu (1883 m) si Tamasu Mare ( 1736 m).
Creasta Pietrei Craiului, cu un profil dintat, cu puterniceabrupturi stancoase, domina ariile depresionare vecine. Punctul culminant al masivului este varful La Om sau Piscu Baciului (2239 m), situat pe linia de hotar cu judetul Brasov. Catre sud-est, culoarul Rucar-Bran este marginit de Masivul Leaota, ale carui ramificatii vestice domina Depresiunea Campulungului.
Cimpulung- Mic indreptar turistic - Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea
In comparatie cu culmile masivilor Fagaras si Iezer, cele ale Leaotei coboara mult spre sud, formand in partea de rasarit a Muscelului, in stanga vaii Dambovitei, o arie muntoasa.
Culoarul Rucar-Bran este larg deschi intre masivele Piatra Craiului si Leaota, orientat in directia NE-SV. Relieful sau este fragmentat in maguri si paduri calcaroase, cu pereti abrupti, ce scad treptat catre sud, incepand de la galmele Branului si Giuvalei. Prin aspectul lor apartese remarca galmeleVantarnita, Ghimbav, Piatra Dragloslavelor, Mateias, apoi podurile netede in care au fost sapate depresiunile tectonice Podu Dambovitei si Rucar.
La sud de relieful muntos continua dealurile si podurile intinse care fac parte din Piemontul Getic, dispuse in siruri sau masive, ce alterneaza cu mici depresiuni, formand o zona submontana care apartine Subcarpatilor Getici.
Intre Raul Doamnei si Bratia, sirul depresiunilor submontane este intrerupt de masivul deluros impadurit Muncelele Platicai, cu o altitudine de 1100 m in culmea Bahnei. Intre Bratia si Dambovita apare depresiunea subcarpatica a Campulungului, mult mai larga si mai evidentiata.
Limitata la nord de Muntii Iezer, inchisa la sud de culmea Matau-Ciocanu si la est de culmea Groapa Oii, Depresiunea Campulungului este una dintre cele mai bine individualizate din tara . este o depresiune tectonica sinclinala, formata prin afundarea axiala a depozitelor paleogenului getic intre Raul Doamnei si Dambovita. Reliful este modelat in pietrisuri levantine si villafranchiene, argile, tufuri dacitice, marne miocine si pliocene. Versantii vailor care strabat depresiunea sunt afectati de ploile torentiale, de alunecari si surpari.
Cimpulung-Mic indreptar turistic - Teodor Mavrodin , Spiridon Cristocea
La sud de dealurile inalte subcarpatice, relieful coboara mult, vaile se largesc, formand o treapta mai joasa. Dealurile sunt domoale, paralele pe directia nord-sud si acoperite cu pasuni, fanete si pomi fructiferi. Locuitorii le numesc muscele.
In subsol se gasesc roci de varste diferite, cu compozitii petrografice si mineralogice variate, ceea ce presupune existenta unor resurse minerale: carbuni, calcar, ghips, sare, ape minerale.
Partea nord-estica a zonei montane argesene se caracterizeaza printr-un peisaj natural deosebit. Aici, la jonctiunea extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali si capatul estic al Carpatilor Meridionali, se inalta singuratica o culme masiva de calcar cu creasta ferastruita. Este Piatra Craiului, o perla a Carpatilor, strajuita la vest de un relief cu munti mici si mijlocii, fragmentat de Raul Dambovita si afluentii sai.
Piatra Craiului reprezinta o
unitate geomorfologica aparte, total diferita de celelalte unitati montane,
atat din punct de vedere morfostructural cat si peisagistic. Piatra Craiului
are forma unei grandioase creste calcaroase, care domina culoarele depresionare
din jur.
Campulung -Mic Indreptar Turistic -T. Mavrodin, S. Cristocea-pag.7.
Judetele Patriei -Arges -pag.16
Relieful trebuie studiat in special din punct de vedere geomorphologic, tinandu-se cont de morfografia, morfometria si morfogeneza reliefului.
Paleogeografic, depresiunea are o forma alungita aproximativ pe directia est-vest relative paralela cu Muntii Fagaras la nordul ei, avand o cadere de la sud-est spre sud-vest si orientata pe directia nord-sud de o serie de ape.In zona centrala a depresiunii, Raul Targului cu afluentii sai principali-Raul Argesel la est, Bughea si Bratia la vest.Fata de raul principal, depresiunea are o dezvoltare simetrica, cu aproximativ aceeasi extindere pe ambele maluri.
La vest de platoul Grui se observa marginea sudica a Carpatilor Meridionali (Iezer, Papusa, Ghitu), care se ridica brusc. Se vede ca sudul acestor munti are un relief putin accidentat,format din coline si dealuri numite "muscele", caracterizate prin culmi prelungi ce coboara concordant cu stratificatia pliocena, indeosebi levantiva; aceste dealuri mai au o caracteristica , aceea ca reteaua de apese aduna in fascicole,formand bazine hidrografice.Aceste vai vin ingustate la intoarcerea in depresiune, apoi, aici se largesc ca sa se ingusteze din nou la sud, la iesirea din depresiune.
Din punct de vedere altimetric,formele de relief se desfasoara in trei planuri :
Aceste forme de relief scad in altitudine de la margini,spre Raul
Targului, cat si de la nord la sud, cel mai jos punct fiind de 570 m. pe
Raul Targului, 640 m. in vestul depresiunii si 672 m. in Dealul Magura. Aceste puncte (cote) se afla pe linia de minima altitudine care inclina formele de relief de la nord la sud.
Cotele de contact cu zona muntoasa sunt de 1243m in Mateias si 830m la nord de Voinesti (Leresti) - pe partea stanga a raului; pe dreapta 893,6m in Dealul Magura; 1018m pe Chiciora Mataului.
In depresiunea propriu-zisa altitudinea variaza intre 600-800m, maxim 868,6m in varful Hodor si 935m in Dealul Bilcesti. In concluzie, Depresiunea Campulung apare, vazuta de jos, ca o albie aplecata dinspre nord-est spre sud-vest.
Energia maxima este de 300-400m, insa pe fiecare system hidrografic, valorile fragmentarii reliefului sunt diferite, ca rezultat al actiunii diferite a agentilor externi si a structurii geologice; spre exemplu Raul Targului si afluentii sai, au vai adanci de 80-100m in sudul depresiunii, iar la contactul cu muntii, energia reliefului:400-500m.
Puterea de adancime a a vailor este conditionata atat de debitul de apa cat si de alte elemente ca: pante, roca, vegetatie, debitul solid si actiunea antropica.
In densitatea fragmentarii rolul principal il constituie clima, constitutia petrografica, apele, vegetatia si actiunea anului.
In bazinul Raului Targului densitatea fragmentarii reliefului este de 1,23 km/km , iar in Argesel 1,39 km/km .
Un rol important il are si torentialitatea, care se dezvolta la contactul cu zona de orogen, cat si in depresiune, acolo unde pantele sunt mai inclinate, dand nastere la rapi, vai, valcele, paraie.
Depozitele miocene,pliocene si cuaternare au o rezistenta minima la eroziune,agentii externi avand o influenta puternica. La iesirea din munte apele si-au creat vai epigenetice si antecedente, avand ca efect formarea cheilor ce ies din munti.
Depozitele levantine au fost indepartate de la baza zonei montane.
In aceste depozite , apele si-au creat terase.Aspectul actual al reliefului depresiunii este rezultatul unei indelungate dezvoltari care incepe din pliocen. Dupa sedimentarea din pliocen si levantin, urmeaza o perioada continentala in care s-au succedat cateva faze de modelare a reliefului, datorita oscilarii nivelului de baza si a modificarii climatului. Astfel sunt constatate cateva etape in formarea depresiunii:
Etapa formarii bazinului tectonic si sedimentoasa
Etape formarii nivelului de 800-900 m
Etapa formarii teraselor superioare si a nivelului de 700-800m
Etapa formarii teraselor inferioare si a luncii
1. Luncile (lunca) este dezvoltata inegal, in special spre nordul orasului (cartierul Schei), pe partea dreapta a Raului Targului, iar in Voinesti pe stanga. Ici, colo sunt conuri de dejectie.
2. Terasele
Sunt observate in depresiuna sase nivele de terase ce se dezvolta in
lungul vaii principale a Raului Targului. Terasele inferioare au altitudinile de 10-15 m si 20-25 m. Se vede mai bine pe partea dreapta a raului.
Terasele superioare depasesc altitudinea de 20-25 m, sunt mai restranse si apar pe partea stanga a raului, in special cele 30-35 m la sud de Leresti. Cele de 40-45 m sunt si mai restranse si se racordeaza la unele nivele de eroziune.
Unele terase au aspect de interfluviu, altele au fost fragmentate de o noua generatie de vai ; procesele de panta au evoluat pe bazine.
. Interfluviile si nivelele de eroziune
Interfluviile si nivelele de eroziune indica stadii de evolutie a reliefului.
Interfluviul dintre Raul Targului si Argesel. Aici se constata un aspect valurit, accidentat si fragmentat reprezentand in parte cumpana dintre cele doua ape (835 m-Bilcesti, 868,3 m-Hodor). In general se mentin la 700 m cu aspect de suprafete de eroziune ce au favorizat extinderea asezarilor omenesti.
Interfluviul dintre Raul Targului si Bughea are forme cu inaltimi mai rotunde sin u prea accidentate. S-au format in stransa legatura cu miscarile tectonice si conditiile climatice. Ele sunt mai bine conturate in nord-est si in nord-vest, la nord de Leresti si Albesti-Candesti.
Alt nivel de eroziune este cel intre 800-900 m la contactul cu zona montana, intre Candesti-Albesti si Raul Targului. Cam aceeasi altitudine se observa spre sudul depresiunii in punctele Hodor, Ciresu, Ciocanu.
