STUDIU DE FEZABILITATE

PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL „TARA CODRULUI” IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN „TARA CODRULUI”

Intocmit in conformitate cu HG 28 / 2008

CAPITOLUL A – Piese scrise

( 1 ) DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investitii ;

PROIECT INTEGRAT: INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL „TARA CODRULUI” IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN „TARA CODRULUI”

2.Amplasamentul ( judetul, localitatea , strada , nr.) ;

Loc. Arinis , Nr. 65 , jud. Maramures

3. Titularul investitiei ;

COMUNA ARINIS , jud. Maramures

4. Beneficiarul investitiei ;

COMUNA ARINIS , jud. Maramures

5. Elaboratorul studiului .

SC FUNCICONS SRL , BAIA MARE , Bd.TRAIAN Nr.1/60

J24 / 1968 / 1993 , CF RO 4787730

Consultant:

SC SANCONSCRIS SRL, BAIA MARE, Bd. Independentei Nr. 22/41

J24/1540/2006, CF190795510

( 2 ) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului ;

Comuna Arinis apartine din punct de vedere etnografic zonei Codru , o zona de interferenta

judetelor Maramures , Salaj si Satu Mare.

In strategia de dezvoltare durabila a comunei Arinis prin atragerea de fonduri eurpene in perioada

2008 – 2013 , este prevazuta infiintarea unui Centru de informare turistica , necesar pentru a pune in valoare traditiile zonei , frumusetea portului popular si nu in ultimul rand , frumusetile naturii.

Acesta va avea rolul de a promova frumusetile naturale ale zonei , cunoasterea traditiilor stravechi ,

a obiceiurilor localitatilor regiunii . De asemenea , cei interesati vor putea fi informati si despre alte locatii turistice importante din tara.

Constructia care va gazdui aceasta activitate se propune a fi executata langa actualul sediu al

Primariei Arinis , alaturat acestuia . Structura de rezistenta a cladirii va fi una independenta de cladirea Primariei , doar la acoperis se va face legarea cladirii noi de cea veche pentru a se crea o viziune arhitecturala unitara.

Cladirea care gazduieste sediul Primariei Arinis este in stare buna , in decursul timpului s-au o

serie de raparatii si reabilitari , cum ar fi : anvelopa cladirii , respectiv s-a termoizolat cladirea cu polistiren , s-au refacut finisajele interioare si exterioare si s-a inlocuit tamplaria veche de lemn cu tamplarie moderna din PVC cu geam termopan.

Sediul Primariei are realizata instalatia de incalzire prin centrala termica pe combustibil solid ( lemn ) .

De asemenea dispune de grup sanitar dotat corespunzator. Aceste elemente au contribuit la alegerea

amplasamentului pentru CENTRUL DE INFORMARE TURISTICA alaturat sediului Primariei , deoarece se va putea realiza cu usurinta racordarea la instalatia electrica si de incalzire existenta fara a maI fi necesara realizarea unei centrale termice proprii.

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este COMUNA ARINIS.

2. Descrierea investitiei

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung ( in cazul in care au fost elaborate in prealabil ) privind situatia actuala , necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei , precum si scenariul tehnico-economic selectat;

Nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate.

Situatia actuala

Obiective:

Obiectivele propuse sunt in conformitate cu tipurile de investitii c) si d) ale masurii 313, respectiv:

Obiectiv 1: Infiintarea unui centru de informare si promovare a turismului rural si mostenirii culturale traditionale din Tara Codrului;

Obiectiv 2: Dezvoltarea si marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural in Tara Codrului;

Ca rezultate ale implementarii acestui proiect vor fi:

Rezultat 1: Cresterea numarului turistilor care viziteaza Tara Codrului;

Rezultat 2: Cresterea numarului structurilor de primire turistica si a altor tipuri de investitii in turism in Tara Codrului;

Efecte multiplicatoare:

In plus, aceasta investitie poate genera o serie de efecte multiplicatoare si alte beneficii economice si sociale la nivelul comunitatilor locale din Tara Codrului:

• crearea de noi locuri de munca;
• ridicarea standardului de viata;
• indeplinirea criteriilor economice si sociale existente la nivelul tarilor europene dezvoltate;

Proiectul nu este tipul generator de profit.

Finantarea publica a investitiei va acoperi in intregime costurile, nu vor fi impuse taxe.

Centrul de informare turistica si serviciile oferite de acesta vor acoperi o zona compusa din 10 comune, situate in Tara Codrului si anume: Arinis, Ardusat, Farcasa, Gardani, Salsig, Asuaju de Sus, Baita de sub Codru, Oarta de Jos, Basesti, Bicaz.

In conformitate cu adeverintele eliberate de primariile celor 10 comune si anexate prezentului proiect, in aceasta zona exista 17 actiuni/ investitii in turism, dintre care 11 investitii in cazare si 6 investitii in activitati recreationale. Tot in aceste adeverinte au fost identificate 11 obiective turistice. Redam in continuare tabelul centralizator al adeverintelor eliberate de primarii.

Dupa cum se va vedea in continuare in studiul de fezabilitate, exista si alte obiective turistice care au fost omise de catre primarii celor 10 comune.

Zona pe care o va deservi centrul de informare si promovare turistica

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei

Tara Codrului ocupa in Maramures spatiul dintre Culmea Codrului si Valea Somesului.

Sub aspect geografic, teritoriul zonei Codrului este o fericita imbinare de “munte si mare”, cu suprafete netede si plaje de o parte si de alta a Somesului, precum si cu dealuri care vegheaza semet asupra intregii zone. Eliberat de stramtorile Ticaului, Somesul odata intrat pe teritoriul maramuresean, incearca un defileu larg, delimitand Depresiunea Baia Mare de molcomele dealuri ale Codrului. Pe firul apei, stau insirate, asemenea unei salbe de margele, comunele din Tara Codrului.

Tara Codrului prezinta diverse si multiple posibilitati de dezvoltare a turismului, avand in vedere asezarea geografica si zonele cu vegetatie diversificata.

Zona dispune de un real potential turistic, din pacate, pana in momentul de fata, prea putin exploatat.

Corelarea cu strategiile de dezvoltare regionala si locala

In “CADRUL REGIONAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2007-2013 AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST TRANSILVANIA DE NORD”, la puctul 6.2. este prevazut:

6.2. Programe regionale turistice

Conform Hotararii CDR nr. 102/2002, modificata, au fost aprobate un numar de 4 programe teritoriale si 6 programe sectoriale de dezvoltare a turismului in Regiunea Nord-Vest.

Programele teritoriale privitoare la Judetul Maramures cuprind:

A. Restructurarea mediului rural din Zona Codru

-Modernizarea infrastructurii turistice pentru dezvoltarea agroturismului

PROIECTUL INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL „TARA CODRULUI” IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES; DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN „TARA CODRULUI”

se regaseste in “PLANUL DE DEZVOLTARE DURABILA A JUDETULUI MARAMURES IN PERIOADA 2007-2013, Draft 4”, la masura 1.1. “Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, religios si etnografic”.

In “PLANUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI IN JUDETUL MARAMURES IN PERIOADA 2007-2013”, la punctul 3.2.este prevazut:

“Prin reabilitarea Dumului Nordului se va asigura o legatura rapida spre Autostrada Transilvania cu punct de jonctiune Zalau si apoi mai departe spre Cluj-Napoca si Bucuresti, dupa ce a fost folosit un tronson din drumul expres. Drumul Nordului va strabate 8 unitati administrative din Tara Codrului.”

Analizand aceste fapte, Primaria Arinis, sprijinita de celelalte primarii din Tara Codrului, a decis elaborarea acestui proiect, care isi propune sa dea un imbold dezvoltarii turismului si promovarii mostenirii culturale traditionale in aceasta zona.

Coordonate istorice

Tara Codrului este o zona cu o veche istorie, legata prin creatia sa materiala si spirituala, de glia si fiinta neamului romanesc, cu oameni care si-au facut o mandrie din lucrarea cu pricepere a ogorului, dar si din pastrarea datinilor stramosesti.

Localitatile zonei Codru sunt atestate documentar de la inceputul secolului al XIII-lea, printre primele localitati din Transilvania.

Desi atestate documentar in Evul Mediu, cu certitudine aceste locuri au fost locuite inca din antichitate.

Personalitati istorice si culturale reprezentative din Tara Codrului

George Pop de Basesti este fara indoiala cea mai mare personalitate pe care aceasta zona a dat-o istoriei neamului de-a lungul timpului.

La 1 februarie 1976 a fost inaugurata Casa memoriala 'George Pop de Basesti' in conacul ce a apartinut Tribunului Unirii. Casa a fost construita in anii 1885-1890, constituind timp de trei decenii un punct de referinta si de intalnire a multor personalitati transilvanene: dr. Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, Ion Ratiu, Teodor Mihali. Pana in 1940 casa a fost locuita de fiica sa, Elena Pop Longin si sotul el Francisc Hossu Longin . Nationalizata in 1948, a servit ca sediu CAP si magazie de cereale. In perioada 1970-1976 s-au executat lucrari de reabilitare, organizarea muzeului facandu-se in etape.
Documente de familie, fotografii, obiecte personale recompun viata si activitatea lui George Pop de Basesti, stradania lui pentru unitatea nationala a romanilor. Este conturata, prin aceleasi mijloace si personalitatea fiicei sale Elena Pop Hossu Longin (1860-1940), militanta culturala si feminista bine cunoscuta in epoca.
George Pop de Basesti este descendentul unei familii nobiliare, fiu a lui Petre Pop de Basesti si al Susanei Pop de Turt, nascut la 1 august 1835. Urmeaza scoala din satul natal, iar din 1846 urmeaza liceul din Baia Mare. Aici a terminat sase clase apoi continua ultimele doua clase, incepand cu anul 1852 la liceul cezaro - craiesc din Oradea. La 26 iunie 1854 trece cu succes bacalaureatul si intra ca student la Academia de Drept din Oradea, dar imprejurarile timpului nu i-au permis sa termine studiile fiind mobilizat in armata, in 1859. Intors acasa in anul urmator va fi ales prim-pretor, apoi judecator la scaunul orfanal, apoi la cel comitatens, unde va activa mai multi ani.
In 1860 se casatoreste cu Mari Losonti, descendenta din vita nobila.
Incepand cu 1866 participa la diferite manifestari si actiuni organizate de 'ASTRA'-Asociatiune infiintata pentru ridicarea constiintei nationale prin culturalizarea romanilor. In acea perioada romanii din Transilvania se aflau intr-o stare politica si sociala dezastruoasa, mai ales dupa instaurarea dualismului austro-ungar. Ales deputat in Parlamentul maghiar, la 1872 desfasoara o lupta apriga pentru dezrobirea nationala timp de 9 ani.
In 1887 are loc o Conferinta Nationala la Sibiu in legatura cu intocmirea unui 'Memorand' cu plangerile romanilor impotriva situatiei lor grave din punct de vedere social si politic,care sa fie prezentat imparatului la Viena.
La 25-26 martie 1892 se definitiveaza continutul Memorandului de la Viena 'MEMORANDUL ROMANILOR DIN TRANSILVANIA SI UNGARIA', document istoric prin care Partidul National Roman protesteaza energic impotriva sistemului de guvernare impus de Budapesta, in care sunt consemnate toate silniciile si abuzurile la care erau supusi romanii din Imperiul Austro - Ungar.
La 26 mai 1892 - face parte din delegatia 'celor 300', iar in urma procesului intentat autorilor Memorandului, George Pop de Basesti va fi condamnat alaturi de alti conducatori ai Partidului National Roman.
In preajma evenimentelor legate de primul razboi mondial, il gasim in fruntea Partidului National Roman, sustinand cauza drepturilor nationale ale romanilor din Transilvania.
La Alba Iulia, in istorica cetate a poporului roman, la 14 decembrie 1918 este ales in functia de presedinte al Marii Adunari subliniind in cuvantul de deschidere ' realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazu, unirea tuturor celor de o limba si de o lege, intr-un singur si nedespartit stat”.

