SERVICIILE PARTE COMPONENTA A PRODUSULUI TURISTIC. STUDIU DE CAZ LA PENSIUNEA DOINA

UNIVERSITATEA ARTIFEX BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT - MARKETING

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, SERVICIILOR SI TURISMULUI

SERVICIILE PARTE COMPONENTA A PRODUSULUI TURISTIC.

STUDIU DE CAZ LA PENSIUNEA DOINA

INTRODUCERE

Turismul prezinta o activitate complexa in continua crestere, in plan economic sintetizand rezultatele unui numar mare de activitati, iar in plan psiho-social constituindu-se ca modalitate superioara de organizare a timpului liber, in care se recupereaza energiile cheltuite in procesul muncii de orice fel, dar are loc, in mod intrinsec, si dezvoltarea personalitatii umane, sporirea capacitatii sale creative.

Turismul include un ansamblu de masuri puse in aplicare pentru organizarea si desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agentii specializate, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si prin industriile adiacente care concura la satisfacerea nevoilor de consum turistic.

Toate acestea presupun insa, ca preexistente, o serie de conditii, materializate inainte de toate prin amenajarile adecvate de baza materiala si infrastructura turistica.

Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari, zone, statiuni cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Industria turismului este caracterizata de doua categorii principale de servicii: serviciile legate de efectuarea calatoriei (a voiajului propriu-zis) si serviciile prestate la locul de sejur.

Serviciile care dau continutul produsului turistic se constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin patru tipuri de baza (total diferite ca natura). Este vorba de serviciile de transport, de cazare, de alimentatie si de agrement. Produsul turistic nu presupune intotdeauna prestarea tuturor celor patru tipuri de servicii. Dintre toate serviciile care dau continutul produsului turistic, indispensabil este serviciul de agrement caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si de alt interes, care motiveaza calatoriile, in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.

Calatoriile si turismul reprezinta, in esenta, o piata pe care se manifesta cererea consumatorilor pentru o mare varietate de produse si servicii. Aceasta piata prezinta un interes deosebit in majoritatea tarilor, interes datorat ritmului sau de crestere si dimensiunilor actuale, contributiei sale la dezvoltarea economica exprimata in termeni de investitii, locuri de munca create si venituri, efectelor sale asupra comunitatilor-gazda precum si impactului asupra mediului inconjurator.

CAPITOLUL I

DESPRE OFERTA DE SERVICII TURISTICE

.SERVICIILE TURISTICE, PARTE COMPONENTA A PRODUSULUI TURISTIC

Prin proportiile atinse de dezvoltarea turismului in zilele noastre, a volumului de activitate si a numarului de personal angajat direct sau indirect in industria turistica, acest sector economic de prestari de servicii rivalizeaza cu nivelul si proportiile multor ramuri de importanta maxima ale economiei.

Turismul este astazi considerat de analisti ca unul din cele mai dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu oscilanta, fiind definit ca industria cea mai profitabila a sfarsitului de secol XX. Într-o economie de piata reala si echilibrata, caracterizata printr-o productie de masa si oferta abundenta, generata de extinderea fara precedent a revolutiei tehnico-stiintifice in toate ramurile economice, organizarea comercializarii marfurilor si serviciilor (functia de comercializare.marketing) este tot mai dificila daca nu chiar mai diferita ca organizarea procesului de productie propriu-zis (functia de productie).

În literatura de specialitate produsul turistic este definit ca fiind o combinatie de elemente tangibile si intangibile, care au rolul, de a satisface nevoile turistului pe parcursul intregului voiaj. Rolul primordial il are cea de-a doua categorie, reprezentata de serviciile sau prestatiile turistice prin intermediul carora sunt valorificate componentele de tip tangibil, adica patrimoniul si infrastructura turistica ale unei anumite zone.

Agentiile de turism comercializeaza pachete de servicii turistice complementare (cazare, alimentatie, transport, agrement, tratament, asigurare) oferite sub forma unor produse turistice distincte, in masura sa atraga potentialii turisti.

Prestatiile turistice ce intra in structura unui produs turistic sunt furnizate de intreprinderi independente, diferite: structuri de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie, societati de transport, unitati de agrement, de tratament, firme care inchiriaza echipament turistic, muzee, etc.

Produsul turistic presupune si prestarea unor servicii suplimentare cum ar fi: serviciile de asistenta turistica (ghizi), de informare, de intermediere ( rezervari de locuri in mijloacele de transport, unitati de cazare), alte servicii cu caraacter special: de secretariat (pe timpul congreselor), de traduceri (pe timpul sejurului in strainatate), de supraveghere a copiilor.

Daca avem in vedere o conceptie globala a produsului turistic, calitatea acestuia este dependenta atat de existenta unui patrimoniu turistic valoros si a unei infrastructuri turistice dezvoltate, cat mai ales de standardul serviciilor prestate de lucratorii din industria ospitalitatii. Prin urmare, credem ca, in determinarea si individualizarea produselor turistice, accentul trebuie sa cada pe activitatea de prestatii care sa puna in valoare potentialul unor obiective turistice. În acest sens, se impune formarea si perfectionarea personalului din turism, precum si motivarea angajatilor pentru prestarea serviciilor de calitate. Calitatea resurselor umane implicate in activitatile de turism prin competenta si calitatea prestarii serviciilor, amabilitate si chiarisma, contribuie hotarator la satisfactia personala a turistilor pe care-i deservesc.

Ansamblul de servicii nuantate pana la individualizare, conform preferintelor personale ale clientilor este cunoscut in literatura de specialitate si sub denumirea de produs turistic pe masura.

1.2. PIATA TURISTICA

În general, piata, deci si cea turistica, reprezinta sfera interferentelor intereselor economice ale purtatorilor cererii, materializate prin consum, pe de o parte, cu cele ale purtatorilor ofertei, materializate prin productie, pe de alta parte.

Pentru a defini oferta turistica trebuie sa tinem seama de cele doua acceptiuni prin care aceasta se prezinta spre analiza:

ca productie turistica - ansamblul care mobilizeaza forta de munca, echipamentul de productie si bunurile materiale, materializandu-se intr-un consum efectiv in cadrul unei ambiante specifice;

ca oferta virtuala - cadrul si potentialul natural si antropic, echipamentul de realizare a serviciilor turistice, masa de bunuri materiale destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitati specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare.

Privita in ansamblul sau, oferta turistica este formata din doua grupuri mari de elemente, si anume:

elemente de atractivitate ale patrimoniului existente la un moment dat;

oferta de servicii, prin intermediul careia sunt puse in valoare elementele de atractivitate turistica ale patrimoniului.

Dupa natura si originea lor, componentele ofertei turistice pot fi structurate astfel:

1.obiective turistice naturale care pot sa cuprinda:

elemente de geografie a locului: clima, elemente de geografie fizica (relief, ape), elemente de biogeografie (flora, fauna), elemente de geografie (ape minerale, mofete, namol terapeutic, saline);

elemente exceptionale din zona: parcuri si rezervatii naturale, monumente ale naturii (elemente rare de relief, flora si fauna), pesteri, formatiuni carstice deosebite;

.obiective turistice antropice dispuse in mod izolat sau concentrate in localitati rurale si urbane, in aceasta categorie sunt cuprinse:

monumente arheologice, istorice, de arta, arhitectura;

muzee si expozitii de interes general (arta, istorie, botanica) si specializate (filatelie, numismatica);

etnografie si folclor, artizanat - arhitectura populara, ateliere de productie artizanala, jocuri si obiceiuri traditionale;

manifestari stiintifice, spectacole teatrale, concerte, festivaluri, conferinte, colocvii, competitii sportive;

manifestari comerciale: targuri, expozitii.

Dintre factorii care determina oferta de turism, mentionam:

Teritoriul: el constituie conditia esentiala, factorul primordial al ofertei de turism, iar influienta lui poate fi exprimata cantitativ prin ,, capacitatea de primire a teritoriului'' dar si calitativ prin nivelul de ,,atractivitate''.

Nivelul de dezvoltare a sectorului tertiar: existenta sectorului tertiar si mai exact, gradul sau de dezvoltare, pot constitui factori care influenteaza oferta turistica. Se are in vedere nivelul de dezvoltare al transporturilor, al telecomunicatiilor, al serviciilor medicale, al celor de agrement, etc. Activitatile cuprinse in oferta de servicii turistice, private in succesiunea oferirii lor, pot fi:

organizarea comercializarii produselor;

transportul la/ de la locul de sejur, inclusiv transportul turistic in zona;

cazarea si restaurarea (alimentatia);

producerea si distribuirea de bunuri de consum turistic;

agrementul, tratamentul, etc.

Baza materiala turistica: prin componenta sa principala - echipamentul turistic, determina, impreuna cu personalul de servire, in mare masura, volumul si calitatea ofertei. Se apreciaza ca efortul investitional pe un loc de cazare, de agrement este invers proportional cu gradul de atractivitate turistica a resurselor naturale.

Infrastructura: transporturile, caile de comunicatie in general, impreuna cu pozitia geografica a ofertei in raport cu cererea, reprezinta factori importanti ce influenteaza accesul la oferta, gradul ei de competitivitate. El poate fi sporit prin investitii turistice sau/ si de interes general.

1.3. TRANSPORTURILE TURISTICE

Transportul reprezinta una dintre componentele de baza ale prestatiei turistice; el asigura, in principal, deplasarea turistilor de la locul de resedinta la locul de petrecere a vacantei, in cazul turismului de sejur, sau pe toata durata calatoriei, in cazul turismului itinerant.

În desfasurarea practica a traficului turistic se utilizeaza o gama variata de mijloace de transport. Caracterizarea tipurilor de transport turistic, departajarea avantajelor si a limitelor lor pornesc, cel mai frecvent, de la gruparea acestora dupa natura mijlocului folosit, respectiv: transport rutier, feroviar, aerian si maritim.

1.Transporturile turistice rutiere

Deplasarea de la locul de resedinta pana la destinatiile alese pentru petrecerea vacantelor si efectuarea calatoriilor turistice in zonele vizitate se realizeaza, intr-o proportie importanta, prin formele de transport rutier, care in epoca noastra au devenit mijloace de transport in masa.

Transportul rutier se situeaza pe primul loc in derularea traficului turistic atat pe plan intern cat si pe plan international. El se realizeaza cu ajutorul autocarelor, microbuzelor si autoturismelor. Autocarele si microbuzele sunt folosite in cadrul formelor organizate de turism, pentru transporturile colective si sunt administrate de organizatorii de turism. Autoturismele intrebuintate pentru calatoriile turistice pot fi proprietate personala (care detin ponderea principala in turismul pe cont propriu), sau pot apartine si unor agentii de turism sau intreprinderi specializate, utilizarea lor realizandu-se prin sistemul inchirierilor (cu sau fara sofer).

Optiunea masiva a turistilor pentru transportul rutier este motivata de avantajele pe care acesta, in special autoturismul, le ofera in privinta libertatii de miscare, atractivitatii calatoriei, costului calatoriei etc. Desi in ceea ce priveste rapiditatea si confortul deplasarii, mijloacele auto sunt concurate de cele feroviare si aeriene, participarea lor la traficul turistic este in continua crestere. Avantajele pe care le ofera transportul rutier, in mod deosebit, autoturismul, sunt urmatoarele:

autonomie in alegerea rutelor;

disponibilitate mult mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur;

posibilitatea mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales, plecarea si timpul de sosire, opririle pe parcursul calatoriei;

usurinta pentru transportul bagajelor;

facilitatea accesului pentru atingerea mai multor destinatii;

diminuarea costului personal.

2.Transporturile turistice feroviare

Transportul feroviar este una dintre cele mai vechi forme de calatorie utilizate in turism, continuand sa detina in unele tari, printre care si tara noastra, un loc important in traficul turistic. Dintre mijloacele de transport, calea ferata a permis, pentru prima data ,,democratizarea'' calatoriilor, atat prin posibilitatile tehnice oferite deplasarii comode si rapide a calatoriilor, cat si prin tarifele accesibile majoritatii populatiei. Se poate spune ca ,,trenul afost pionierul serviciilor de transporturi turistice cu caracter de masa''.

În prezent, omenirea asista la o noua epoca de reannoire a transporturilor pe calea ferata, care se specializeaza tot mai mult, in vederea deplasarii calatorilor pe distante medii si lungi. Se poate aprecia ca viitorul ofera perspective pentru dezvoltarea transporturilor turistice pe calea ferata.

Avantajele transporturilor turistice pe calea ferata pot fi sintetizate prin:

siguranta si regularitatea programelor;

comoditatea si rapiditatea deplasarilor;

tarifele relativ accesibile;

conditiile avantajoase pentru transporturile colective;

posibilitatile mult mai largi de vizionare a peisajului;

miscarea in interiorul mijlocului de transport;

oferta diversificata de servicii suplimentare, aranjamente de calatorie care asigura deplasarea simultana a turistului si a automobilului etc.

În circulatia turistica internationala, transportul feroviar intruneste numai 4-5% din optiuni. Exista si tari in care ponderea transportului feroviar este cu mult mai mare, 15-20%, iar in unele precum Italia si Bulgaria depasind chiar ponderea transporturilor aeriene. În Romania, calatoriile cu trenul detin circa 25% din traficul turistic international si aproximativ 30% din cel intern.

3.Transporturile turistice navale (maritime si fluviale)

Dintre cele patru forme de transport cunoscute, calatoria pe apa este cel mai putin solicitata, din cauza conditiilor de realizare (existenta sau inexistenta cailor navigabile, viteza redusa a navelor, necesitatea continuarii calatoriei de cele mai multe ori, cu alte mijloace de transport etc.). Transportul naval reprezinta circa 3% din traficul turistic international pe plan mondial, intre 2,0% si 3,7% la plecari si intre 2,7% si 3,75 la sosiri in circulatia turistica internationala a Romaniei, dupa mijloacele de transport utilizate intre anii 1980-1998 ⁸⁾.