Nivelul de eroziune de 700-800 m este in sudul depresiunii pe malul Rudarilor, Cretisoara si in estul zonei Bughea de Jos, in nord de dealul Voinesti- Valea Mare Pravat.
Ultimul nivel de eroziune, 600-700 m, este in catunul Magura, pe valea Bughea si afluentul sau Valea Mare, cat si in cartierul Visoi din Campulung.
. Evolutia retelei hidrografice
Apele curgatoare care strabat depresiunea Campulung : Raul Targului in centru, ca rau principal, si afluentii sai Argeselul in est, Bughea si Bratia in vest, au modificat configuratia actuala a depresiunii unde au urmat panta generala a tinutului si micile denivelari tectonice. In afara de Raul Targului, care de pe la Apa Sarata pana la Mihaesti, curge de-a lungul unui sinclinal restul are cadere gradate spre vest pana la Raul Doamnei, care are valea cea mai adanca.
Nicu Popp, marele geograf, arata ca Raul Argesel are o vale suspendata, deasupra vailor vecine fiind in permanenta amenintata cu captarea.
Toate apele din zona au aceeasi varsta de la izvor la intrarea in depresiune, pentru ca vaile sunt sapate in cristalin.
In depresiune, datorita schimbarilor tectonice ce au intervenit, au modificat cursul apelor si de aceea se precizeaza cu mai mare greutate varsta vailor in aval de rama montana.
In est tectonica este mai puternica si mai activa ca in vest, deci vaile din est vor fi mai tinere decat dele din vest.
Urmarind curbele de nivel, observam ca cea de 760 m din Matau, cu cea de 760 m din nord, se stranguleaza la Namaesti, lasand un "gat" de 30-40 m , mai inalt decat patul Argeselului din dreptul sau., datorita eroziunii raului, adancindu-si astfel valea,odinioara Argeselul probabil se unea cu Raul Targului pe platoul Grui.
La inaltimea Namaestilor Raul Targului are o vale mai adanca decat Argeselul cu circa 80 m. Aceasta se datoreste si faptului ca Raul Targului are un volum mai mare de apa, inainte de ridicarea anticlinalului post-pliocen.
Albia Raului Targului in amonte de Campulung, in profil transversal,are o forma asimetrica, su versanti mai abrupti si ingusti. Cu cat mergem spre aval, albia se largeste, ca la iesirea din depresiune, din nou sa se ingusteze.
Terasele sale sunt parazitate de conuri de dejectie pana in lunca si torenti cu vai subsecvente.
5. Procesele actuale de modelare
In primul rand intalnim alunecarile de teren, mai frecvente pe stanga Raului Targului, apoi la sud de Valea Romanestilor,ducand la degradari de drumuri si terenuri agricole.
Aceste procese actuale sunt siroirile si torentii.
Procesele de panta se materializeaza prin pravaliri ale fragmentelor de roca cristalina din zona orogena, constituind patura deluviala.
La baza pantelor se instaleava conurile de dejectie, grohotisurile sau tapsane rezultate din ingemanarea conurilor cum ar fi cele din Valea Romanestilor .
Microraionarea geomorfologica
a) Sectorul luncii (fundul vaii) si terasele joase
b) Sectorul teraselor inalte si terasele interfluviale
c) Sectorul nivelelor de eroziune de 800-900 m si al interfluviului
c) ASPECTE CLIMATICE
Clima este influentata, pe langa alti factori naturali, si de dispozitia reliefului care conditioneaza etajarea elementelor climaterice. In ceea ce priveste circulatia maselor de aer, este specifica scurgerea acestora de-a lungul vaii largi a Raului Targului sau a culoarului Rucar-Bran.
Accentuata fragmentare a reliefului, dispunerea diferita a pantelor, fac ca radiatia solara si temperatura aerului sa fie distribuite neuniform.
Valorile medii anuale ale temperaturii variaza intre -20 C pe varfurile inalte ale Fagarasului, 0 C in Iezer si in Piatra Craiului, 20 C in Masivul Leaota,
6 C in partea mai joasa a culoarului Rucar-Bran si a muncelelor.
Temperatura medie anuala: 80 C
Temperatura medie a lunii ianuarie: 2,80 C
Temperatura medie a lunii iulie: 180 C
Temperatura minima absoluta a fost de -310 C
Media temperaturilor minime lunare pe 15 ani, indica la Campulung, un numar de peste 8 zile pe luna cu inversiuni termice,din august si pana in ianuarie inclusiv. Numarul maxim este de 14 zile, inregistrate in luna septembrie.
Inversiunile termice in Campulung afecteaza un strat de aer superficial, datorita scurgerii rapide a aerului rece prin valea Raului Targului.
Temperaturile maxime absolute cresc invers proportional cu altitudinea reliefului.
Ghid turistic al Judetului Arges-T mavrodin, S. Cristocea, G. Constantinescu, pag.10-11.
Campulung- Mic Indreptar Turistic,T. Mavtodin, S.Cristocea, pag.7-8.
Temperature maxima absoluta la Campulung a fost de + 36,60 C, amplitudinea termica anuala fiind de 67,50 C.
Temperatura minima absoluta la Campulung a fost de - 310 C , la data de 20 decembrie 1933.
In prima jumatate a lui octombrie apare inghetul la sol si bruma.
Datele extreme: 6 septembrie si 8 noiembrie.
Ultimul inghet a fost in ultima decada a lui Mai.
Bruma anuala: 21,8 zile
Chiciura: 0,9 zile
Nebulozitatea medie: 107-128 zile/an
Presiunea atmosferica madie anuala : 947,2 mb.
Presiunea atmosferica maxima absoluta : 980,4 mb.
Presiunea atmosferica minima absoluta: 915 mb
Principalele vanturi din zona Campulung sunt cele locale cu dominare din sectorul nordic, nord-estic.
Precipitatiile medii anuale : 737,5 mm.
Precipitatiile maxime anuale : 1160,2 mm.
Precipitatiile minime anuale : 406,2 mm.
Precipitatiille maxime in 24 ore: 140,7 mm (25.06.1937)
Evapotranspiratia potentiala anuala: 599 mm.
Durata stratului de zapada: 60-80 zile/an.
Numarul zilelor cu ninsoare: 20-30 zile/an, in conditii normale, in ani normali.
Judetele patriei - Arges, pag.20
Mic indreptar turistic- Campulung, T.Mavrodin, S.Cristocea, pag7-8
Raul Targului este cel mai important rau al Depresiunii Campulung si unul dintre cei mai importanti afluenti ai Raului Arges. Curge pe directia N-S.
S=1087 km2 ; L=69,7 km.
Raul Targului intra in orasul Campulung la postul hidrometric Bariera Voinesti- de unde incepe si cursul sau mijlociu. aici primeste cativa afluenti mici :
pe stanga : Paraul Romanesti, Poenari, Ruda, Argesel.
Pe dreapta cativa afluenti mari : Rausor in zona montana, la Furnicosi Raul Bughea si in aval de Stalpeni- Bratia.
Raurile din regiunea Campulung apartin bazinului hidrografic al Argesului. Raul Targului, care traverseaza aceasta zona pe directia nord- sud, izvoraste de sub varful Papusa ( Muntii Iezer ) si dreneaza, impreuna cu afluentii Batrana si Rausor,caldarile glaciare de sub varful Iezer.dupa ce traverseaza Depresiunea Campulungului, primeste in zona delerilor piemontane alti doi afluenti principali : Bughea si Bratia, care-si au obarsiile tot in Muntii Iezer. In partea de nord-est , zona este drenata de cel mai important afluent al Argesului, Dambovita, cu izvoarele in Muntii Iezer si Fagaras. Dambovita si afluentii sai, Brusturetul- Dambovicioara, Valea Cheii si Ghimbavul, formeaza in jurul depresiunii Podu Dambovitei- un complex de chei in calcare. Intre Rucar si Stoenesti, Valea Dambovitei se largeste, apoi - pana la Cetateni - stabate o noua serie de chei.
Mic indreptar turistic-Campulung-Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea-pag.8.
e) ASPECTE BIOPEDAGEOGRAFICE
VEGETATIA SI FAUNA
Variatia reliefului, a tipurilor de sol, a climei, a determinat si o vegetatie deosebita.
Solul predominant este brun montan de padure si podzolic. In sud-est sunt petice de soluri negre de faneata umeda.
Conditiile fizico-geografice de formare a acestor soluri si geneza lor.
Solurile brune de padure tipice si podzulice se intalnesc in Subcarpatii Getici, trecand in regiunea montana la solurile brune acide montane de padure tipice si podzolite.ele sunt in general sarace in humus, reactia slab acida. Are gradul de saturatie in baze 60-70%.
Pseudorendzinele sunt asemanatoare rendzinelor ( soluri intrazonale ), formate pe roci carbonatice si gipsuri asemanatoare cernoziomurilor, dar formate pe marne fiabile si argile carbonatice.Ele nu contin fragmente scheletice de roca in masa solului evoluand mai repede spre solurile de padure podzolite. De-a lungul apelor mai apar si soluri de lunca intrazonale ele sunt mai umede ca celelalte din zona.
Mic indreptar turistic - Campulung , T. Mavrodin, S. Crastocea, pag 8-9
Vegetatia acestei zone este deosebita si variata. In zona montana se afla pajistile si tufarisurile alpine ( remarcandu-se tufarisurile de jnepeni ), apoi urmeaza zona padurilor montane, incepand cu etajul padurilor de molid si continuand cu cel al padutilor de foioase.forma dominanta vegetala este fagul, in amestec cu paltinul, mesteacanul, alunul, etc.
Fauna regiunii este determinata de conditiile mediului natural. Golului alpin ii sunt caracteristice capra neagra, animal pe cale de disparitie in Europa, pasarile de prada din neamul vulturului si pajurei, vulturul plesuv sur, iar dintre reptile vipera comuna.