La Basesti, in casa lui George Pop de Basesti, este organizata si o expozitie de etnografie si arta populara codreneasca.

Casa memoriala George Pop de Basesti

Testamentul marelui om si patriot, George Pop de Basesti, este pus in aplicare dupa 100 de ani, de catre Fundatia Culturala “George Pop de Basesti”. In centrul atentiei si al preocuparilor acestei fundatii se afla manastirea greco-catolica Sfantul Anton. Aceasta este amplasata pe un deal ce ofera o priveliste deosebita spre Baia Mare si Magura Simleului. Locul pe care astazi prinde contur complexul manastirii, avand o suprafata de 15 ha, a fost candva gradina lui George Pop de Basesti. De manastire va apartine o padure intinsa pe o suprafata de peste 400 ha, pana la hotarul cu judetul Satu Mare. Manastirea va avea o biserica, un centru cultural cuprinzand biblioteca si sala de conferinte, chilii, centru pentru batrani si copii orfani.

Episcopul dr. loan Dragomir al Maramuresului

Nascut in 1905, in comuna Arinis, si-a facut studiile primare in satul natal, iar cele liceale, la Zalau si Baia Mare. A continuat studiile teologice la Gherla, Strasbourg si Roma.

In timpul ocupatiei horthyste, a fost un neinfricat aparator al intereselor Bisericii si populatiei romanesti, fiind amenintat si prigonit de ocupanti. Dupa eliberarea Ardealului de Nord, a reorganizat intreaga viata culturala si religioasa din aceasta parte a tarii, redeschizand scolile romanesti din zona si implicandu-se personal in organizarea invatamantului romanesc.

In 1950 a fost consacrat episcop de catre Nuntiul Apostolic.

Sub regimul comunist, a fost urmarit, arestat si inchis.

A murit in 1985, fiind ingropat langa mormantul parintilor sai in Arinis. In predica rostita cu acel prilej, episcopul Todea il caracteriza astfel: „A fost un stalp al natiunii noastre, al iubirii fata de toate neamurile, stalp al imparatiei lui Cristos, in veacul nostru.”

Petre Dulfu

S-a nascut la 10 martie , in satul Tohat din Tara Codrului, a murit la 31 octombrie , in Bucuresti.

A fost un mare autor de basme, profesor, traducator si doctor in filozofie roman.

Biblioteca Judeteana Petre Dulfu din Baia Mare ii poarta numele.

Scrieri cunoscute

• Ispravile lui Pacala
• Gruia lui Novac

Evocam in continuare o alta fateta a lui, aceea de „CANTARET AL UNIRII”, dintr-un articol semnat de prof. dr. Petre PUSCASU:

„Prin numele si faima lui Petre Dulfu reasezam iubirea de neam si tara la locul de cinste a luptei pentru un mare ideal national. Acestui ideal, la o luna de la incheierea festivitatii de la Alba-Iulia, Petre Dulfu i-a inchinat, un volum de versuri (noi si vechi) intitulat simbolic:'Visuri implinite'.

Petre Dulfu (1856-1953) a fost debutat, in revista „Familia' (1873) de inimosul Iosif Vulcan, la sase ani dupa descoperirea de catre acesta, a lui Eminescu, caruia ii fusese „nasul literar'. Prin pana lui Petre Dulfu, plaiurile ardelene inscriu numele unui valoros cadru didactic si poet, care, dupa terminarea studiilor superioare, la Cluj, (1881), a trecut Carpatii, devenind profesor de pedagogie-psihologie, timp de 42 de ani, la vestita Scoala Normala din Bucuresti.
Profesorul P. Dulfu era dublat de poetul cu acelasi nume, creator apreciat de G. Calinescu in cunoscuta-i istorie literara pentru „scrierile sale valoroase destinate poporului si pentru gandul infaptuirii epopeii nationale, eveniment la care visau toti condeierii transilvaneni'. Prin pana sa, P. Dulfu a cantat maretul act de acum 90 de ani, eveniment care a marcat faurirea statului national roman unitar. El, de fapt, a cantat toate evenimentele (dintre 1877 - 1918) la care a participat cu inima si talentul sau. Apreciat pentru ceea ce a lasat mostenire istoriei literaturii romane („Ispravile lui Pacala', „Gruia lui Novac' sa.) in cei 72 de ani de activitate literara, P. Dulfu a tinut mereu aprinsa nadejdea (generatiilor de elevi si de cititori) ca va veni odata si odata momentul unirii tuturor romanilor. Prin lupta necurmata a fortelor inaintate ale vremii, ziua mult visata a sosit. Pe atunci avea 62 de ani si inca mai slujea catedra cu o constiinciozitate exemplara, in sensul ca orice i s-ar fi intamplat, el nu ar fi lipsit niciodata de la ore.

(N-a lipsit nici chiar atunci cand fiul sau, Eugen, la numai 20 de ani si-a pierdut viata intr-un accident); in dimineata acelei zile, P. Dulfu a mers la scoala, si-a tinut lectiile, iar dupa-amiaza si-a ingropat baiatul. Doar in ziua memorabila de 1 Decembrie 1918, P. Dulfu, cu toate ca a mers la scoala, nu si-a tinut orele. Intrand in clasa numai atat a putut spune elevilor sai: „Azi, domnilor, nu mai facem lectiuni'. S-a indreptat spre usa si si-a sters discret lacrimile. Normalistii au inteles ca inima lui de fiu al Ardealului era in mare zi de praznic. Aceasta sarbatoare o asteptase demult si sosirea ei l-a miscat profund, inspirandu-l in multe din poeziile sale.
Imediat dupa 1 Decembrie 1918, el a scos o placheta de versuri intitulata simbolic: „Visuri implinite' (Bucuresti, 1919), in care a cantat visul de aur al transilvanenilor, al intregului popor roman de pretutindeni.

Unirea, acest ideal si la Petre Dulfu (ca la toti cei care l-au cantat), a reprezentat o stare de vis, pe langa o stare de fapt. Nazuinta de libertate si cea de unire se logodesc intr-o viziune unica, implinirea unirii echivaland cu obtinerea libertatii etnice, conditie esentiala pentru afirmarea spiritului national. Petre Dulfu prin placheta sa de versuri a fost printre cei dintai poeti care a salutat, in alese forme poetice una din zilele de neuitat ale neamului romanesc.”

Monumente istorice

Pe lista Ministerului Culturii, sunt inregistrate mai multe biserici monumente istorice din Tara Codrului.

In localitatea Salsig, atestata documentar din anul 1387, a inceput constructia unui nou complex monahal.

In localitatea Ardusat, atestata documentar in 1231, se afla ruinele unui castel medieval, care a apartinut grofului Degenfeld.

Manifestari culturale si festivaluri folclorice

Festivalului interjudetean al Folclorului din Tara Codrului - Tirgul Cepelor

In Asuaju de Sus se organizeaza in fiecare an, de ziua Sfintei Cruci, 14 septembrie, “Targul Cepelor”, prilej de punere in valoare a portului, dansului si cantecului codrenesc.

Targul Cepelor din Asuaj are o istorie de peste 100 de ani. Inainte de a fi un eveniment organizat de catre autoritati, era un prilej pentru tinerii din zona Codrului sa se intalneasca la dans. Ei isi etalau astfel  costumele populare si legau noi prietenii.

Pentru ca in zona si-au facut aparitia treptat si targovetii, oamenii au inceput sa astepte sarbatoarea de la Asuaj pentru a-si face proviziile  de iarna.

Anual pe un teren de trei hectare se aduna aproximativ 10.000 de oameni, ceea ce face ca manifestarea sa fie una dintre cele mai importante din Maramures.

Festivalul Dansului si Portului Popular Codrenesc din Arinis

Se desfasoara in fiecare an la inceputul lunii octombrie. Participa formatii artistice si folclorice din toata tara Codrului, respectiv din judetele Maramures, Satu Mare si Salaj.

Sarbatoarea Sanzienelor la Huta Baita de sub Codru - 24 iunie

In Maramures, fetele culeg sanziene din care fac cununi ce vor impodobi ferestrele, portile si stresinile caselor. Fiindca se zice ca Sanzienele, zane ce traiesc pe campuri, se manie daca nu sunt sarbatorite, de ziua lor li se dedica tot felul de manifestari.

Festivalul National de Literatura si Colocviile de Istorie “George Pop de Basesti”

Este organizat anual, ajungand la a VI-a editie. La concurs pot participa tineri creatori (literatura si istorie) care nu au debutat in volum. Marele premiu este obtinut de cea mai buna carte de istorie aparuta in ultimii 4 ani despre nord-vestul Transilvaniei.

Totodata, la Basesti, se organizeaza frecvent manifestari culturale, lansari de carte, intalniri cu ziaristi, scriitori, oameni de cultura.

Formatii artistice si folclorice

In intreaga Tara a Codrului activeaza formatii artistice si folclorice cu performante recunoscute la nivel national si international.

Monumente ale naturii

Laleaua pestrita, minunea din Rodina care tine doar sapte zile

Gingko biloba

In localitatea Gardani se afla un castel din secolul XIX, in curtea caruia se afla un exemplar urias de Gingko biloba, fosila vie originara din China, declarata monument al naturii.

Structuri de primire turistice si posibilitati de agrement

Complexul turistico-piscicol Arinis

Dispune de un hotel, posibilitati de activitati recreationale si practicarea pescuitului sportiv. Este renumit in partea de nord-vest a tarii, fiind considerat de catre pescarii sportivi unul dintre cele mai bune locuri pentru practicarea acestui sport.

Suprafata: 50 ha
”Perioada admisa la pescuit : martie-noiembrie
Retinere pesti : doua bucati
Detalii despre ajungere (sosea, drum local, repere): Drumul judetean Baia Mare-Zalau (Baia Mare-Lapusel, se face dreapta prin sat Hideaga, tot inainte, sat Arinis, Complex Piscicol Arinis)
Pescuitul permis pe toata suprafata lacului : Da
Pesti existenti in balta: Crap, caras, fitofag, novac, somn”

Sursa: https://www.depescuit.ro/galerie/88/Crap/319/balta-arinis;jud,m-m;crap;7kg/pagina/2.html

Cabane turistice

Exista cateva cabane turistice, in special silvice, in Tara Codrului, ceea mai cunoscuta fiind

Cabana Asuaj, cu 30 locuri de cazare.

In localitatea Basesti exista 1 motel cu 10 locuri de cazare.

Mestesuguri traditionale

In toate localitatile din Tara Codrului au existat diferiti mestesugari, produsele lor reprezentand adevarate valori culturale. Acum, din pacate, o parte sunt pe cale de disparitie. Implementarea acestui proiect va duce la pastrarea celor care au mai ramas si la relansarea celor disparute.

Olaritul

Singura comuna din Zona Codru in care olaritul a luat o amploare deosebita, ca ocupatie traditionala, a fost Baita de Sub Codru. Traditia in fabricarea oalelor din ceramica arsa nesmaltuita (ceramica dacica) s-a pastrat pana in urma cu aproximativ 8 ani, cand a murit ultimul olar, Pop Gavril. Dintre piesele lucrate de dansul multe sunt expuse la muzee, cel mai vechi exponat, fabricat in urma cu mai mult de 100 ani, se gaseste la Casa memoriala “George Pop de Basesti”. Aceasta localitate mai este renumita si prin mesterii cioplitori, fauritori de lazi de zestre codrenesti, prin arta broderiei si a cusutului.

