STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE COVASNA SI IMPREJURIMI

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE COVASNA SI IMPREJURIMI

ANEXE

Trasee turistice montane

PLANSE

1. Judetul Covasna - Harta turistica

2. Judetul Covasna - Reteaua cailor rutiere

3. Harta turistica Muntii Penteleu

4. 4. Harta turistica Muntii Vrancei

5. 5. Fondul de vanatoare G.V.S. 29 Zagon

INTRODUCERE

Prezentul studiu face obiectul contractului nr. 10 / 2008, incheiat cu MINISTERUL TURISMULUI si are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna.

"Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate" si-a castigat celebritatea datorita factorilor terapeutici naturali, descoperiti de peste 150 de ani. Varietatea apelor minerale, mofetele, microclimatul, aeroionizarea puternic negativa, dar si un bogat patrimoniu turistic cultural au sporit faima statiunii, conferindu-i o binemeritata functie balneoturistica. Anual, peste 50.000 de turisti beneficiaza de terapie complexa, asigurata in bazele de tratament dotate cu aparatura moderna si personal medical specializat, dar si de posibilitatea de repunere in forma si odihna, intr-un cadru natural placut, lipsit de poluare. Desi in prezent este intr-o usoara scadere, in ton cu tendinta generala inregistrata la scara nationala, gradul de ocupare al structurilor de primire turistica se mentine la valori apreciabile, peste 57 %, fapt ce arata ca aceasta statiune se situeaza intre destinatiile turistice preferentiale.

Din informatiile preluate de la societatile de turism si autoritatile publice locale din zona reiese faptul ca desi valoarea si varietatea potentialului turistic permite o relansare a activitatii turistice, aceasta nu se poate produce fara o diversificare a ofertei si in special prin diversificarea agrementului, oferta ce ar conduce spre largirea segmentului de clientela caruia i se adreseaza produsul turistic nou creat si in final spre revigorarea turismului in zona Covasna si imprejurimile sale.

Prin acest studiu autorii isi propun, in prima faza, o analiza a patrimoniului turistic local si modul lui de valorificare actuala, iar in a doua faza vor stabili principalele directii de dezvoltare si amenajare turistica in statiune si zona limitrofa, avand in vedere localitatile Zagon, Zabala si Comandau, care pot oferi alternative pentru diversificarea ofertei balneare.

CAPITOLUL I

CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO - ECONOMIC AL ZONEI

Localizare, delimitare, accesibilitate.

Statiunea Covasna si imprejurimile sale, delimitate de localitatile Zabala, Comandau si Zagon, zona care face obiectul prezentului studiu, se afla asezate in partea de sud a Depresiunii Targu Secuiesc, din curbura interna a arcului carpatic. Arealul este marginit pe laturile estice, sud-estice si sudice de culmile muntoase impadurite ale Muntilor Bretcu, Vrancei, Penteleu si Intorsurii (Plansa nr. 1).

Accesibilitatea in zona se realizeaza:

. . rutier, pe E 574 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe - Bacau), cu ramificatie din orasul Tg. Secuiesc sau de langa localitatea Reci, 21 km si respectiv 24 km pe DJ 121 (Tg. Secuiesc - Covasna - Reci - Sf. Gheorghe) pana in orasul Covasna; dinspre E 85 se poate accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pana la Intorsura Buzaului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pana in orasul Covasna. Prin Pasul Oituz (E 574) se face legatura cu provincia Moldova, iar prin Pasul Buzau (DN 10) si Predeal (E 60) cu Muntenia;

. . feroviar, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna; calea ferata cu ecartament ingust si plan inclinat, Covasna - Comandau, construita in 1889 pentru transport industrial, nu mai este in functiune;

. . aerian, cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ 121(Sf. Gheorghe - Covasna).

In zona se mai poate accede si pe drumuri forestiere sau pe traseele potecilor turistice care coboara din Muntii Intorsurii, Penteleu, Muntii Vrancei sau Bretcu (Anexa nr. 1, Plansele nr. 3 si 4).

Distanta fata de Bucuresti este pe cale rutiera de 225 km (pe E 60, E 574 si DJ 121, iar fata de Brasov este de 55 km (pe E 574 si DJ 121). Pe cale feroviara, distanta fata de Bucuresti este de 226 km.

1.2. Cadrul natural

Relieful zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale Muntilor Intorsurii, Penteleu, Bretcu si Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o inconjoara domina prin Varful Poienii (1167 m) - Muntii Intorsurii, varfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei (1219 m, 1244 m si respectiv 1413 m) - Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut (1676 m si 1777 m) - Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-Papauti, Barta, Piatra Soimului si Zarna (1320 m, 1397 m, 1377 m si respectiv 1603 m) din Muntii Bretcu. Configuratia altitudinilor este influentata de constitutia geologo-petrografica, astfel arealele joase, depresionare, apartin cuaternarului, reprezentat prin depozite sedimentare aluvionare (nisipuri, pietrisuri, argile), iar cele cu altitudini mai mari, estice si sudice, sunt constituite din depozite sedimentare paleogene si cretacice, incadrate in unitatea marno-grezoasa, conglomeratica a flisului carpatic.

Reteaua hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului si Basca Mare. Paraiele mai importante care strabat zona sunt: Zabala, Covasna, Zagon, cu directie de curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita, cu directie de curgere spre sud, ce conflueaza langa localitatea Comandau cu cursul superior al raului Basca Mare. Partea submontana a paraului Covasna poarta numele de Valea Zanelor, o zona cu un potential turistic deosebit. Datorita conditiilor de relief si litologice, in zonele cu

altitudini mai mari, paraiele au un profil longitudinal in trepte, cu vai inguste si pante accentuate.

Reprezentative pentru aceasta zona sunt insa resursele hidrominerale, ale caror continuturi si calitati terapeutice au influentat foarte mult evolutia turistica si economica a zonei. Originea acestor ape este legata de manifestarile

post-vulcanice ale eruptivului Calimani - Harghita si anume, de emanatiile de CO₂ liber (mofete) si dizolvarea lui in diverse tipuri hidrochimice de ape subterane cantonate in formatiunea de flis: carbogazoase simple, la Zabala, carbogazoase, bicarbonatate-clorurate, sodice, calcice, magneziene, arsenicale, la Covasna.

Climatul local se incadreaza in tipul de clima temperat - continentala, cu veri racoroase si ierni moderate. Pozitia intr-o arie depresionara intramontana imprima zonei un climat placut, fara excese de temperatura, favorabil practicarii turismului in tot timpul anului. Temperatura medie anuala are valoarea 6,5°C, cu maxime in lunile iulie - august (17,9°C) si minime in luna ianuarie (- 4,5°C). In zona localitatii Comandau, situata la 1050 m altitudine, minima anotimpului rece ajunge la -30°C, iar vara este foarte scurta. In lunile de iarna, ianuarie si februarie, se inregistreaza inversiuni termice in circa 39 % din zile, asa incat, valorile termice inregistrate in zona depresionara sunt uneori mult mai scazute decat cele inregistrate pe culmile muntoase invecinate. Temperatura minima absoluta s-a inregistrat la Intorsura Buzaului, de -35,5°C. Cele mai mari cantitati de precipitatii se inregistreaza in lunile mai - iunie (80-90 mm), cele mai reduse in luna februarie (20 mm), iar media anuala avand valori de 599 mm. Stratul de zapada are grosimi neuniforme, in functie de altitudine: in aria depresionara a Covasnei grosimea medie masoara 20 cm, iar la Comandau, in ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m grosime si se mentine circa 120 zile / an. Anual, in aceasta localitate ninge peste 80 zile, iar in restul arealului circa 50 zile. Nebulozitatea medie anuala este de 5,9 zecimi, cu valorile mai scazute ale indicelui in lunile aprilie, iulie, august si septembrie. Vanturile dominante sunt cele dinspre nord-est si sud-vest, pe directia de orientare a depresiunii, iarna si

primavara intensitatea acestora fiind mai mare (3 - 4 m/s). Vantul local denumit Nemira (un derivat al Crivatului), bate pe directia nord-est in cea mai mare parte a anului. Fenomenul de calm atmosferic are o valoare relativ redusa, de circa 26 %. Brizele de munte sunt destul de des intalnite in zona din cauza diferentelor de altitudine.