Transporturile navale se realizeaza astazi mai mult sub forma croazierelor. Croazierele sunt considerate de specialisti atat modalitati de deplasare, cat si forme de agrement in care pot interveni, frecvent, aranjamente combinate ale mijloacelor de transport (vapor + autocar, vapor + avion, vapor + tren, vapor + autocar + tren).

4.Transporturile turistice aeriene

Serviciile de transport aerian se plaseaza printre cele mai dinamice forme de transport turistic, fiind utilizate cu precadere pe distante lungi si foarte lungi. Studiile unor organisme de specialitate arata ca avionul este folosit ca mijloc de deplasare in proportie de 50% pe distante intre 1000 si 4000 km si aproape in exclusivitate pe cele ce depasesc 4000 km. Ponderea transporturilor aeriene in totalul traficului turistic este in prezent de 20 - 25% (in traficul international), cu valori difetite pe tari (Grecia-75%, Anglia-62%, Italia-10%) ⁹.

În circulatia turistica a Romaniei, transporturile aeriene asigura legatura intre Bucuresti si un numar insemnat de orasedin tara, iar in sezonul estival, intre o parte din acestea si litoral. Ca urmare a dezvoltarii inregistrate in ultimii ani, numarul calatorilor ce apeleaza la serviciile de transport aerian a crescut de 6 ori in perioada 1965-1995.

1.4. CAZAREA TURISTICA

În general, prin capacitate de cazare se intelege acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul de confort oferit pe perioada din an in care sunt solicitate. În practica turismului modern, serviciul de cazare este produsul a ceea ce se numeste industria hoteliera, sector care inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare, acele prestatii oferite pe timpul si in legatura cu ramanerea lui in unitatile hoteliere.

1.4.1 Tipologia structurilor de cazare turistica

În practica turistica internationala se cunosc mai multe criterii de clasificare a obiectivelor de cazare ¹⁰:

Dupa structura retelei de cazare, exista: - forme de baza pentru cazare (hotelul, motelul, hanul turistic)

-forme complementare de cazare (campingul, satul de vacanta, satul turistic), care se realizeaza in zonele in care reteaua de baza nu dispune de capacitati suficiente;

Dupa categoria de confort a obiectivelor de cazare - exista unitati de cazare turistica de categoria 1*, 2*, 3*, 4*, 5*.

În functie de regimul (perioada) de folosire a obiectivelor de cazare, se disting: structuri de cazare permanente si structuri de cazare sezoniere.

În functie de durata sejurului, ele pot fi: - de tranzit (pentru sejururi medii si scurte);

de sejur (sejururi medii relative mai lungi)

mixte, a caror clientela se formeaza atat din turisti de sejur, cat si din turistii de tranzit.

În functie de amplasarea (implantarea) structurilor de cazare in diferite localitati de tip urban se disting: a) structuri de cazare in statiunile de litoral; b) structuri de cazare in statiunile de munte; c) structuri de cazare in statiunile balneoclimaterice; d) structuri de cazare in centrele urbane;

În raport cu capacitatea lor de primire, pot fi: structuri de cazare mici (pana la 20-40 locuri), mijlocii (pana la 200-400 locuri) si mari, de tipul complexurilor turistice, unde capacitatea depaseste 1000 de locuri.

1.4.2. Forme ale ofertei de cazare

a)Capacitatea de cazare existenta, respectiv numarul total de paturi (locuri de cazare) construite.

În functie de scopul si necesitatile analizelor specifice activitatii hoteliere, din acest indicator global poate fi desprinsa o serie de indicatori partiali care caracterizeaza structura distributiva a locurilor de cazare si anume:

numar de camere individuale;

numar de locuri de cazare in camere individuale;

numar de camere duble,

numar de locuri de cazare in camere duble.

b)Capacitatea de cazare in functiune, exprima oferta de cazare a firmei de turism tinand cont de numaeul de locuri care pot fi oferite la cazare si numarul de zile cat pot fi ele utilizate intr-un an luand in considerare zilele de neutilizare datorita unor lucrari de reparatii, igienizare, etc.; (se exprima prin numarul de zile-locuri de cazare).

c)Oferta programata de cazare, exprima volumul activitatii de cazare pe care si-l propune sa-l realizeze firma intr-o anumita perioada de timp (luna, sezon, an), luand in considerare caracterul sezonier al cererii, posibilitatile de incalzire a spatiilor.

1.5. SERVICIILE TURISTICE DE AGREMENT

Agrementul constituie una din componentele de baza a produsului turistic, care asigura odihna activa a turistilor, fiind bine definit ca ,,ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire favorabila''.

Activitatile de agrement se grupeaza si se regrupeaza, in timp, in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare (statiune, unitate de cazare si/sau de alimentatie, de catre alti terti pentru intreaga activitate turistica), de forma de participare a turistilor. Cel mai frecvent, organizarea agrementului se particularizeaza pe formele de turism cunoscute, clasificate, in functie de destinatiile de calatorie:

pe litoral;

montan - de vara si iarna;

balnear;

in orase (pe trasee turistice).

Agrementul poate fi clasificat in functie de mai multe criterii, si anume:

spatiul de desfasurare care poate fi inchis (club, hotel, teatru, discoteca) sau poate fi in aer liber (gradini publice, parcuri de distractii, stadioane, complexuri sportive).

sezonul turistic:- de iarna (sporturi de iarna);- de vara (sporturi nautice);- permanent.

numarul de participanti: - individual;- de grup.

scopul: - competitive; - ca scop in sine.

varsta: - pentru copii; - pentru tineri; - pentru adulti; - pentru varsta a treia.

pretul: - gratuit; - pret unic; - pret mediu; - de lux.

În cazul turismului pe litoral - a carui motivatie o reprezinta cura helio-marina si/sau practicarea sporturilor nautice - organizarea agrementului inseamna: amenajarea plajelor pentru o cura activa; existenta unor centre de initiere in practicarea sporturilor nautice si puncte de inchiriere a materialului sportiv; realizarea unor sporturi de agrement, cluburi de vacanta etc.

1.6. OFERTA DE SERVICII A AGENTIILOR DE TURISM

Agentiile de turism constituie ,,veriga de baza institutionala, care activeaza in domeniul turismului''. Rolul preponderent al agentiilor de turism este de intermediere intre prestatorii de servicii turistice si turisti. În literatura de specialitate exista pareri, care asimileaza agentiilor de turism rolul unei firme de profil comercial, avand ca obiect organizarea, oferirea si vanzarea de pachete turistice consumatorilor turisti.

În general, exista doua mari categorii de agentii de turism:

-agentii de turism specializate numai in organizarea (productia) de aranjamente turistice denumite tour-operatori sau agentii tour-operatoare; ele isi comercializeaza produsele prin intermediul agentiilor din cea de-a doua categorie;

-agentii de turism distribuitoare, sau agentii de voiaj, a caror activitate consta numai in vanzarea produselor turistice ale tour-operatorilor sau a unor servicii izolate.

1.6.1. Oferta de servicii turistice a agentiilor tour-operatoare

Tour-operatorii sunt organizatori de voiaje si sejururi care creaza, asambleaza diferite componente ale serviciilor si produselor turistice (servicii de cazare, transport, alimentatie, agrement), oferindu-le fie direct, fie prin intermediul agentiilor de voiaj detailiste.

Literatura de specialitate, structureaza tour-operatorii, in functie de tipul produselor turistice oferite si de modul de asamblare al acestora. Conform acestui criteriu, tour-operatorii sunt incadrati in trei categorii: generalisti (asambleaza cele mai diverse servicii si produse turistice pe care le ofera tuturor categoriilor de clienti, detailistilor), specialisti (sunt tour-operatorii care asambleaya doar un tip de produse turistice pe care le ofera unei anumite clientele, unui detailist) si producatorii de voiaje punctuale care ofera servicii turistice la comanda pentru diferite grupuri, asociatii, pentru diverse manifestari: conferinte, congrese.

Spre deosebire de agentiile de voiaj, agentiile tour-operatoare, sunt intreprinderi de mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan national si international, atat pe orizontala cat si pe verticala, care produc trei tipuri de tour-uri:

1.Voiajul forfetar

Voiajul forfetar este un voiaj organizat conform unui program detaliat care cuprinde un ansamblu mai mult sau mai putin vast de prestatii turistice, pentru un pret fix determinat in prealabil. Voiajul forfetar se organizeaza in doua forme: voiajul ,,totul inclus'' si voiajul mixt.

Voiajul ,,totul inclus'' este voiajul forfetar traditional care este organizat sub forma de sejururi cu pensiune completa (include pe langa voiajul dus-intors, transferurile, cazarea si restauratia), circuite organizate (o combinatie de excursii sau vizite, insotite de personal calificat sau nu, precum si cazarea cu pensiune completa/demipensiune/mic dejun), croaziere (voiaj forfetar ,,totul inclus'' practicat in transportul maritim de pasageri).

Formula mixta a voiajului forfetar este acea forma care asociaza transportul la anumite prestatii, cum ar fi: ,,fly and drive''- transportul cu avionul si inchirieri de masini; ,,fly and bed''- transportul cu avionul si cupoane de cazare la hotel si produse turistice asociate cu: practicarea unui sport si o tema culturala.

Pachetul de vacanta

Pachetul de vacanta are ca destinatie un hotel de statiune.Poate include peisajul sau divertismentul local. În general aceste vacante se caracterizeaza printr-o varietate de servicii si atractii, cum ar fi: soarele si marea, iar ca activitati- golful si tenisul.

Tour-ul cu ghid

Tour-ul cu ghid (condus) include peisajul sau alte atractii speciale; aceste tour-uri sunt insotite de un ghid cunoscator al aranjamentelor si activitatilor cuprinse in calatorie. Activitatea oferita de tour este principala sa atractie. Persoana care conduce astfel de tour-uri este tour-ghidul.

1.6.2.Oferta de servicii turistice a agentiilor distribuitoare (detailiste)

De regula, rolul activitatilor distribuitoare este indeplinit de agentiile de voiaj, care distribuie turistilor servicii si produsele propuse de tour-operatori, avand un rol similar detailistilor din reteaua de distributie a produselor.

În aceasta calitate, agentia desfasoara activitati legate de vanzarea de bilete de transport, servicii turistice si servicii complementare acestora.

Vanzarea de bilete de transport

Conform statisticilor oficiale ale OMT, 60% din cifra de afaceri a unei agentii o reprezinta eliberarea titlurilor de transport aerian, activitate cunoscuta sub numele de ,,ticketing'' sau ,,bileterie''. IATA permite emiterea de bilete pentru un numar de 80 de companii aeriene din lumea intreaga, pe liniile internationale, activitate pentru care agentiile primesc comision de 9%. Pentru simplificarea bileteriei aeriene in agentii, IATA a creat biletul neutru, numit BSP (Bank Settlement plan) care permite agentiilor utilizarea aceleiasi formule de transport indiferent de compania care asigura zborul.

Vanzarea produselor turistice

Produsul turistic este un ansamblu de bunuri materiale si servicii capabil sa satisfaca nevoile legate de turism ale unei persoane. Serviciile vandute pot fi:

a) IZOLATE si anume:

-servicii de primire - care constau in punerea la dispozitia clientilor a unui mijloc de transport si a unor functionari ai agentiei care vorbesc o limba straina (interpret), care stiu sa-l ajute in operatiunile de stationare (transport bagaje, vizare bilete) si care cunosc topografic locurile unde vor trebui utilizate serviciile locale.

-servicii de acces - punerea la dispozitie a unui mijloc de transport si unul sau mai multi functionari (ghizi), care insotesc clientii in vizite sau excursii si care stiu sa prezinte pe limba clientilor, atractivitatea zonei.

b) COMPLEXE cum sunt: voiajurile generice si voiajurile forfetare.

Fiecare dintre acestea pot fi individuale si colective sau cu itinerariu propus de client ori deja pregatit de agentie. Organizarea unui voiaj consta in elaborarea unui deviz estimativ pentru determinarea pretului de vanzare, in pregatirea si furnizarea tuturor serviciilor de transport, primire si de agentie, in emiterea tuturor titlurilor (bilete definitive si bonusuri de schimb) pentru acestea.

CAPITOLUL II

PROMOVAREA OFERTEI DE SERVICII TURISTICE

2.1 MIXUL PROMOTIONAL

Promovarea inglobeaza ansamblul actiunilor de informare, atragere si pastrare a clientilor potentiali si traditionali spre o anumita oferta de stimulare a deciziei de cumparare, prin trezirea interesului si crearea convingerii ca oferta respectiva le satisface la cel mai inalt nivel anumite trebuinte. În timp ce productia si comercializarea se realizeaza mai cu seama la nivel local, promovarea poate favoriza firmele turistice de la toate nivelurile.

.Tehnicile de promovaresunt foarte diverse. De pilda, aruncarea de fluturasi dintr-un avion, scrierea numelui pe camionul firmei, prezentarea de spoturi in timpul meciurilor de fotbal si designul ambalajelor de pe rafturi sunt doar cateva exemple de promovare.

Atunci cand se combina doua sau mai multe elemente promotionale se obtine un mix promotional. Mixul promotional este conceput in functie de obiectivele pe care firma le urmareste, de posibilitatile financiare de care dispune si de auditoriul caruia i se adreseaza.