In zona padurilor, lumea animala este mult mai bogata si mai variata in comparatie cu regiunile alpine. Dintre ele enuntam : cerbul carpatin, ursul, jderul de scorbura,cocosul de munte,ierunca ; vulpe, viezure, iepure, lup, arici, caprioara ciuta, mistretul.
Pasari : ciocanitoarea pestrita, scortarul, pitigoiul, cinteza,porumbelul de scorbura, sitarul.
Fauna acvatica : pastravul, zglavocul, boisteanul, lipanul, mreana vanata, cleanul.
Mic indreptar turistic -Camoulung T.Mavrodin, S.Cristocea- pag.8-9.
Frumosul cadru natural al regiunii prezentate cuprinde cateva monumente ale naturii si rezervatii naturale dintre cele mai semnificative din tara. Dintre acestea, un loc de frunte il ocupa Masivul Piatra Craiului, el insusi un monument al naturii.
In privinta vegetatiei, aceasta rezervatie pastreza un deosebit de interesant element endemic din Europa si anume garofita Pietrei Craiului ( Dianthus callizonus ), care a fost declarata monument al naturii.
Tot monumente ale naturii sunt si floarea de colt ( Lentopodium alpinum ), ghintura galbena ( Gentiana lutea ), sangele voinicului ( Nigritella rubra ), drobusorul
( Isatis transsilvanica ) si altele. Dintre animalele care traiesc in aceasta rezervatie sunt ocrotite capra neagra ( Rupicapra rupicapra ), cocosul de munte ( Tetrao urogallus ).
Pe langa acestea, in regiunea prezentata se afla doua rezervatii geologoce-paleontologice : calcarul si granitul de Albesti si punctul fosilier de la Suslanesti.
La Albesti se afla o insula de depozite eocene, cunoscute sub numele de calcarul numulitic de Albesti. Acesta se caracterizeaza printr-o intensa acumulare de numuliti ( resturi fosile de foraminifere ) care explica denumirea de calcar numulitic.
In partea de est a masei de calcar numulitic, pe fundul unei vai, se gasesc sisturi cristaline strabatute de un filon de granit cenusiu-albicios, cu
Mic indreptar turistic -Camoulung T.Mavrodin, S.Cristocea- pag.8-9.
cristale mari de feldspat, cunoscut sub numele de granitul de Albesti.
Cea de-a doua rezervatie, cea de la Suslanesti ( 6 km sud-est de Campulung ), aflata pe dealul Marlauz, este cunoscuta indeosebi datorita depozitelor oligocene, alcatuite din sisturi bituminoase brune, cu eflorescente de sulfati si depozite silicoase brune.in aceste roci a fost descoperita o bogata fauna de pesti fosili ( 29 specii ), ceea ce dovedeste ca apele marii oligogene, in care au trait pestii, au fost sub influenta unui climat subtropical.
f) RESURSE NATURALE
La Albesti se afla o insula de depozite eocene, cunoscute sub numele de calarul numulitic de Albesti. Aceasta se caracterizeaza printr-o intensa acumulare de numuliti ( resturi fosile de foraminifere ) care explica denumirea de calcar numulitic.
In partea de est a masei de calcar numulitic, pe fundul unei vai, se gasesc sisturi cristaline strabatute de un filon de granit cenusiu-albicios, cu cristale mari de feldspat, cunoscut sub denumirea de granitul de Albesti.
Cea de-a doua rezervatie, cea de la Suslanesti ( 6 km sud-est de Campulung ), aflata pe dealul Marlauz, este cunoscuta indeosebi datorita depozitelor oligocene, alcatuite din sisturi bituminoase brune, cu eflorescente de sulfati si depozite silicoase brune. In aceste roci a fost descoperita o bogata fauna de pesti fosili ( 29 specii ), ceea ce dovedeste ca apele marii oligocene, in care au trait pestii, au fost sub influenta unui climat subtropical.
Judetele Patriei- Arges- pag. 16.
CAPITOLUL III
ISTORIC AL ORASULUI CAMPULUNG
Orasul Campulung, siruat in nordul judetului Arges, de-a lungul malurilor Riului Tirgului, la o altitudine de circa 600m, la poalele Muntilor Iezer, Papusa si Voievoda, este o straveche vatra de cultura si civilizatie romaneasca.
Sunt mai bine de sase secole de cand pe lespedea funerara a comitelui Laurentiu din anul 1300- aflata si azi intr-una din bisericile orasului- se poate citi o inscriptie in care numele asezarii apare pentru prima oara documentar sub denumirea de Longo-Campo. Sunt mai bine de cinci secole de cand, sub ace4esi denumire, orasul este trecut pentru prima oara si pe o harta a lumii: mapamondul lui Fra Mauro Camaldolese din Murano, aparut la Venetia in 1459.
Orasul apare documentar inaintea constituirii statului feudal Tara Romaneasca, asa cum o dovedeste inscriptiam din anul 1300, in limba latina, de pe lespedea tombala a comitelui Laurentiu, lespede ce se pastreaza si astazi in biserica catolica din localitate:
"Hic sepultus est comes Laurencius de Longo Campo, pie memorie, anno Domini MCCC."
"Aici este inmormantat comitele Laurentiu din Campulung; spre pioasa amintire, in anul Domnului 1300."
Cetate de scaun, prima capitala a statului feudal independent Tara Romaneasca, orasul are in trecutul sau nepieritoare dovezi de glorie si demnitate.Campulung este poate singura localitate din Romania pe a carei carte de vizita figureaza doua recomandari in egala masura demne de luat in seama de catre amatorii de turism: oras istoric, Campulungul se bucura in acelasi timp de faima unei foarte agreabile statiuni balneo-climaterice.
Campulungul poseda nebanuite comori atat pentru pasionatul de monumente istorice, pentru cautatorul de folclor sau arta populara, cat si pentru amatorul de frumuseti naturale, orasul fiind asezat intr-o minunata zona subcarpatica, in apropierea Masivului Fagaras, la o distanta de numai 20-25 km de inaltimile muntilor.
Caracterul de oras istoric, Campulungul il capata in 1330, cand, dupa victoria de la Posada impotriva regelui Ungariei, aici isi stabileste resedinta de scaun Basarab I , primul domnitor al statului feudal independent, Tara Romaneasca. Timp de aproape patru decenii, pana in 1369, cand domnitorul Vladislav I muta capitala tarii la Arges, orasul Campulung indeplineste cu cinste functia de centru politic si administrativ al statului, aici (mai precis la Manastirea
Negru Voda - ridicata la inceputul secolului al XIV-lea) fiind inmormantati atat domnitorul Basarab I cat si fiul si urmasul sau, Nicolae Alexandru.
Piatra tombala a acestuia din urma se pastreaza si astazi in biserica de la Complexul voievodal Negru Voda si are urmatoarea inscriptie ( traducere din slavona ) :
Cimpulung- Manole Bivol, Mircea Constantinescu, Stefan Trimbaciu - pag.5-6
Cimpulung- Constantin Darie - pag 5-6
Cimpulung- Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea - pag.11
"In luna noiembrie 16 zile a raposat marele si singur stapinitorul Domn Io Nicolae Alexandru Voievod, fiul marelui Basarab, in anul 6873 (1364), indictionul 3 ; vesnica lui pomenire."
Textul lespezii este cel mai vechi document epigrafic medieval, scris in limba slavona, cunoscut pana acum in Tara Romaneasca.
Sapaturile arheologice efectuate in incinta manastirii au descoperit urmele curtii domnesti din secolul al XIV-lea, cu pivnita locuintei voevodale, peste care Matei Basarab, in anul 1636, a ridicat casa domneasca existenta astazi.
Conditiile naturale deosebit de prielnice au facut ca Depresiunea Campulungului sa fie locuita din cele mai vechi timpuri, vestigii de cultura materiala descoperite in aria orasului si in imprejurimi datind inca din epoca neolitica. Craniul trepanat din epoca bronzului timpuriu(1700-1600 i.e.n.), gasit in comuna Cetateni- Muscel, reprezinta una din cele mai vechi dovezi ale unei practici medicale, examenul de laborator demonstrand ca interventia a fost facuta in scop terapeutic.
Urme de locuire geto-dacica, din secolele II - I i.e.n., sunt bine conturate in zona actualului oras, in cartierul Olari- Sfintul Gheorghe. Asezarea daca de la Cetateni - Muscel, locuita fara intrerupere din jurul anului 300 i.e.n., una dintre cele mai importante din tara noastra, marcheaza si ea, impreuna cu altele, apogeul organizarii politice si culturale a dacilor.
Anul 106, anul cuceririi Daciei de catre romani, deschide o epoca noua in istoria noastra. Prin mijlocul Judetului Arges trecea una din liniile fortificate menite sa apere granitele provinciei romane Dacia, anume Limesul transalutan, de-a lungul caruia se insirau o serie de castre.
La patru km sud de oras, pe drumul Cimpulung - Pitesti, se afla ruinele unui castru roman construit in timpul imparatului Septimius Severus (193-211), in scopul apararii drumului catre Pasul Bran si asigurarii accesului spre Dacia intracarpatica pentru armate, negustori si calatori. Castrul a fost construit din piatra si are o forma dreptunghiulara, cu laturile de 132m si, respectiv, 98m.multe piese valoroase, dacice si romane, gasite in cursul sapaturilor arheologice, se afla expuse la Muzeul orasenesc.cercetarile de la castru au pus politic si economic al populatiei din aceasta zona, respectiv asezarea medievala Cimpulung-Muscel.
in evidenta, pe langa obiecte de origine romana, si obiecte de ceramica, unelte, arme si podoabe dacice, ceea ce dovedeste persistenta populatiei locale in aceasta zona, in timpul in care o mare parte a teritoriului tarii noastre s-a aflat inclus intre granitele Imperiului Roman.Aceasta stare de fapte justifica formarea aici, dupa incheierea procesului de etnogeneza a poporului roman, a unui centru
Dupa retragerea stapanirii romane, populatia romanizata si-a dus viata mai departe pe aceleasi vetre de locuire, fapt dovedit de urmele materiale scoase la iveala.Ca toate celelalte orase ale patriei, Cimpulungul a trecut in evolutia sa prin fazele de sat, targ, pentru ca la inceputul secolului al XIV-lea sa devina oras.