Impletitul din nuiele

O indeletnicire veche si traditionala in localitatile comunei Farcasa o constituie impletitul din nuiele si rachita. Impletitul a inceput ca indeletnicire a locuitorilor din localitatea Tamaia. Astazi practica aceasta indeletnicire la domiciliu 2-3 impletitori.

b) Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului de investitie pot fi atinse ( in cazul in care , anterior studiului de fezabilitate , nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung ) :

- scenarii propuse ( minim doua )

1. Construirea unei cladiri noi cu functiuni specifice pentru activitatea propusa.

Construirea unei cladiri noi ar asigura spatiul necesar amenajarii unui centru de informare turistica modern , compus din doua incaperi , una pentru primirea publicului si una pentru expunerea materialelor de promovare , un coridor de acces , 2 grupuri sanitare . In cele 2 birouri se va putea face o informare corespunzatoare a zonei turistice prin utilizarea de tehnica moderna de informare . Pentru accesul persoanelor cu handicap , se va realiza o rampa speciala de acces .

Centru de informare se va dota in conformitate cu specificatiile din ghidul solicitantului :

mijloace de telecomunicatie : telefon fix si fax , echipament hardware si software ,

access la internet

instalatii , dotari si echipamente pentru pentru asigurarea conditiilor de climatizare , siguranta la foc si antiefractie ,

mijloace fixe de tip mobilier , dotari de uz gospodaresc si protectia muncii de buna calitate ,

- baza de date cu structurile de primire turistice locale si site propriu de promovare si informare cu legatura la centrele nationale de promovare turistica prin acces on-line pentru colectarea si diseminarea informatiilor turistice.

De asemenea , prin intermediul internetului , si locuitorii zonei vor putea vedea si afla mai multe

informatii despre turism , despre cum pot sa promoveze turismul local.

Pe termen lung , acest lucru va duce la crearea de locuri de cazare pentru turisti , fie prin

modernizarea unor locatii existente , fie prin constructia de pensiuni agroturistice , deoarece tot mai multa lume apreciaza natura si alimentatia naturala.

Amplasamentul centrului este intr-o zona centrala a localitatii , pe strada cu circulatie intensa . Semnalizarea centrului se va face prin panou luminos cu denumirea „ CENTRU LOCAL DE

INFORMARE TURISTICA – TARA CODRULUI , amplasat la intrare , in loc vizilbil. De asemenea drumul catre centru se va semnaliza corespunzator prin panouri si indicatoare , amplasate la intrarea in localitate si la intersectii .

Amenajarea unui spatiu in actualul sediu al Primariei.

Aceasta ar presupune comasarea unor birouri pentru a se putea elibera o incapere care sa fie folosita

pentru informare turistica.

Avand in vedere ca birourile existente sunt relativ mici , adica au in medie 20 mp , de asemenea

functiunile sunt foarte bine stabilite si ele sunt absolut necesare bunei functionari a Primariei , acest lucru nu este posibil fara a perturba activitatea functionarilor Primariei.

- scenariul recomandat de catre elaborator ;

Scenariul recomandat este scenariul 1.

avantajele scenariului recomandat ;

Prin scenariul recomandat , se va putea face o promovare si o cunoastere corespunzatoare a zonei lucru care va avea impact pozitiv asupra locuitorilor zonei Codru prin promovarea turismului rural si nu in ultimul rand , se va putea conserva mai bine patrimoniul cultural local si de indeletniciri specifice taranesti .

De asemenea , si locuitorii zonei vor putea sa-si faca cunoscute obiceiurile si traditiile locale prin

mijloacele moderne de promovare care se vor asigura in acest centru .

c) descrierea constructiva , functionala si tehnologica , dupa caz :

Proiectul este un proiect integrat, in conformitate cu componentele c) si d) din ghidul solicitantului.

Componenta c) – INFIINTAREA CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA

Centrul de informare si promovare a turismului rural va respecta criteriile minime obligatorii din „Ghidul solicitantului” si chiar le va depasi, dupa cum urmeaza:

• Firma luminoasa, amplasata la intrare, cu inscriptia „CENTRU LOCAL DE INFORMARE TURISTICA TARA CODRULUI”;
• 3 panouri de semnalizare: unul la intrarea dinspre Baia Mare spre Arinis, al doilea la intrarea dinspre Zalau spre Arinis si al treilea la intrarea dinspre Ulmeni spre Arinis;
• 10 semne indicatoare instalate pe toate drumurile care converg spre el;
• In fata si in imediata apropiere a centrului (curtea primariei) se gasesc aprox. 7 locuri de parcare, din care cel putin 3 pot fi disponibile gratuit oricand pentru vizitatori;

Cladirea propusa pentru CENTRU DE INFORMARE TURISTICA are dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m , o rampa pentru persoanele handicapate de 1,50 x 12,00 m .

Compartimentarea interioara va fi urmatoarea :

birou    17,52 mp

birou (sala primire vizitatori) 17,52 mp

grup sanitar femei 3,85 mp

grup sanitar barbati 3,85 mp

hol    15,21 mp

• Dotari care vor fi achizitionate prin proiect:

Set mobiler camera

Pentru fiecare din cele doua camere, se va compune din: 1 masa birou, 1 scaun birou, 1 masuta, 2 fotolii, 4 scaune, 2 dulapuri. Mobilierul va fi realizat la comanda, folosind motive specifice zonei.

Utilitatea masinii de gatit

Masina de gatit va fi folosita pentru a se pregati cafea si ceai, precum si unele gustari traditionale, atat pentru personalul centrului de informare turistica, cat si pentru vizitatori.

• Personal: vor fi angajate doua persoane, cunoscatoare de limba engleza si utilizare calculator, care ulterior vor obtine calificarea de agent, sau ghid de turism.

Componenta d) - Dezvoltarea si marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

Dupa finalizarea lucrarilor de constructie a centrului si dotarea lui cu echipamentele si bunurile necesare va fi realizata prima editare si tiparire a urmatoarele materiale promotionale:

Aceste materiale promotionale vor fi editate si tiparite la un inalt nivel calitativ, in limbile romana si engleza, de catre o firma de specialitate.

Formatul brosurilor

Brosurile vor fi realizate in format A5, 8 pagini, din carton lucios, 125g.

CENTRUL LOCAL DE INFORMARE TURISTICA TARA CODRULUI va asigura legatura indispensabila a zonei cu turistii, realizand informarea cat mai obiectiva si completa a acestora,precum si activitatea de promovare a destinatiei turistice Tara Codrului prin toate mediile disponibile.

La finalizarea perioadei de implementare a proiectului, ATRIBUTIILE

CENTRULUI LOCAL DE INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA si seviciile pe care acesta le va realiza (conform OM 1096/03.09.08) vor fi urmatoarele:

a) informarea generala asupra ofertei turistice locale din Tara Codrului;
b) punerea la dispozitia turistilor de materiale de promovare locale, sau regionale (monografii, brosuri, pliante, ghiduri turistice, harti, reviste, CD, DVD, site Internet) in mai multe limbi de circulatie internationala;
c) informarea privind oferta locala de cazare;
d) informarea turistilor cu privire la posibilitatile de rezervare a biletelor de transport, precum si cu privire la ghizii turistici locali specializati;
e) organizarea de manifestari culturale traditionale, etnofolclorice, expozitionale, de turism pe plan local si regional si de activitati generale de marketing intern si extern cu rol in cresterea circulatiei turistice locale si regionale;
f) consilierea cu privire la alegerea diverselor produse turistice locale sau regionale;
g) cooperarea cu institutiile locale si regionale pe probleme de turism (autoritati ale administratiei publice locale, Camere de Comert, etc.);
h) cooperarea cu autoritatea publica centrala pentru turism si furnizarea, la cererea acesteia, de date statistice referitoare la circulatia turistica locala si regionala, date referitoare la evenimente cu rol in cresterea circulatiei turistice care se realizeaza pe plan local si regional, precum si furnizarea altor informatii referitoare la activitatile turistice si oferta turistica pe plan local si regional;
i) colaborarea cu operatorii de turism locali, cu agentiile de turism, cu Centrele de Promovare si Informare Turistica din judet si din tara;
j) efectuarea de activitati de cercetare de piata pe plan local si regional, analiza, planificare, structurare si elaborare de propuneri de dezvoltare turistica locala si regionala si marketing turistic , in colaborare cu autoritati ale administratiei publice locale si cu autoritatea publica centrala pentru turism;
k) acordarea de informatii cu privire la autoritatile competente in solutionarea reclamatiilor care se inregistreaza pe plan local cu privire la calitatea serviciilor turistice;
l) realizarea de materiale de promovare a oportunitatilor turistice si a serviciilor oferite, a manifestarilor culturale traditionale si etnofolclorice.

m) asigurarea consultantei de specialitate pentru persoanele din zona care vor sa-si infiinteze pensiuni, sau alte structuri de primire turistice, sau intentioneaza sa desfasoare activitati turistice si recreationale.

MEMORIU TEHNIC

CONSTRUCTII – REZISTENTA

Pentru realizarea CENTRULUI TURISTIC se propune construirea unei cladiri cu dimensiunea in plan 12,00 x 6,00 m si o rampa de acces handicapati cu dimensiunea in plan 1,50 x 12,00 m.

Structura de rezistenta a cladirii se propune sa se realizeze cu fundatii continue sub ziduri , pereti portanti din zidarie confinata din caramida , sarpanta din lemn ignifugat si invelitoare din tabla tip lindab sau similare.

Cadirea se va amplasa langa actualul sediu al Primariei Arinis , pe structura independenta .

Reglementari privind executia structurii de rezistenta:

NE 012-99     Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat

C169-88     Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale

P59-86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate

C28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton

C122-89     Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural

C156-89     Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/1-71. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice

C11-74     Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje

C112-86     Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii

C216-83     Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor

C149-87     Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele din beton si beton armat

STAS 438-/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului

MEMORIU TEHNIC

CONSTRUCTII – ARHITECTURA

Cladirea propusa pentru CENTRU DE INFORMARE TURISTICA are dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m , o rampa de handicapati de 1,50 x 12,00 m .

Compartimentarea interioara va fi urmatoarea :

birou    17,52 mp

birou    17,52 mp

grup sanitar femei 3,85 mp

grup sanitar barbati 3,85 mp

hol    15,21 mp

In exterior se prevede o rampa pentru handicapati pe toata lungimea constructiei , cu o latime de 1,50 m.

Peretii se vor realiza din caramida confinata . Peretii exteriori vor avea grosimea de 30 cm iar

peretii de compartimentare vor avea grosimea de 25 cm . Peretii despartitori dintre cele 2 grupuri sanitare vor fi de 10 cm si se vor realiza din gipscarton rezistent la umezeala.

Tamplaria exterioara si interioara se va realiza din profile PVC sau aluminiu cu geam termopan.

Finisajele vor fi urmatoarele :

- pardoseala din parchet in birouri ,si din gresie in grupurile sanitare si hol,

- tencuieli , gleturi si zugraveala lavabila la interior,

- fatada se va realiza cu izolatie termica din polistiren si cu tencuiala decorativa,

- in hol se vor monta lambriuri PVC la pereti pana la inaltimea de 1,50 m.

- se vor face tavane false din gipscarton ,

Lucrarile de finisaj se vor executa sub asistenta tehnica a proiectantului, pe baza de probe etalon de

materiale, realizindu-se solutii tehnologice de executie detaliate, in functie de materialele ce se vor procura.