Indiferent de natura activitatilor promotionale, de omogenitatea sau eterogenitatea tehnicilor pe care le presupun, de actiunea lor in timp, de efectele economice pe care le antreneaza etc., intreprinderea moderna trebuie sa aiba permanent in vedere caracterul lor complementar; o politica de piata activa si eficienta implica folosirea lor nu in mod izolat, ci incorporate intr-o politica promotionala inchegata si operationala, apta sa contribuie la infaptuirea obiectivelor sale strategice. În acelasi timp, eficienta utilizarii variabilelor promotionale in cadrul activitatilor de piata depinde, in mare masura, de modul in care acestea sunt integrate in politica generala de marketing a intreprinderii, ca si de maniera in care se realizeaza coordonarea activitatii promotionale cu celelalte componente ale mixului de marketing.

Instrumentele promotionale esentiale utilizate de firmele de turism, in general, sunt:

publicitatea: orice forma impersonala de prezentare si de promovare a unor idei, bunuri sau servicii, platite de catre un sponsor precis identificat;

publicitatea directa: presupune, utilizarea serviciilor postale, a telefonului sau a oricaror alte mijloace impersonale de a intra in legatura cu oamenii pentru a comunica, a solicita raspunsuri catre sau din partea unor clienti bine precizati. Acestia pot fi clienti actuali sau potentiali;

promovarea vanzarilor: acordarea de stimulente pe termen scurt, cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sau sa achizitioneze un anumit produs sau serviciu;

relatiile publice: programe diverse menite sa promoveze sau sa protejeze pe piata imaginea firmei sau a produselor ei;

vanzarea personala: intrarea in legatura nemijlocita cu unul sau mai multi clienti potentiali, in scopul de a le vinde ceva.

romovareodus t produs turisticSpecifice promovarii turistice sunt patru procedee (a se vedea in anexe).

Rezultatele promovarii in turism pot fi atinse numai dupa o repetare continua a unor teme bine precizate, prin asocierea mai multor mijloace, folosite izolat. Sporadic mijloacele au un impact foarte scazut in mod deosebit in turism.

2.2. Publicitatea ÎNTRE stiinta si arta

Publicitatea este un mijloc de atragere si persuasiune a publicului, dar in acelasi timp o manifestare a libertatii de expresie a ofertantilor si un camp de exercitare a facultatilor critice ale consumatorilor. Eficacitatea ei este conditionata de fundamentarea strategiei publicitare pe studiul comportamentului uman sub actiunea fluxurilor internationale.

Informatiile furnizate prin reclama trebuie sa fie relevante pentru public, sa raspunda trebuintelor si asteptarilor consumatorilor, pentru ca in felul acesta sa dea o satisfactie receptorilor, sa le recompenseze efortul de parcurgere a mesajului publicitar.

Publicitatea poate fi definita ca un ansamblu de masuri si procedee puse in aplicare pentru a difuza o informatie si a determina astfel un cerc de consumatori potentiali sa adopte o atitudine favorabila fata de produsele si serviciile oferite spre comercializare.

Publicitatea tinteste un obiectiv pe care se fereste sa-l clasifice: a face cunoscut un produs consumatorilor potentiali pentru a-i asigura vanzarea.

Definirea rolului campaniei de publicitate

Este deosebit de important sa existe un scop clar definit al reclamei, pentru a sti daca banii sunt cheltuiti eficient sau nu .

Ca parte componenta a unei anumite strategii de marketing, publicitatea in turism trebuie sa asigure:

informarea clientelei potentiale in legatura cu existenta pe piata unui anumit produs sau serciciu turistic si a firmei care-l furnizeaza;

suscitarea interesului clientelei si al distribuitorilor care asigura vanzarea;

promovarea actiunilor sportive, culturale, religioase, generatoare de turism;

anuntarea reducerilor de pret acordate in anumite conditii (pentru grupuri, pentru oferte extrasezon );

crearea unei imagini de marca;

fidelizarea clientelei.

2.2.1.Evaluarea bugetului publicitar

Stabilirea bugetului este una dintre cele mai dificile decizii de marketing cu care se confrunta firmele, fiind vorba despre stabilirea marimii fondurilor destinate promovarii.

Din punct de vedere economic, estimarea cheltuielilor si rezultatelor antrenate de o campanie publicitara este o chestiune esentiala, pe seama ei hotarandu-se daca este eficient sau nu ca firma sa se angajeze intr-o astfel de actiune

În principiu, fundamentarea bugetului publicitar se face luandu-se in considerare:

cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara;

resursele disponibile care pot fi consacrate acestui scop;

cheltuieli publicitare ale concurentilor;

stadiul ciclului de viata in care se afla produsele sau gama de produse turistice ale firmei;

obiective urmarite prin campania publicitara.

2.2.2.Selectarea clientelei tinta

Ca in toate celelalte cazuri de acest fel, tinta principala a campaniilor de publicitate o constituie publicul de audienta, care se identifica, in principiu, cu clientela potentiala a firmei angajate in derularea lor. Totusi, spre deosebire de tinta de marketing, constituita din beneficiarii potentiali ai serviciilor in turism, tinta publicitatii este formata nu numai din turistii potentiali, ci si din persoane sau institutiile care pot influenta cererea acestora si deciziile lor de cumparare.

La selectarea clientelei tinta trebuie sa se aiba in vedere, nu posibilitatile de adaptare a produselor turistice la pretentiile clientelei, ci mai ales posibilitatile de adaptare a clientelei la produse, segmentele de piata fiind bine cunoscute inainte de operatiunea de lansare.

Particularitatile pietei tinta vor influenta in mod hotarator deciziile firmei de turism in privinta a ceea ce trebuie spus, cum trebuie spus, cand trebuie spus, unde trebuie spus si cui trebuie spus.

2.2.3.Stabilirea obiectivelor publicitatii

Este o operatiune prin care se precizeaza sarcinile pe care trebuie sa si le asume cei antrenati in campaniile publicitare, precum si mijloacele de realizare a lor.

Cele mai bune obiective precizeaza auditorul tinta, tipul de influenta care se va exercita asupra acestuia, cat de multa influenta si pana cand. Influenta se poate exercita fie la nivel cognitiv (auditorul sa afle ceva), fie la nivel afectiv (auditoriul sa fie determinat sa-i placa/displaca ceva) , fie la nivel comportamental (dupa expunerea la mesaj sa efectueze o anume actiune).

2.2.4.Selectarea agentiei de publicitate

Cazurile in care firmele de turism isi fac singure publicitate sunt din ce in ce mai rare, de cele mai multe ori ele apeland la firme specializate in activitati de acest gen, incadrate cu profesionisti.

Trebuie sa recunoastem ca dintr-o sumedenie de motive, acest lucru nu este deloc usor.De agentia care se va ocupa de mixul promotional, depind vanzarile tale, cifra de afaceri, profitul si in final, poate chiar existenta ta ca afacere. De aceea trebuie sa ai un set minim de criterii dupa care sa te ghidezi.

Cateva dintre criteriile, care trebuie avute in vedere atunci cand pornim la drum pentru alegerea unei agentii de publicitate sunt: marimea agentiei, specializarea sa, localizarea geografica, experienta acesteia in domeniul turismului, numarul si felul clientilor si stilul.

2.2.5.Evaluarea eficientei

Este o operatiune care se impune a fi executata atat inaintea, cat si dupa finalizarea unei campanii publicitare. Datorita faptului ca unul si acelasi efect (sporirea numarului de clienti, cresterea veniturilor, slabirea concurentei) se datoreaza mai multor cauze (schimbarii preturilor si tarifelor practicate, perfectionarii produselor turistice, modificarii retelelor de distributie), este foarte dificil (adeseori chiar imposibil) sa se delimiteze efectele nete (exclusive) ale unei anumite actiuni publicitare, in baza carora sa se determine eficienta acesteia.

De aceea, in majoritatea cazurilor, eficienta campaniilor publicitare se estimeaza in baza unor efecte mai mult sau mai putin globale si a unor cheltuieli foarte bine individualizate, apelandu-se la metodologia obisnuita de cuantificare a ofertei.

Criteriile de selectare a unui mesaj publicitar cere urmeaza a fi lansat in mass-media sunt urmatoarele: atractivitatea (capacitatea mesajului de a suscita atentia); exclusivitatea (mesajul trebuie sa fie unic, diferit de cel al concurentei); credibilitatea (mesajul trebuie sa fie sustinut de probe).

2.2.6.Publicitatea exterioara

Principalele mijloace publicitare care fac parte din aceasta categorie sunt afisele si materialele tiparite (mai putin presa scrisa).

Panourile publicitare se prezinta sub forma unor desene de dimensiuni mari sau foarte mari (3 x 4, 3 x 8, 4 x 6 , 4 x 8), care se amplaseaza pe cai rutiere foarte circulate (la intrarea sau la iesirea in localitatile mari - sau intre ele), in zonele aglomerate din interiorul localitatilor (stadioane, statii de metrou , aeroporturi, piete, intersectii), adica in asa fel incat sa fie vazute de cat mai multe persoane aflate in miscare sau care asteapta mijloace de transport in comun. Ele se adreseaza atat populatiei locale cat si celor aflate in tranzit. Publicitatea de acest tip este una dintre formele cele mai cunoscute de public deoarece are cea mai mare raspandire, ea presupunand inchiderea spatiilor deja construite: pe strada, pe ziduri, pe drumurile publice, pe acoperisurile cladirilor.

Panourile publicitare sunt concepute astfel incat sa poata fi reinnoite rapid dar si sa aiba o mare putere de atractie. Eficienta este cu atat mai inalta cu cat panourile sunt realizate in culori cat mai atragatoare si mai placute, cu imagini cat mai incitante, cu informatii scurte si utile si amplasate cat mai judicios.

Timpul de expunere este mai mare sau mai mic in functie de tarifele percepute de cei care acorda aceste drepturi.

Alaturi de panourile publicitare intalnim si forme derivate ale publicitattii exterioare care se creeaza de obicei in locuri cu aglomeratii temporale. Aceste forme sunt:

a. Afisul urban. Este practicat in cele mai dese cazuri avand ca suport panouri speciale, iar eficienta lui depinde de densitatea de afisuri expuse si de numarul de trecatori care pot vedea.   

b. Afisul in mijloacele de transport in comun. Transportul in comun (metrou, autobuz, tramvai, tren) se preteaza foarte bine publicitatii prin afis pentru ca el realizeaza permanent o concentare a populatiei.

c. Afisul rutier. Se bazeaza pe cresterea numarului de autoturisme care impune o intensificare a circulatiei rutiere si pe restrictionarea circulatiei cu viteze reduse in apropierea localitatilor.

Reclame luminoase. Aceasta metoda de publicitate se practica in marile capitale si marile orase pentru ca ele presupun existenta unei vieti nocturne, dinamice care antreneaza un numeros public caruia i se adreseaza reclama.

Specialitatile de reclama sunt, acele obiecte pe care se poate imprima numele celui care-si face reclama, la fel ca si cateodata, adresa, numarul de telefon, obiectul de activitate.

Exemplele clasice sunt: pixuri, cutii de chibrituri, calendare, clame de prins hartia, lanturi de chei, sepci, tricouri, pungi de plastic, brichete, diferite invelitori, agende etc.

Internetul

Internetul este un mijloc eficient pentru reclama, dat fiind posibilitatea acestuia de a ajunge direct la domiciliul consumatorului de turism. Amploarea pe care a cunoscut-o in ultimul deceniu a facut ca Internetul sa ocupe un loc de frunte in randul mediilor de publicitate.

Grafica, scanarea fotografiilor, sunetul, imaginea, efectele sonore, atractivitatea si libertatea deplina sunt elementele care definesc Internetul. Existenta unor motoare de cautare ofera firmelor de turism posibilitatea de a-si prezenta produsele in cadrul unor domenii distinct specializate.

Publicitatea directa

Majoritatea firmelor de turism care vand produse depind, in mare masura de eficacitatea publicitatii directe. Ea presupune construirea si exploatarea unor linii directe de legatura intre firmele de turism si clientela, prin contacte nemijlocite cu aceasta, fie pe legaturi stabilite prin posta, telefon, fax , etc.

Specificul acestui gen de publicitate consta in aceea ca mesajul este particularizat pentru fiecare client in parte.

Ca regula generala publicitatea directa este recomandata in relatiile cu intermediarii si cu clientela, singura, de regula fiind mult mai costisitoare decat celelalte.

Ea prezinta avantajul ca permite comunicarea in dublu sens (ceea ce este foarte important pentru specialistul in marketing). De asemenea de cele mai multe ori ea este insotita de vanzarea propriu-zisa a produsului turistic.

Distributia directa a pliantelor, brosurilor, sau a altor tiparituri promotionale ale firmelor si organizatiilor de turism se realizeaza, de regula, prin intermediul cutiilor postale ale clientilor potentiali, practicandu-se in cazurile in care densitatea populatiei unor localitati este mare si foarte mare, substituind posta.

În functie de rolul pe care-l au in procesul de promovare turistica, documentele pot fi: de apel (urmaresc sa starneasca interesul turistilor), de informare (ofera toate genurile de sfaturi, informatii si indemnuri de care are nevoie turistul ).

2.2.8. Publicitatea gratuita

Potrivit denumirii pe care o poarta, acest gen de publicitate nu presupune efectuarea unor cheltuieli speciale de catre firma turistica, ea realizandu-se prin diverse ocazii:

o data cu acordarea de interviuri de catre personalul firmei de turism, cand clientelei i se furnizeaza, subtil, toate informatiile care astfel ar trebui sa faca obiectul mesajelor publicitare propiu-zise;

prin scrierea si publicarea unor articole sau reportaje de catre reporterii din mass-media;

cu prilejul unor talk-show-uri realizate de catre posturile de radio sau de televiziune pe teme turistice;

cu ocazia decernarii unor premii sau distinctii firmelor de turism pentru calitatea serviciilor pe care le ofera.