Asezat pe unul din drumuride legatura,din evul mediu, dintreTara Romaneasca si Transilvania,orasul este pomenit pentru prima oara ca punct vamal la 20 ianuare 1368, intr-un hrisov emis de domnitorul Vladislav l. Acesta stabileste obligatia pentru negustorii brasoveni ce trec cu carele de marfuri spre Tara Romaneasca prin pasul Bran, de a platii la Campulung, ca taxa vamala, o <<trisecime>>(a treizecea parte din valoarea produselor).
Campulungul se dezvolta de-a lungul secolelor ca o asezare de mosneni (tarani liberi avand in stapinirea lor intreg terenul vetrei orasului si imprejurimilor, putindu-si desface nestingherit produsele muncii lor). Situatia aceasta priviligiata a campulungenilor, consemnata intr-un hrisov domnesc dat de voevodul Mihail I (1418-1420) este reinnoita in multe alte documente ulterioare, din care cel mai interesant este, desigur, <<Pinza orasului >> intocmita la 1747 din ordinul lui Constantin Mavrocordat si in care figureaza, cronologic, textele a 38 hrisoave si carti domnesti privind Campulungul, emise in perioada 1559-1747 (pinza aflata azi la Bucuresti din fondul Bibliotecii Academiei) .
Cimpulung - Manole Bivol, Mircea Constantinescu, Stefan Trimbaciu - pag.5-6.
Cimpulung - Teodor Mavrodin, Spiridon Cristocea
ECONOMIA
Campulung-centru economic,comercial si cultural
Orasul Campulung n-a fost doar capitala Tarii Romanesti ci si un foarte important centru economic, comercial si cultural din spatial romanesc de la sud de Carpati.Pe aici trecea , inca din vremuri de demult , drumul comercial care lega , prin pasul Bran , Transilvania de Tara Romaneasca.In Campulung au inflorit inca de timpuriu comertul si mestesugurile , s-a dezvoltat gustul localnicilor pentru frumos, pe plan spiritual , adica in domeniile culturii si artei traditionale.Fiind des populat in perioada in care la Campulung s-a aflat capitala Tarii Romanesti, cunoscand apoi un anumit decline din acest punct de vedere, orasul a cunoscut o crestere a numarului de locuitori dupa primul razboi mondial, dar in special in ultima jumatate de veac XX, cand in zona s-au dezvoltat unele obiective industriale de interes si nu doar local si judetean, ci si national.Construirea uzinelor ARO din Campulung, dezvoltarea Combinatului de ciment , aparitia unor mari unitati de prelucrare a lemnului si a pietrei, toate acestea au facut ca populatia municipiului Campulung sa numere la inceputul lunii Iulie 1999 peste 43 400 de locuitori.
Invatamantul de toate gradele a cunoscut si el o evidenta dezvoltare. Numarul de elevi din vechile institutii liceala- cum sunt recunoscuta Scoala Normala Carol I si liceul Dinicu Golescu - a sporit an de an. Mai mult , in ultimele decenii s-au creat noi institutii de invatamant , printre acestea aflandu-se si Seminarul Teologic din localitate.Dupa numai cativa ani de la evenimentele din Decembrie 1989 , Campulungul Voievodal a devenit si centru universitar.Aici functioneaza Facultatea de Finante Contabilitate si Colegiul Universitar Pedagogic.
Jud. Arges-Mica Enciclopedie, F. Tuca, N. Leonachescu,C. Gheorghe ,
INDUSTRIA
Industria carbunelui
Isi incepe existenta cu opt decenii in urma, prin deschiderea minelor de lignit de la Pescareasa si Godeni. Exploatarile se intensifica odata cu construirea termocentralei Schitu-Golesti, bazinul octogenar lignitifer din sudul orasului Campulung.In ultimele decenii, pe masura aplicarii planului de dezvoltare a bazei energrtice a orasului,bazinul carbonifer Campulung a facut obiectul unor intense explorari si exploatari,generalizandu-se mijloacele moderne de lucru. Din cantitatea totala de carbine extrs din bazinul Campulung, circa o treime se foloseste in plan local, restul fiind expediat judetelor inconjuratoare pentru utilizari casnice,industriale sau in transporturi.
Industria materialelor de constructii
Aceasta industrie isi are
baza de materii prime prin structura geologica si petrografica variata a
zonei.Fondul principal al resurselor in exploatare este reprezentat de calcare,
argile, produse de cariera si balastiera si altala. Rezervele de calcar sunt
cantonate cu deosebire in zona comunelor Albesti, Dambovicioara, Dragoslavele.
Cariera de la Albesti, situate la poalele dealului Muncelul Mic, prezinta un
calcar galbui, cu nuante cenusii-roscate, usor si frumos prelucrabil in lucrari
arhitectonice monumentale.
Judetele Patriei- Arges, Aurelia Barco,Eugen Nedelcu, pag.108-109, 116-118.
Aceasta roca a fost folosita la construirea manastirii Curtea de Arges, a Arcului de Triumf din Bucuresti, etc.
La 10 km nord de Campulung, se afla cariera Mateias, de unde se extrage un calcar titonic,de culoare cafenie, fin cristalizat, compact, cunoscut sub denumirea de marmura de Mateias. El este utilizat in fabricarea mozaicurilor, fillerului si cimentului.
Judetele
Patriei- Arges, Aurelia Barco,Eugen Nedelcu, pag.108-109, 116-118.
CAPITOLUL V
TURISMUL
OBIECTIVE TURISTICE DIN ORAS
BISERICI SI MANASTIRI
Orasul prezinta importanta turistica atat prin cadrul pitoresc al asezarii cat si prin numeroasele marturii ale trecutului istoric datand inca din prima perioada de organizare statala a Tarii Romanesti.
Reputatia de oras turistic si balneoclimateric, capatata de campulung de-a lungul anilor, se datoreste nu numai pozitiei sale geografice si conditiilor climaterice deosebit de favorabile,ci, mai ales, prezentei masivilor muntosi din apropiere - Iezer, Papusa, Piatra Craiului - si a manastirilor si bisericilor din oras.
MANASTIREA NEGRU VODA
CAMPULUNG MUSCEL
Situata in jumatatea sudica a orasului, pe o terasa medie din dreapta
Raului Targului, reprezinta cel mai important ansamblu monastic din Muscel. Construita
din piatra cioplita,pe un plan de bazilica romana, biserica din vremea lui
Nicolae Alexandru a rezistat timp de trei secole.Ansamblul feudal Negru Voda a
fost un puternic centru de cultura. Monumentul tezaurizeaza un bogat inventar
de arta: un chivot de argint din secolul al XVIII-lea, candele din argin
filigranat, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, icoane imbracate in argint,
bogat impodobite, si o bogata biblioteca cu carti vechi romanesti,cu adnotari
legate de diferite evenimente din viata manastirii.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii- Ion Popescu- Argesel-pag.31-38
Dintre acestea mentionam:"Noul Testament", tiparit in 1648, "Biblia lui Serban Cantacuzino "(exemplarul cel mai bine conservat din colectiile argesene).
Manastirea Negru Voda este formata din Paraclisul Domnesc al curtii voievodale, ulterior Biserica Mare a Manastirii, Biserica Mica (Bolnita)- din primul sfert al veacului al XVIII-lea, Turnul-clopotnita de la intrarea in incinta-secolul al XVII-lea, Casa Domneasca- din secolul al XVII-lea, construita pe vechi temelii din secolul al XVI-lea, Casele egumenesti de la inceputul secolului al XVIII-lea, anexa casei domnesti si Chiliile- de la inceputul secolului al XIX-lea. Aici se mai afla si Hanul-Bazar al manastirii inca din anul 1746.
BISERICA MARE A MANASTIRII
Hramul: "Adormirea Maicii Domnului". Monument istoric.
In forma de nava, biserica are trei turle, cea din mijloc mai mare, iar cele de la rasarit si respectiv apus, mai mici. A fost zidita de arhitectul Franz Walet, in acelasi loc si cu acelasi material de la prima constructie.
Altarul este larg, in forma de cerc, bolta este compartimentata de doua arcade asimetrice,sprijinite pe stalpi doar in partea de rasarit. Tampla de lemn are decoratii ornamentale, predominand motivele vegetale stilizate, cu frumoase colonete si decorate cu frunze si avand mici capiteluri. In ansamblul ei, este una dintre cele mai frumoase catapetesme din Muscel.
Naosul, de forma dreptunghiulara, adaposteste in mijloc un policandru din lemn sculptat. In partea sudica a pronaosului se afla mormantul voievodului Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364).
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii- Ion Popescu- Argesel-pag.31-38
Pe peretele sudic este pictat chipul lui Melhisedec, primul egumen, iar pe cel dinspre nord,chipul vornicului Pana Costescu. Pa paratele vestic sunt zugraviti: Matei Basarab si Doamna Elena, Radu Negru si Nicolae Alexandru Voievod Ilias. Nicolae Alexandru Voievod a fost inmomantat chiar in biserica.
Construind-o in locul celei vechi, Matei Basarab a transformat biserica in manastire de calugari. Remarcabil este faptul ca primii voievozi ai statului feudal unitar, ai Tarii Romanesti, Basarab I si Nicolae Alexandru, au fost inmormantati aici in Paraclisul Curtii Domnesti din secolul al XIV-lea.
In 1928, Patriarhul Miron transforma acest locas din nou in manastire, asezandu-l aici pe egumenul Miron Popescu. In 1943 este asezat egumen Partenie Bucsu.