Mai jos sunt cuprinse tehnologiile de finisaj mai noi , descrierile neexcluzand respectarea STAS -

urilor si prescriptiilor tehnice in vigoare privind lucrarile de constructii si finisaj la noi in tara.

CAP.I. - COMPARTIMENTARI INTERIOARE, INCHIDERI EXTERIOARE

La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile 'lnstructiuniior tehnice privind

compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala'. indicativ C17/1982.

De asemenea, este obligatoriu ca dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca

mortarului de zidarie sa fie conform celor indicate in proiect. Conditiile de calitate si verificare a calitatii lucrarilor de zidarie de caramida sint cele aratate in STAS 10109/1-1982 si in 'Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente ' indicativ C56/1985.

La executia lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile din 'Norme republicane de protectia

muncii aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 inclusiv

modificarile aprobate cu Ordinele 11011-977 si 39/1977.

Vor fi de asemenea avute in vedere Normele generale P.S.I. In proiectarea si realizarea constructiilor

aprobate prin D.290/16.08.1977.

Normativele privind proietarea si executia lucrarilor de zidarie si pereti:

- P2/1985 'Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea

structurilor de zidarie';

- STAS 10109/1-1982 'Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor

- STAS 1030-1985 'Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala';

- STAS 6793-1986 'Cosuri si canale de fum penfru focare obisnuite la

constructii civile. Prescriptii generale'.

CAP.II. TAMPLARIE EXTERIOARA DIN PVC sau ALUMINIU CU GEAM TERMOPAN

Domeniul de aplicare:

Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de timplarie (usi si ferestre) geamuri aferente timplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri).

Timplarie din Aluminiu si PVC

Prevederi comune :

Vericarea timplariei montate pe santier, se face la primirea pe santier si in tot timpul punerii in opera, precum si la receptie. La exterior s-au prevazut vitrine si usi din aluminiu tricameral cu geam termopan si usi de la intrarile secundare din aluminiu, pline, termoizolate, intr-un canat, cu yala cu 5 puncte de inchidere.

Ferestrele si vitrinele au la exterior glafuri din Alucobond, iar la interior, glafuri din placi aglomerate

plastifiate.

Tamplaria soseste pe santier gata confectionata si trebuie verificata de catre conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul :

-existentei si continutului certificatelor de calitate;

-corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;

- existentei si calitatii accesoriilor de prindere, manevrare, etc.

La punerea in opera se verifica daca in urma depozitarii si manipularii. timplaria nu a fost deteriorata. Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare. Verificarea pe parcursul montarii va fi efectuata de catre conducatorul tehnic al lucrarii.

La receptia preliminara a intregului obiectiv comisia de receptie va verifica lucrarile de timplarie urmarind:

a. examinarea existentei si continutul proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de lucrari;

b. examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje;

c. se va avea in vedere ca timplaria sa indeplineasca perfect functia pentru care a fost prevazuta.

CAP.III - PARDOSELI

Prevederile prezentului capitol se aplica la toate lucrarile de pardoseli executate la constructii cu

imbracaminti din gresie ceramica, piatra naturala si artificiala:

Prevederi comune

Se prevad scari exterioare din beton cu treapta si contratreapta placata cu gresie ceramica portelanata, antiderapanta, pentru trafic intens, montata cu mortar adeziv pentru exterior si cu profil de protectie a muchiilor la trepte:

Ca pardoseli se prevad:

- gresie ceramica portelanata, pentru trafic intens,de productie interna, cal.l-a, pentru hol si grupuri sanitare;

- plinte din gresie;

- hidroizolatie pe toata suprafata grupurilor sanitare;

Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decit dupa verificarea si receptionarea suportului, operatie care se efectueaza si se inregistreaza conform prevederilor capitolelor respective.

Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sint:

- aspectul si starea generala;

- elementele geometrice (grosime, planeitate, panta);

- fixarea imbracamintii pe suport;

- rosturile;

- racordarea cu alte elemente de constructii sau instalatii;

- corespondenta cu proiectul;

Verificarea pe parcursul lucrarilor:

O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si receptionarii lucrarilor de instalatii ce trebuiesc

terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile.

Toate materialele, semifabricate si prefabricate care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in lucrare decit daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa

confirme ca sint corespunzatoare normelor respective;

- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;

- betoanele si mortarele provenite de la statii centralizate, chiar in incinta santierului , pot fi introduse in

numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.

Normative privind executarea lucrarilor de pardoseli:

C35/1982 'Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor';

STAS 3430/1982 'Pardoseli. Clasificare':

C16/1984 'Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de

constructii si a inslalatiilor aferente';

STAS 7055/1982 'Ciment Portland alb':

STAS 1134/1971 'Piatra de mozaic':

STAS 338/1980 'Lianti hidraulici - ciment Portland'

CAP.IV - TENCUIELI

Prevederile prezentului capitol se refera la toate tencuielile elementelor de constructie, avand rol de finisaj si de protectie si executate cu mortare de orice tip. In acest capitol intra si tratamentele subtiri cu grosimi incepind de la 1 mm .

Tencuielile fiind lucrari destinate de cele mai multe ori sa ramana vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricind, dupa terminarea intregului obiectiv.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica tencuiala se face in cadrul verificarii executarii acestui suport. Este absolut interzis de a se aplica tencuiala peste suporti ce nu au fost receptionati conform instructiunilor specifice.

Inainte de executia tencuielilor este necesar de a se verifica daca au fost receptionate toate lucrarile

destinate a le proteja sau lucrari care prin executie ulterioara ar provoca deteriorarea tencuielilor (invelitori, plansee, conducte de instalatii, tamplarle pe toc).

Se va verifica daca odata cu executia suportilor au fost montate toate piesele necesare fiecarei suporti,

coltare, etc).

Pe parcursul lucrarii este necesar a se verifica daca se respecta tehnologia de executie, utilizarea

tipului si compozitiei mortarului, precum si aplicarea straturilor succesive fara depasiri de grosimi maxime.

Se vor lua masuri impotriva uscarii prea rapide (vant, insorire), spalari de ploaie sau a inghetului.

Verificarea pe faze de lucrari se foce in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare

tronson in parte:

- rezistenta mortarului;

- numarul de straturi ce se aplica si grasimile respective;

- aderenta la suport intre doua straturi;

- planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor;

- dimensiunea, calitatea si pozitia elementelor decorative (solbancuri, braie, cornise);

Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se inscriu in registrele de procese verbale de lucrari ascunse.

Normative privind executarea lucrarilor de tencuieli. placaje.

C18/1983 'Normativ pentru executarea tencuielilor umede';

C11/1982 'Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala';

C16/1984 'Normativ pentru realizarea pe timp triguros a lucrarilor de

constructii si a instalatiilor aferente';

C61/1986    'Instr. Tehnice pentru executarea placajelor din faianta majolica, placi ceramice smaltuite';

STAS 233-1986 'Placi de faianta';

STAS 1667-1976 'Agregate naturale grele pentru mortare si betoane';

STAS 146-1980 'Var pentru constructii';

C202/1980 'Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare

din placi de argila arsa';

STAS7830-1980    'Placi ceramice din argila arsa'.

CAP.V - ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Domeniul de aplicare

Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrarile de zugraveli, vopsitorii interioare si exterioare ale cladirilor de locuinte.

La pereti din zidarie se prevad tencuieli gletuite si zugraveli cu vopsea lavabila alba. In interiorul grupului sanitar, in spatele lavoarului, se prevede placaj faianta pentru a se intretine usor curatenia.

Prevederi comune

Zugravelile si vopsitoriile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in consecinta, nu este necesar a se incheia procese verbale de lucrari ascunse.

Verificarea calitatii suportului pe care se aplica zugravelile si vopsitoriile se face in cadrul verificarii executarii acestui suport (tencuieli, ziduri, betoane, gleturi, elemente de tamplarie, instalatii). Este interzis inceperea executarii operatiilor de zugraveli si vopsitorii sau tapete, inainte ca suportul sa fi fost verificat cu atentie de catre seful punctului de lucru, privind indeplinirea conditiilor de calitate

Verificarea calitatii zugravelilor si vopsitoriilor se face numai dupa uscarea lor completa si are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si eliminarii posibilitatii ca aceste defecte sa se mai repete in continuare .

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii este necesar a se verifica daca au fost executate si receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (invelitori, streasini) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, timplarie) precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de incalzire).

Conducatorul tehnic aI lucrarii trebuie sa verifice toate materialele inainte de a fi introduse in lucrare.

Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare normelor respective .

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie

prevazuta in prescriptile tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate, precum si

aplicarea straturilor succesive, in ordinea si la intervalele de timp prescrise.

Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste (vint, insorire), spalari prin ploaie sau inghet.

ZugraveIi - verificari pe faze de lucrari:

Prin examinarea vizuala se verifica urmatoarele:

- corespondenta zugravelilor interioare si exterioare cu prevederile din proiect si cu eventualele dispozitii ulterioare;

aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa (culoare uniforma, fara pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par, urme de pensule sau bidinele). Urmele de bidinea sint admise numai daca nu se vad de la distanta de 1m. Nu se admit corecturi sau retusuri locale. Pe suprafetele stropite, stropii trebuie sa fie uniform repartizati.

Aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin frecare usoara cu palma de perete. O

zugraveala, prin frecare nu trebuie sa se ia pe palma.

Vopsitorii:

Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor, se va controla mai intai daca la vopsitoriile in ulei s-a format o pelicula rezistenta. Constatarea se face prin ciocanirea vopselei cu degetul, in mai multe puncte.

Prin examinarea vizuala, se verifica aspectul vopsitoriilor, avandu-se in vedere urmatoarele:

- suprafata vopsita in ulei, emailuri sau lacuri, trebuie sa prezinte acelasi ton de culoare, aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect, sau in mostrele stabilite.

- Vopseaua de orice fel trebuie sa fie aplicata pina la perfect curat, adica sa nu prezinte straturi stravezii. pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula, crapaturi, fisuri, care pot genera desprinderea stratului aglomerarii de pigmenti, neregularitati cauzate de chituire sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula sau de vopsea insuficient frecata la preparare.

- la vopsitoriile executate pe timplarie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor de Iemn sau metalice (chituite si slefuite in prealabil). De asemenea. se vor verifica accesoriile metalice (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea.

- nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite;

- inainte de vopsirea suprafetelor de vopsit, acestea vor fi veriflcate daca au fost pregatite corect prin curatire, slefuire si chituire a rosturilor, etc.;

- se va examina vizual pe toate fetele daca tevile, radiatoarele, etc sint vopsite in culorile prescrise si daca vopseaua este uniforma, fara pete, urme de pensula, crapaturi sau alte defecte.

- se va verifica, inainte de vopsire, daca suprafetele au fost corect pregatite prin curatire de rugina, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei fetelor 'nevazute' aIe tevilor, radiatoarelor se vor controla cu ajutorul unei oglinzi;

- separarea intre zugraveli si vopsitorie pe acelasi perete si intre zugraveala si tavane, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii. Separatiile trebuie sa fie rectilinii si onzontale.