2.3. relaTiile publice

Relatiile publice constau in contactul permanent, sistematic al firmei de turism cu clientela, mass-media, alte firme, liderii de opinie, reprezentantii asociatiilor civile etc., prin care se creeaza o incredere in firma si o atitudine favorabila fata de produsele sale.

Exista doua categorii de public pentru o firma:

publicul intern (propriul personal);

publicul extern (provenind din mediul acesteia).

CAPITOLUL III

MARKETINGUL SI CALITATEA TURISMULUI RURAL

3.1. TURISMUL RURAL O OPORTUNITATE PENTRU ROMÂNIA

Turistii care solicita turism rural cauta sa gaseasca locul dorit in mediul rural si sa se cazeze, de preferinta, intr-o locatie de turism rural. Fara indoiala, turismul rural are inca o imagine defavorabila, deoarece spatiul rural apare ca putin atractiv prin lipsa de valorificare. De aceea, acest produs turistic trebuie sa gaseasca o noua pozitionare care sa tina seama de formele actuale ale cererii. Un turist care isi apreciaza calitatea vietii cauta un sat mic, linistit, cu natura vie si cultura locala atragatoare.

Cunoscand asteptarile, preferintele si motivatiile consumatorilor, oferta turistica trebuie sa se adapteze la cerere, in asa fel incat produsul turistic sa includa beneficii atat pentru turist, cat si pentru populatia locala ofertanta a acestuia.

Turismul in spatiul rural trebuie sa reuneasca cel putin doua conditii:

Ø     Scoaterea pe piata a unor produse de calitate;

Ø     O comercializare corecta

Principalele beneficii din spatiul rural sunt, printre altele, faptul ca turismul evita sa micsoreze exodul rural, creeaza locuri de munca, diversifica economia locala, intensifica consumul de produse locale, profita de instalatiile existente, nu impune abandonarea activitatii traditionale, imbunatateste calitatea vietii, protejeaza mediul inconjurator si mentine traditiile culturale.

Pe de alta parte, oferta de turism rural satisface consumatorilor anumite necesitati generate de lipsurile existente in viata oraselor. Turismul rural ofera consumatorilor sai contactul cu natura, liniste, preturi rezonabile, ospitalitate, tratament familial, gastronomie de calitate, schimburi socio-culturale, etc.

Turismul rural, dincolo de a trezi si a stimula economia zonei, contribuie la revalorificarea istoriei, culturii, naturii, felului de viata si a obiceiurilor satelor.

Atat avantajele cat si inconvenientele introducerii turismului rural intr-o zona turistica trebuie privite prin prisma economiei sociale, a mediului inconjurator si a antropologiei.

Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita in Romania dupa 1990 si in special in ultimii ani.

Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.

Pe teritoriul tarii exista o mare varietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 persoane.

Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii - cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa. În proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale recreativ-sportive etc.

Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumusetea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.

Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC), in tara noastra exista la nivelul anului 2010 peste 3.500 de pensiuni omologate, dar numarul total al spatiilor de cazare este mult mai mare, avand in vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.

Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane USD.

Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romani si straini. Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie.

Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice.

Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna.

Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebita, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt: Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita (Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg, Clopotiva); Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova (Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel, Cartisoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepssa, Vidra, Tulnici).

Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile uriase pe care le ofera teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele listate mai sus sunt "inchise", numai ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica.

Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.

O importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.

Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.

Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).

Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.

Principalele solutii pentru o locatie in domeniul rural sunt integrarea sa in mediul inconjurator si functionalitatea. Este important sa se tina cont de amplasarea locatiei, de tipul constructiei, apropiindu-se cat mai mult posibil de arhitectura zonei, de design-ul interior, de caile de acces, de tipul de gazduire (cazare, cazare si mic dejun, demipensiune sau pensiune completa) si de restaurant.

Planificarea activitatii de turism implica si recuperarea design-ului original al locuintelor (grinzi de lemn, tigle de lut ars etc.) si, de asemenea, a design-ului interior al casei. Ferestrele si usile trebuie sa fie astfel orientate, incat peisajul si resursele imprejurimilor sa fie vazute in prim plan. Nu trebuie uitat ca peisajul este una din principalele atractii pentru turisti.

Oferta de turism rural, activitatile locatiile si serviciile trebuie sa aiba niste caracteristici clare (Centrul Europen de Formare Ambientala si Turistica, CEFAT-NATOUR, 1983):

Ø     Integrare in sensul adaptarii si fara impact asupra mediului;

Ø     Sustinere, de fapt un echilibru optim intre utilizarea resurselor si intretinerea si conservarea lor;

Ø     Calitate, ca trasatura distinctiva a structurii de primire, a restaurantului si a activitatilor de turism rural;

Ø     Oferta integrala, o oferta articulata care sa cuprinda activitati, cazare si alte servicii.

3.2.CALITATEA PRODUSULUI TURISTIC RURAL

În cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile personalului (amabilitate, politete, discretie, disponibilitate).

Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit mai putin decat dotarile ultrasofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.

Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).

În turismul rural, tema calitatii a fost centrul preocuparilor si activitatilor anumitor grupuri de lucru numite LEADER in turism.

Dupa cum s-a observat, cazarea este unul dintre serviciile turistice cele mai importante care trebuie oferite turistilor. Proprietarii locatiilor turistice trebuie sa fie acreditati pentru a oferi servicii protejate de eticheta de calitate pe care consumatorii spera sa o primeasca.

Calitatea implica intrega afacere si trebuie sa fie interdependenta cu mediul inconjurator. De exemplu, un simplu gest de salut fata de turisti dimineata face ca acestia sa aiba o imagine diferita (pozitiva) asupra proprietarilor sau a lucratorilor.

În general, intreprinderile vor fixa un pret similar celui stabilit in sector, in afara de cazul cand beneficiaza de un anumit avantaj sau dezavantaj competitiv, ceea ce le va permite sa fixeze preturi superioare sau ii va forta sa stabileasca preturi mai mici. Criteriul concurentei este foarte mult luat in seama in sectorul turismului rural, in special in locatiile sau intreprinderile care lucreaza in aceeasi zona geografica, probabil fiindca este mult mai dificil sa diferentiezi produsele rurale care sunt localizate in aceeasi zona geografica, daca se tine seama de faptul ca baza turismului rural o constituie peisajul, obiceiurile, gastronomia si constructiile tipice ale unei zone si, de aceea, vor exista mici diferente in aceste specte, ceea ce nu va permite preturi foarte diferite de la o intreprindere la alta, exceptand situatia cand exista vreun element de diferentiere.

3.3.PROMOVAREA SI MIXUL DE MARKETING LA NIVELUL UNEI PENSIUNI TURISTICE RURALE

Instrumente care pot fi folosite de proprietarul unei pensiuni turistice in realizarea unei promovari a unitatii sale sunt:

Ø     Panourile de reclama;

Ø     Materialele de reclama (pliante, brosuri, carti de vizita

Ø     Publicitate in presa, mass media

Ø     Publicitatea din ghidurile turistice sau revistele de specialitate;

Ø     Comunicarea verbala

Ø     Realizarea unor invitatii catre agentii turistice, institutii publice;

Prezentarea materialelor de promovare turistica a pensiunii turistice se pot realiza in urmatoarele modalitati:

Ø     Organizarea unor mese pe anumite trasee turistice cunoscute cu mancaruri traditionale, cu degustare de vinuri, mancaruri specifice, prilej cu care pot fi distribuite si materiale de promovare a pensiunii turistice;

Ø     Realizarea promovarii pensiunii turistice prin intermediul celor 20 de Birouri de Promovare Turistica din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism;

Ø     Publicitate realizata cu prilejul unor targuri, sarbatori traditionale, manifestari privind obiceiuri locale;

Ø     Organizarea unor expozitii cu imagini din diferite pensiuni turistice, targuri de arta populara traditionala (vase de lut, impletituri etc.

Ø     Participarea la targurile de promovare turistica realizate in tara si strainatate;

Avand in vedere aspectele prezentate, ajungem la concluzia ca turistul, consumatorul de prestatii turistice, realizate de o pensiune turistica din mediul rural, intra in posesia informatiilor privind turismul rural prin intermediul urmatoarelor cai de promovare:

Ø     Agentii de turism specializate;

Ø     Mijloace publicitare

Ø     Retele si forme de organizare a turismului rural;

Ø     Prin reclama realizata de turistii care au beneficiat de serviciile unei pensiuni turistice rurale;

Ø     Prin intermediul distribuitorilor de produse turistice din mediul rural.

Mixul de marketing presupune imbinarea optima a celor patru elemente: produs, pret, plasare, promovare.

Politica de produs

Pentru a satisface cerintele consumatorilor de produse turistice rurale, pentru a determina turistii sa revina la aceeasi destinatie turistica este necesar ca administratorul pensiunii turistice sa ofere servicii de calitate. Calitatea reprezinta intalnirea asteptarilor turistului cu caracteristicile serviciilor oferite: cazare, alimentatie publica, agrement.

Politica de pret

Stabilirea preturilor pentru serviciile oferite de o pensiune turistica rurala trebuie sa ia in considerare acoperirea costurilor de productie si garantarea obtinerii unui profit minim pentru inceput. Este necesar ca intr-o prima etapa sa se aplice un pret de lansare, care sa fie mai mic in vederea atragerii turistilor si cucerirea unui segment al pietei turistice.

Dupa aceasta, pretul poate fi crescut treptat, insa nu exagerat intrucat un asemenea pret exagerat este o bariera in calea atragerii turistilor.

Politica de promovare

Pentru a cunoaste serviciile oferite de o pensine turistica si pentru a crea o destinatie competitiva este necesar sa se realizeze o promovare adecvata. Scopul promovarii este deplasarea rapida a produsului turistic de la prestatorul de servicii turistice catre potentialii turisti.

Mijloacele utilizate pentru realizarea unor actiuni promotionale sunt:

Ø     Prin intermediul turistilor care au fost multumiti de serviciile oferite si recomanda pensiunea turistica si altor potentiali turisti;

Ø     Anunturi in cataloagele de specialitate editate de diferite asociatii sau operatori din domeniul turismului;

Asociatiile profesionale care reunesc operatorii din turismul rural realizeaza cataloage de prezentare. În asemenea cataloage, pentru fiecare pensiune turistica se indica caracteristicile, categoria de clasificare, preturile, poze. Posibilitatea de a se inscrie intr-un astfel de catalog este un bun mijloc de publicitate, tinand seama de faptul ca una dintre conditiile importante pentru dezvoltarea activitatii unei pensiuni turistice rurale este necesitatea ca aceasta sa fie cunoscuta publicului larg.

Prin intermediul agentiilor de turism se creaza posibilitatea de a se vinde serviciile oferite de o pensiune turistica din mediul rural in baza unui contract incheiat intre agentia de turism si pensiunea turistica, in baza caruia agentia percepe un comision. Este necesar ca administratorul de pensiune turistica sa puna la dispozitia agentiei de turism a unor informatii privind capacitatea de cazare a pensiunii turistice, gradul de clasificare, tarifele stabilite, serviciile care pot fi oferite si binenteles materiale de promovare a unitatii respective (afilierea la sociatiile profesionale de profil, afisaj realizat in vecinatatea garilor, autostrazilor, locurilor publice, articole in presa scrisa, participarea la targuri, expozitii, sarbatori, anunturi publicitare platite in publicatiile de specialitate).

Continutul unui mesaj inclus intr-un material de promovare al unei pensiuni turistice rurale poate cuprinde

Ø     Conditii naturale deosebite si frumusetea zonei unde este amplasata pensiunea turistica;

Ø     Cai de acces, posibilitatile de transport;

Ø     Serviciile oferite si calitatea acestora;

Ø     Serviciile de alimentatie publica care se bazeaza pe produse din gospodaria proprie;

Ø     Posibilitatile de agrement, distractie, petrecere a timpului liber, existenta unor trasee turistice, monumente sau alte atractii turistice ale zonei.

În ceea ce priveste eficienta, mesajul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

Ø     Sa fie simplu si concis

Ø     Sa fie corect si orientat catre turist;

Ø     Sa comunice clar datele privind pensiunea turistica rurala;

Continutul mesajului trebuie sa puna in evidenta urmatoarele aspecte:

Ø     Vacanta petrecuta intr-o pensiune turistica rurala este o placere;

Ø     Preturile sunt accesibile tuturor

Ø     Odihna si recreatia sunt garantate

Chiar si numele pensiunii turistice face parte din politica de promovare eficienta. În acest sens, se recomanda alegerea unui nume scurt si care sa nu creeze dubii in ceea ce priveste tipul de activitate.

Se recomanda promovarea unor preturi mici pentru un pachet minim de servicii oferite pentru ai atrage pe turisti la destinatie, urmand ca aici sa-i determine pe acestia sa cheltuiasca mai mult prin oferirea unor servicii suplimentare: excursii in zona, drumetii, vizitarea unor atractii locale (stana, rezervatii), organizarea unor programe folclorice, comercializarea de suveniruri (obiecte de artizanat), produse agricole, etc.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

ÎNFIINTAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE ÎN JUDETUL SUCEAVA

Scopul proiectului

S.C. DOINA BUCOVINEANA S.R.L. in calitate de solicitant isi desfasoara activitatea in sectorul turistic, avand ca scop satisfacerea cerintelor consumatorilor de servicii turistice. Aceasta se va realiza prin infiintarea unei pensiuni turistice in comuna Vadul Izei , jud. Suceava.

Ideea centrala de la care s-a pornit in realizarea pensiunii turistice ,,DOINA" este aceea de evidentiere a cadrului natural, caracterizat de atmosfera rurala, unica si atragatoare, un loc unde istoria este prezenta pretutindeni.