BISERICA MICA A MANASTIRII ( BOLNITA )
Hramul: "Sfantul Ioan Botezatorul" ( Dragaica sau Sinziene )
Monument istoric
Situata in partea sud-vestica a manastirii, a fost construita din zid in 1718, inlocuind bisericuta din lemn din vremea lui Matei Basarab. De plan triconic, are pe frontispiciu icoana Sfantului Ioan Botezatorul, cu capul taiat, tinut in mana. Pe icoanele imparatesti si pe alte opt icoane apare semnatura marelui Gheorghe Tatarascu si anul 1862.
Turnul-clopotnita, datand din vremea lui Matei Basarab, are o inaltime de 35 m, impresionand prin grandoarea sa si reprezentand o adevarata emblema a Campulungului
Palatul domnesc a fost nucleul
in jurul caruia s-au adaugat, pe parcurs, toate celelalte constructii ce
formeaza ansamblul mamastirii Negru Voda.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii- Ion Popescu- Argesel-pag.31-38
Actuala casa Domneasca, construita in timpul lui Matei Basarab, cuprinde doua foisoare juxtapuse, cu largi arcade in plin centru, doua incaperi-anexa comunicand cu foisorul cel mare, si o locuinta compusa dintr-un vestibul si trei camere mari boltite.
Din anul 1989, egumenul manastirii este arhimandritul Vichentie Punguta. Manastirea are acum 15 calugari,care folosesc cele 10 chilii.
Lapidaridariumul manastirii se afla doua cruci de piatra din secolele XVII 9 una de la 1664 ).
BISERICA APA SARATA
Hramul: "Duminica Tuturor Sfintilor"
Monument istoric
Situata pe o terasa medie din dreapta Raului Targului, este cea mai sudica
biserica din oras. Dupa cum ne arata pisania de deasupra usii de intrare in
pronaos, a fost zidita intre 1832 si 1833 de negustorii din Campulung, printre
care Constantin Aninosanu, Gheorghe Merisoiu, Bratu, Constantin Pop.Este
construita din caramida, pe temelie de bolovani de rau.
In forma de nava, biserica are doua turle.Altarul decrosat,semicircular in interior si pentagonal la exterior, adanc, are bolta "adunata" pana capata forma semicilindrica.
Pictura originara, in stil bizantin clasic, a fost realizata de un pictor necunoscut. In 1887, Petre Cazan a refacut catapeteasma si turla Pantocrator
(numele lui si anul sunt inscriptionate ).
Casa parohiala, construita in 1926, adaposteste cancelaria, muzeul si arhiva bisericii.
Biserica pastreaza 16 icoane vechi,
in ulei ( pe lemn ), majoritatea icoane prasnicale. Patrimoniul bisericii
cuprindea si 32 de carti vechi, intre care un Apostol de la 1747, o Evanghelie
(tiparita la 1750), un Catavasier ( 1753 ), un Liturghier tiparit la 1757, un
Antologhion ( 1777 ) si mineele tiparite in timpul domnitorului Alexandru
Ipsilanti ( 1774-1782 ). La acestea se adauga 15 carti din secolul al XIX-lea (
incepand cu 1811 ).
Situata in centrul urbei, la capatul de jos al " Bulevardului", mai ales, turnul bisericii se impune in peisajul Campulungului. Se pastreaza biserica de piatra, ciuntita si redusa la dimensiunile altarului,aflata in mijlocul curtii, turnul-clopotnita ( o adevarata emblema a urbei ) si casa parohiala.
Biserica este considerata ca datand de la 1760, dar prezenta unor console de piatra cioplite, lucrate in stil gotic tardiv,dovedesc existenta unei bolti de nervuri. O serie de documente, printre care descrierile episcopului catolic Baksic din mijlocul, secolului al XVIII-lea, indica o vechime mai mare, iar cercetarile arheologice au confirmat ipoteza ca monumentul actual este, de fapt, corul unei biserici mari, disparuta, care se prelungea spre vest cu o nava,ale carei fundatii au fost scoase la iveala si puse in evidenta prin coborarea nivelului curtii.
De la 1653 este atestata documentar
biserica Sfantul Iacob.in 1737, cand turcii au dat foc orasului,a ars si
Baratia, care a stat in ruina pana in 1760. sapaturile arheologice din
interior au mai
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii- Ion Popescu-pag.72-73
descoperit, sub pardoseala din secolul al XVII-lea, temelia unui al doilea cor mai vechi, dovedind prezenta unei biserici anterioare corului gotic,fiind pusa in . legatura directa cu piatra de mormant a Comitelui Laurentiu , datand deci, de la anul 1300.
Turnul-clopotnita, cunoscut sub numele de TURNUL BARATIEI,emblematic pentru Campulung,a fost construit in 1730 pe locul unui turn mai vechi de lemn. Are inaltimea de 13 m pana la cornisa si o decoratie exterioara desfasurata in trei randuri de registre, si a atras atentia mai multor pictori celebri: Carol Popp de Sathmary, Nicolae Grigorescu.
Casa parohiala este construita in secolul al XVII-lea. In interiorul pivnitei sunt depozitate bucati de piatra recuperate in timpul restaurarii ( fragmente de inscriptii, capitele, piese sculptate, nervuri cu urme de zugraveli decorative,s.a.)
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii- Ion Popescu-pag.72-73
Biserica Chilii Hramul: "Schimbarea la Fata "
Situata pe un
mic platou, sub Dealul Matau, pe versantul stang al Raului
Targului, este cea mai "de sus" biserica a orasului, aflata la circa 900 m
altitudine (vezi Manastirea Negru Voda). De aici se deschide o larga
perspectiva spre depresiunea subcarpatica si Muntii lezer-Papusa, la
poalele carora este adapostita aceasta.
Dupa cum glasuieste pisania din pridvor, biserica a fost ctitorita "in .-zilele lui Alexandru loan Cuza si mitropolitului Nifon, cu cheltuiala lui Nita Marcusanu Cu fiii sai lon, (Gheorghe si Nicolae si cu ajutorul celorlalti enoriasi in anul 1864 ".'
In forma de nava, biserica este acoperita cu sita si are o singura turla de lemn de forma hexagonala. Pe peretele vestic este pictat Patriarhul Justinian.
Pictura initiala a fost realizata de Petre Cazan si lancu Balaceanu. Cea actuala dateaza din 1973-l974 si a fost facuta de Pantelimon Flesaru din Suslanesti, prin grija preotului Petre Balea. Actualmente, aici, slujeste preotul lon - Catalin Vlad (originar din Bughea de Jos), numit de curand, in urma transferarii preotului Gheorghe Olteanu la Matau de Sus.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 77-78
Biserica domneasca Hramul "Sfinti Mihail si Gavril"
Monument istoric
Este situata in centrul orasului, pe o terasa inferioara din dreapta Raului Targului si este ctitorie domneasca, de unde ii vine si numele. A fost zidita in 1567 de Doamna Chiajna, vaduva lui Mircea Ciobanul si de fiul sau Petru cel Tanar. Pisania veche pusa de acesti ctitori nu se mai pastreaza. In forma ei initiala, a durat pana in primii ani de domnie a lui Nicolae Mavrocordat (circa 1720).
In forma de cruce, cu colturi si piedestal, biserica are temelie de piatra de Albesti si masoara 33m lungime, 14 m latime la naos si 8 m la pronaos, fiind astfel cea mai mare biserica din municipiu.
Remarcabila este tampla de lemn, frumos sculptata, dovedind un rafinament artistic deosebit (este totodata acoperita cu foita de aur); are trei registre cu icoane.
Pe peretele vestic,
tabloul votiv ne infatiseaza pe Doamna Chiajna, prima fondatoare
a locasului si Petru al II-lea Voievod, al doilea fondator.
Pictura dateaza de la 1889 si a fost realizata de Gheorghe Stoenescu (elev al lui Gheorghe Tatarascu) si fii sai. Se pastreaza cateva icoane vechi: icoana "Adormirii" (argintata), cu insemnarea "Gheorghe Spandoni zugrav, 1773", alta facuta pe cheltuiala lui Dumitrache Neguleaci de Ilie Zograv, 1810 si una zugravita de Ghermano ieromanah in 1838.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 79-80
Spre rasarit este pictata icoana Sf. Nicolae, mai mare decat cele de pe frontispiciu.
Uneori, acest locas a fost numit si Biserica Grecilor, denumire care provine de la faptul ca voievodul Nicolae Mavrocordat a restaurat-o in 1721, el fiind de neam grec, iar biserica era vizitata de o serie de negustori greci.
Biserica Flamanda
Hramul "Adormirea Maicii Domnului"
Este asezata
pe un fragment de terasa superioara din partea terminala a
Dealului Flamanda intr-un punct dominant, de unde perspectiva asupra urbei
apare in toata plinatatea ei. In forma de cruce, este cea mai
noua biserica din municipiu, fiind construita in intregime din
piatra de Albesti. Ea a fost ridicata in spatele bisericii
vechi. De departe iti lasa impresia unui masiv si solid bloc de
piatra.
Pe peretele vestic, tabloul votiv ne infatiseaza pe Margareta, mireasa, si mama ei, amandoua tinand biserica. Pe latura nordica se afla trei morminte: unul al lui Gheorghe
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 79-80
Stefanescu, altul al sotiei sale Elena-Luiza si ultimul al fiicei Margareta, unicul lor copil, rapus de moarte fulgeratoare chiar in ziua cununiei.
Intreaga biserica este pardosita cu dale din calcar de Albesti, de forma dreptunghiulara si patrata, aranjata intr-o ordine perfecta. Pictura in fresca a fost realizata de Gheorghe Popescu.
In partea de rasarit si de miazazi a Bisericii Flamanda se afla cel mai mare cimitir al orasului - Cimitirul Flamanda, in care se gasesc cavourile si mormintele a numerosi oameni de seama ai Muscelului. Ar fi riscant sa incercam sa exemplificam, intrucat este greu sa alegi cateva nume, din marele numar al personalitatilor muscelene.