Vegetatia. Conditiile microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata cea mai mare, rasinoasele (circa 70 %), predominand prin molid si brad, iar

foioasele (circa 30 %), prin stejar, cel care da farmec si culoare peisajelor de toamna. In anul 1995, o vijelie puternica s-a abatut pe versantii vestici ai Carpatilor de curbura (Ocolul Silvic Covasna si Comandau), doborand aproximativ 3.000 ha de brad si molid (circa 3.000.000 mc de lemn a fost exploatat din doboraturi). In prezent toata suprafata a fost replantata, dar aspectul masivelor montane din zona si aeroionizarea au fost afectate. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in lunile de vara cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare, papadie s.a.

Fauna forestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun, capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele s.a. si specii cu statut de monumente ale naturii: cocosul de munte si rasul. Exista delimitat pe teritoriul Ocolului Silvic Covasna un fond de vanatoare - Fond GVS 29 Zagon (Plansa nr. 5) - cu o suprafata de 12.879 ha, cu urmatoarea componenta: urs, cerb comun, caprioara, mistret, vulpe, lup, ras, cocos de munte. Se vaneaza numai cu autorizatie speciala, urs, cerb, mistret, cota de recoltare variind in functie de sezon si specie (anul trecut a fost pentru ursi 2 / sezon). Pentru turistii straini sunt stabilite tarife, atat pentru vanatoare, cat si pentru urmarire si fotografiat. Fondul piscicol al apelor de munte este alcatuit din pastravul indigen, lipan, zglavoc, boistean.

Natura protejata. In centrul statiunii se afla rezervatia naturala "Balta Dracului", amenajata sub forma unui mic bazin in care apa minerala, in amestec cu namol mineral, este antrenata de gazele de adancime, dand aspectul unui

lichid in fierbere continua. In comuna Comandau au fost declarate monumente ale naturii doua mlastini de turba.

1.3. Cadrul socio-economic

Asezarile rurale limitrofe statiunii Covasna (care are in componenta satul Chiurus) sunt comunele Zagon (cu satele Zagon, Papauti), Zabala (cu satele Zabala, Peteni, Surcea, Tamasfalau) si Comandau. Acestea au caracterul de sate adunate, iar functia lor este la primele doua agro-silvica, iar comuna Comandau are functie predominant silvica.

Situatia socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele aspecte:

.. numarul populatiei este intr-o continua scadere;

.. se constata un proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total populatie;

.. rata somajului crescuta.

Tabelul nr. 1

Orasul COVASNA^*

Sursa: date furnizate de Primaria Covasna

Principala activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in prezent circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si tratament, dintr-un total de circa 5900 persoane apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din oferta locurilor de munca a localitatii.

Alte domenii de activitate care fiinteaza pe raza localitatii sunt:

. . industrie alimentara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne);

. . industrie prelucratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului);

. . industrie usoara (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex);

. . constructii;

. . unitati financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC);

. . fabrica de CO₂ ;

. . transport si comunicatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR);

. . unitati comerciale si de alimentatie publica;

. . administratie publica si asistenta sociala;

. . invatamant;

. . Ocolul Silvic;

. . doua statii PECO,

in care sunt incadrate cu carte de munca circa 2860 de persoane. Activitatea mestesugareasca (SRL - uri, Asociatii familiale) si sezoniera ocupa un procent important din forta de munca locala.

Tabelul nr. 2

Comuna COMANDAU^*

Sursa: date furnizate de Primaria Comandau

Localitatea este de tip montan, asezata la 1050 m altitudine, fapt care se repercuteaza in cadrul socio-economic. Activitatile economice includ aici patru domenii: silvicultura (ocupa 13 % din forta de munca), industria de exploatare si prelucrare a lemnului (ocupa 55,2 % din forta de munca), comertul si alte servicii (ocupa 31,8 % din forta de munca). Desi fondul forestier al localitatii Comandau reprezinta 81,26 % din bilantul teritorial administrativ, prin desfiintarea a doua intreprinderi de exploatare si inchiderea Fabricii de prelucrare primara a lemnului, in noiembrie 1999, ponderea activitatii de prelucrare a lemnului a scazut de la 81 % la 56,2 %, iar gradul de ocupare a fortei de munca de la 27,85 % la 8,65 % (59 de angajati). Alte domenii de activitate ale localitatii sunt:

..silvicultura

.. comert si servicii

.. administratie publica locala

.. invatamant

.. asistenta sanitara,

totalizand 80 de angajati. Pe perioada de vara, Ocolul Silvic ofera locuri de munca sezoniere, pentru recoltarea fructelor de padure. Se remarca un inceput firav al unei activitati turistice prin construirea unei partii de schi, iluminata si cu transport pe cablu, iar la baza partiei a unei cabane, P + 2, care va fi destinata cazarii si alimentatiei pentru turism. Din cauza pozitiei izolate a comunei (20 km pe drum forestier fata de Covasna, cea mai apropiata localitate), nu exista posibilitatea deplasarii pentru locuri de munca in alte localitati. Numarul somerilor, in crestere in ultimii ani, reprezinta procentual 87,25 % din populatia apta de munca.

Tabelul nr. 3

Comuna ZAGON

Sursa: date furnizate de Primaria Zagon

Activitatea economica predominanta a zonei este prelucrarea lemnului, datorata existentei materiei prime lemnoase, la care se mai adauga comertul si prestarile de servicii. O parte din persoanele apte de munca fac naveta la Covasna. Nu exista ferme agroturistice omologate, dar circa 30 de gospodarii indeplinesc conditiile necesare autorizarii^*.

Tabelul nr. 4

Comuna ZABALA^*

Sursa: date furnizate de Primaria Zabala

Activitatea economica locala este slab reprezentata, lemnul fiind principala materie prima locala. O unitate de asistenta medicala (Spitalul de boli neuro-psihiatrice), comertul si alte servicii, administratia publica locala si invatamantul sunt principalele domenii care ofera locuri de munca in cele patru sate ale comunei. Activitatea turistica este reprezentata de doua pensiuni rurale si o tabara de elevi.

CAPITOLUL II

RESURSE TURISTICE

2.1. Resurse turistice naturale

Judetul Covasna beneficiaza de existenta unui valoros patrimoniu turistic la definirea caruia contribuie si resursele naturale. Acestea sunt date de un peisaj geografic favorabil desfasurarii unor importante activitati turistice, componentele acestuia, luate in ansamblu sau individual, raspunzand unor motivatii turistice de interes major.

2.1.1. Resurse turistice naturale din arealul Covasna si imprejurimi

. . Relieful prezinta pronuntate diferente de altitudine, fiind alcatuit din masive muntoase bine impadurite, ce inconjoara ca o cetate zona depresionara a Covasnei. Culmile domoale, varfurile tesite, pantele prelungi si uniforme ale muntilor, acoperite de paduri si pasuni, strabatute de nenumarate poteci si drumuri, sunt locuri deosebit de pitoresti. Prin gama larga a aspectelor peisagistice si usoara lor accesibilitate, masivele muntoase din zona (Muntii Intorsurii, Bretcu, Penteleu si Vrancei) creeaza un cadru potrivit pentru odihna si recreere, precum si posibilitati multiple pentru practicarea drumetiei si sporturilor de iarna (zona Comandau).

. . Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase si gazul terapeutic de mofeta, produse ale manifestarilor postvulcanice, prin calitatile lor terapeutice fac din Covasna o statiune de valoare europeana, axata in principal pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare. Concentratia ridicata in CO₂ situeaza mofetele din Covasna pe primul loc in Europa, depasind cu 24 % - 34 % concentratia in CO₂ a gazelor de la Grota di Cani - Italia, una din cele mai cunoscute pe plan european. Specificul emanatiilor de gaze, numarul mare al surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale si

amplasarea intr-un cadru natural si climatic cu efecte terapeutice importante, creeaza un potential balneoturistic de exceptie, neexploatat la valoarea lui reala.