ZUGRAVELI CU VARURI LAVABILE

Caracteristici generale:

Vopseaua alba, lavabila, are urmatoarele proprietati:

- acoperire foarte lunga;

- alb imaculat;

- lavabil;

- permeabilitate ridicata, ce permite peretelui sa respire;

- dilatare optima;

- aplicare usoara;

Caracteristici tehnice:

- aspectul peliculei diluate : gros - opac

- uscare la suprafata : 5-10 minute

- uscare la adincime: : 30-40 minute

- uscare in profunzime: : 2-4 ore

- al treilea strat: : 4-6 ore

Modalitati de aplicare:

- vopseaua lavabila se va aplica cu ruloul, acesta presupunand o diluare a varului cu apa, in proportie de 15+20%;

- primul strat poate fi mai diluat, penfru isoara penetrare in porozitatea suportului:

- se amesteca cu grija, adaugand mal lent apa, pina ce viscozitatea de aplicare este cea dorita;

- nu se aplica produsul la temperatura mai mica de +5 grade Celsius:

- instrumentele folosite trebuie spalate imediat dupa utiiizare;

Etape indicate:

- suprafetele noi trebuie sa fie bine uscate.

- fara praf si impuritati de orice fel, inclusiv cimentul

- in toate cazurile, un strat fixator izolant pe baza de apa sau de diluant.

creste aderenta, elimina praful si reduc consumul de var;

CAP. VI - PLACAJE CERAMICE

Capitolul de fata se refera la lucrarile de placaj executate la interiorul cladirilor ( aplicate pe suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip), sau in exteriorul cladirilor, in grupuri sanitare si frontul din spatele spalatorului, se prevede faianta de productie interna. cal. 1 pe h=2,5Om, montata cu baghete de colt.

Placajele fiind·destinate sa ramina vizibile calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea intregului obiectiv si in consecinta, nu este necesar sa se incheie Procese Verbale de lucrari ascunse, ci numai pe faze de lucrari.

Lucrarile de placaje vor incepe dupa verificarea:

- stratului suport pe core urmeaza o fi aplicate:

- existentei tuturor elementelor constructive destinate a proteja

placajul (plansee, invelitori, orice cornise );

- existentei lucrarilor a caror executie ulterioara ar putea deteriora placajul (tamplarie, ghermele, praznuri, suporti si toate lucrarile de instalatii):

Lucrarile enumerate mai sus vor fi receptionate conform capitolelor respective, inainte de inceperea

montarii placajelor.

La toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta lucrarilor de placare nu vor fi introduse in opera decat daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca materialele au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme ca sint corespunzatoare cu normele tehnice respective;

- au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;

- s-au efectuat la locul de punere in opera (dupa prescriptiile tehnice specificate sau daca proiectul le cere), incercari de calitate;

- mortarele proveriite de la statii centralizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de documente din care sa rezulte cu precizie caracteristicile fizice. mecanice si de compozitie.

Lucrarile de pIacare se verifica ca:

- aspect si stare generala;

- elemente geometrice (grosime, planeitate, verticalitate):

- aderenta placajului de stratul suport:

- rosturi, etanseitate, tesatura placilor:

- corespondenta cu proiectul;

- executia muchiilor iesinde sau intrande;

- aderenta la suport a mortarului de poza si intre spatele placilor si mortar (sau pasta adeziva);

- planeitatea suportilor si liniaritatea muchiilor (bucata cu bucata):

- dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaza (solbancuri, braiele, cornisa).

lndicatii speciale:

Prin examinare vizuala se verifica:

Toate materialele care intra in componenta lucrarilor de placaj, vor fi introduse in opera, numai daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnc al lucrarii daca materialele au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu normele tehnice respective;

- daca materialele au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;

- daca s-au efectuat la locul de punere in opera (daca prescriptiile tehnice o cer) incercari de calitate;

- daca materialele pentru grund provin de la statii centralizate si sunt insotite de documente care sa certifice caracteristicile lor fizice, mecanice si de compozitie;

- calitatea si modurile de montare a plasei sudate.

La lucrarile de placare se va verifca:

- aspectul, culoarea, caracteristicile generale;

- elemente geometrice - dimensiuni, planeitate, verticalitate, grosime, rosturi:

- aderenta placajului la stratul suport si ancorajul placajului;

- corespondenta cu proiectul

Se va acorda o deosebita importanta pentru corespondenta elementelor profilate de placaj cu indicatiile din proiect si stereotomia, braiele, liniile de profil vor fi perfect drepte neadmitandu-se abateri de la orizontalitate sau verticalitate.

Se va verifica continuitatea rosturilor dintre placile de placaj, verticalitatea si orizontalitatea perfecta o acestora, admitandu-se abateri de maximum 1 mm la nucleu.

Rostuirea se va face cu kituri de rosturi, umplerea rostului fiind continua si fara denivelari. Planeitatea placajului se va verifica cu dreptarul de 3 m, neadmitandu-se pe 3 m decit o singura unda cu o diferenta mai mica de 3 mm.

Prin examinare vizuala se verifica:

- racordarea placajului cu tencuiala

- suprafetele placate cu placi de faianta trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjte, iar spatele for sa coincida cu nivelul finisajului alaturat. Nu se admite ca racordarea tencuielilor cu placajul sa se faca sub scafa de mortar de ciment sau pasta de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa se afle sub nivelul tencuielii.

- strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, intrerupatoarelor, gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperire cu rozete metalice nichelate sau prevazute cu garnituri. Dupa cum este prevazut in proiect, la gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta, astfel incat conturul gaurii se vede si in jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzator. De asemenea, gaurile practicate in placaj, pentru fixarea, obiectelor sanltare (spalator, oglinda) nu trebuie sa fie vizibile sub obiecte.

Planeitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unul dreptar de 1,20 2,00 m lungime. Sub acest dreptar, asezat pe orice directie, nu se admite decat o singura denivelare de maximum 2 mm .

Verticalitatea suprafetei placate se verifica cu nivela si cu un dreptar de 1.20 m. Abaterea maxima admisibila nu va depasi 2 mm. In suprafetele orizontale (glafuri) trebuie sa se asigure o panta catre interior de cca. 2 % .

La limita de separare a placajului de tamplaria de lemn, dupa uscarea completa a acesteia, rosturile nu trebuie sa fie mai mari de 1 mm. Acolo unde timplaria este prevazuta cu pervazuri, placajul trebuie sa patrunda sub ele cel putin 10 mm. Pervazurile trebuie sa fie faltuite pe inaltimea placajului.

Abateri admisibile la calitatea placajelor:

La placaje interioare in placi faianta nu se admite:

- devierea de la planeitatea si verticalitatea suprafetelor (distanta intre dreptar si suprafata placajului):

- devierea rosturilor dintre faiante:

- stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile suprafetelor glazurate ale placilor: - portiuni neumplute cu lapte de ciment alb la rosturi:

- locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului;

- fisuri pe suprafata placajului:

CAP.VII. LUCRARI DE IZOLATII

Domeniul de aplicare;

Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la constructiile de locuinte.

Constructia are acoperis tip sarpanta din lemn cu invelitoare din tabla tip lindab sau similare .

Sub ziduri se prevede o hidroizolatie orizontala cu tencuieli cu mortar M100 - T si apastop.In toate grupurile Sanitare se prevede o hidroizolatie orizontala din carton bitumat si bitum.

Prevederi comune

Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii nu pot fi introduse in lucrare decat daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului; Inlocuiri de materiale nu sint permise decit cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;

- s-a organizat depozitarea si manipularea In conditii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii materialelor;

- s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective:

- s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor (de ex.

acelora in placi) pentru care instructiunile de folosire pun conditia in legatura cu aceasta;

Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in cadrul verificarii executarii acelui suport (de exemplu plansee, pereti etc.).

In cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, umiditate etc, precum montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.

Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile. piesele inglobate etc.) se inscriu in procese ­verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective.

Pe parcursul executarii lucrarilor, se mai verifica daca sint indepliriite urmatoarele conditii:

- termoizolatille care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau taiate in forme regulate, cu instrumente adecvate;

- densitatea aparenta a materialelor de baza sa corespunda prevederilor proiectului, in limitele abaterilor admisibile din anexa 10.1;

- deschiderea rosturilor sa fie de maximum 2mm;

- barierele contra vaporilor sa fie continue;

- Izolarea termica a elementelor de constructie (inchideri exterioare cu caramida G.V.P. de 30 cm grosime, sarpanta cu vata minerala de 20cm si vitrine din aluminiu cu geam termopan) s-a realizat in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minime de confort.

Lucrarile de izolatii se executa in confomitate cu prevederile proiectului si a 'Normativului pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri'· C107/82.

Lucrarile de termoizolatii vor fi verificate in permanenta pe parcursul executiei, iar toate aceste verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.

CAP. VIII - INVELITORI SI TINICHIGERIE

Domeniul de aplicare:

Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de Invelitori,

realizate din: tabla cutata, vopsita, asezata pe sipci pe o directie, peste hidroizolatie din carton bitumat asezat pe o astereala din scanduri.

De asemenea, capitolul se refera la verificarea calitatii pentru jgheaburi, burlane si tinichigeria aferenta

invelitorilor de orice fel:

-colectarea apelor meteorice se va asigura prin jgheaburi si burlane tip LINDAB sau orice alt fel de tabla zincata sau PVC, iar la sol va fi preluata de rigole;

- sorturi etc. din tabla zincata 0.5 mm;

- astereala scanduri rasinoase 2,4 cm grosime, ignifugata si antiseptizata;

- atic din tabla de 1mm aluminiu, cutata, vopsita;

Prevederi comune:

Controlul executiei invelitorilor consta din:

Verificarea suportului conform prevederiior specifice de mai jos.

Verificarea materialelor care urmeaza a fi puse in opera care se efectueaza de conducatorul tehnic al lucrarii, se refera la:

- existenta si continutul certifioatelor de calitate la primirea materialelor pe santier;

- in cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea incercarilor de calitate prevazute in prescriptia tehnica a produsului (norma interna sau standard);

- punerea in opera, daca in urma depozitarii si a manipularii, materialele nu au fost deteriorate sau inlocuite gresit;

Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor conform prevederilor proiectului, se face de catre conducatorul tehnic al lucrarii in tot timpul executiei.

Verificarea pe faze a calitatii lucrairilor, ce se efectueaza conform reglementarilor in vigoare si se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, respectarea conditiilor de calitate si incadrare in abaterile admisibile

Prevederi specifice:

Suportul invelitorii

Verificarea consta in examInarea proceselor-verbale incheiate la terminarea fazei de lucrari din care face parte suportul si din masurarea, prin sondaj, a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distante intre axe, protectia anticoroziva a partilor metalice). Abaterile de planeitate masurate cu dreptarul de 3 mm, trebuie sa nu depaseasca 5 mm in lungul pantei si 10 mm perpendicular pe aceasta.

Invelitoarea propriu-zisa

In toate cazurile se va verifica:

- concordanta lucrarilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectant (felul invelitorii, pante, racordari, dolii, coame, strapungeri, tinichigerie etc.).

- existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii conform detaliilor din proiect si cataloagelor de detalii tip, in special, sorturile, doliile, strapungeri pentru ventilatie;

- existenta.si modul de prindere pe suporl a elementelor de tinichigerie;

Invelitoarea se va realiza in conformitate cu prevederile proiectului si a 'Normativului pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii' - C37/88.

Pantele invelitorii sint conform STAS 3303/2-88. Din punct de vedere higrotermic, intreaga structura de invelitoare va fi verificata tinind seama de prevederile Normativului C107/1982.