Biserica Fundeni
Hramul: "Adormirea Maicii Domnului"
Monument istoric
Este situata in
partea sud-estica a municipiului, pe o terasa medie din dreapta
Raului Targului. A fost construita din bolovani de rau, alternand cu cate
un rand orizontal de caramizi si bucati de piatra
de Albesti, cu resturi de inscriptii slavone. Nu i-se
pastreaza pisania veche pusa de ctitori, dar pe o piatra de
mormant de forma dreptunghiulara, este inscriptionat anul 7084
(1576), ceea ce sugereaza ca a fost zidita in a doua
jumatate a secolului al XVI-lea.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 79-83
In forma de nava, fara turla, acoperita cu sita, biserica se compune din altar, naos, pronaos si pridvor.
Pictura veche nu se cunoaste de cand dateaza si nici de cine este facuta. Printre putinele scene de pictura ce se mai pastreaza in interior se numara si cea care simbolizeaza masa bogatului milostiv, in care apar chipurile unor lautari din secolul al XVIII-lea, ce canta din trambita, surla si toba.
Biserica Marina
Hramul "Sfanta Mucenita Marina"
Situata sub Dealul Grui, in jumatatea nordica a municipiului, pe o terasa din dreapta Raului Targului, Biserica Marina, dupa Manastirea Negru Voda, pare sa fie cea mai veche din aceasta urbe. C.D. Aricescu considera ca a fost zidita intre 1100 si 1200(insa fara dovezi), iar preotul Ioan Rautescu o dateaza din secolul al XIV-lea.
Tabloul votiv:
jupan Barbu si jupan Stoica, fiu-sau, care tin biserica,
si, ceva mai jos, feciorii celui din urma si o jupaneasa
tanara; in dreapta, jupan Bratu, iar mai jos, feciorii lui si
chipul unei femei in varsta.
La exterior, pe latura sudica, se vad si astazi ancadramentele din piatra de Albesti ale vechii usi de intrare in pronaos, zidita ulterior.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 82-83
In patrimoniul bisericii s-au aflat carti vechi, printre care doua Molitfelnice din secolul al XVII-lea, un Octoih si o Cazanie din secolul al XVIII-lea, respectiv alte 32 de carti din secolul al XIX-lea. In curtea bisericii se afla o cruce de piatra de la 1661-1662.
Hramul "Sfantul Nicolae"
Monument istoric
Este situata in partea vestica a orasului, sub Dealu Grui( vezi Manastirea Negru Voda). Inainte de 1054 se chema biserica Sfantul Nicolae de Sus, numele actual tragandu-i-se de la Constatin Popescu-Nicut, care a restaurat-o in acel an.
In forma de nava, biserica are doua turle.
Pe peretele vestic, tabloul votiv ne
infatiseaza ctitorii, zugravisi la 1750: in
dreapta intrarii preotul Gheorghe si logofatul Pana, iar in
stanga, Constantin Pop-Nicut, cu sotia sa, Anastasia.
Actuala pictura a fost relizata in 1922 de Gheorghe Belizarie, in stil bizantin. Sub aceasta se afla un alt strat de pictura, in care predomina culoarea albastra.
In patrimoniul bisericii au existat 29 de carti din secolul al XIX-lea.
In curtea bisericii, spre vest, se afla frumoasa casa parohiala.
Situata in cartierul Schei, pe un fragment de terasa medie din
dreapta Raului Targului (vezi Manastirea Negru Voda), intr-un
punct cu frumoase persperctive asupra orasului, mai ales, spre cartierul
Visoi. Daca C.D. Aricescu
sustine(tot fara dovezi) ca prima zidire ar data din
1200-1300, preotul Ioan Rautescu considera ca a fost
ridicata in secolul al XVI-lea, de cand dateaza o piatra de
mormant cu inscriptie slavona pe care se poate descifra numele
Magdalena, si data de 6 mai 7056(=1548)103.
In forma de cruce, biserica are doua turle.
Biserica
pastreaza un clopot cu urmatoare inscriptie in
Dintre cartile vechi, aflate in patrimoniul bisericii, trei datau din secolul al XVIII-lea (Mineul lunii Martie-1715, Triod-1731 si o Cazanie cu o insemnare de la 1741).
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 85-86
Biserica ce poarta numele hramului sau, este situata in partea sud-vestica a municipiului, pe o terasa medie din dreapta Raului Targului, intr-un punct ce ofera privelisti incantatoare spre depresiunea subcarpatica, dealul Matau, muntele Mateias, etc.
Neavand nici o pisanie nu se cunoaste anul zidirii, dar se considera ca fiind anterioara secolului al XVII-lea.
In forma de nava, cu o
singura turla, este zidita din piatra bruta si
rostuita, avand soclul din caramida presata cu profil
gotic. Biserica se compune din doua parti: prima, formata
din altar si naos, care este mai veche, si a doua, din pronaos,
desupra caruia se afla clopotnita de zid, adaugata mai
tarziu.
Clopotnita este realizata dupa modelul celei de la manastirea Negru Voda, dar la dimensiuni mai modeste. Ancadramentele usii de la intrarea din pronaos in naos reprezinta un frumos si unic exemplu de arta gotica din Tara Romaneasca, remarcandu-se printr-o valoare artistica deosebita. De altfel si ancadramentele ferestrei rasaritene din altar au aceeasi valoare, fiind decorate cu colonete si ciubuce, specifice aceluiasi stil gotic.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 87-88
Intrega pictura este in stil bizantin dar cu o particularitate: zugravirea exterioara a peretelui dinspre nord (martirajul unui calugar, icoana Maicii Domnului in Imnul de Slava, Sfanta Paraschiva, Sfanta Treime, etc.).
Totodata, pe frontispiciu este pictata toata istoria Sfantului Gheorghe, patronul bisericii. In pronaos si altar se pastreaza fresce realizate in secolul al XVII-lea si din 1804; nu se cunosc pictorii.
In patrimoniul bisericii se aflau 18 carti din secolul al XIX-lea, dintre care 14 de la 1804-1805.
Situata in partea
central-vestica a municipiului, pe o terasa medie din dreapta Raului
Targului, este una dintre cele mai vechi biserici ale Campulungului. Se
afla in apropierea locului unde se facea zbor sau targ de Sfantul
Ilie. Cercetarile arheologice facute de Muzeul Municipal de Istorie
(conduse de Flaminiu Martu) au scos la iveala date care atesta
existenta unei biserici de lemn, datand de la sfarsitul secolului al
XV-lea (1480). Pe locul acesteia s-a construit actuala biserica, la 1626,
in timpul domniei lui Alexandru Coconul (1623-1627), fiul lui Radu Mihnea, de
catre jupan Ghinea Mustachii, cu sprijinul preotului Ene.
In forma de cruce, biserica are doua turle.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 87-90
Catapeteasma de zid are trei registre cu icoane, o cruce la mijloc-flancata de doi balauri, iar usile Imparatesti si Diaconesti dateaza de la 12 Aprilie 1859.
Pictura reprezinta trei straturi suprapuse. Prima pictura (tempera) nu poate fi vazuta ; pe ea s-a asezat un strat de tencuiala, peste care s-a pictat din nou in 1790. Actuala pictura (al treilea strat) este facuta de Belizarie Paraschivescu in 1890 (sfintii-in ulei, iar restul in apa de var), in stil neobizantin.
Revenind la icoanele vechi, mentionam ca doua din ele, cercetate de Virgil Draghiceanu, sunt de la jumatatea secolului al XVIIi-lea, una de la 1795, semnata zugrav diaconul Radu ; altele de la 1827-1842-zugrav Ghermano ieromonahul, 1855,1872,1874(Sfantul Ilie zugravit de Petre Cazan).
Hramuri: "Sfantul Nicolae" si "Buna Vestire"
Situata in plin centrul municipiului, pe Bulevardul Negru Voda, vis-a-vis de cladirea veche a primariei, pe o terasa inferioara din dreapta Raului Targului, este zidita in stil semi-gotic(un compromis intre stilul bizantin si cel gotic), cu aspect monumental, fiind prima ca marime dupa biserica Domneasca(masoara 27 m lungime, 7,3 m latime in pronaos si 10,7 m in naos).
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 87-92
Nu se cunoaste ctitorul initial si nici cand a fost edificata. O piatra de mormant di 1673 dovedeste ca exista in secolul al XVII-lea.
Avand forma de cruce greaca, biserica este considerata cea mai frumoasa din oras. In peretele vestic sunt fixate doua pisanii, in piatra, cu litere in relief.
Remarcabile pentru toate ferestrele acestei biserici sunt vitraliile frumoase, cu chipuri de sfinti, respectiv cu numele donatorului inscris pe fiecare dintre ele.
Toate aceste turnuri din fata au doua
planuri-unul mai larg la baza, iar cel superior, mai ingust; ele au, pe
fiecare latura, ferestre sub forma de ogive.
Pictura, executata de Misu Pop din Brasov, in 1864, are o valoare artistica deosebita(in ulei, iar sfintii sunt pictati in marime naturala). La exterior este pictat frontiscipiul, iar la baza celor doua turle mici se afla icoanele hramurilor(Sfantul Nicolae si Buna Vestire). Pictura este realizata in stil neobizantin (realist); in interior fiind afumata, este in curs de spalare.
In patrimoniul bisericii au existat carti vechi, printre care Mineul lunei Septembrie, de la 1698, alte 19 carti din secolul al XVIII-lea(cea mai veche de la 1732) si 13 din secolul al XIX-lea.
In curtea bisericii se gasesc doua cruci de piatra-de la 1655-1656 si de la 1828.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 90-92
Hramul:"Intrarea in biserica a Maicii Domnului"
Situata in partea sud-vestica a municipiului, pe o terasa medie din dreapta Raului Targului, in forma actuala fiind a treia biserica.