Indicatiile terapeutice pentru sursele minerale sunt in principal:

⇒ ⇒ afectiuni cardiovasculare

⇒ ⇒ afectiuni ale tubului digestiv

⇒ ⇒ afectiuni hepato-biliare

⇒ ⇒ afectiuni asociate.

Resursele hidrominerale si de mofete sunt evidentiate de existenta a 79 de foraje, 6 puturi, 7 izvoare naturale si fantani si 4 emanatii de gaze. Din acestea doar 46 sunt de interes balneoturistic. Gradul de valorificare a zacamintelor arata ca, din rezerva omologata, debitul de apa minerala valorificata reprezinta doar 34 % pe tot anul si 54 % pentru perioada de varf de sezon, iar la CO₂ mofetic, numai 68 % din rezerva omologata. Acest fapt este relevant pentru disponibilitatea surselor in cazul dezvoltarii statiunii.

. . Rezervatia geologica "Balta Dracului" - un izvor cu apa minerala carbogazoasa, amestecata cu namol, un fenomen geologic ce constituie o atractie turistica deosebita.

. . Valea Zanelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al paraului Covasna, la iesirea din Voinesti (in prezent cartier al orasului Covasna). Aici se organizeaza anual renumita Nedeie mocaneasca, un prilej de aducere aminte si pastrare a obiceiurilor si traditiilor locale. In apropiere se afla Dealul Zanelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetati dacice.

. . Particularitatile climatului, reconfortant si sedative de crutare, datorat ionizarii negative a atmosferei, favorizeaza desfasurarea activitatilor turistice in tot timpul anului, fiind un important factor de cura, ce sporeste eficienta celorlalti factori naturali terapeutici.

. . Grosimea stratului de zapada (poate atinge 2 m) si mentinerea lui circa 120 zile / an (in arealul localitatii Comandau), constituie premise pentru dezvoltarea sporturilor de iarna si motivarea crearii unei statiuni montane de

profil, apta sa atraga turistii din localitatile urbane situate in partea de vest a Transilvaniei.

. . Hidrografia reprezinta sub aspect turistic o componenta majora a peisajului geografic, remarcandu-se in acest sens cursul superior al Paraului Covasna si Basca Mare.

. . Vegetatia contribuie in mare masura la cresterea atractivitatii peisajului. Padurile, alcatuite preponderent din rasinoase, ocupa o mare parte din suprafata arealului, influentand conditiile climatice locale, creeaza o aeroionizare puternica si un cadru natural sanatos, nepoluat, favorabil turismului balnear, de odihna si recreere. Urmarile puternicei furtuni care a doborat circa 1500 ha de padure au fost partial inlaturate prin replantarea intregii suprafete afectate.

. . O bogata fauna de interes cinegetic (urs, mistret, lup, caprior, cerb, ras, cocos de munte, etc.) adapostita de padurile inconjuratoare, a determinat infiintarea fondului de vanatoare "29 Zagon", cu o suprafata de 12.879 ha, in care, cu autorizatie speciala, se poate vana sau se pot urmari animalele, in locuri special amenajate pentru observatie. Ichtiofauna legata de biotopul raurilor de munte constituie, de asemenea, un element de atractie turistica, prin practicarea pescuitului sportiv.

2.1.2. Resurse turistice naturale din aria limitrofa

. . cadrul natural atractiv, format de zona montana;

. . defileu Oltului, 20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos;

. . izvoarele minerale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca s.a.;

. . Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica;

. . lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha) cu functie recreativa;

. . rezervatia complexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, "Mestecanisul de la Reci"- zona de dune nisipoase (10 km²), cu balti pe care cresc nuferi albi;

. . rezervatia naturala paleontologica de la Batani - punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior - 2 ha);

. . rezervatia naturala "Muntele Puciosu - Turia"- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat constant de CO₂ rezultat al emanatiilor post vulcanice. In apropierea pesterii se afla "Cimitirul pasarilor" si "Pestera de piatra acra"). Masivul adaposteste si o interesanta flora ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha;

. . rezervatia forestiera de la Moacsa - plantatie de castani;

. . fondul cinegetic si piscicol.

2.2. Resurse turistice antropice

Sub aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, judetul Covasna dispune de o serie de obiective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui teritoriu, permitand o mai larga diversificare a ofertei sale turistice. Trecutul istoric al acestor meleaguri este evocat prin vestigii arheologice, monumente de arhitectura si monumente sau case memoriale. Se remarca ponderea mare a bisericilor, prezente aproape in toate localitatile din judet, precum si frecventa cetatilor satesti si a castelelor.

Elementele etnografice si folclorice au o veche traditie si completeaza valoarea turistica a zonei. De asemenea, sunt recunoscute si apreciate tesaturile din zona etnografica Intorsura Buzaului - Sita Buzaului, de o deosebita bogatie ornamentala, sculpturile in lemn, precum si manifestarile folclorice locale, manifestari ce pot fi valorificate in cadrul unor programe turistice.

2.2.1. Resurse turistice antropice al zonei Covasna si imprejurimi

. . vestigii arheologice.

Orasul Covasna (pe DJ 121, la 30 km E de municipiul Sfantu Gheorghe): rezervatia arheologica Cetatea Zanelor, cetate dacica, construita in sec. I i.Hr. - I d.Hr., fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamant, late de 2 m, strajuite pe turnuri de aparare. In interiorul cetatii au fost descoperite arme si unelte de fier, monede romane, ceramica dacica. "Cetatea Zanelor" a fost una dintre cele mai importante fortificatii ale sistemului defensiv dacic. Construirea ei a presupus un efort social si economic deosebit. Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un important centru politico-militar, poate chiar o resedinta zonala, dar si un loc de refugiu pentru comunitatile din imediata apropiere. Asezata la rascruce de drumuri, cetatea a avut si un rol de supraveghere a cailor de comunicatie intre sud-estul Transilvaniei, Moldova si Muntenia. Viata cetatii a incetat imediat dupa cel de-al doilea razboi daco - roman. Intrata in granitele Provinciei Dacia, a avut aceeasi soarta ca toate celelalte fortificatii: incendierea si distrugerea. Stralucind prin amplasare dar si prin vestigiile pastrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului admiratie si teama, de numele ei legandu-se numeroase povesti si legende. Toate acestea au atras, pe parcursul anilor diversi cercetatori si oameni de cultura, dar si cautatori de comori si antichitati.

. . monumente istorice si de arhitectura de factura religioasa

Orasul Covasna: Biserica ortodoxa "Sf. Nicolae", construita in anul 1800. Pastreaza picturi murale originare;

Orasul Covasna, sat Chiurus (pe DJ 121 E, la 3 km S de orasul Covasna): biserica reformata, construita in anul 1779. Corpul turnului, acoperit de o intrare mica, in stil gotic, tradeaza o vechime mai mare decat sec. al XVIII - lea;

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km N de orasul Covasna): biserica fortificata, construita in sec. al XIV - lea, pe locul unei foste cetati. Vechea boltire a fost inlocuita in anul 1752 cu un tavan casetat (100 casete), pictat in stilul

Renasterii transilvanene, cu motive populare; biserica ortodoxa din lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil", construita in anul 1777;

Comuna Zagon, satul Papauti (pe DJ 121 E, la 8 km S de orasul Covasna): biserica reformata, construita in anul 1895. Orga din biserica este realizata de organistul Szalay Gyula din Szekesfehervar;

Comuna, sat Zagon ( pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna): biserica reformata, monument de arhitectura, construita in anul 1782, in stil baroc.

. . monumente istorice si de arhitectura de factura laica

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km N de orasul Covasna): Cetatea sateasca si biserica reformata din incinta, construite in sec. XV - XVI.