Se va executa invelitoarea din tabla cutata, inainte de inceperea executiei invelitorii se va verifica suportul, pentru a indeplini urmatoarele conditii:

- sa nu prezinte denivelari mai mari de 3 mm/m

- astereala sa fie bine fixata de capriori, cu rosturile intre scinduri de max. 2 cm;

- carligele pentru jgheaburi, prinse in astereala. sa fie inglobate la nivelul

acesteia, fara denivelari;

Prinderea placilor de tabla de suport (sipci) se va face cu agrafe, la proiectarea si executarea invelitorilor se vor respecta:

- Normele generale de protectie contra incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor'

- Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului' P118/99:

- Normele republicane de protectia muncii;

Jgheaburi si burlane

Se vor verifica:

- pantele jgheaburilor (minimum 0.5%) sa fie conforme indicatiilor din proiect;

- montarea jgheaburilor sa fie executata cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub picatura streasinei;

- amplasamentul, tipul si numarul de cirlige sa corespunda prevederilor din proiect;

- marginea exterioara a jgheabului sa fie asezata cu circa 2 cm mai jos decit marginea interioara;

- cirligele pentru jgheaburi si bratarile pentru burlane sa fie protejate contra coroziunii;

- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor: 1 cm/ml fara a depasi 5 cm in total;

- fixarea burlanelor cu ajutorul bratarilor sa fie facuta la distanta si intervalul din detaliile date de proiectant:

- tronsoanele de burlane sa intre etans unul in celalalt (cel superior in cel inferior)

- imbinarea cu tuburile de fonta sa fie de asemenea etanseizata

- toate imbinarile intre elementele de tabla la jgheaburi si burlane sa fie cositorite;

Normative privind proiectarea si executarea lucrarilor pentru invelitori si tinichigerie:

- STAS 2389/1977- 'Jgheaburi si burlane- Prescriptii de proiectare si alcatuire'.

- STAS 2274/1988 - 'Burlane, jgheaburi si accesorii de imbinare si fixare'.

- C37/1988 - 'Normativ pentru executarea invelitorilor de constructii'.

CAP. IX - AMENAJARI EXTERIOARE

Perimetral constructiei se prevad trotuare din beton simplu cu latimea de 0,60 si 0,90 m cu borduri pe pat de nisip sau argila compactata, functie de natura terenului;

Accesul pietonal la cele doua intrari se face prin alei cu latimea de 1,50m de la aleea carosabila existenta pana la treptele de intrare;

CAP.X. - MASURI DE PROTECTIA MUNCII

Pe toata durata lucrarilor se vor respecta prevederile Regulamentului privind protectia si Igiena muncii in constructii aprobat de MLP A T prin Ordin 9/N/1993, Normativului C300/94 privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor, Legea 90/96, Ordin 56/97 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, etc.

De asemenea se va urmari respectarea urmatoarelor masuri:

- incheierea unui proces verbal privind circulatia pe sub zonele de lucru si ingradirea acestora;

- inainte de inceperea lucrului, intregul personal trebuie sa aiba facut instructajul de protectie a muncii, sa posede echipamentul de protectie si de lucru, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bauturilor alcoolice;

- sculele dispozitivele si utilajele sa fie in stare de functionare, corect racordate la reteaua electrica si legate la pamant;

- schelele sa fie prevazute cu balustrade si scanduri de brad si sa fie bine ancorate.

Masurile enumerate mai sus nu au un caracter limitativ si se vor completa si cu altele menite sa evite producerea oricarui accident.

MEMORIU TEHNIC

INSTALATII SANITARE INTERIOARE

Instalatiile sanitare interioare aferente obiectivului proiectat necesita lucrari

de alimentare cu apa rece, apa calda si canalizare.

In zona de amplasare a obiectivului proiectat exista retele de apa rece si canalizare.

La proiectarea instalatiilor sanitare interioare, ca baza de date se vor considera plansele de arhitectura.

Functie de destinatia obiectivului , s-au prevazut urmatoarele dotari sanitare:

-2 grupuri sanitare echipate cu:lavoar,vas WC .

-sifoane de pardoseala la baie avand diametrul Dn 100 mm, din polipropilena .

Obiectele sanitare se vor echipa cu armaturile si accesoriile aferente:

-baterii amestecatoare

-robineti de inchidere

-porthirtie

-portsapun

-oglinda

-etajera

Alimentarea cu apa rece a obiectelor sanitare se va realiza printr-o instalatie de distributie din conducte de PEX-AL-PEX .

Racordarea la reteaua stradala de apa rece se va realiza printr-un camin de apa amplasat in incinta

proprietatii.

Contorizarea consumului de apa se va realiza cu ajuorul unui apometru .

Obiectivul nu necesita apa calda.

Conductele de apa se vor monta cu panta de minim 30/00 spre punctul de racord.

Racordurile de apa rece ale obiectelor sanitare vor fi tip racorduri flexibile iar robinetii vor fi de tip sfera.

Conductele de apa se vor izola cu role VIDOFLEX.

Instalatiile interioare de canalizare se vor executa cu conducte din polipropilena sau alte materiale cu

respectarea echivalentei diametrelor.

Conductele retelei de canalizare se vor monta cu panta de minim 2 % spre punctul de evacuare din

cladire.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare se vor colecta de catre o instalatie interioara

de canalizare si se vor evacua prin intermediul caminelor de vizitare la canalizarea exterioara.

Instalatiile sanitare se vor executa de catre personal calificat, cu respectarea tehnologiilor de executie, a prevederilor Normativului I9/1994 si a normelor de tehnica securitatii si de protectie a muncii, specifice pentru fiecare categorie de lucrari in parte.

MEMORIU TEHNIC

INSTALATII ELECTRICE

Prezenta documentatie reglementeaza normele si regulile generale ce trebuie respectate pentru a le

asigura protectia utilizatorilor si siguranta in exploatare a instalatiilor electrice aferente imobilului .

La proiectarea si realizarea instalatiei electrice se aplica prevederile Normativului NP-I7-2002, cu reglementarile tehnice corespunzatoare acestor instalatii.

Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare date si tinandu-se seama de influentele externe previzibile.

Toate materialele si echipamentele utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii nr. 90/1996.

Toate materialele si echipamentele trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea.

Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se va face in conformitate cu prevederile

reglementarilor specifice.

Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi,plinte,canale) , izolare ecrane, mascare (placi, capace ) suporturi (console, cleme) vor fi incombustibile CO(CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) si C2 (CA2b).

Caracteristicile echipamentelor alese trebuie sa nu provoace efecte daunatoare asupra altor echipamente electrice sau sa dauneze functionarii sursei de alimentare .

Conditiile de amplasare si montare a instalatiilor electrice

Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele se amplaseaza fata de elementele de constructii,

respectandu-se distantele minime normate.

Pentru cablurile electrice se respecta distantele prevazute in Normativul PE107.

Tipul distributiei (conductoare libere, in tub) modul de pozare ingropat si respectiv tipul conductoarelor electrice se vor alege in functie de influentele externe.

Protejarea conductoarelor electrice protejate in tuburi

Se interzice montarea conductoarelor electrice in tuburi sau tevi pozate in pamant. Conductele electrice ce apartin aceluiasi circuit electric , inclusiv conducta de protectie , trebuie instalate in acelasi element de protectie (tub, gol de plinta, profil, gol de element de constructie). Se admite instalarea separata a conductei de protectie in cazurile si in conditiile prevazute de STAS 12604/5.

Conductele electrice care apartin mai multor circuite electrice pot fi instalate in acelasi element de protectie daca sunt indeplinite conditiile:

- toate conductoarele sunt izolate pentru aceiasi tensiune;

- intre sectiunile conductoarelor este o diferente de cel mult trei trepte;

- fiecare circuit este protejat impotriva supracurentilor;

Conductele electrice se instaleaza in tuburi de protectie cu diametre alese corespunzator tipului sectiunii si numarului de conducte conform prevederilor din anexa nr. 12. Golurile din elementele de constructie pentru protejarea conductei electrice se executa cu diametrul minim de 15 mm.

Instalatii electrice de prize si iluminat normal

Corpurile de iluminat (LL) se alimenteaza de la circuitele monofazate fara nul de protectie, numarul de LL de pe un circuit se recomanda sa nu depaseasca valoarea de 12, pentru a nu depasi curectul admisibil al conductorilor de AL, cu sectiunea de 4 mm.

Prizele monofazate se alimenteaza prin circuite monofazate ,

recomandandu-se ca numar de LP/circuit sa nu depaseasca cifra 8.

Intrerupatoarele, comutatoarele se monteaza numai pe conductele de faza, la inaltimea de 1,5 m, masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

Prizele se monteaza pe pereti la o inaltime de 1,00 m masurata de la axul aparatului pana la nivelul pardoselii finite.

Dimensionarea conductelor circuitelor de iluminat se face respectand prevederile din subcapitolul 5.1.

Stabilirea numarului circuitelor de iluminat normal se face cu conditia de a nu depasi o putere totala instalata de 3 KW pe un circuit monofazat.

Stabilirea numarului de prize monofazate se face considerand o putere instalata pe circuit de 2 KW.

Verificarea instalatiilor electrice

Verificarile utile ale instalatiei electrice se efectueaza in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a unei instalatii de catre executant.

In timpul executiei se face o verificare preliminara care presupune:

- verificarea inainte de montaj a continuiotatii electrice a conductoarelor ;

- verificarea dupa montaj a continuitatii electrice.

- verificarea tuburilor ce se monteaza in cofraje;

- verificarea aparatelor electrice.

Verificarea definitiva cuprinde:

- verificari prin examinare vizuala

- verificari prin incercari;

Verificarile prin examinari vizuale vor stabili daca:

- au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa;

- au fost instalate barierele contra focului;

- alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat corect:

- materialele, aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in conformitate cu conditiile impuse de influentele externe;

- conexiunile conductoarelor au fost executate corect;

La verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor se vor respecta si prevederile din “Normativul privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente” – indicativ C56 si “Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice”.

La verificarea sistemelor de protectie impotriva socurilor electrice, trebuie respectate prevederile din STAS 12604/4 si 5 si din Normativul PE 116.

Punerea sub tensiune a unei instalatii electrice la consumator se poate face numai dupa verificarea ei de catre furnizorul de energie electrica, conform prevederilor din regulamentul PE 932.

MEMORIU TEHNIC

INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

Agentul termic utilizat in instalatiile interioare de incalzire este apa calda cu temperatura de 95⁰ – 75⁰C,

furnizat de centrala termica proprie amplasata in cladirea existenta a Primariei .

Descrierea instalatiei

Distributia conductelor este orizontala montata la nivelul pardoselii. Coloanele verticale s-au amplasat astfel incat sa alimenteze la fiecare nivel distribuitoarele-colectoare amplasate conform specificatiilor din planse.

Pe baza necesarului termic calculat pentru fiecare incapere s-au dimensionat corpurile de incalzire din aluminiu.

Amplasarea radiatoarelor s-a facut in functie de particularitatile arhitecturale ale cladirii.

Dezaerisirea instalatiei se va realiza prin dezaeratoarele automate cu care sunt echipate radiatoarele propuse in prezenta documentatie.

Toate portiunile orizontale ale conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala s-au prevazut cu o panta minima de 3‰, pentru asigurarea golirii centralizate prin robinetele de golire prevazute in punctele de racord.

Dimensionarea instalatiei s-a facut pentru agent termic 95⁰ – 75⁰C, functionare prin pompe functie de necesarul termic rezultat din calculul pierderilor de caldura.

Dupa executia instalatiilor interioare de incalzire se va efectua spalarea lor, precum si verificarea acestora.

Efectuarea probelor se va face in conformitate cu prevederile normativului I13/94 cap. 23.

Conductele instalatiei interioare (coloane si distributie) se vor grundui si vopsi cu vopsea de ulei in doua straturi.

3.Date tehnice ale investitiei:

a)         Zona si amplasamentul;

Obiectivul de investitie propus este situat in loc. ARINIS , care se afla in partea de sud-vest a jud. Maramures. Loc. ARINIS se afla la 45 km de Municipiul Baia Mare si la 20 km de orasul Cehu Silvaniei.