Prin implementarea acestui proiect se va asigura oferirea de servicii de calitate superioara (cazare, masa, recreere si agreement) consumatorilor de servicii de turism rural si asigurarea unui marketing adecvat, in principal prin intermediul unui lant voluntar constituit din ofertanti de produse turistice si participarea la targuri sau expozitii de profil.

Grupurile tinta sunt reprezentate de:

Ø     persoane interesate de organizarea unor evenimente deosebite intr-o ambianta rurala;

Ø     turistii care vor sa se desprinda de aglomeratia marilor orase;

Ø     persoane interesate de petrecerea unei perioade de timp intr-un mediu linistit;

Ø     persoane care doresc sa petreaca un sfarsit de saptamana intr-un mediu rural.

Promovarea ofertei acestei pensiuni turistice se va realize prin intermediul Internetului, a lantului voluntar si a agentiilor de turism, la nivelul pensiunii fiind oferita o gama diversificata de servicii si programe turistice de mare atractie.

Obiectivele proiectului

Principalul obiectiv al acestui proiect il reprezinta realizarea unei pensiuni turistice, in comuna Vadul Izei , jud. Suceava prin infiintarea unei pensiuni turistice si asigurarea dotarilor necesare in vederea clasificarii acesteia in categoria de confort 3 margarete.

Obiective directe:

Ø     Realizarea a 20 de locuri de primire turistica;

Ø     Crearea a noi locuri de munca;

Ø     Realizarea de programe turistice;

Ø     Dezvoltarea infrastructurii turistice;

Ø     Sustinerea activitatilor specifice turismului rural;

Ø     Cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare pentru tinerii si femeile din mediul rural;

Ø     Certificarea calitatii serviciilor oferite in domeniul turismului;

Ø     Asigurarea de prestatii similare, din punct de vedere calitativ, cu cele ale tarilor din U.E. si o valorificare corespunzatoare a atractiilor naturale si antropice;

Ø     Asigurarea securitatii alimentare conform normelor U.E.;

Ø     Realizarea unui numar de 10 camere duble;

Ø     Asigurarea unui numar de 56 locuri la masa in restaurant.

Obiective indirecte:

Ø     Realizarea unui turism durabil;

Ø     Integrarea, mai larga, a turismului romanesc in circuitul mondial de valori;

Ø     Cresterea numarului de turisti romani si straini

Ø     Valorificarea patrimoniului national din zona (monumente istorice, rezervatii naturale si alte atractii turistice

Ø     Cresterea nivelului de trai

Ø     Diminuarea ratei somajului

Ø     Realizarea unei cresteri economice atat in zona cat si in alte zone printr-un efect multiplicator

Ø     Sustinerea proiectelor initiale de tineri pentru toate activitatile mentionate mai sus;

Obiective relative

Ø     Realizarea unei rate a profitului in crestere de la 31,97% in anul I la 40,78% in anul V

Ø     Cresterea numarului de locuri de cazare in zona de la 359 in anul 2008 la 379 in anul 2010

Ø     Cresterea productivitatii muncii de la 288804,40 RON in anul 2008, la 314417,72 RON in anul V de prognoza, adica 2012

Ø     Cresterea lichiditatii imediate de la 2,14% in anul I la 6,22% in anul V de prognoza

Ø     Cresterea profitabilitatii economice de la 47,19% in anul I la 48,83% in anul V de prognoza

Ø     Recuperarea investitiei in 2 ani, 10 luni si 6 zile.

Justificarea necesitatii proiectului

Proiectul propus contribuie la cresterea eficientei economice in zona (localitatea Vadul Izei) prin practicarea unor politici de marcheting adecvate, in stransa legatura cu psihologia segmentului de piata a caruia i se adreseaza.

Situat in nord-estul Romaniei si fiind locuit inca din Paleolitic (100000-10000i.Hr.), jud. Suceava a marcat istoria romanilor cu momente semnificative. Acest loc a fost leaganul primului stat centralizat Moldova (1359) cu fondatori ai culturii europene si luptatori neanfricati care si-au aparat pamantul stramosesc, cum ar fi: Bogdan I (1359-1365), Petru Musat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) si Stefan cel Mare (1457-1504).

Pamant al legendelor, acesta este pentru vizitatorii acestei parti a Romaniei, cunoscuta sub numele de Bucovina, un loc unde istoria e prezenta pretutindeni. Loc de nastere a unei vechi civilizatii, judetul Suceava este situata in partea nord-estica a Romaniei si ocupa unul din primele locuri din punct de vedere a potentialului economic, uman si turistic. Relieful este cu munti si dealuri si cu o densa retea hidrografica cu ape repezi.

Federatia Internationala de Turism a Jurnalistilor si Scriitorilor (FIJET) a decernat Premiul International POMME D"OR in 1975, acestei zone, cunoscuta acum in intreaga lume. Municipiul Suceava, resedinta administrativa a judetului reuneste activitati economice specifice bogatiei resurselor din Bucovina. La 12 km de municipiul Suceava, aproape de padure, spre satul Vadul Izei a fost ridicata Manastirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca si al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei manastiri in anul 1602. Înainte de construirea marii manastiri, o alta biserica mai mica fusese ridicata. Aceasta bisericuta poate fi vazuta astazi in curtea Manastirii Dragomirna, fiind de fapt prima biserica ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca impreuna cu rudele sale - Lupu si Simion Stroici. Pisania de la intrare arata ca biserica sta sub hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Botezatorul. La scurt timp dupa numirea sa ca Mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca incepe sa construiasca Manastirea Dragomirna. Lucrarile au fost terminate in 1609, iar manastirea a fost sfintita la sarbatoarea ,,Pogorarea Sfantului Duh".

În prima decada a secolului al 17-lea manastirea Dragomirna devine un puternic centru cultural. Aici au fost create texte religioase si miniaturi. Manastirea a mostenit de-a lungul timpului cateva obiecte de cult bisericesc care-i sporesc valoarea artistica: o frumoasa invelitoare pentru vase sfinte, o Biblie, un Epitaf, un frumos Tetraevangheliar - scris pe pergament si decorat cu numeroase icoane, doua Liturghiere si o lustra de cristal donata de Împarateasa Ecaterina a-II-a a Rusiei.

Judetul Suceava are facilitati de cazare moderne (peste 400 locuri in hoteluri, hanuri, cabane, campinguri, case taranesti si peste 6000 locuri in restaurante) cat si peste 1000 km de drumuri nationale si judetene modernizate si 430 km de cale ferata.

Prin prezentul proiect se contribuie astfel la identificarea valorificarea si cresterea gradului de exploatare a resurselor turistice, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca care va fi atrasa atat din mediul urban cat si din cel rural, sustinerea practicarii unor meserii traditionale si atragerea populatiei in practicarea turismului, asigurarea unei exploatari echilibrate si pe termen lung a resurselor turistice.

Descrierea functionala si tehnologica

Prin intermediul acestui proiect S.C. DOINA S.R.L. isi propune infiintarea unei pensiuni turistice in Comuna Vadul Izei, judetul Suceava, care va lua fiinta prin construirea si asigurarea dotarilor necesare clasificarii acesteia la confortul de trei margarete.

Cladirea cu destinatia pensiune agroturistica este o constructie cu un regim de inaltime P+1E, cu o suprafata construita de 298,56 metri patrati si o suprafata desfasurata de 611,11 metri patrati, avand urmatoarea alcatuire functionala:

a)     Parter:

Restaurant + hol de primire S=80,60mp

Grup sanitar rest. S=34,45mp

Bucatarie    S 33.60mp

Depozit receptie S=2,70mp

Hol    S=7,27mp

Vestiar personal S=14,90mp

Hol receptie S

Casa scarii    S 12,00mp

Camera 1 S

Camera 2    S

Centrala termica S=9,65mp

Sc=298,56mp

Su=264,74mp

b)    Etaj 1

Terasa restaurant S=30,50mp

Balcon    S=65,25mp

Restaurant    S 35,15mp

Camera 3 S 17,50+2,86mp

Camera 4 S=17,50+2,86mp

Camera 5 S=17,50+2,86mp

Camera 6 S=14,19+3,50mp

Camera 7 S=14,19+3,50mp

Camera 8 S=14,19+3,50mp

Camera 9    S=17,85+4,65mp

Camera 10    S=19,44+4,58mp

Casa scarii S=17,80mp

Gol C.T. S=6,06mp

Sc=298,56mp

Su=219,68mp

Restaurantul cuprinde o sala de mese la parter si o terasa la etaj, impreuna totalizeaza 6 locuri de servit masa distribuite la 14 mese, oficiu, spalatorie vesela, spalator vase, preparare legume, preparare carne, bucatarie.

Capacitatea maxima a restaurantului este de 56 locuri la mese (14 mese a cate 4 scaune la masa

Serviciile turistice oferite prin implementarea acestui proiect vor creea conditii prielnice de destindere si in acelasi timp vor contribui la reamprospatarea energizarea acestora.În final serviciile ce vor fi oferite atrag dupa sine refacerea integrala a capacitatii fizice a organismului, simultan cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber.

Pensiunea turistica proiectata practica o gama diversificata de servicii, menite sa determine acoperirea tuturor nevoilor de consum si in acelasi timp a cerintelor turistilor in functie de psihologia si pregatirea profesionala.

Mentionam ca acestea se vor realiza in primul rand prin asocierea serviciilor de cazare si alimentatie cu cele de agrement.

Astfel, se are in vedere si furnizarea de servicii cultural-artistice, prin organizarea in cadrul pensiunii de petreceri, servicii de agrement, organizarea de programe turistice.

Astfel, perioada de extrasezon va cuprinde 102 zile (18 februarie-31 mai), perioada de sezon intermediar va cuprinde 63 zile (10 noiembrie-11 ianuarie), iar perioada de sezon care este si cea mai lunga va cuprinde 200 zile (1 iunie-9 noiembrie; 11 ianuarie-18 februarie), pretul camerei in sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon.

Astfel, gradul de ocupare pe an (grad mediu de ocupare pe an), determina o crestere a venitului, iar cresterea venitului determina in final o recuperare mai rapida a investitiei.

Practicarea acestei politici manageriale determina un grad de ocupare diferit pe parcursul anului si astfel veniturile si cheltuielile vor avea valori diferite in functie de sezon.

Pentru ca veniturile sa fie crescatoare se urmareste asigurarea unor servicii de calitate, cat mai diversificate care sa impuna turistilor o anume siguranta si confort.

Oferta turistica vizeaza in principal mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigentele fiecarui consumator turistic prin imbinarea elementelor de atractivitate specifice zonei. Pentru aceasta serviciile de cazare vor avea ca obiectiv central crearea unor conditii de odihna net superioare celorlalte din zona.

Referitor la alimentatie, aceasta se va asigura in stransa legatura cu trebuintele si nevoile alimentare ale turistilor.

Cuprinsul acestui proiect capata o valoare istorica deosebita, determinand astfel o atractie turistica crescatoare odata cu intrarea pe piata turistica a pensiunii in cauza.

Organizarea calatoriilor si bogatia culturala a zonei, pot constitui baza conceperii unor vacante, respectiv aranjamente turistice, cu multiple posibilitati de desfasurare a unor activitati recreative, culturale si sportive.

Distributia si promovarea

Stabilirea unui sistem de distributie adecvat atrage dupa sine studierea amanuntita a situatiei, elaborarea mai multor variante si alegerea celor mai bune mijloace de promovare, cu rezultatele cele mai bune.

Distributia serviciilor turistice pe care le vom crea se va realiza:

direct - care pe langa faptul ca ofera pensiunii un grad maxim de control asupra serviciului si a preturilor practicate, determina si o eficientizare activitatii prin intermediul activitatilor noastre;

indirect - care consta in realizarea marketing-ului la nivelul lantului voluntar si prin intermediul Internet-ului si al agentiilor de voiaj.

Procesul de distributie are un caracter dinamic sub influenta urmatorilor factori:

dezvoltarea si diversificarea ofertei turistice si a cererii de consum;

cresterea numarului de activitati in zona

cresterea sperantei de viata

scaderea somajului in zona

concentrarea si specializarea produselor turistice

modificari in localizarea teritoriala a ofertei

dezvoltarea si perfectionarea mijloacelor si cailor de transport si de valorificare a serviciilor

Modalitatea de vanzare a serviciilor turistice influenteaza direct nivelul de satisfacere a nevoilor de consum ale turistilor asigurand conditiile care sa faciliteze cumparatorilor achizitionarea pachetului de servicii dorit, la locul potrivit, in cantitatea, calitatea si la pretul corespunzator puterii lor de cumparare.

Promovarea se va realiza prin: intermediul Internetului (prin crearea unui site), a lantului voluntar, a agentiilor de turism si prin intermediul pliantelor. Pentru aceasta se vor cumpara un calculator, o imprimanta, licenta Microsoft Office, licenta Windows si soft aplicativ.

Promovarea va avea ca instrument de lucru, turismul rural, ce trebuie inteles ca o forma de activitate care asigura populatiei urbane cele mai adecvate conditii de terapie impotriva stresului determinat de tumultul vietii cotidiene.

Coordonarea activitatii globale a lantului voluntar, realizarea de variante de programe cu integrarea ofertelor componentilor, incheierea de contracte cadru cu clientii interni si externi si incadrarea in bugetele de promovare si publicitate, aprobate de membrii lantului voluntar, reprezentarea membrilor in relatiile cu partenerii asociatiilor profesionale si alte institutii.

Avantajele pe care le ofera aderarea la lantul voluntar sunt:

campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate structurile de primire aderente cu difuzare pe scara larga in structurile lantului, agentii de voiaj;

birou de rezervari informatizat

asocierea la lantul voluntar a unei societati furnizoare de echipamente sau produse alimentare si in general obtinerea de preturi preferentiale in relatie cu furnizorii agreati;

acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului;

Componentii lantului voluntar vor beneficia de promovarea unei strategii de marketing care are la baza propunerea unui serviciu turistic innoit, care se adreseaza unei piete relevante, segmentate, determinata geografic pentru care trebuie sa-si adapteze produsele.