Comuna, sat Zagon ( pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna):Centrul cultural "Mikes" in care se afla Casa memoriala "Mikes Kelemen". Muzeul a fost amenajat in anul 1997, in castelul ce a apartinut scriitorului, cladire construita in sec. al XVI - lea, monument de arhitectura. Aceasta a suferit in timp importante renovari, semnificative fiind cele realizate la inceputul sec. al XIX - lea, in prezent doar parterul si fundatia pastrandu-si structura originala.

. . etnografie si folclor

Orasul Covasna: "Nedeia mocaneasca de la Voinesti" se desfasoara anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc manifestari legate de vechi obiceiuri si traditii, o parada a portului popular din aceasta zona, precum si programe artistice cu cele mai cunoscute formatii folclorice de amatori. In localitate se pastreaza si se mai utilizeaza instalatii tehnice populare (moara de apa).

Comuna, sat Comandau (pe DJ 121 H, la 20 km SE de orasul Covasna): creatie artistica populara (renumit centru de cusaturi si tesaturi populare).

Comuna, sat Zabala (pe DJ 121, la 7 km nord de orasul Covasna): creatie artistica ( dansuri populare secuiesti).

Comuna, sat Zagon (pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna): instalatie tehnica populara (moara de apa).

.. potential tehnico - economic

Orasul Covasna: Planul inclinat, o instalatie deosebit de ingenioasa, conceputa de firma "Obach" din Viena. Data exacta a construirii acestuia nu se cunoaste, cert este ca, in anul 1890, Planul Inclinat era deja inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, in principal masa lemnoasa, incarcata in vagoane, ce se deplasau pe sine, pe o distanta de 1.231m, la o diferenta de nivel de 327 m, fara a se folosi vreun mijloc de tractiune. Deplasarea vagoanelor se realiza prin utilizarea energiei degajate de coborarea platformei incarcate, de obicei, cu material lemnos si care tragea astfel, printr-un cablu, platforma de jos mai usor. Pe langa avantajele economice evidente ale acestui sistem de transport gravitational, el era si ecologic, fiind un mijloc de transport silentios si nepoluant. Planul Inclinat reprezinta unica instalatie de acest fel din Romania si printre putinele din Europa. Conectat la o retea de transport industrial de circa 200 km, prin care se realiza legatura intre Covasna, Comandau, Negoiu, Muntii Vrancei si Intorsura Buzaului, Planul Inclinat si-a dovedit in timp eficienta economica si utilitatea publica. A functionat pana in toamna anului 1999.

Comuna, sat Zagon (pe DJ 121 E, la 14 km S de orasul Covasna): herghelia privata.

2.2.2. Resurse turistice antropice din aria limitrofa

. . vestigii arheologice

Comuna, sat Bretcu (pe E 574 / DN 11, la 16 km NE de orasul Targu Secuiesc): castrul roman, amplasat la intrarea in pasul Oituz, a fost una dintre cele mai puternice fortificatii de acest tip din estul Daciei. Menit sa apere Pasul Oituz, castrul a fost construit din piatra, in timpul lui Hadrian (117-138 e.n.), cu dublu zid de incinta si turnuri circulare la colturi.

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): ruinele cetatii Ika, cetate construita probabil in sec. al XIII - lea. Se

pastreaza o portiune din zidul de incinta si un singur turn ("turnul ciuntit"), a carui robustete da o imagine asupra soliditatii cetatii de odinioara.

Comuna, sat Lemnia (pe E 574 DN 11 / DJ 114, la 14 km NE de orasul Targu Secuiesc): ruinele cetatii Almas, cetate construita in sec. al XI - lea.

. . monumente istorice si de arhitectura de factura religioasa.

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E 60 / E 574 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): biserica reformata (sec. XIV - XV), inconjurata de ziduri de aparare, cu un masiv turn-clopotnita la intrarea in incinta. Intarita cu contraforturi, biserica reformata are fresce gotice, tavan casetat si pictat, orga din 1894 construita de Angster Iosif.

Orasul Baraolt (pe DN 12 / DJ 122, la 48 km NV de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica romano-catolica, realizata in stil baroc in anul 1564. Este inconjurata de un impresionant zid de aparare, construit in perioada 1818 -1819, prevazut cu un turn de paza.

Orasul Intorsura Buzaului (pe DN 12 / DJ 121 E / DN 10, la 42 km SE de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica minoritatilor, construita in anul 1795. Este de mari dimensiuni, fiind realizata in stil baroc. In interiorul monumentului abunda elementele decorative (ancadramente, medalioane la chei de bolta, etc.); biserica ortodoxa, construita in anul 1734, initial din lemn, inlocuita ulterior cu piatra, a fost realizata in anul 1781. Biserica detine valoroase icoane pictate pe lemn; biserica romano-catolica , ctitorita in anul 1795, este realizata in stil baroc.

Orasul Targu Secuiesc (pe E 574 / DN 11 / DJ 121, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica romano-catolica, construita in anul 1795, in stil baroc; biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", construita in anul 1783; biserica reformata, construita in anul 1782; Manastirea minoritatilor, construita in anul 1795.

Comuna Valcele, satul Araci (pe DJ 103, la 17 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea, in stilul

tranzitiei de la cel romanic la cel gotic. Conserva un frumos amvon cioplit din piatra, realizat in stil gotic.

Comuna, sat Ariusd (pe DJ 103 / DC 33A, la 22 km SV de Sfantu Gheorghe): biserica reformata,construita in sec. al XVI - lea. Pastreaza picturi murale interioare realizate in anul 1700.

Comuna Poian, satul Belani (pe E 574 / DN 11/ DJ 114, la 12 km. NE de orasul Targu Secuiesc): biserica romano-catolica, construita in sec. al XIV - lea, initial in stil gotic, renovata ulterior in stil baroc.

Orasul Baraolt, localitatea componenta Biborteni (pe DJ 122, la 5 km. NE de orasul Baraolt): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea. Pastreaza picturi realizate in stilul Renasterii italiene, intr-o gama cromatica unica in Romania.

Comuna, sat Brates (pe DJ 122, la 9 km V de orasul Covasna): biserica reformata, construita in perioada 1630 -1660, fiind formata din nava si sacristie poligonale. Plafonul casetat cu motive florale, a fost renovat in sec. al XVII - lea, in stil renascentist popular. In urma reparatiilor din anul 1910, casetele au fost daruite muzeului din Sfantu Gheorghe.

Comuna, sat Valea Crisului (pe DJ 121 B, la 6 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata, construita in sec. al XIV - lea. Este o biserica - sala, cu absida romanica, semicirculara. Turnul, realizat in stil baroc, are ferestre pe fiecare latura si un frumos acoperis in trei trepte.

Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DC 30, la 9 km N de Sfantu Gheoghe): biserica unitariana, construita in sec. al XVII - lea. Se remarca frumosul tavan al navei, tratat in casete (64) pictate cu motive florale si geometrice in stil popular.

Comuna, sat Chichis (pe DN 12, la 10 km S de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica din lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel", construita in anul 1740. Este monument de arhitectura.

Comuna, sat Ghelinta (pe DJ 121 F, la 9 km SE de orasul Targu Secuiesc): biserica fortificata, construita in sec. al XIII - lea, in stil romanic. Se pastreaza pictura murala de factura gotica, realizata in anul 1330.

Comuna Batani, satul Herculian (pe DJ 122 / DC 45, la 13 km NE de orasul Baraolt): biserica reformata, construita in sec. al XV - lea. Este monument de arhitectura.

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): biserica reformata fortificata, construita in sec. al XV - lea, in stil gotic.

Comuna, sat Sanzieni (pe DN 11 B, la 5 km N de orasul Targu Secuiesc): biserica romano-catolica, construita in anul 1401. Este inconjurata de un zid de incinta, strajuit de turnuri de forma circulara. Initial biserica a fost construita in stil gotic, transformarile ulterioare evoluand spre Renasterea ardeleana.

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131 , la 9 km NV de orasul Baraolt): biserica din lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil", construita in anul 1807.