Loc. Arinis face parte din bazinul hidrografic al raului Somes . In componenta com. Arinis se afla 3 sate si anume - Arinis care este centru de comuna si satele Tamasesti si Rodina.

Suprafata care urmeaza a fi ocupata de investitie este de 72 mp.

Terenul din amplasament prezinta urmatoarele caracteristici:

- Conform Normativului P 100/91 privind protectia antiseismica :

Valoarea coeficientului Ks = 0,08 – zona F

Perioada de colt Tc = 0,7 sec

Conform prevederilor STAS 11.100/1-78 , comuna ARINIS se situeaza in zona de macroseismicitate VI.

Natura terenului de fundare este straturi de deluviu calcaros cu nisip argilos , acoperit deasupra cu un strat vegetal de 0,40 m.

Din punct de vedere al incadrarii sapaturilor , acestea se incadreaza in teren tare

40 % si teren foarte tare 60 %.

Ph – ul solului este cuprins intre 5,5 si 6,8 .

b)         Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat ;

Terenul pe care urmeaza a se amplasa investitia este proprietatea Primariei Arinis. Este identificat in inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Arinis la nr. crt. 1, cod de clasificare 1.6.4. „Sediul Primariei 402 mp si teren aferent 0,1439 ha”.

c)          Situatia ocuparilor definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri intravilan/extravilan ;

Prin realizarea investitiei se va ocupa definitiv o suprafata de 72 mp teren intravilan.

d)         Studii de teren

studii topografice – nu este cazul

studiu geotehnic - nu este cazul

alte studii de specialitate necesare , dupa caz ; - nu este cazul .

e)          Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitie specifice domeniului de activitate , si variantele constructive de realizare , cu recomandarea variantei optime de aprobare ;

Se propune realizarea urmatoarelor lucrari :

Cladirea propusa pentru CENTRU DE INFORMARE TURISTICA are dimensiunile in plan 6,00 x 12,00 m , o rampa pentru persoane cu handicap de 1,50 x 12,00 m .

Compartimentarea interioara va fi urmatoarea :

birou    17,52 mp

birou (sala primire vizitatori) 17,52 mp

grup sanitar femei    3,85 mp

grup sanitar barbati    3,85 mp

hol    15,21 mp

In exterior se prevede o rampa pentru persoane cu handicap pe toata lungimea constructiei , cu o latime de 1,50 m.

Peretii se vor realiza din caramida confinata . Peretii exteriori vor avea grosimea de 30 cm iar peretii de compartimentare vor avea grosimea de 25 cm . Peretii despartitori dintre cele 2 grupuri sanitare vor fi de 10 cm si se vor realiza din gipscarton rezistent la umezeala.

Tamplaria exterioara si interioara se va realiza din profile PVC sau aluminiu cu geam termopan.

Finisajele vor fi urmatoarele :

- pardoseala din parchet in birouri ,si din gresie in grupurile sanitare si hol,

- tencuieli , gleturi si zugraveala lavabila la interior,

- fatada se va realiza cu izolatie termica din polistiren si cu tencuiala decorativa,

- in hol se vor monta lambriuri PVC la pereti pana la inaltimea de 1,50 m.

- se vor face tavane false din gipscarton.

f)          Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii ;

Pentru a putea folosi in scopul infiintarii unui centru de informare turistica , cladirea are nevoie de urmatoarele utilitati :

- alimentare cu energie electrica

- incalzire

- alimentare cu apa a grupurilor sanitare

- canalizare pentru grupurile sanitare.

solutii tehnice de asigurare cu utilitati :

1. - alimentarea cu energie electrica se va face prin racordare la instalatia electrica existenta a Primariei.

2. - incalzirea se va face prin racordarea la centrala termica a cladirii Primariei , prin realizarea unei distributii din teava de cupru si calorifere in fiecare incapere. Distributia conductelor se va face orizontal montate la nivelul pardoselii . Pe baza necesarului termic calculat pentru fiecare incapere se dimensioneaza corpurile de incalzire din aluminiu.

Amplasarea radiatoarelor s-a facut in functie de particularitatile arhitecturale ale cladirii.

Dezaerisirea instalatiei se va realiza prin dezaeratoarele automate cu care sunt echipate radiatoarele.

Toate portiunile orizontale ale conductelor instalatiei interioare de incalzire centrala se vor executa cu o panta minima de 3‰, pentru asigurarea golirii centralizate prin robinetele de golire prevazute in punctele de racord.

Dimensionarea instalatiei s-a facut pentru agent termic 95⁰ – 75⁰C, functionare prin pompe functie de necesarul termic rezultat din calculul pierderilor de caldura.

3 - alimentarea cu apa a grupurilor sanitare propuse se va face prin racordare la instalatia de apa a

Primariei. Racordul se va face in caminul de apometru existent . Cantitatile de apa consumate vor fi inregistrate cu ajutorul unui contor agreat montat in caminul de apometru .

4. - canalizarea apelor uzate menajere se va face intr-n bazin vidanjabil etans , care se va executa respectand normele de mediu in vigoare .

Prin realizarea lucrarilor propuse nu se modifica situatia utilitatilor existente la cladirea Primariei.

g)         Concluziile evaluarii impactului asupra mediului ;

Prin realizarea acestei investitii nu se produce un impact negativ asupra mediului deoarece

lucrarile propuse se vor realiza respectand strict legislatia de mediu in vigoare. Molozul rezultat din lucrarile de amenajare sunt in cantitati mici si se vor colecta si transporta la groapa de gunoi a localitatii Arinis.

Pe durata executiei investitiei se vor respecta toate normele in vigoare privind protectia mediului.

Deseurile rezultate in urma activitatii de construire a obiectivului vor fi reciclate ( cele care se pot

recicla : lemn . metal , plastic , hartie ) sau vor fi transportate la locuri special amenajate ( pamantul care nu este necesar umpluturilor , etc.)

Pe amplasament se va construi un punct gospodaresc de colectare temporara a deseurilor menajere ,

care va deservi constructia . Gestionarea tuturor deseurilor va fi realizata atat in perioada de executie cat si in perioada de exploatare , de firme specializate.

Atat pe parcursul executiei investitiei , cat si dupa terminarea acesteia , mediul inconjurator nu va fi afectat. Prin respectarea normelor , impactul asupra mediului va fi minim.

Durata de realizare si etapele principale ; graficul de realizare a investitiei .

Durata de realizare a investitiei este de este de 12 luni.

Luna 1 este considerata prima luna dupa semnarea contractului de finantare. Anterior semnarii contractului (luna 0), a fost realizat studiul de fezabilitate.

( 3) COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI

La calculul devizului general s-a respectat H.G. 1179/2002. Evaluarea lucrarilor de constructii a fost determinate conform legislatiei in vigoare ,pe obiecte pe baza preturilor materialelor, manoperei utilajelor si transportului din lucrari de constructii, folosind indicia de corectie alaborati de Comisia National de Statistica. Lucrarile au fost evaluate in preturi la data de 20.07.2009 cand 1€=4,2390 RON

Valoarea totala a investitiei a fost determinate pe structura devizului general, conform prevederilor legale .

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general

DEVIZ GENERAL

In mii lei si mii euro la cursul 4,2390 lei/euro din data de 20.07.2009

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL

DEVIZ FINANCIAR

In mii lei si mii euro la cursul 4,2390 lei/euro din data de 20.07.2009

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL

Deviz obiect componenta C - INFIINTAREA CENTRULUI DE INFORMARE SI PROMOVARE A TURISMULUI RURAL „TARA CODRULUI” IN LOC. ARINIS, JUD. MARAMURES

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL

Deviz obiect componenta D - DEZVOLTAREA SI MARKETINGUL SERVICIILOR TURISTICE LEGATE DE TURISMUL RURAL IN „TARA CODRULUI”

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL

Lista dotarilor si activelor necorporale

PROIECTANT: SC FUNCICONS SRL

2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

( 4 ) ANALIZA COST BENEFICIU :

1.Identificarea investitiei si definirea obiectivelor , inclusiv specificarea perioadei de referinta ;

Definirea obiectivelor:

Obiectivele propuse sunt in conformitate cu tipurile de investitii c) si d) ale masurii 313, respectiv:

Obiectiv 1: Infiintarea unui centru de informare si promovare a turismului rural si mostenirii culturale traditionale din Tara Codrului;

Obiectiv 2: Dezvoltarea si marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural in Tara Codrului;

Ca rezultate ale implementarii acestui proiect vor fi:

Rezultat 1: Cresterea numarului turistilor care viziteaza Tara Codrului;

Rezultat 2: Cresterea numarului structurilor de primire turistica si a altor tipuri de investitii in turism in Tara Codrului;

Efecte multiplicatoare:

In plus, aceasta investitie poate genera o serie de efecte multiplicatoare si alte beneficii economice si sociale la nivelul comunitatilor locale din Tara Codrului:

• crearea de noi locuri de munca;
• ridicarea standardului de viata;
• indeplinirea criteriilor economice si sociale existente la nivelul tarilor europene dezvoltate;

Proiectul nu este tipul generator de profit.

Finantarea publica a investitiei va acoperi in intregime costurile, nu vor fi impuse taxe.

Orizontul de timp

Pentru acest proiect perioada de timp avuta in vedere este de 20 de ani, aceasta fiind perioada folosita in analiza cost-beneficiu pentru previziunea fluxurilor de numerar.

2.Analiza optiunilor ;

Varianta zero ( varianta fara investitie ) – presupune ca obiectivul sa nu se execute. In acest caz,

zona ar ramane nepromovata , locuitorii zonei nu ar avea acces la informatii specializate despre turism.

Acesta varianta nu este dorita de catre beneficiar deoarece astfel nu s-ar mai realiza acest centru

turistic si nu s-ar mai elabora documentatia pentru obtinerea fondurilor necesare investitiei.

Varianta medie ( varianta cu investitie medie ) – presupune realizarea

centrului intr-unul din birourile Primariei , cu eliberarea unui birou de catre functionarii primariei prin comasarea unor servicii functionale.

Nici acesta varianta nu este dorita deoarece ar perturba activitatea primariei si nici nu ar putea servi in mod corespunzator scopului propus.

Varianta maxima ( varianta cu investitie maxima ) – varianta maxima ar insemna construirea unei noi cladiri . Acesta varianta presupune costuri mult mai ridicate , dar care asigura functionarea corespunzatoare a activitatii de informare turistica.

Aceasta varianta este cea dorita si promovata de catre beneficiar , deoarece acesta doreste integrarea zonei in circuitul turistic natioanal si chiar international.

Varianta maxima este cea selectata.

3.Analiza financiara , inclusiv calcularea indicatorilor de performanta finaciara : fluxul cumulat , valoarea actuala neta , rata interna de rentabilitate si raportul cost – beneficiu;

Analiza financiara pentru acest proiect demonstreaza ca acesta necesita interventie financiara nerambursabila, neputandu-se sustine financiar (deoarece nu este generator de venituri). In acelasi timp insa, analiza demonstreaza ca alocarea de la bugetul local permite acoperirea costurilor anuale operationale, ca atare fluxul anual net cumulat fiind pozitiv in fiecare an al perioadei de referinta.

Analiza financiara demosntreaza incadrarea indicatorilor in urmatoarele limite:

• Valoarea actualizata neta (VAN) < 0

• Rata interna de rentabilitate (RIR) < rata de actualizare (8%)
• Fluxul de numerar cumulat este pozitiv pentru fiecare an de operare
• Raportul beneficii/cost < 1.