Pe langa analiza consumatorului si a pietei, membrii lantului trebuie sa-si dezvolte noi canale de distributie egale de promovarea vanzarilor pe Internet sau prin colaborare a firmelor din lantul voluntar, sa-si elaboreze un mix de marketing competitiv orientat spre pietele tinta, utilizand o plasare si promovare eficienta si un pret relativ scazut in raport cu concurenta.

Modalitatile de promovare a ofertei turistice practicate de S.C. DOINA S.R.L. se refera la infiintarea unui site, cu scopul de a reduce timpul acordat cautarii locului ideal pentru petrecerea unui sejur de cateva zile sau unui concediu. Plecand de la ideea ca timpul costa mai mult decat banii, crearea acestui site ar avea mari avantaje, in special pentru oamenii de afaceri. Pentru categoriile de populatie care nu au acces la internet, vom crea pliante, afise.

Descrierea tehnologica

Spatiile de cazare aferente pensiunii ce se vor realiza prin implementarea acestui proiect, vor fi mobilate si amenajate in asa fel incat sa corespunda normelor de clasificare pentru 3 margarete elaborate de Ministerul Turismului, care la randul sau le va omologa, iar tarifele practicate se vor stabili in conformitate cu legislatia in vigoare.

Achizitionarea utilajelor se va efectua in urma studierii unor oferte si selecterea ofertelor dorite, astfel incat sa fie certificate de ISCIR, si sa corespunda din punct de vedere al capacitatii de productie aferente pensiunii si al calitatii.

Vanzarea serviciilor turistice se face prin intermediul calculatorului, al lantului voluntar, agentiilor de turism si in mod direct la receptie.

Serviciile turistice au in genere un caracter sezonier, astfel ca se va urmari mentinerea la aceleasi cote a indicatorilor economici din extrasezon, ca in perioada de varf prin oferirea de servicii suplimentare, care sa determine cresterea fluxului turistic.

Pentru pervizionarea veniturilor si a cheltuielilor s-a tinut cont in primul rand de varietatea clientilor (in special a gustului), astfel s-au elaborat trei variante de meniu, iar la determinarea veniturilor si a cheltuielilor s-a luat in considerare o valoare medie a acestora.

Amplasarea acestei pensiuni are o importanta majora in ceea ce priveste alegerea meniului, fiind in acelasi timp si o politica de marketing, prin care se va asigura atragerea clientilor.

Îmbunatatirea controlului calitatii - realizarea implementarii sistemului de calitate

Consumatorul actual indiferent de piata care isi manifesta cererea, se dovedeste a avea solicitari si exigente din ce in ce mai diversificate. În acest context se remarca o reorientare in consum, catre produsele si serviciile de calitate superioara, care satisfac cel mai bine nevoile consumatorilor. Ca urmare calitatea a devenit ea insasi un element al consumului si un important mod de diferentiere fata de concurenta.

Implementarea sistemului de calitate presupune aplicarea unui sistem de procese impreuna cu identificarea si interactiunile acestor procese poate fi descrise pe scurt asfel:

PLANIFICA - EFECTUEAZA - VERIFICA - ACTIONEAZA

Planifica - se stabilesc obiectivele si procesele necesare obtinerii rezultatelor in stransa legatura cu cerintele clientului si politicile societatii;

Efectueaza - reprezinta implementarea efectiva a proceselor planificate;

Verifica - monitorizeaza si masoara serviciile fata de politicile, obiectivele si cerintele si raporteaza rezultatele.

Actioneaza - intreprinde actiuni pentru imbunatatirea continua a performentei serviciilor.

În contextul cresterii competitivitatii serviciilor oferite la nivel european, certificarea calitatii serviciilor autohtone in domeniul turismului, vor juca un rol important in contextul asigurarii sanatatii, securitatii vietii oamenilor, precum si in ceea ce priveste protectia mediului.

A fi furnizor de servicii certificate in domeniul turismului constituie un mare pas inainte pentru mentinerea cotei de piata cat si pentru facilitatea patrunderii pe noi piete si cresterea indicelui de competitivitate fata de concurentii din acelasi domeniu (aceeasi clasa), cu servicii similare.

Standardul ISO 9001 recomanda, ca, in cadrul desfasurarii activitatilor de turism, managementul calitatii sa fie bazat pe elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului calitatii, in scopul: determinarii, definirii si cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor sale.

Cerintele pentru calitate se refera, in egala masura, la cerintele pietei (ale contextului extern), cele contractuale, cerintele interne si cerintele proprii.

Viziunea strategica privind calitatea in organizatie se bazeaza pe urmatoarele principii:

Ø     Satisfacerea cerintelor consumatorilor;

Ø     Asigurarea unui management eficient;

Ø     Satisfacerea cerintelor referitoare la protectia mediului;

Ø     Utilizarea corespunzatoare a resurselor.

Referitor la principalele categorii de servicii oferite: de cazare, de alimentatie, acestea trebuie sa se situeze la un inalt nivel calitativ. În plus serviciile de alimentatie in turismul rural se bucura de conditii speciale, prin varietatea, calitatea si mai ales prospetimea produselor oferite chiar de catre gazda, care dispune si de baza de productie.

Agrementul este un element esential care contribuie in reusita vacantelor la tara. El poate imbraca diverse forme: plimbari, studiul naturii, inclusiv observarea vietuitoarelor, fotografierea,

drumetie, ciclism, echitatie, vanatoare, pescuit, turul zonelor invecinate, festivaluri rurale, sporturi care cer un mediu natural.

Referitor la aceste forme de recreere in ultima perioda si mai ales in deceniul anterior si prezent datorita diversificarii si cresterii populatiei si mentalitatii acesteia, turismul rural a cunoscut o crestere rapida. Aceasta se datoreaza nu numai cresterii demografice la nivel national si international, ci mai ales datorita faptului ca gigantele comerciale, industriale si stresul muncii fizice si intelectuale determina oboseala corpului uman, atat din punct de vedere fizic, cat si din punct de vedere intelectual, determinand populatia sa se retraga in zone mai linistite adica in mediul rural in week-end sau concedii.

Ca forma a turismului de masa, turismul rural se preteaza atat turismului individual cat si de grup, in special grupurile mici, familiale si este practicat la sfarsit de saptamana si in timpul vacantelor.

La ora actuala in domeniul turismului cand o organizatie primeste mai multe oferte si trebuie sa ia o decizie, alegerea acesteia se opreste in general asupra ofertantului care face precizarea si demonstrarea ca lucreaza in regim de asigurarea calitatii si ca serviciile sale sunt certificate in conformitate cu cerintele specificate in seria de norme ISO 9001.

Standardul ISO 9001 recomanda, ca, in cadrul desfasurarii activitatii de turism, organizatia sa promoveze adoptarea unei abordari a managementului calitatii, bazata pe elaborarea, implementarea si imbunatatirea eficacitatii sistemului calitatii, in scopul: determinarii, definirii si cresterii satisfactiei clientului prin indeplinirea cerintelor sale.

Cerintele pentru calitate se refera, in egala masura, la cerintele pietei (ale contextului extern), cele contractuale, cerintele ale organizatiei si cerintele societatii.

Pentru realizarea obiectivelor pe care si le-a propus in domeniul calitatii, se recomanda ca societatea de turism sa-si elaboreze, dezvolte si sa implementeze un sistem al calitatii, structurat si adoptat tipului specific de activitati pe care le realizeaza, tinand seama de considerentele referitoare la beneficii, costuri si riscuri.

Asigurarea calitatii

Pensiunea Doina situata in comuna Vadul Izei, judetul Suceava acorda o importanta majora cerintelor legate de calitate, acestea referindu-se, in egala masura, la cerintele pietei, la cele contractuale, precum si la cerintele interne ale sale si ale societatii (mentalitate, cultura si obiceiurile consumatorilor).

La Pensiunea Doina viziunea strategica privind calitatea se bazeaza pe urmatoarele principii:

1.Satisfacerea cerintelor clientilor;

2.Formarea si motivarea personalului;

3.Managementul eficient al organizatiei;

4.Satisfacerea cerintelor referitoare la protectia mediului;

5.Utilizarea corespunzatoare a resurselor;

6.Asigurarea de locuri de munca, prin cresterea competitivitatii si a capacitatii de prestari servicii;

7.Cresterea angajamentului, motivarii, responsabilitatii individului, dezvoltarii capitalului uman al organizatiei;

8.Încurajarea planului de dezvoltare unitara a comunitatilor locale;

9.Dezvoltarea comunitatilor pe baze locale si regionale;

10.Luarea in considerare a caracteristicilor generale a regiunii in care se situeaza produsul turistic;

11.Exploatarea rationala si eficienta a resurselor umane si naturale existente;

12.Intensificarea eforturilor locale de dezvoltare, cat si de promovarea initiativei productiei locale.

Atingerea obiectivelor propuse de Pensiunea Doina in domeniul calitatii se vor realiza prin elaborarea si implementarea unui sistem calitativ, structurat si adaptat tipului specific de activitate pe care il desfasoara, tinand seama de considerentele referitoare la beneficii, costuri si riscuri.

Sistemul calitatii aplicat trebuie:

sa fie bine inteles;

sa satisfaca in conditii optime nevoile si asteptarile clientului;

sa ia in considerare cerintele societatii.

Serviciul este perceput in mod diferentiat, si anume: atentie personala pe care o acorda, prin receptivitatea lui si prin sensibilitatea fiecarei persoane. Din acest motiv, Pensiunea Doina va acorda o atentie deosebita in oferirea serviciilor.

Referitor la controlul calitatii produselor turistice, acesta va fi efectuat de societate astfel:

temperatura minima in spatiile de cazare, respectiv in grupurile sanitare va fi in sezonul rece de 18ºC;

apa calda si rece in grupurile sanitare ale camerelor va fi asigurata in permanenta;

constructia va fi astfel realizata incat sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor produse peste limitele legale admise;

angajatii vor purta imbracaminte in stransa legatura cu specificul zonei, diferentiat in functie de conditiile de desfasurare a activitatii si ecuson cuprinzand numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru, specific activitatii;

lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist;

curatirea camerelor se va asigura in fiecare dimineata de catre personalul angajat.

Produsele alimentare vor fi certificate calitativ din punct de vedere medical-veterinar, iar hrana turistilor se va efectua in conditii igienice si calitative corespunzatoare.

Se considera ca certificarea sistemului de calitate in cadrul Pensiunea Doina, dupa modelele de asigurare a calitatii propuse de standardele ISO 9001, are un impact favorabil asupra performantelor in afaceri recunoscand in acelasi timp necesitatea imbunatatirii continue a acestui sistem pentru asigurarea succesului in competitia ce o presupune o economie de piata. Totodata, aceasta certificare a calitatii va juca un rol important in vederea asigurarii unor servicii de calitate competitive, urmarind tendintele si cerintele clientilor.

În elaborarea prezentului proiect s-a tinut seama de toate normele legislative existente, astfel, proiectul se aliniaza sub aspect calitativ, cerintelor si exigentelor legislatiei europene si internationale.

La realizarea proiectului s-a tinut cont si de Ordonanta 61/1999 cu privire la aprobarea Normelor metodologice si a criteriilor privind clasificarea structurilor de primire turistica, Hotararea nr.601/1997, privind clasificarea structurilor de primire turistica, Ordonanta nr.58/1998, privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism din Romania, Hotararea nr.513/1998 privind activitatea de comert a serviciilor turistice si de acordare a brevetelor si licentelor de turism, respectarea prevederilor Ordonantei nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor aprobata cu Legea nr.212/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, respectarea Normelor Generale de PSI.

Constructia va indeplini nivelele de performanta prevazute de Normativul de siguranta la foc a constructiilor P 118/1999; organizarea activitatii interioare se va desfasura conform D.G.P.S.I. nr.001. Echiparea si dotarea cu mijloace PSI se va efectua conform D.G.P.S.I. 003/2001; organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor se va efectua conform D.G.P.S.I. nr.005/2001.

Instruirea personalului se va efectua conform prevederilor D.G.P.S.I. nr.002/2000.

Amenajari pentru protectia mediului

Proiectul de investitie propus de Pensiunea Doina este conform cu planul de urbanism si sistematizare a zonei. Captarea si deversarea apelor menajere se va realiza cu ajutorul unei fose septice vidanjabile proprii.

Deseurile menajere sunt colectate, selectate si depozitate in europubele, de unde vor fi preluate de catre societatea locala de salubritate, conform unui contract de prestari de servicii specifice.

Selectarea deseurilor se va face in cinci categorii, respectiv:

Ø     Umed (resturi alimentare);

Ø     Uscat (hartie, ambalaje din material plastic si hartie, etc.);

Ø     Multi (bidoane, plastic, materiale plastice, altfel decat pungile, etc.);

Ø     Sticla si metal (recipiente din sticla, cutii de conserva, etc.);

Ø     Resturi vegetale (obtinute din urma curatirii spatiilor verzi).

Astfel se va achizitiona cate o europubela pentru fiecare sortiment rezultat.

Deseurile rezultate din activitatea curenta nu reprezinta o sursa majora de poluare a mediului.

Centrala termica care va fi montata va fi prevazuta cu cos de evacuare a noxelor rezultate in urma arderii combustibilului. Valorile emisiilor de noxe rezultate in urma functionarii centralei termice nu depasesc pragurile de alerta, respectiv 70% din concentratiile maxime admise prevazute de Ordinul MAPPM nr.462/1993.