. . monumente istorice si de arhitectura de factura laica

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E60 / E 574 / DN 11 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): Casa cu arcade, constructie ce dateaza din anul 1812, cu o arhitectura deosebita, la care se remarca fatada principala; cladirea bibliotecii judetene, edificiu realizat in anul 1832.

Orasul Targu Secuiesc (pe E 574 / DN 11, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): Piata Centrala - zona cu o structura urbana si valoare plastica remarcabila, cu valoare de unicat. Aceasta este data de existenta "curtilor comune", stradute inguste, aparute prin gruparea in sir, unele langa altele, a atelierelor si caselor mestesugarilor de aceeasi meserie si a descendentilor lor. Aceste stradute asigurau iesirea in piata din centrul orasului; cladirea fostei scoli militare, edificiu construit in anul 1819, in stil neoclasic.

Statiunea balneoclimaterica Balvanyos (pe DJ 113, la 20 km NV de orasul Targu Secuiesc): Cetatea Paganilor, construita in sec. al XIII - lea, pe ruinele unei cetati dacice. Este alcatuita din doua incinte strajuite de ziduri puternice.

Comuna, sat Aita Mare (pe DJ 122, la 17 km. S de orasul Baraolt): cetate taraneasca, construita in secolul al XVI - lea. Este un edificiu fortificat, cu turnuri de aparare, ziduri inalte (8 m) si groase (1,5 m). In incinta acesteia se afla o biserica realizata in stil gotic, in anul 1541.

Comuna Valea Crisului, satul Arcus (pe DJ 121 B, la 9 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): cetate taraneasca fortificata, construita in sec. XVI - XVII, de forma pentagonala. Biserica din incinta a fost construita in anul 1568.

Comuna Batani, satul Batanii Mici (pe DJ 122, la 9 km N de orasul Baraolt): cetatea taraneasca si biserica din incinta, construita in sec. al XVI - lea.

Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DJ 121 B, la 6 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): conacul Kalnok, construit in anul 1512, reconstruit in anul 1670, in stil neoclasic.

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): cetatea taraneasca, construita la inceputul sec. al XII - lea, a servit ca

refugiu in timpul navalirii otomane. In incinta cetatii se afla o biserica, construita in sec. XV - XVI, de o valoare artistica deosebita.

Comuna, sat Chichis (pe DN 12, la 10 km S de municipiul Sfantu Gheorghe): casa taraneasca, construita in anul 1803, declarata monument de arhitectura.

Comuna, sat Ilieni (pe DJ 112 , la 9 km S de Sfantu Gheorghe): cetate taraneasca, construita in anul 1443. Fortificatia facea parte din linia de aparare a acestor tinuturi. In anul 1658 a fost devastata de tatari, iar in anul 1708 a fost intarita cu santuri de aparare de catre austrieci. Este monument istoric si de arhitectura.

Comuna Catalina, satul Imeni (pe DJ 121 , la 8 km SE de orasul Targu Secuiesc): conacul Ceser,: construit in anul 1600. Este monument de arhitectura.

Comuna, sat Lemnia (pe E 574 / DN 11 / DJ 114 , la 14 km NE de orasul Targu Secuiesc): cetate taraneasca, construita in sec. al XVI - lea. Biserica din

incinta cetatii, construita initial in stil gotic, a suferit in timp numeroase modificari.

Orasul Baraolt, satul Miclosoara (pe DJ 121 A, la 11 km S de orasul Baraolt): castelul Kalnoky, construit in sec. al XVI - lea. Este un frumos edificiu realizat in stilul Renasterii. Castelul este inconjurat de un parc dendrologic.

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): cetatea Herecz, construita in sec. al XIII - lea, pe locul unei asezari din epoca fierului. Cetatea este de forma ovala, fiind intarita cu doua santuri de aparare si un donjon puternic; Castelul Mikó, construit in anul 1812. Cladirea are un interesant acoperis mansardat, relativ inalt pentru o cladire cu un singur nivel. In interior se remarca valoroase elemente de feronerie.

Comuna, sat Turia (pe DJ 113, la 9 km NV de orasul Targu Secuiesc): cetatea taraneasca, construita in sec. al XIV - lea, in jurul bisericii, fiind declarata monument istoric. Biserica este construita in stil romanic, mai tarziu imbogatita cu elemente gotice; Conacul Apor, dateaza din sec. al XVI - lea. Aspectul exterior, in stil clasic, dateaza de la inceputul sec. al XIX - lea.

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131, la 9 km NV de orasul Baraolt): Conacul Daniel, construit in sec. al XVI - lea. Se remarca imbinarea armonioasa a stilurilor renascentist si baroc. Este inconjurat de un frumos parc.

. . etnografie si folclor

Orasul Intorsura Buzaului (pe DN 12 / DJ 121 A / DN 10, la 42 km SE de Sfantu Gheorghe): creatie artistica populara (tesaturi, cusaturi, costume populare), manifestare populara traditionala (Festivalul folcloric "Ciobanasul"- anual, in septembrie).

Comuna, sat Aita Mare (pe DJ 131, la 17 km S de orasul Baraolt): creatie artistica populara (vestit centru de tesaturi si cusaturi cu motive populare secuiesti).

Comuna Valcele, satul Araci (pe DJ 103, la 17 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe): creatie artistica populara ( renumit centru de tesaturi si

cusaturi populare, cunoscut inca din sec. al XVII - lea, pentru "cusaturi in ochi incrucisat").

Comuna Valcele, satul Ariusd (pe DJ 103 / DC 33 A, la 22 km SV de municipiul Sfantu Gheorghe), creatie artistica populara ( renumit centru de tesaturi si cusaturi populare).

Comuna Batani, satul Batanii Mici (pe DJ 122 / DC 45, la 9 km NE de orasul Baraolt): creatie artistica populara (confectionarea palariilor si cosurilor impletite din nuiele).

Comuna Valea Crisului, satul Calnic (pe DJ 121 B / DC 30, la 9 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): arta populara (sculptura artistica in lemn).

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): arta populara (prelucrarea artistica a lemnului), manifestari traditionale: "Festivalul folcloric de la cetatea Ika" (se desfasoara in luna iulie) si carnavalul "Fresaug" (se desfasoara in sezonul de iarna).

Comuna Batani, satul Herculian (pe DJ 122 / DC 45, la 13 km NE de orasul Baraolt): arta populara (ceramica).

Comuna Bodoc, satul Olteni (pe DN 12, la 17 km N de municipiul Sfantu Gheorghe): creatie populara (folclor secuiesc).

Comuna, sat Varghis (pe DJ 131, la 9 km NV de orasul Baraolt): arta populara (prelucrarea artistica a lemnului), manifestari traditionale (obiceiuri traditionale calendaristice, "Farsaug" - carnavalul de primavara, "Intalnirea corurilor" - manifestare ce se desfasoara in luna aprilie).

. . muzee si case memoriale

Municipiul Sfantu Gheorghe (pe E60 / E 574 / DN 11 / DN 12, la 210 km N de Bucuresti): Muzeul National Secuiesc, cu sectii de arheologie, etnografie, stiintele naturii, arta. Muzeul este amenajat intr-o cladire special construita in anul 1913, dupa planurile arh. Kos Karoly; Muzeul de arta plastica, cu sectii de arta plastica romaneasca; Muzeul de arta populara, cu sectii de etnografie( unelte, mobilier, tesaturi, ceramica, etc.). A fost organizat in anul 1982; Casa memoriala "Gyarfas Jenö", in care sunt expuse creatiile pictorului.

Orasul Baraolt (pe DN 12/ DJ 122, 48 km NV de municipiul Sfantu Gheorghe): Muzeul orasenesc, cu sectii de istorie, etnografie.

Orasul Targu Secuiesc ( pe E 574 / DN 11, la 35 km NE de municipiul Sfantu Gheorghe): Muzeul breslelor, infiintat in anul 1969, cu sectii de istorie.