Actuala biserica Subesti, numita in unele documente si popa Ene, este zidita in 1779 de arhimandrititul Dositei, egumenul manastirii Campulung si de logofatul manastirii, Trandafir, in vremea lui Alexandru Ipsilanti(1774-1782), dupa cum glasuieste pisania din pridvor. Arhitectura bisericii este caracteristica epocii lui Matei Basarab.
In forma de cruce, cu doua turle, biserica si-a
luat numele de breasla subarilor sau a negustorilor de sube. Este de
dimensiuni modeste; in ciuda acestui fapt, condiseram ca reprezinta o
veritabila bijuterie arhitectonica.
Pictura ,in fresca, apartine secolului al XVIII-lea, avand o mare bogatie de scene si ornamentatie, caracteristic epocii lui Brancoveanu, asemanatoare bisericii de la Horezu.
Se remarca abundenta scenelor cu Maica Domnului ,motivate, se pare, de hramul bisericii. Numele pictorilor nu se cunosc.
In curtea bisericii se afla un mare numar de cruci de piatra, pe care sunt
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 90-92
inscrise numele altor preoti, cum ar fi Ion Sararu(1850). Ele dovedesc cert ca, anterior secolului nostru, aici a fost un cimitir. Cea mai veche cruce este de la 1593-1601.
Situata in parte nord-vestica a municipiului, pe o terasa din stanga Raului Targului, a fost zidita in 1774 de emigranti din Ardeal.
In forma de cruce, biserica are
doua turle si se afla in mijlocul cimitirului.
Catapeteasma de zid se remarca printr-o ornamentatie rafinata si prezinta trei registre cu icoane.
Absidele semicirculare in interior si poligonale la exterior prezinta fiecare cate o fereastra, care, ca toate ferestrele bisericii, se remarca prin ancadramente frumoase din piatra de Albesti, sculptata cu gust.
Manastirile si bisericile din Muscel la cumpana dintre milenii - Ion Popescu-Argesel, pag 95
Se inalta intr-un spatiu verde din centrul istoric al orasului Campulung. Este cel mai vechi insemn memorial de acest fel din localitate. A fost ridicat in luna decembrie 1674. Potrivit traditiei, in fata monumentului, " Judetul nou ales" , om de prin partea locului, repeta in prezenta multimii juramantul de a pastra cu sfintenie privilegii ale localnicilor, in principal: csutirea de vama domneasca, neamestecul calugarilor si parcalabilor in judecarea orasenilor, participarea efectiva a batranilor orasului, alaturi de judet si de parcalabi la judecarea faptelor celor de prin partea locului. Pe " Crucea Juramant" se pastreaza una dintre cele mai lungi inscriptii in piatra inscrise pe un monument din cate se cunosc pana in present in fostul spatiu al Tarii Romanesti. Daca ar fi transcrisa in intregime, ea ar numara aproape 80 randuri de carte obisnuita." . Orice ar vinde sau ar cumpara sau cai, sau boi, veri oi, au paturi,macar verice, tot sa nu le ia de la dansii vama . "
Se afla asezat in fata unei cladiri impunatoare din centrul municipiului si este opera sculptorului Dimitrie Demetescu-Mirea si a arhitectului Alexandru Stefanescu.Insemnul memorial a fost descoperit in anul 1910. Realizat in maniera traditionala, in bronz, bustul voievodului este asezat pe un piedestal de piatra realizat in stil baroc.
Insemn memorial dedicat haiducului Radu Anghel
Se afla asezat intr-un loc viran pe str. Elena Doamna. A fost ridicat in anul 1865.
Bustul profesorului campulungean Oprea D. Iorgulescu
Se afla dispus in fata cladirii scolii care poarta numele distinsului dascal. Inscriptia de pe insemnul memorial: "Oprea D. Iorgulescu 1867-1937".
Judetul Arges- Mica Enciclopedie, F.Tuca,N. Leonachescu, C.Gheorghe, S.Voinescu.-pag.48-49.
nationala
Se afla asezat in P-ta Republicii si este opera sculptorului Dimitrie Matauanu. A fost dezvelit in anul 1928. Pe un piedestal inalt de 4 m se afla statuia de bronz, ronde-bosse, a unui infanterist roman, in tinuta de campanie, avand intr-o mana arma, iar in cealalta un drapel. Pe laturile piedestalului, spre baza acestuia, sunt montate meplaturi dreptunghiulare de bronz, in ancradamente puternice profilate, care redau efigiile lui Decebal si Traian, scene de luptasi trofee militare.
In orasul Campulung se mai afla doua monumente dedicate eroilor din razboiul de reintregire nationala, unul pe str. Marasti,iar celalalt la intersectia strazilor Dracesti cu Valea Titii.
Se afla dispusa in imediata apropiere a liceului care poarta numele ilustrului carturar si patriot muscelean. Lucrarea plastica, realizata in stil modern, din piatra de albesti, are inaltimea de circa 3m. pe fatada ei este sapat urmatorul text dedicatuv:"In memoram. Dinicu Golescu."
Judetul Arges - Mica Enciclopedie, F.Tuca, N. Leonachescu,C.Gheorghe,S. Voinescu-pag.48-50.
Mic indreptar tiristic - Campulung, T. Mavrodin, S.Cristocea.
Monumentul Incendiului
Se afla la intersectia strazilor Nicolae Alexandru Voievod si Maior Giurescu.Este construit din piatra si poarta inscriptia:"Spre aducerea aminte a reconstruirii cu fondurile de stat a cartierului Subesti, distrus de marele incendiu din 8 mai 1937.
Gradina Publica
Situata in centrul orasului, constituie locul de destindere cautat atat de localnici, cat si de turisti. Intrarile dinspre nord si sud sunt strajuite de cate doua statui reprezentand femei cu bratele pline de roadele pamantului.
Zidul care separa gradina de boulevard, construit din piatra de Albesti, intr-o lucratura ce imita impletiturile din crengi, a fost construit dupa proiectul arhitectului Dimitri Ionescu Berechet.
In partea stanga a intrarii principale se afla chioscul unde cu ani in urma canta fanfara orasului in zilele de sarbatoare.
In aceasta gradina se afla busturile unor personalitati de seama ale Campulungului .
Judetul Arges - Mica Enciclopedie, F.Tuca, N. Leonachescu,C.Gheorghe,S. Voinescu-pag.48-50.
Mic indreptar tiristic - Campulung, T. Mavrodin, S.Cristocea.
Jud. Arges -Mica Enciclopedie, F. Tuca, N. Leonachescu, C. Gheorghe, S. Voinescu, pag.50-51
Mic Indreptar Turistic-Campulung T. Mavrodin, S. Cristocea, pag.50-51
Institutia muzeala campulungeana este organizata astazi intr-o cladire fastuoasa din centru localitatii, care a fost ridicata in deceniul al IV-lea al secolului XX.Ea are insa o vechime de 100 ani.
In anul 1989 cu prilejul sarbatoririi Centenarului muzeului din Campulung, s-a batut o medalie jubiliara.Piesa are pe avers imaginea turnului manastirii Negru Voda si legenda :"Curtea voievodala Negru Voda .Campulung Muscel".Pe reversul medaliei se afla reprodusa cladirea actuala a muzeului si inscriptia :" 100 de ani de la infiintarea Muzeului Campulung Muscel.1889-1989".
Intrarea se face prin strada Filimon Sarbu.Initiatorul si realizatorul parcului a fost inginerul silvic Vasile Golescu , fiul revolutionarului pasoptist Alexandru Golescu Arapila. Aici a fost creata o rezervatie naturala botanica (in trecut).In acest parc se afla restaurantul Ciobanasul.
Se afla in apropierea casei de Cultura a sindicatelor pe maulul drept al raului Targului.De o frumusete remarcabila, parcul a reprezentat intotdeauna o atractie de varf pentru cetatenii orasului Campulung Muscel.
Jud. Arges- Mica Enciclopedie, F. Tuca, N. Leonachescu, C. Gheorghe, S. Voinescu , pag.52
Mic indreptar turistic Campulung , T. Mavrodin, S. Cristocea, pag.
Se afla pe strada Fratii Golesti la nr.3. A fost construita in ultimul patrar al secolului al XIX-lea. Este o adevarata vila construita in stil muscelean, cu frumoase decoratii exterioare, cu stalpii salii din lemn sculpatat, are urmatoarea placa:"In aceasta casa s-a nascut academicianul prof. dr. C.I. Parhon, 1874-1969, creator in stiintele medicale, savant de reputatie mondiala ".
Casa familiei Nanu.
Se afla pe strada Negru Voda la nr.184.A fost construita in sec.al XIX-lea si in ea s-au nascut si au copilarit fratii Nanu:Ioan( medic, academician), Dimitrie(poet), Constantin(medic) si Maria(mama poetului Mihai Mosandrei).
Casa Emil Garleanu.
Se afla pe strada Negru Voda nr.181 si poarta urmatoarea inscriptie:"In aceasta casa s-a stins din viata Emil Garleanu, 1878-1914, scriitor de seama , care a imbogatit cu opere de valoare patrimonial literaturii romanesti.
Casa George Oprescu.
Se afla pe strada Eremia Grigorescu nr.28, ascunsa de un gard viu si de plante agatatoare.Are incastrata in perete o placa pe care sta scris:"In aceasta casa a trait si creat academicianul professor George Oprescu, 1881-1969, eminent critic si istoric de arta .
Casa doctorului Gheorghe Ulieru.
Se afla pe strada Lascar Catargiu nr.7.A fost cojnstruita in secolul al XIX-lea, are parter si etaj si urmatoarea inscriptie:"In aceasta casa s-a nascut doctoral Gheorghe Ulieru 1884-1943, luptator progresist impotriva ignorantei si a superstitiilor, activist de seama pentru ridicarea nivelului sanatatii taranimii.Pe aceeasi strada se afla o frumoasa fantana de piatra , conceputa de arhitectul Dimitri Ionescu-Berechet, realizata in anul 1936.