Lucrarile de constructii se realizeaza in mod strict la nivelul pensiunii si nu va afecta zona de amplasament. În cadrul pensiunii se vor realiza racordurile la utilitati necesare desfasurarii activitatii in conditiile impuse de UE si se va mobila si dota cu mijloace fixe si obiecte de inventar conform normelor de clasificare pentru pensiunile turistice din categoria 3 margarete.

Suprafata ramasa libera la finalizarea constructiei va fi curatata si amenajata cu spatii verzi. Referitor la achizitii, acestea se vor realiza pe baze de selectie de oferta.

Date tehnice ale lucrarii

Suprafata si valoarea juridica ale terenului care urmeaza sa fie ocupat

Pensiunea Doina are dreptul de folosinta gratuita asupra terenului, in suprafata de 3200 mp, situat in intravilanul localitatii Vadul Izei , judetul Suceava conform contractului de comodat nr. 472 din 11.04.2007. Pe acest teren va fi construita pensiunea turistica ce va fi utilata si dotata in vederea incadrarii in categoria de 3 margarete.

Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

Din punct de vedere climatic, teritoriul studiat este inclus provinciei climatice II, caracterizata printr-un pronuntat caracter de continentalism, cu contraste mari de la vara la iarna.

Localitatea Vadul Izei este situat in zona ,,D'' din punct de vedere al zonei seismice de calcul, zona caracterizata printr-o intensitate seismica de gradul VIII (grade MSK), un coeficient seismic Ks = 0,16 caruia ii corespunde o perioda de colt Tc = 1,5 secunde.

Adancimea de inghet este de 0,8 - 1 m conform STAS 605.

Prin solutia propusa, pensiunea va avea o capacitate de cazare permanenta de 20 persoane in cadrul a 10 camere duble. Calitatea, dimensiunile si dotarile aferente spatiilor de cazare sunt corespunzatoare criteriilor stabilite in vederea clasificarii acesteia in categoria de confort 3 margarete.

Pensiunea care face obiectul investitiei va fi racordata la reteaua SC Electrica SA, iar alimentarea cu energie electrica se va realiza prin reteaua locala.

Alimentarea cu apa se va face din putul forat propriu.

Captarea si deversarea apelor menajere se va executa cu ajutorul unei fose septice vidanjabile proprii.

Necesarul termic al cladirii va fi asigurat de centrala termica ce functioneaza cu combustibil solid (lemn). Combustibilul solid necesar centralei termice se depoziteaza intr-un spatiu special amenajat in proprietatea Pensiunea Doina. Gospodaria de combustibil este conform cerintelor PSI.

Principalele utilaje de dotare a construtiilor

Pensiunea va fi dotata cu utilaje profesionale ce vor fi selectate pe baza de oferta, in functie de marca, raport calitate/pret. Utilajele trebuie sa corespunda riguros necesitatii pensiunii si sa nu creeze functii inutile.

Selectia de oferte pentru achizitionarea utilajelor se va face dupa:

marca;

pondere pe piata;

cunoasterea de catre utilizator;

termenul de garantie;

service post-vanzare;

pretul de vanzare.

Echipamentele necesare dotarii restaurantului si bucatariei vor fi avizate de ISCIR.

Pentru o mai buna fructificare a dotarilor se va incheia contracte cu furnizorii de energie, apa, canalizare si se va urmari un consum moderat.

Achizitionarea materiilor prime se vor face de la furnizorii specializati din zona in baza unui contract, la preturile, cantitatile si calitatea stabilite de comun acord. Se vor achizitiona utilaje, mobilier, materii prime conforme cu standardele de calitatea, care servesc strict necesitatile pensiunii astfel incat sa nu puna in pericol viata angajatilor si a clientilor.

Instalatii aferente constructiilor

Executarea tuturor lucrarilor de instalatii se va face cu personal autorizat si specializat pentru astfel de lucrari. Acest consumator va fi dotat cu instalatie de iluminat de siguranta si instalatii pentru detectarea incendiilor.

Pentru protectia loviturilor de trasnet s-a propus dotarea obiectivului cu o instalatie moderna de paratrasnet, cu dispozitiv de amorsare de tip IONFLASH.

Dotarea cu obiecte sanitare s-a facut conform prevederilor STAS 1478-90 dupa cum urmeaza:

Ø     in grupurile sanitare comune de la parter se vor monta WC si lavoar;

Ø     in grupurile sanitare din camerele de cazare se vor monta WC, lavoar si cada;

Încalzirea incaperilor se va face pe baza centralei termice ce va fi achizitionata prin proiect, astfel agentul termic este reprezentat de apa calda (90°/70°), iar distributia aecsteia facandu-se in sistem bitubular, distributie inferioara. Centrala termica functioneaza pe combustibil solid (lemn).

Date privind forta de munca si managementul proiectului

Total personal din care de executie

Prin realizarea acestei pensiuni turistice se vor crea 4 locuri de munca, care se vor mentine pe o perioada indelungata. Angajarea personalului se va face prin incheierea unui contract de munca pe o perioada nedeterminata.

Selectarea personalului se va face cu grija, pe baza unui interviu, iar conditiile de participare la interviu vor fi dependente de pregatirea profesionala.

Personalul de la receptie va fi bine instruit, astfel incat sa inscrie data sosirii turistilor si cea a plecarii conform legilor in vigoare in formulare, motiv pentru care se va face o mai buna transparenta a circuitului productiv.

Personalul de paza va fi obligat sa ia masuri de prevenire a infractiunilor si a altor fapte antisociale in incinta pensiunii. Managerul pensiunii va trebui sa detina brevet de turism obtinut conform H.G. nr. 513/1998, si se va ocupa atat de partea de conducere (organizare), cat si de partea de promovare a serviciilor oferite, deci de marketingul pensiunii.

Prin crearea unui numar de 4 locuri de munca, in zona creste gradul de ocupare a populatiei si implicit speranta de viata. Numarul de locuri de munca la nivelul acestei zone este mic, iar in ultimii ani a fost in scadere.

Cresterea economica in zona va fi data in general de cresterea bugetului local, crestere determinata de: diversificarea activitatilor in zona; cresterea numarului de turisti si totodata a cerintelor pentru hrana; o mai buna fructificare a spatiului rural, a obiceiurilor, traditiilor.

Cresterea importantei pe piata, a acestor activitati va determina in final o largire a pietei printr-un efect multiplicator.

Impactul proiectului asupra dezvoltari zonei si a mediului de afaceri

Prin implementarea acestui proiect se va inregistra o crestere substantiala a veniturilor, atat la nivelul pensiunii, cat si la nivelul intregii regiuni. Crearea unei oferte de servicii turistice de calitate superioara, va determina in timp, atragerea atat a turistilor romani, cit si a turistilor straini intr-un numar cat mai mare, in zona.

Cresterea vanzarilor este direct legata de calitatea serviciilor turistice oferite, care in final determina eficienta activitatii turistice. Serviciul de cazare va fi rezultatul combinarii unor prestatii de baza si a unora auxiliare, la realizarea carora, participa nemijlocit personalul pensiunii, care va fi suficient pentru realizarea unor servicii complete si de calitate. Crearea unei capacitati de cazare moderna, confortabila, va influenta dinamica turismului prin atragerea de turisti romani si straini in zona, care favorizeaza o mai buna utilizare a resurselor umane si a capacitatii bazei tehnico-materiale. Suprasolicitarea serviciului de cazare in sezon si diminuarea cererilor sau chiar absenta lor in extrasezon si sezon intermediar, se reflecta negativ asupra gradului de utilizare a bazei materiale, a personalului si implicit asupra eficientei activitatii.

Construirea pensiunii intr-o zona cu potential ridicat, din punct de vedere al obiectivelor turistice, situata in apropierea Manastirii Dragomirna, reclama o mai buna adaptare la variatiile cererii, mai multa flexibilitate in productia de servicii, o planificare riguroasa a necesarului de personal, prin crearea de locuri de munca permanente si diversificarea serviciilor, in vederea captarii interesului turistilor, diminuandu-se astfel discrepantele intre variatiile numarului de turisti din sezon, sezon intermediar si extrasezon.

Dotarea pensiunii cu restaurant si bar detine o importanta majora, satisfacand nevoile de consum (in principal nevoile legate de hrana) ale populatiei, atragand astfel venituri suplimentare.

Avantajele oferite de alimentatia publica in cadrul pensiunii sunt legate de varietatea sortimentala mai larga comparativ cu cea a concurentei, de calitatea superioara a preparatelor, realizate de personal calificat, cu mijloace tehnice moderne, accesibile din punct de vedere al pretului, de atmosfera de recreere si distractie. Cresterea gradului de urbanizare, accentuarea mobilitatii populatiei asociate cu navetismul si conditiile de viata si munca ale oamenilor (locuri de munca in afara localitatilor, programul de munca, intensificarea activitatii turistice) conduc la cresterea volumului vanzarilor in alimentatie, respectiv a numarului meselor servite.

Serviciile de agrement din cadrul programului turistic reprezinta o alta sursa de venit, reprezentand astfel un factor important de competitivitate pe piata locala. Conform datelor statistice, numarul pensiunilor turistice in zona de nord-est a tarii este deficitar, ceea ce determina necesitatea realizarii acestui proiect. Odata cu implementarea proiectului se vor crea noi locuri de munca, acest lucru ducand la diminuarea ratei somajului, se va determina cresterea economica in zona prin atragerea de valuta convertibila si se vor manifesta influente favorabile asupra altor sectoare ale economiei.

În final, implementarea acestui proiect va contribui semnificativ la dezvoltarea regiunii, atat din punct de vedere economic, cat si din punct de vedere social-cultural. Din punct de vedere economic va contribui la dezvoltarea zonei prin cota cu care participa la bugetul local, buget care printr-o redistribuire si organizare eficienta va contribui la cresterea unui mediu economic mult mai stabil si in acelasi timp incurajator pentru investitori.

Referitor la mediul social, acesta se dezvolta in stransa legatura cu mediul economic, contribuind impreuna la cresterea sperantei de viata si a nivelului de trai, la scaderea nivelului somajului din zona, la diversificarea activitatilor economice, la cresterea productivitatii in zona, la cresterea pretentiei pentru produsele de calitate superioara.

Practicarea unui management adecvat in timpul si dupa implementarea proiectului, va determina capacitatea firmei de a-si diversifica oferta, valorificand calificarea multipla a personalului. S.C. DOINA SRL va oferi conditii de munca deosebite, la standarde europene, prin crearea unui climat propice desfasurarii activitatii, astfel incat serviciile oferite sa aiba un raport calitate/pret competitiv. Fiecare angajat va ocupa locul de munca specific pregatirii si aptitudinilor sale, toti, fiind subordonati managerului pensiunii.

Managerul stabileste deciziile strategice ce tin de structura interna, privind diviziunea muncii si modul de organizare si coordonare a serviciilor firmei pe de o parte, iar pe de alta parte deciziile legate de modul de gestionare a acesteia.

Ca urmare a pregatirii si calificarii personalului se va obtine o crestere a productivitatii muncii astfel :

Aceste previziuni ale cifrei de afaceri sunt date de raportul pret/grad de ocupare.

Pentru ca numarul de turisti prezinta o fluctuatie permanenta, determinata de perioada anului (sarbatori legale, sezon rece, sezon cald, sarbatori locale etc.) politica manageriala a unitatii va fi aceea de a reduce intensitatea acestora, prin stabilirea unor tarife diferentiate in functie de sezon, stabilindu-se astfel 4 perioade in timpul anului dupa variatia turistilor din zona.

Astfel, perioada de sezon intermediar va cuprinde 110zile (11 ianuarie-30 aprilie), perioada de extrasezon va cuprinde 55 de zile (10octombrie-3 decembrie), iar perioada de sezon care este si cea mai lunga va cuprinde 200 de zile (1 mai-9 octombrie si 4 decembrie-10 ianuarie), pretul camerei in sezon fiind superior tarifului unei camere din extrasezon.

Astfel, gradul mare de ocupare pe an (grad mediu de ocupare pe an), determina o crestere a venitului, iar cresterea venitului determina in final o recuperare mai rapida a investitiei.

Practicarea acestei politici determina un grad de ocupare diferit pe parcursul anului si astfel veniturile si cheltuielile vor avea valori diferite. În primul rand in functie de sezon si in al doilea rand in functie de numarul turistilor.

Pentru ca veniturile sa fie crescatoare se urmareste asigurarea unor servicii de calitate, cat mai diversificate care sa impuna o anumita siguranta si confort.

Tot pentru cresterea gradului de ocupare se are in vedere ca la sfarsit de saptamana, sa se organizeze diferite spectacole (spectacolele vor fi atat cele legate de viata rurala cat si cele legate de diferite modele ale imaginatiei clientilor potentiali), concursuri, precum si realizarea de focuri de tabara si gratare in aer liber.

Prin analiza raportului calitate pret al acestei oferte turistice, comparativ cu cel al concurentilor din zona, releva un nivel bun al acestuia.

Astfel, comparand cu tarifele pensiunilor si hotelurilor de 3 margarete, respectiv 3 stele situatia preturilor este aproximativ cu 10% mai mica.

Pozitionarea produselor societatii comparative cu cea a concurentei

Pensiunea din comuna Vadul Izei , judetul Suceava se diferentiaza de concurentii sai prin meniurile alese cu grija, prin practicarea unor preturi mici in raport cu calitatea serviciilor oferite, numarul mare de angajati care contribuie intr-o mare masura la satisfacerea cerintelor clientilor, oferta diversificata in comparatie cu cea a concurentilor, nivelul de confort ridicat, dar si accesul la practicarea unor hoby-uri, cum ar fi traseele turistice organizate.