Comuna Batani, satul Batanii Micii (pe DJ 122 / DC 45, la 9 km NE de orasul Baraolt): Casa memoriala " Benedek Elek", cu profil: memorial, istoria literaturii. Sunt expuse obiecte privitoare la viata si activitatea scriitorului, mobilier, documente originale si fotocopii, etc. Muzeul, infiintat in anul 1969, este amenajat in casa in care a locuit scriitorul Benedek Elek (1859-1926).

Comuna, sat Cernat (pe E 574 / DN 11, la 10 km SV de orasul Targu Secuiesc): Muzeul de etnografie si tehnica agricola, cu sectii de etnografie si arhitectura populara. In cadrul muzeului sunt expuse costume populare, unelte de munca, ustensile traditionale de tors si tesut, lazi de zestre, etc. Muzeul este amenajat in conacul Domokos Gyula, construit in anul 1831. In curtea conacului se afla un bordei din sec. VIII - IX, bine conservat si o gospodarie taraneasca din sec. al XVIII - lea.

CAPITOLUL III

ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

Statiunea Covasna si imprejurimile sale se remarca printr-o accesibilitate usoara, fiind situata in vecinatatea unor importante artere rutiere si feroviare. Apropierea fata de doua resedinte de judet, respectiv Brasov si Sfantu Gheorghe, importante centre emitatoare de turisti, precum si existenta unei infrastructuri generale bine dezvoltate, constituie premise importante pentru dezvoltarea turistica a zonei propuse.

3.1. Elemente de infrastructura

3.1.1. Cai de comunicatie si transport

a. a. Zona este traversata de trei artere rutiere judetene si anume, DJ 121(Sfantu Gheorghe - Covasna - Targu Secuiesc), DJ 121E (Intorsura Buzaului

- Covasna), DJ 121 H (Covasna - Comandau) si mai multe drumuri comunale sI forestiere (Plansa nr. 2):

Dc 10: Zabala - Surcea

Dc 13: Covasna - Surcea

Dc 17: Zagon - Borosneu Mare

Dc 3: Zabala - Bretcu

Df Zagon - Comandau

Df Chiurus - Pachia.

Comuna Comandau este legata de Covasna printr-un drum judetean, nemodernizat, cu aspect de drum forestier, de 20 km lungime, cu unghi de panta mare si diferenta de nivel intre cele doua localitati de circa 600 m.

Prin artera europeana E 577 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sfantu Gheorghe - Bacau) se face legatura cu Bucurestiul si Moldova.

b. Cai ferate. Artera feroviara secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, neelectrificata, leaga statiunea Covasna de magistrala europeana Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Toplita - Cluj - Oradea - Bors / Cluj - Satu Mare - Halmeu / Valea lui Mihai. Gara se afla la 2,5 km de centrul orasului, iar in prezent nu mai exista vagoane directe, spre Bucuresti, fapt ce ingreuneaza accesul turistilor in statiune.

c. c. Poteci turistice. Spre zonele muntoase din apropiere (Muntii Vrancei si Muntii Penteleu) exista mai multe poteci turistice marcate sau nemarcate, cu plecare din Covasna sau din comuna Comandau (Anexa nr. 1).

3.1.2. Alimentarea cu apa si canalizarea

Statiunea Covasna dispune de alimentare cu apa (aductiunea Comandau, din Basca Mare, 24 km lungime), care asigura un debit de 90 l / s. Canalizarea acopera 80 % din oras, iar statia de epurare, cu o capacitate de 60 l / s, este insuficienta pentru necesarul orasului.

Comuna Comandau are un sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare deficitar si nefunctional care nu acopera necesitatile actuale. Numai

pentru 26 % din gospodariile localitatii este rezolvata problema, dar fara a indeplini standardele in vigoare.

Localitatile Zabala si Zagon nu sunt alimentate cu apa in sistem centralizat si nu au canalizare pentru apele menajere.

3.1.3. Alimentarea cu energie electrica

Toate localitatile din zona beneficiaza de alimentare cu energie electrica aeriana de inalta tensiune - LEA 110 KV si de medie tensiune - LEA si LES de 20 KV, din sistemul energetic national si de numeroase posturi de transformare.

3.1.4. Comunicatii

In Covasna functioneaza o centrala telefonica automata de 1.000 de linii urbane. Localitatile inconjuratoare Zagon si Zabala dispun si ele de centrale telefonice automate. Comuna Comandau a fost conectata in 1999 la reteaua telefonica digitala, dispunand in prezent de 135 posturi telefonice digitale, ceea ce constituie un atu pentru potentialii investitori.

3.1.5. Alimentarea cu energie termica

In orasul Covasna functioneaza 10 centrale termice de capacitate medie si numeroase centrale de bloc si individuale, care deservesc industria si utilizatorii casnici. Combustibilul folosit este gazul metan sau combustibil solid (lemn, carbune). La gospodariile individuale incalzirea la sobe se face cu gaz metan.

In localitatile Zabala si Zagon nu exista sisteme de incalzire centrala. In comuna Comandau energia termica este asigurata in sistem individual, cu sobe care folosesc combustibil solid (lemn).

3.1.6. Alimentarea cu gaze naturale

In orasul Covasna exista retea de distributie a gazului metan, in curs de extindere, cu posibilitatea racordarii de noi consumatori casnici. Localitatile Comandau, Zabala si Zagon nu sunt racordate la reteaua de alimentare cu gaz metan.

3.2. Structuri turistice existente

3.2.1. Structuri turistice de primire

Tabelul nr. 5

Numarul de unitati de cazare turistica existente la 31 iulie

in perioada 1999 - 2001*

*Sursa: Capacitati de cazare turistica existenta la 31 iulie in perioada 1999 - 2001

In privinta numarului de unitati se remarca urmatoarele:

. . ponderea unitatilor de cazare turistica in judetul Covasna raportata la total tara in perioada 1999 - 2001 a oscilat intre 1,05 % - 1,13 %;

. . numarul de unitati in judetul Covasna a avut o evolutie ascendenta in perioada mentionata: 34,36,37; de remarcat cresterea cu 3 unitati in anul 2001 fata de anul 1999, ceea ce reprezinta o crestere cu 8,82 %.

Tabelul nr. 6

Evolutia capacitatii de cazare in judetul Covasna

in perioada 1999 - 2001*

- numar de locuri -

* Sursa: Capacitati de cazare turistica existenta la 31 iulie in perioada 1999 - 2001

Numarul de locuri in judetul Covasna in perioada 1999 - 2001:

. . ca pondere in total tara a avut o evolutie ascendenta, de la 1,22 % in anul 1999 la 1,29 % in anul 2001;

. . a avut o evolutie ascendenta: de la 3.463 locuri in anul 1999 la 3.571 locuri in anul 2001;

. . a crescut in anul 2001 fata de anul 1999 cu 108 locuri ceea ce corespunde unei cresteri cu 3,11 %.

Tabelul nr. 7

Tipuri de structuri de primire turistica

in judetul Covasna in anul 2001*

* Sursa: Capacitati de cazare turistica existente la 31 iulie 2001

Tipuri de structuri de primire turistica in judetul Covasna in anul 200145,9%2,7%2,7%10,8%2,7%16,2%2,7%13,5%2,7%

De remarcat ca:

. . Ponderea cea mai mare o reprezinta hotelurile (45,9 %), urmate in ordine de: pensiuni (urbane rurale) cu 18,9 %, tabere de elevi si prescolari (13,5 %), vile (10,8 %).

Tabelul nr.8

Structuri turistice de primire in orasul Covasna in anul 2002*

* Sursa: Date preluate de la societatile de turism din orasul Covasna

Tabelul nr. 9

Tipuri de structuri de primire turistica

in judetul Covasna in anul 2001*

*Sursa: Date preluate de la societatile de turism din orasul Covasna

De remarcat:

. . ponderea cea mai importanta o reprezinta hotelurile, atat ca numar de unitati (64,3 %) cat si ca numar locuri (95,6 %);

. . campingurile, desi au o pondere mai mica in privinta numarului de unitati (1, respectiv 7,1 %) in comparatie cu pensiunile urbane (4, respectiv 28,6 %), le depasesc pe acestea in privinta numarului de locuri (3,5 %, fata de 0,9 %).