Analiza financiara se bazeaza pe urmatorii indicatori:

1. Valoarea totala a investitiei

Valoarea totala a proiectului (eligibil+ TVA ) este de 436,587 mii lei

(in preturi 1 euro = 4,2390 lei in data de 20.07.2009)

2. Proiectia veniturilor din exploatare

Nu exista incasari si deci nici venituri propriu-zise din exploatare. In realitate, veniturile constau in alocari de la bugetul local care sa permita acoperirea costurilor de exploatare, deci operarea in conditii normale a centrului turistic. De asemenea aceasta alocare trebuie sa permita obtinerea unui cashflow minim anual pozitiv.

3. Proiectia cheltuielilor din exploatare

Cheltuielile din exploatare au fost proiectate in preturi constante, ele fiind egale pentru fiecare an de previziune.

a) Cheltuieli cu salariile

- agent (ghid) turism 2 persoane x 7 ore/zi x 21 zile/luna x 15,00 lei/ora = 4410,00 lei/luna

b) Cheltuieli cu energia electrica 8 Kw/zi x 21 zile/luna x 0.32 lei/Kw = 53,76 lei/luna

c) Cheltuieli cu apa rece 0,5 mc/zi x 21 zile/luna x 1,73 lei/mc    = 18,17 lei/luna

d) cheltuieli cu incalzirea 5 Kw/zi x 21 zile/luna x 0,32 lei/Kw    = 33,60 lei/luna

e) Cheltuieli cu consumabile    = 100,00 lei/luna

f) Alte cheltuieli = 50,00 lei/luna

TOTAL CHELTUIELI    = 4665,33 lei/luna

CALCULUL VENITURILOR

a) Fonduri alocate lunar    = 6000,00 lei/luna

TOTAL VENITURI    = 72000,00 lei/an

VN (venit net anual) = total incasari - total plati=16.014 lei/an

Analiza demonstreaza incadrarea tuturor indicatorilor in limitele stabilite. Astfel, pentru un factor de actualizare de 8% avem:

VAN = - 279.378 Lei (<0)

RIR = -10 (<8%)

Rata Beneficii/Cost = 0,9252 (<1)

Fluxul de numerar cumulat > 0 in fiecare an de analiza

4. Analiza economica , inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica; valoarea actuala neta , rata interna de rentabilitate si raportul cost / beneficiu ;

Conform HG 28/2008 , analiza economica este obligatorie doar in cazul investitiilot publice majore . sunt considerate investitii publice majore cele ale caror cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro in cazul investitiilor promovate in domeniul protectiei mediului , sau a 50 milioane euro in cazul investitilor promovate in alte domenii. Obiectivul de investitie analizat in trezentul studiu de fezabilitate are o valoare mai mica de 50 milioane euro , prin urmare nu reprezinta investitie publica majora.

Analiza de senzitivitate ;

Analiza de senzitivitate este o tehnica de evaluare cantitativa a impactului modificarii unor variabile de intrare asupra indicatorilor economico-financiari ai proiectului investitional.

Instabilitatea mediului economic caracteristic Romaniei presupune existenta unei palete variate de factori de risc care, mai mult sau mai putin probabil, pot influenta performanta previzionata a proiectului.

Acesti factori de risc se pot incadra in doua categorii:

q      factori care influenteaza costurile de investitie;

q      factori care influenteaza elementele fluxului previzionat.

Metodologia abordata se bazeaza pe:

q      analiza senzitivitatii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor proiectului;

q      calcularea valorii asteptate a indicatorilor de performanta ai proiectului.

Scopul analizei de senzitivitate este:

q      identificarea variabilelor critice ale proiectului, adica acele variabile care au cel mai mare impact asupra indicatorilor economico-financiari.

q      evaluarea generala a robustetii si eficientei proiectului;

q      aprecierea gradului de risc: cu cat numarul de variabile critice este mai mare, cu atat proiectul este mai riscant;

q      sugereaza masurile care ar trebui luate in vederea reducerii riscurilor proiectului.

Se considera urmatorii factori critici:

valoarea investitiei;

nivelul cheltuielilor;

Se considera variatii de 1% pentru cheltuielile cu investitia si 1% pentru cheltuielile operationale si se recalculeaza indicatorii economico-financiari. Scenariile avute in vedere sunt prezentate in continuare in tabelele urmatoare.

Indicatorii financiari au urmatoarele valori:

VAN = -320.116 Lei (<0)

RIR = - 14 (<8%)

Rata Beneficii/Cost = 0,8626 (<1)

Fluxul de numerar cumulat > 0 in fiecare an de analiza

Cresterea cheltuielilor cu 1%, determina scaderea valorii actualizate nete, RIR si ratei B/C, afectand in sens negativ investitia. Fluxul de numerar cumulat ramane pozitiv in fiecare an al perioadei de referinta.

Indicatorii financiari au urmatoarele valori:

VAN = - 283.744 Lei (<0)

RIR = -10 (<8%)

Rata Beneficii/Cost = 0,9226 (<1)

Fluxul de numerar cumulat > 0 in fiecare an de analiza

Cresterea cheltuielilor cu investitia cu 1% conduce la scaderea usoara a valorii actualizate nete si ratei B/C.

In oricare dintre cele doua variante analizate, valorile indicatorilor sunt “defavorabile”, ceea ce este de asteptat din partea unui proiect de investitii publice al carui scop nu este acela de a genera profit, ci de a contribui la dezvoltarea socio-economica a unor comunitati locale.

6.Analiza de risc ;

Factorii de risc care ar putea afecta investitia prousa sunt: costul investitiei, costurile de exploatare, rata cresterii demografice, modificarile tarifelor si a taxelor de-a lungul unei perioade de timp, costul de-a lungul timpului pentru anumite bunuri si servicii critice (costul energiei electrice, etc.).

Proiectul de investitii are o “lume” proprie reprezentata de elementele concrete care concura la realizarea lui, adica participanti (consultanti, ingineri, constructori, tehnologi, finantatori, beneficiari ai rezultatelor, etc.) si cadrul economic, juridic, politic, social de dezvoltare.

In acelasi timp, fiecare proiect se deruleaza in “lumea organizatiei” care construieste sau achizitioneaza activul (denumit generic “investitie”), iar aceasta isi desfasoara activitatea intr-o economie si a unui mediu ambiant marcat de neprevazut.

In mediul economic si de afaceri actual, orice decizie de investitii este puternic marcata de modificarile imprevizibile - uneori in sens pozitiv, dar de cele mai multe ori in sens negativ – ale factorilor de mediu. Aceste evolutii imprevizibile au stat in atentia specialistilor in domeniu mai mult sub aspectul impactului lor negativ asupra rentabilitatii proiectului si au primit denumirea de risc al proiectului.

In perioada de executie a proiectului, factorii de risc sunt determinati de caracteristicile tehnice ale proiectului, experienta si modul de lucru al echipei de executie, parametrii exogeni (in principal macro-economici) ce pot sa afecteze sumele necesare finantarii in aceasta etapa. Principalele riscuri ce apar sunt:

• riscul tehnologic care apare in cazul unor investitii cu grad ridicat de noutate tehnologica. In general, investitorii se simt mai in siguranta daca tehnologia a fost probata in alte proiecte, folosirea unei tehnologii probate fiind o conditie de a se acorda un imprumut.

• riscul de depasire a costurilor ce apare in situatia in care nu s-au specificat in contractul de executie sau in bugetul investitiei actualizari ale costurilor sau cheltuieli neprevazute.

• riscul de intarziere (depasire a duratei stabilite) poate conduce, pe de o parte la cresterea nevoii de finantare, inclusiv a dobanzilor aferente, iar pe de alta parte la intarzierea intrarii in exploatare cu efecte negative asupra respectarii clauzelor fata de furnizori si de clienti.

• riscul de interfata este generat de interconditionarea dintre diferiti executanti pe care participa la realizarea proiectului si deriva din coordonarea executantilor sau din incoerenta intre clauzele diferitelor contracte de executie.

• riscul de subcontractanti este asumat de titularul de contract cand trateaza lucrari in subantrepriza.

• riscul de indexare a costurilor proiectului apare in situatia in care nu se prevad in contract clauze ferme privind finalizarea proiectului la costurile prevazute la momentul semnarii acestuia, beneficiarul fiind nevoit sa suporte modificarile de pret.

Intre metodele ce pot fi utilizate pentru prevenirea sau diminuarea efectelor unor astfel de riscuri, se enumera:

● transferul riscului, catre o terta parte ce poate prelua gestiunea acestuia precum companiile de asigurari si firmele specializate in realizarea unor parti din proiect (outsourcing);

● diminuarea riscului prin programarea corespunzatoare a activitatilor, instruirea personalului sau prin reducerea efectelor in cazul aparitiei acestuia formarea de rezerve de costuri sau de timp;

● selectarea stiintifica a subcontractorilor (folosind informatii din derularea unor contracte anterioare) si negocierea atenta a contractelor.

In concluzie , prin evaluarea riscurilor se poate stabili ca pentru riscurile care pot aparea in derularea proiectului se pot gasi metode de evitare, prevenire, sau reducere.

( 5 ) SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

Cheltuielile eligibile ale proiectului vor fi finantate in proprtie de 100% prin FEADR, iar cheltuielile neeligibile vor fi finantate din fonduri proprii (bugetul local).

( 6 ) ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN

REALIZAREA INVESTITIEI

Numar de locuri de munca create in faza de executie

In faza de executie se creaza un numar de circa 15 locuri de munca.

Numar de locuri de munca create in faza de operare

Se vor crea 2 locuri de munca in faza de operare ca ghizi (agenti) de turism.

( 7 ) PRINCIPALII INDICATORI TEHNIC0-ECONOMICI AI INVESTITIEI

Valoarea totala ( INV ) , inclusiv TVA ( mii lei ) ;

In preturi luna IULIE 2009 , 1 euro = 4,2390 lei in data de 20.07.2009

Total    : 436,587 mii lei

Din care C + M : 306,389 mii lei

2. Esalonarea investitiei ( INV / C+M )    :

- anul 1 436,587 mii lei / 306,389 mii lei

3. Durata de realizare ( luni ) : 12 luni

4. Capacitati ( in unitati fizice si valorice)

TOTAL SUPRAFATA UTILA 58 mp

TOTAL SUPRAFATA CONSTRUITA 72 mp

Compartimentarea interioara va fi urmatoarea :

birou    17,52 mp

birou (sala primire vizitatori) 17,52 mp

grup sanitar femei 3,85 mp

grup sanitar barbati 3,85 mp

hol    15,21 mp

rampa pt. Pers. cu handicap 18,00 mp

5.Alti indicatori specifici domeniului de activitate

nu este cazul

AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

S-au atasat prezentei, urmatoarele documentatii:

1. Certificat de urbanism – Nr. 13/14.10.2009
2. Aviz OAR – Nr. 949/21.10.2009
3. Aviz tehnic ISC Nr. 730/24.12.2009
4. Notificare mediu Nr. 9234/19.10.2009
5. Notificare sanitara Nr. 8640/1431/C/22.10.2009
6. Aviz DSVSA Nr. 9080/R/26.10.2009

PROIECTANT

SC FUNCICONS SRL

CAPITOLUL B. Piese desenate

1. Plan de amplasare in zona 1 : 5000

2. Plan de situatie 1 : 500

3. Plan existent - Releveu 1 : 100

4. Plan parter – propunere 1 : 100

5. Plan invelitoare – propunere 1 : 100

6. Sectiunea A – A 1 : 100

7. Fatade    1 : 100

8. Fatade    1 : 100

PROIECTANT