Piata efectiva a pensiunii in cauza este reprezentata de catre:

Ø     Turisti care vor sa se desprinda de aglomeratia marilor orase

Ø     Persoane interesate de organizarea unor evenimente deosebite intr-o ambianta rurala;

Ø     Persoane interesate de petrecerea unei perioade de timp intr-un mediu linistit, cu posibilitati de delectare si imbogatire spirituala;

Ø     Persoane care doresc sa petreaca un sfarsit de saptamana intr-un mediu rural.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica in zona

Structura concurentilor din zona

Din tabelul de mai sus se observa ponderea scazuta a pensiunilor in total structuri de primire din zona. Acest lucru incurajeaza dezvoltarea in zona a activitatii pensiunilor.

Cresterea productiei

Prin implementarea acestui proiect se vor valorifica frumusetile naturale ale zonei, se vor satisface dorintele anumitor turisti de a practica diferite sporturi, drumetii etc. considerate ca hoby-uri, pe ansamblu se vor satisface necesitatile diversificate ale turistilor.

Astfel, se genereaza apropierea de client prin atitudinea de deschidere si de intelegere a nevoilor, dorintelor si comportamentelor acestuia, se raspunde nevoii de fractionare si individualizare a vacantelor prin crearea lantului voluntar, se raspunde pretentiilor clientilor legate de calitatea serviciilor si confort, prin introducerea sistemului de calitate la nivelul pensiunii si al lantului voluntar, realizandu-se astfel o calitate omogena pentru fiecare etapa a vacantei.

Avantajele pe care le ofera aderarea la lantul voluntar sunt:

Ø     Campanii promotionale si editarea de ghiduri incluzand toate structurile de primire aderente cu difuzare pe scara larga in structurile lantului, agentii de voiaj, etc;

Ø     Birou de rezervari informatizat;

Ø     Asocierea la lantul voluntar a unei societati furnizoare de echipamente sau produse alimentare si, in general obtinerea de preturi preferentiale in relatiile cu furnizorii agreati;

Ø     Acordarea de asistenta tehnica si consultanta de gestiune de catre responsabilii alesi si salariatii permanenti la nivelul lantului.

Alegerea segmentelor de piata, tineri, patroni, straini, cu acces la Internet, permite acestora sa obtina informatii despre zona, sa scurteze efortul de informare si sa hotarasca structura vacantei prin combinarea eforturilor partiale ale membrilor lantului voluntar.

Clientii, consumatori de turism, se vor bucura de diferentierea produselor turistice rezultate prin combinarea de elemente naturale si antropice, la care se adauga prestarea unor servicii de calitate.

În acest sens, se propune un serviciu turistic, care include o diversitate de posibilitati de organizare a vacantelor, in conditiile unui raport pret/calitate competitiv.

Beneficii aduse economiei in zona

Diversificarea activitatilor turistice, determina si cresterea beneficiilor pentru companiile de transport, de instalatii pentru agrement, de comert cu amanuntul ca si pentru firmele furnizoare de servicii culturale, recreative, de materiale fotografice si artizanat etc., punandu-se astfel in miscare toate sectoarele economiei regionale.

Componentii lantului voluntar sunt de asemenea beneficiari ai aplicarii proiectului, prin marimea pe de o parte a gradului de utilizare a capacitatii ca urmare a promovarii serviciilor de membrii lantului pentru ceilalti si a promovarii prin Internet de catre firma S.C. DOINA SRL, iar pe de alta parte prin imbunatatirea pachetului de servicii.

Furnizorii, vor avea ca urmare a aplicarii proiectului o piata de desfacere largita, piata care va putea fi captata cu conditia respectarii reglementarilor ,,Manualului calitatii" realizat de beneficiar.   

Impactul asupra mediului

În sprijinul protejarii si a diminuarii tendintei de deteriorare a naturii, se va respecta legislatia in vigoare (legea mediului nr. 137/1997 republicata in anul 2000), in concordanta cu reglementarile U.E.

Astfel turistii vor fi informati si instruiti prin afisarea unor panouri cu privire la legislatia in vigoare care prevede sanctionarea unor activitati, cum ar fi:

Ø     Recoltarea de catre persoane neautorizate a florilor si a altor plante din parcurile publice, amenajari peisagistice, spatii verzi, etc.;

Ø     Recoltarea sau capturarea in scopul comercializarii la nivel national sau pentru export, de catre persoane neautorizate, a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica;

Ø     Deteriorarea sau distrugerea marcajelor si a panourilor de avertizare destinate protectiei mediului;

Ø     Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi, fara acordul autoritatilor pentru mediu.

În vederea protejarii mediului se vor face investitii in amenajarea de spatii verzi, in jurul pensiunii, unde turistii vor putea sa faca focuri de tabara, prin plantarea de pomi si plante, dotarea centralei termice cu un cos de fum in vederea evacuarii noxelor si construirea unei fose ecologice.

Întreaga strategie de marketing aplicata de S.C. DOINA S.R.L. are in vedere realizarea unei oferte comune, cu scopul atragerii unui numar mai mare de turisti in zona. Odata cu atragerea unui numar mai mare de turisti in zona vor creste veniturile si in acelasi timp va creste si importanta zonei in ierarhia localitatilor romanesti.

ANALIZA SWOT

Planificarea strategica de marketing reprezinta un proces complex de stabilire si mentinere a celei mai bune relatii intre obiective, pregatirea angajatilor si resursele unei intreprinderi pe de o parte si mixul de marketing, raportat la conjunctura pietei, pe de alta parte.

Analiza SWOT are ca scop studierea caracteristicilor esentiale ale intreprinderii ce ii dau identitate si o pot avantaja in activitatile viitoare.

Ea cuprinde: puncte tari( o pozitie importanta pe piata datorata marcii si volumului de produse si servicii turistice); puncte slabe( profit scazut, climat de munca necorespunzator, costuri ridicate); oportunitati( extinderea pietei dupa o recesiune, intrarea pe alte pieti externe si interne, creearea unei noi marci pentru castigarea unei pozitii avantajoase pe piata); riscuri(scaderea interesului consumatorului, concurenta).

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Privit prin prisma marketingului, produsul turistic reprezinta expresia fizica a raspunsului firmei la cererea de turism, respectiv tot ceea ce ofera firma pe piata intr-o forma care sa poata fi remarcata, in vederea satisfacerii nevoii de turism.

În conditiile actuale desfasurarea unei activitati eficiente inseamna mai mult decat a realiza un produs bun, a stabili un pret atractiv pentru acesta si a-l face accesibil consumatorilor vizati. Firmele trebuie sa comunice atat cu clientii lor actuali, cat si cu cei potentiali. În mod inevitabil, fiecare firma trebuie sa desfasoare atat activitati de comunicare, cat si activitati promotionale.

De activitatea de promovare depinde volumul vanzarilor. Esential pentru omul de marketing din turism este sa porneasca de la caracteristicile produsului aflat in promovare.

Succesul sau esecul unei agentii de turism depinde de modul in care aceasta reuseste sa satisfaca dorintele consumatorilor. Analiza si prognoza cererii turistice, ofera firmelor posibilitatea de a intelege tendintele de consum viitoare.

Marile firme aloca milioane de euro activitatii de marketing deoarece marketingul in general si promovarea in mod special ofera valoare produsului/serviciului pe piata de consum.

Pe piata romaneasca, activitatea de marketing se desfasoara greoi. Majoritatea firmelor nu au la baza un plan de marketing, iar lipsa unui asemenea plan, face activitatea de marketing sa fie ineficienta. Romania este o tara cu un potential turistic divers si bogat dar nu a reusit sa-l valorifice la adevarata sa valoare.

Specialistii Organizatiei Mondiale afirma ca aproape nici o activitate din lume ,,nu are nevoie de o promovare mai activa, mai ingenioasa si mai agresiva ca turismul''.

Problema esentiala consta totusi in eficienta actului de promovare, in alegerea acelei metode cu impact maxim in actiunea de a te face cunoscut. Cum poti alege potentialii consumatori de servicii turistice?

Unele firme au incercat abordarea unei forme de publicitate direct, promovata destul de frecvent la noi: prin intermediul fluturasilor promotionali. Alte firme care isi permit si agreeaza idea, sponsorizeaza emisiuni TV. Alte firme turistice folosesc ,,agresivitatea de catifea''din contactele profesionale cu clientii traditionali care, multumiti fiind, fac ei insii reclama serviciilor primate, in cercurile sociale pe care le frecventeaza.

Agentiile de turism trebuie sa prezinte clientilor o oferta profesionala, cat mai riguroasa. Nici un detaliu nu poate fi lasat la intamplare: puncte de atractie, trasee turistice, excursii, seri cu specific, restaurant, mod de plata, ticketing, telefoane, transport.

Ideea de la care s-a pornit infiintatea pensiunii agroturistice este aceea de a evidentia un cadru natural unic si atragator si pentru oferirea de servicii de calitate superioara consumatorilor de servicii de turism rural.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt: realizarea unui turism durabil prin valorificarea patrimoniului national din zona, cresterea nivelului de trai si diminuarea ratei somajului, asigurarea si sustinerea activitatilor specific turismului rural, precum si integrarea turismului romanesc in circuitul mondial de valori.

Nu este de neglijat faptul ca aceasta activitate a fost gandita ca o activitate profitabila, iar pentru atingerea acestui scop, fiecare etapa a fost atent proiectata.

Prin practicarea unor politici de marketing adecvate, in stransa legatura cu psihologia segmentului de piata caruia i se adreseaza, speram ca proiectul propus sa contribuie la cresterea eficientei economice din zona.

Serviciile turistice oferite prin implementarea acestui proiect vor creea conditii prielnice de destindere si contact direct cu traditiile si obiceiurile zonei.

Pensiunea agroturistica proiectata va practica o gama diversificata de servicii menite sa determine acoperirea tuturor nevoilor de consum si cerinte ale turistilor.

Politica manageriala a unitatii va fi de stabilire a unor tarife diferentiate in functie de sezon fapt ce va duce la un grad de ocupare diferit pe parcursul anului.

Atingerea obiectivelor propuse in domeniul calitatii se vor realiza prin elaborarea si implementarea unui sistem calitativ, structurat si adaptabil tipului specific de activitate desfasurata, tinand insa seama de considerentele referitoare la beneficii, costuri si riscuri.

Certificarea sistemului de calitate ISO 9001, in cadrul SC.DOINA SRL va avea un impact favorabil asupra performantelor afacerii, recunoscand in acelasi timp si necesitatea imbunatatirii continue a cestui sistem pentru asigurarea succesului in competitia ce o presupune o economie de piata.

Pentru atingerea obiectivelor propuse trebuie sa se aiba in vedere o promovare sustinuta care se va realiza prin intermediul internetului, a lantului voluntar, a pliantelor si a agentiilor de turism, promovare ce va avea ca instrument de lucru turismul rural ce trebuie inteles ca o forma de activitate care asigura populatiei urbane cele mai adecvate conditii de terapie impotriva stresului determinat de tumultul vietii cotidiene.

Propunem de asemenea o abordare diferentiata a clientilor - clienti personae fizice, clienti personae juridice - si orientarea produselor si serviciilor pe segmentele stabilite.

Pentru cresterea gradului de ocupare se va avea in vedere ca la sfarsit de saptamana sa se organizeze diferite spectacole legate de obiceiurile si traditiile din zona, concursuri, realizarea de focuri de tabara si gratare in aer liber.

Oferta turistica trebuie realizata comparative cu ce a concurentilor din zona, respective a hotelurilor de 3* si a pensiunilor de 3 margarete.

Un aspect deosebit de important il reprezinta infrastructura si pentru reabilitarea si dezvoltarea acesteia ne propunem o stransa colaborare cu primaria si autoritatile locale.

Îmbunatatirea si promovarea locala cu scoplul de a atrage cat mai multi turisti in zona.

Specificul propriu si autenticitatea ofertei turistice a pensiunii DOINA ne propunem a fi pastrat prin gastronomia specifica zonei si prin decor autentic.

Criza economica actuala a afectat si datele de prognoza ale pensiunii astefel ca recuperarea investitiei se va prelungi cu circa doi ani in functie de evolutia crizei la nivel national si european. Numarul turistilor prognozati a fost mult mai mic astfel incat nici incasarile nu au fost pe masura si implicit restituirile la banca.Din aceasta cauza datoriile societatii la banca Raiffeisen Suceava au fost reesalonate urmand ca pe baza cresterii calitatii serviciilor si a unui marketing corespunzator sa fie respectat actualul calendar.

BIBLIOGRAFIE

Dionisie, Cristina- ,,Managementul turismului. Structuri de conceptie si organizare'', Editura Junimea, Iasi 2002

Bucur Sabo, Mariana- ,,Marketing turistic'', Editura Irecson, Bucuresti, 2006

Stancioiu, Aurelia Felicia- ,,Strategii de marketing in turism'', Editura Economica, Bucuresti 2000

Henche Blanca Garcia, ,,Marketing in turismul rural", Editura Irecson, Bucuresti, 2004.

Nedelea Alexandru - ,,Politici de marketing in turism", Editura Economica, Bucuresti, 2003.

Nedelea Alexandru - ,,Politici de marketing in turism", Universitatea Stefan cel Mare, Suceava, 2009

Nedelea Alexandru - ,,Piata turistica", Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2003.

Olteanu, V. Cetina - ,,Marketingul Serviciilor", Editura Marketer&Expert, Bucuresti, 1994.Stoian Maria - ,,Managementul Pensiunii", Manual si supliment legislativ,

Sandu P. - ,,Marketig in turism si servicii", Editura Universitatii Suceava, 1998.

Udrescu Mircea, Coderie Constantin, .Managementul Marketingului, Editura Artifex, 2010

Ordinul Ministerului Turismului nr. 16 privind aprobarea politicii tarifare in structurile de primire turistice.

Hotararea de Guvern 1412 din 2002, privind clasificarea structurilor turistice.