3.2.2. Structuri turistice de alimentatie

Tabelul nr. 10

Structuri de alimentatie in orasul Covasna in anul 2002*

* Sursa: Date preluate de la societatile de turism din orasul Covasna

Din tabelul de mai sus remarcam:

- ponderea cea mai importanta o reprezinta restaurantele: 75,06 % (1382 locuri din totalul de 1.841 locuri), respectiv 52,94 % (9 unitati din totalul de 17).

3.2.3. Structuri turistice de tratament

Majoritatea tratamentelor terapeutice din statiunea Covasna se realizeaza prin cura externa (bai si mofete). Prin biletele de tratament balnear sunt prevazute minimum trei proceduri dar, la recomandarea medicului, se pot efectua mai multe. Bazele de tratament au fost, in cea mai mare parte, modernizate, dotate cu aparatura moderna, astfel ca in prezent ofera posibilitatea realizarii urmatoarelor categorii de proceduri:

a. a. proceduri naturiste (bai carbogazoase, mofete);

b. b. electroterapie (curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, curenti interferentiali, magnetodiaflux, unde ultrascurte, aerosoli);

c. c. hidroterapie (bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval -jacuzzi, afuziuni);

d. d. termoterapie (impachetari cu parafina);

e. e. kinetoterapie (masaj, gimnastica),

la care se poate adauga si aeroterapia, sustinuta de aerul puternic ionizat negativ si de aerosolii rasinosi produsi de intinsele paduri de conifere care inconjoara statiunea. La S.C.T. Covasna, de exemplu, cu o capacitate de primire de 560 locuri, se realizeaza anual peste 1.000.000 de proceduri, sub atenta supraveghere a unor cadre medicale competente, cu experienta.

3.2.4. Structuri turistice de agrement

Posibilitatile de agrement in statiunea Covasna sunt limitate, reducandu-se doar la plimbari in aer liber, excursii organizate in imprejurimi, discoteca. Deoarece oportunitatile oferite de resursele turistice, naturale si antropice, sunt multiple, exista modalitati de dezvoltare si diversificare a agrementului. Scopul acestui studiu este tocmai de a evidentia solutiile amenajare a teritoriului in scopul crearii unei oferte atractive, care sa extinda segmentele de clientela din statiune.

3.3. Circulatia turistica

Analiza circulatiei turistice inregistrata in judetul Covasna este realizata pe principalii indicatori: numar turisti, numar innoptari si durata medie a sejurului.

Evolutia circulatiei turistice in judetul Covasna in perioada 1999 - 2001*

S-au analizat urmatorii indicatori ai circulatiei turistice:

Tabelul nr. 11

Sosiri in structurile de primire turistica in judetul Covasna

*Sursa: Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiune de cazare turistica, Institutul National de Statistica, 1999-2001

66,47758, 1498, 32867.77159.2718. 50071. 001Covasna61. 940Romani9. Evolutia circulatiei turistice in judetul Covasna199920002001

􀂾􀂾numarul de persoane cazate a avut o evolutie descendenta in perioada 1999 - 2001, astfel: 71.001 in anul 1999, 67.771 in anul 2000, 66.477 in anul 2001; ponderea sosirilor din judetul Covasna in total tara a oscilat in perioada mentionata de la 1,39 % in anul 1999 la 1,38 % in anul 2000 si 1,36 % in anul 2001;

􀂾􀂾numarul de turisti romani cazati in judetul Covasna a scazut continuu in perioada 1999 - 2001, astfel: 61.940 in anul 1999, 59.271 in anul 2000, 58.149 in anul 2001; ponderea turistilor romani in total sosiri in judetul Covasna a evoluat ascendent, de la 87,24 % in anul 1999 la 87,47 % in anul 2001;

􀂾􀂾numarul de turisti straini cazati a scazut continuu in perioada 1999 - 2001, de la 9.061 in anul 1999 la 8.328 in anul 2001, iar ca pondere in total sosiri in judetul Covasna de la 12,76 % in anul 1999 la 12,53 % in anul 2001.

Tabelul nr. 12

Innoptari in structurile de primire turistica din

judetul Covasna (1999-2001)*

* Sursa: Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, Institutul National de Statistica, 1999-2001

In privinta numarului de innoptari evidentiem:

􀂾􀂾ponderea in total tara a oscilat intre 3,3, % - 3 % in perioada 1999 - 2001;

􀂾􀂾innoptarile turistilor romani in judetul Covasna au avut o evolutie oscilanta in perioada mentionata, de la 522 in anul 1999 la 496 in anul 2001; ponderea turistilor romani in total innoptari in judetul Covasna a oscilat de la 90,3 % in anul 1999 la 91,7 % in anul 2001 (dupa ce in anul 2000 reprezinta 92 %);

􀂾􀂾innoptarile turistilor straini in judetul Covasna au avut o evolutie oscilanta in perioada analizata, conform tabelului de mai sus; de remarcat cresterea de la 39 in anul 2000 la 45 in anul 2001.

Tabelul nr. 13

Sejurul mediu in judetul Covasna in perioada 1999 - 2001

Sejurul mediu prezinta in perioada analizata urmatoarele caracteristici:

. . Pe total judet a avut o evolutie oscilanta: a scazut in anul 2000 la 7,2 zile pentru ca in anul 2001 sa ajunga la 8,2 zile;

. . Pentru turistii romani a oscilat intre 8,4 - 8,6 zile;

. . Pentru turistii straini a oscilat intre 6,2 - 5,6 zile.

Tabelul nr. 14

Circulatia turistica in orasul Covasna in perioada 1999 - 2001*

Analiza circulatiei turistice in orasul Covasna este realizata pe principalii indicatori: numar turisti, numar innoptari si sejurul mediu.

* Sursa: Date preluate de la societatile de turism din orasul Covasna

In privinta numarului de turisti, conform tabelului de mai sus se remarca urmatoarele:

- - a oscilat in perioada 1999 - 2001 de la 31.496 turisti la 31.909 turisti;

- - numarul turistilor romani, desi a crescut in anul 2001 fata de anul 2000

(30.048 turisti in anul 2001 fata de 28.515 turisti in anul 2000), ca pondere in total turisti a ramas constant, respectiv 94,2 %;

- - numarul turistilor straini a crescut continuu in perioada mentionata (de

la 1545 turisti in anul 1999 la 1861 turisti in anul 2001); ponderea acestora din totalul turistilor a crescut de la 4,9 % in anul 1999 la 5,8 % in anul 2001.

In privinta numarului de innoptari evidentiem:

− − a oscilat in perioada analizata intre 438.691 turisti si 466.402 turisti;

− − innoptarile turistilor romani au oscilat intre 419.907 turisti in anul 1999 si 442.484 turisti in anul 2001; desi cele mai multe innoptari s-au realizat in anul 2001, ca pondere in total innoptari in orasul Covasna au scazut la 94,9 % (fata de 95,7 % in anul 1999 sau 95,1 % in anul 2000);

− − innoptarile turistilor straini au crescut in perioada 1999 - 2001, ajungand la 23.918 in anul 2001, cea ce reprezinta 5,1 % din total innoptari.

Sejurul mediu prezinta in perioada analizata urmatoarele caracteristici:

− − pe total oras Covasna a crescut de la 13,9 zile la 14,6 zile;

− − pentru turistii romani a crescut de la 14 zile la 14,7 zile;

− − pentru turistii strainii a avut o evolutie oscilanta, astfel: 12,1 zile in anul 1999, 11,8 zile in anul 2000 si 12,8 zile in anul 2001.

3.4. Factori naturali de risc

Zona nu este afectata de factori naturali de risc major. Furtuna care s-a abatut asupra zonei montane, in anul 1995, a doborat peste 1200 ha de padure. Doboraturile au fost inlaturate si padurea, replantata. Acest fenomen meteorologic poate fi prevenit prin amestecul padurilor de rasinoase cu arbori din familia foioase, care au radacini mult mai puternice si rezistente la vijelii.