Constructia s-a terminat in anul 1896. are peste 100 de incaperi. Se spune ca a fost ptima cladire a orasului campulung iluminat electric si ca aici s-a facut prima proiectie cinematografica din localitate, in anul 1906, deoarece dispunea de o centrala electrica proprie."
Pe fatada cladirii se afla fixate trei placi comemorative , cu urmatoarele inscrisuri:
"Memoriei lui Nicolae Balcescu, sufletul revolutiei de la 1848 . "
"1867-1967. Aceasta placa s-a asezat in ziua de 8 octombrie1967, cu ocazia sarbatoririi a 100 de ani de la infiintarea Liceului Pedagogic;"
" Consemnam spre aducere aminte ca la 30 noiembrie 1992 s-au sarbatorit 125 ani de la infiintarea Scolii Normale "Carol I" .
Mic indreptar turistic- Campulung, T. Mavrodin, S.Cristocea-pag.46-47
Judetul Arges-Mica Enciclopedie, F,Tuca, N.Leonachescu, C.Gheorghe, S.Voinescu-pag.45.
Este situate pe strada Negru Voda nr.66. prestigioasa institutie de invatamant a fost infiintata in 1894, intr-un loc din fata Manastirii Negru Voda, unde a functionat ca gimnaziu pana in 1917, cand a fost transformata in liceu.
S-a construit prin anul 1885. Fabrica si-a incheiat activitatea in anul 1932, la cativa ani dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. In aceeasi zona se vor ridica noi constructii, iar in zilele noastre, aici functioneaza renumita uzina de autoturisme "ARO". O parte din vechea cladire de odinioara poate fi vazuta si astazi.
Se afla pe strada Emilian Paveliu, la nr. 2. A fost construita in anul 1900.
Se afla pe strada Nicu Leonard, la nr. 2. A fost construita in anul 1905.
Judetul Arges- Mica Enciclopedie, F. Tuca, N.Leonachescu, C.Gheorghe, S.Voinescu,pag 45-46
Mic indreptar turistic-Campulung,T.Mavrodin,S. Cristocea,pag.48-49
S-a construit in anul 1887, cand s-a inaugurat linia ferata Pitesti- Camoulung. Dupa anul 1969 drumul de fier s-a prelungit, pana la statia C.F.R. " Argesel", care serveste Combinatul de lianti.
Judetul Arges- Mica Enciclopedie, F. Tuca, N.Leonachescu, C.Gheorghe, S.Voinescu,pag 45-46
Mic indreptar turistic-Campulung,T.Mavrodin,S. Cristocea,pag.48-49
Leagan de legenda si istorie, incununat de piscurile semete ale muntilor celor mai inalti ai tarii, de unde curg spre campia manoasa apele pe care se prind in sirag de frumusete si bogatie vetrele asezarilor, stravechiul pamant al Campulungului se inscrie in harta spirituala a culturii populare romanesti ca un taram de nesecata creatie.
Element component al culturii poporului roman, arta populara campulungeana se caracterizeaza prin originalitate si unitate, imbogatindu-se continuu, pe temeiul unor traditii ancestrale, inmanuchind in vers si cant, in datini si obiceiuri, in dansul si portul popular, in constructiile taranesti ingeniozitatea si setea de frumos a locuitorilor care si-au ctitorit viata la poalele Carpatilor.
Portul popular
In zona Muscel, costumul popular femeiesc, a carui linie structurala este data de fota infasurata strans pe corp, cuprinde ca piese componente: fota simpla, invargata, sau fota aleasa cu fir si lana, ia in "ciupage.", cu maneci foarte lungi, rasucite, cu ornamente geometrice, si vegetale realizate cu fir auriu si arnici sau margele, culorile dominante fiind rosul si negrul.
Ghid turistic al Judetului Arges-T.Mavrodin, S.Cristocea, pag.27,29
Tesatura de paianjen a maramelor estompeaza, datorita albului stralucitor, culorile vii risipite din belsug pe ii si fote, conferind , in acelasi timp, o nota de distinctie.
O particularitate a vechiului costim femeiesc de Muscel o constituie prezenta palariutei mocanesti ca podoaba a capului.
Calator pe meleagurile Romaniei in zorii secolului
acestuia, Alexandru Vlahuta marturisea cu emotie,descriind Rucarul: "Toate te
inveselesc aici: aerul curat, freamatul padurii, suieratul apelor, casele albe
presarate printre copaci, infatisarea mandra si voiniceasca a gospodarilor,
chipul ruman si luminos al rucarencelor si portul lor adevarat romanesc, tesut,
lucrat si inflorit de mana lor, cu o maiestrie pe care nu sti singure de unde
au invatat-o." (Al.
Vlahuta-"
Costumul femeiesc din Muscel a inraurit puternic portul popular al femeilor din alte zone ale tarii si a inspirat penelul unor mari artisti ca Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tatarascu, Carol Popp de Szathmary, etc.
Folclorul
Impletit strans cu viata oamenilor, folclorul dezvaluie virtuti artistice nebanuite, dansul si cantecul popular zonal constituind nestemate ale tezaurului spiritual romanesc.
Ghid turistic al judetului Arges-T. Mavrodin, S. Cristocea, pag.31-32.
Prin relevarea sentimentelor si aspiratiilor poporului, folclorul a fost si ramane cheia de bolta a intelegerii sufletului oamenilor acestor pamanturi.
La hora satului, jocul popular e culoare si ritm, reprezentand manifestarea cea mai puternica a bucuriei de a trai. Molcome sau vulcanice, jocurile populare -Brauletul din Muscel,Ungurica, etc, reflecta temperamentul celor care le-au creat si le-au pastrat, imbogatindu-le continuu.
La Campulung, incanta, prin ritmul sau indracit, traditionalul "Brau pe burdui".
Anul Nou, ca pretutindeni in tara, incepe cu evocarea lui "Badica Traian", insotita de urarile de belsug ale"plugusorului" si ale "sorcovei".
Haiducii capata aureole voievodale, iar Radu lui Anghel din Greci, al carui mormant se afla la Campulung, traieste in baladele populare locale.
Ghid turistic al judetului Arges-T. Mavrodin, S. Cristocea, pag.31-32.
CAPITOLUL VII
PROBLEME PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR
Acest minunat cadru natural, care a oferit omului conditii de viata din cele mai vechi timpuri, este supus continuu unor transformari innoitoare. Pe albiile celor mai multe rauri au fost realizate mari obiective hidroenergetice; muntele Mateias, din partea de nord a orasului Campulung, va asigura cateva sute de ani materia prima folosita la marele combinat de lianti si materiale de constructie din apropiere.
Masivul Piatra Craiului, constituie prin originalitatea si expresivitatea peisagistica, un inedit monument al naturii. Rezervatia naturala Piatra Craiului, a carei parte sudica se afla pe teritoriul Judetului Arges, are o deosebita valoare fitogeografica, ea adapostind unul dintre cele mai interesante elemente endemice din Europa. Este vorba de frumoasa garofita a Pietrei Craiului (Dianthus Callizonus), declarata monument al naturii.Alaturi de aceasta planta, mai sunt ocrotite si alte plante considerate monumente ale naturii floarea de colt, sangele voinicului, papucul doamnei.
Judetul Arges- T. Mavrodin, S. Cristocea, pag.33-34
Printre animalele ocrotite se gasesc capra neagra, cocosul de munte precum si anumite pasari rapitoare de zi si de noapte.
Dintre rezervatiile geologice si paleontologice, alaturi de pesterile din zona Rucar- Dambovicioara, de Cheile Dambovitei, Dambovicioarei si microrelieful caracteristic de la Cetateni, mai mentionam rezervatia cu calcar numulitic de la Albesti, situata in partea de vest a Campulungului si caracterizata prin marea bogatie de numuliti, resturi fosile de lamelibranchiate, echinoderme, rechini, etc.tot la Albestii de Muscel se afla si o rezervatie cu granit.
Pe dealul numit "Marlauz", din estul satului Suslanesti, se gaseste punctul fosilifer de la Suslanesti, cunoscut in intreaga lume, unde apar la zi depozite oligocene care contin o bogata fauna de pesti fosili bine conservati, apartinand unui numar de 29 specii.
Se intentioneaza ca in colaborare cu Judetul Brasov, pe intreg masivul Piatra Craiului sa se constituie un parc natural. Se fac studii pentru depistarea si declararea de noi rezervatii naturale si punerea sub ocrotire a noi specii de plante si animale , in scopul conservarii genofondului autohton.
Judetul Arges- T. Mavrodin, S. Cristocea, pag. 33-34.
BIBLIOGRAFIE
Darie Constantin, Mic indreptar turistic- Campulung,
Editura Meridiane -Bucuresti,1968.
Bacanu Ion, Constantinescu Grigore, Cristocea Spiridon, Mavrodin Teodor,
Ghid turistic al judetului Arges
Editura Sport- Turism,Bucuresti, 1978.
Alexandrescu Constantin, Anton Ion, Bacanu Ion, Badalan Ilie, Ciobanu Ion, Mavrodin Ion, Judetele Patriei- Arges, Monografie.
Editura Sport- Turism,Bucuresti,1980.
Baciu Dumitru, Lumini Muscelene.
Editura Sport- Turism, Bucuresti, 1980.
Cristocea Spiridon, Mavrodin Teodor, Mic indreptar turistic.
EdituraSport- Turism, Bucuresri, 1983.
Bivol Manole, Constantinascu Mircea, Trambaciu Stefan,
Campulung.
Editura Sport- Turism, Bucuresti, 1986.
Ianos Ivan, Vlasceanu Gheorghe, Orasele Romaniei - Mica
enciclopedie.
Casa Editoriala Odeon,Bucuresti, 1998.
Popescu-Argesel Ion, Manastirile si Bisericile din Muscel la
cumpana dntre milenii.
Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti,
2000
Calangiu Elena, Manu Ion, Oancea Nicoleta,
Metodica predarii geografiei- clasele I-IV
Editura Universitatii din Pitesti, 2001.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