Pentru inlaturarea efectelor inundatiilor produse de torenti si paraie, mai ales de cei din zona estica a localitatii, sunt necesare lucrari de regularizare si stabilizare a cursurilor acestora.

3.5. Starea mediului natural

Datorita slabei dezvoltari a industriei, arealul Covasna si imprejurimi nu este afectat de poluare. Prin reducerea suprafetei de padure de pe versantii inconjuratori a fost usor influentat nivelul aeroionizarii si aerosolilor de rasinoase. Devierea traficului de tranzit din oras, pe o sosea de centura, masura propusa si prin Planul de Urbanism General al localitatii se va reduce nivelul poluarii sonore si cea produsa de arderile de combustibil, din aer.

CAPITOLUL IV

OPORTUNITATEA REALIZARII PROIECTULUI

Orasul Covasna, sau cum mai este denumit, "statiunea celor 1.000 de izvoare de sanatate", si-a creat un binemeritat renume pentru tratamentul prin terapie naturala a bolilor cardio-vasculare. Calitatea factorilor terapeutici este unica in Romania, dar si in Europa, fapt care a contribuit la lansarea localitatii pe piata turistica, la atragerea unui numar reprezentativ de turisti romani si straini, fiind inclusa si in circuitul international al statiunilor balneare.

Varietatea compozitiei apelor minerale, gazul mofetic si microclimatul local au stat la baza construirii in perioada anilor '70 a unor structuri de primire turistica (cazare, alimentatie si tratament), impreuna cu infrastructura necesara sustinerii activitatilor turistice, situate la capacitatea si standardele acelei perioade.

In conditiile actuale, de imbunatatire si diversificare permanenta a ofertei turistice, mai ales pe plan international, s-a creat o puternica concurenta pe piata turistica, data de calitatea produsului si serviciilor. Astfel ca, pentru a face fata noilor cerinte si pentru a se mentine intre destinatiile turistice preferentiale, statiunea Covasna trebuie sa-si adapteze produsul turistic la exigentele europene in domeniu, acordand o atentie deosebita si agrementului, cel care poate determina motivatia alegerii si largirea segmentului de clientela caruia i se adreseaza.

Pentru diversificarea ofertei in general si a agrementului in special, s-au avut in vedere si localitatile inconjuratoare Zabala, Zagon si Comandau, care completeaza paleta de resurse necesare unui produs turistic complex. Potentialul cultural - religios, etnografic sau memorialistic de care dispun localitatile Zabala si Zagon permite cunoasterea, de catre turisti veniti in statiune, a culturii, traditiei si obiceiurilor populatiei locale, maghiare si romane. Personalitati de marca (savanti, preoti, scriitori, profesori) precum Mikes Kelemen, Korosi Csoma

Sandor, Justinian Teculescu, Nicolae Jurebita, Nicolae Teculescu s.a., constituie un

patrimoniu cultural la a caror comemorare participa anual numerosi vizitatori din tara si strainatate. Calea ferata cu ecartament ingust Covasna - Comandau si panul inclinat, o instalatie ingenioasa a tehnicii anilor 1880, pot fi valorificate prin programe turistice, pot deveni un punct de mare atractie al zonei.

Asadar, motivatiile care stau la baza propunerilor de dezvoltare si amenajare turistica a statiunii Covasna si imprejurimilor sale sunt in principal urmatoarele:

. . varietatea apelor minerale (carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase) si existenta rezervelor necesare redimensionarii capacitatii de tratament a statiunii (gradul de solicitare al zacamantului nu depaseste 55 % pentru apa minerala si 65 % pentru gaz mofetic, in sezonul de varf);

. . prezenta mofetelor (emanatii libere postvulcanice de CO₂) care dau unicitate ofertei balneare;

. . existenta unor structuri turistice (de cazare, alimentatie, tratament) care pot fi modernizate la un nivel ridicat de confort (complexele hoteliere Covasna, Caprioara, Montana, Dacia, Bradul);

. . lipsa structurilor de agrement, dimensionate la capacitatea unitatilor de primire turistica existente, care sa completeze pachetul de servicii balneare;

. . pozitia statiunii, cu acces la principale artere rutiere europene, nationale (E 574, E 60 / DN 11, DN 10) si feroviare (magistrala Bucuresti - Brasov - Toplita - Cluj Napoca - Oradea / Satu Mare);

. . cadrul natural atractiv - recreativ (inconjurat de masivele montane Penteleu, Vrancei, Intorsurii si Bretcu), lipsit de factori de poluare;

. . existenta unui bioclimat benefic, fara excese de temperatura, si a fenomenului de aeroionizare negativa, care completeaza calitatea factorilor terapeutici naturali de cura;

. . prezenta unui potential turistic natural si antropic(monumente istorice si de arta, patrimoniu etnofolcloric, obiective tehnico-economice cu valoare turistica), pe baza caruia se pot realiza programe de agrement variate;

. . existenta domeniului schiabil in imprejurimile statiunii, cu deosebire in localitatea Comandau, care poate fi transformata, prin amenajari corespunzatoare, intr-o statiune montana pentru sporturile de iarna; grosimea stratului de zapada, a atins aici in ultimii ani peste 1,50 m grosime si se mentine mai mult de 120 zile / an;

. . posibilitatea reconversiei fortei de munca, disponibilizata in urma restructurarii industriei locale, spre activitati turistice si domeniile conexe;

. . dezvoltarea durabila a turismului in statiunea Covasna si imprejurimi, va produce o revigorare socio-economica a zonei, prin dezvoltarea infrastructurii generale si specifice, creerea de noi locuri de munca, cresterea veniturilor incasate din turism.

CAPITOLUL V

PROIECTUL DE AMENAJARE TURISTICA

5.1. Puncte forte si puncte slabe ale proiectului

Puncte forte. Covasna si imprejurimile sale reprezinta o zona ale carei resurse turistice naturale si antropice pot deveni prin amenajari specifice un punct de atractie preferential pentru segmente importante de turisti romani si straini. Asocierea acestor resurse diverse pe care se pot grefa forme variate de turism creeaza posibilitatea diversificarii ofertei si atragerea unui larg segment de clientela, unui flux sporit de turisti. Scopul prezentului proiect este de a realiza un produs turistic integrat, reprezentativ pentru Romania, care sa satisfaca o paleta extinsa de motivatii, iar oportunitatea realizarii lui este bine fundamentata de bogatia resurselor si insuficienta valorificarii lor in momentul de fata.

Punctele forte care sustin si argumenteaza realizarea proiectului decurg din oportunitatea dezvoltarii turistice a zonei si sunt in principal urmatoarele:

⇒ ⇒ existenta unor factori naturali de cura (ape minerale, mofete, bioclimat) deosebit de eficienti in tratarea unor afectiuni, a caror valoare este recunoscuta de peste trei secole, mai ales pentru tratarea bolilor cardio-vasculare; varietatea acestora si rezervele calculate permit o redimensionare a capacitatii de tratament si inclusiv a activitatii turistice;

⇒ ⇒ prezenta mofetelor asigura caracterul de unicitate a ofertei balneare, determinand un aflux crescut de turisti, interesati nu numai de tratamentele curative, cat si de cele profilactice, avand in vedere marea incidenta a bolilor cardio-vasculare in randul populatiei;

⇒ ⇒ capacitatea structurilor turistice (de cazare, alimentatie, tratament), in conditiile amenajarii lor la un grad de confort superior, satisface solicitarile actuale privind activitatea turistica;

⇒ ⇒ existenta unui variat potential turistic natural (domeniu schiabil, peisaje atractive, zona montana care ofera multiple posibilitati de practicare a turismului, fond piscicol si de vanatoare) si antropic (planul inclinat, vestigii arheologice, obiective cultural - istorice si memorialistice, patrimoniu etnofolcloric) completeaza oferta turistica balneara, contribuie la diversificarea ofertei si implicit la largirea segmentului de clientela;

⇒ ⇒ conditiile climatice, cu referire directa la grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui, creeaza premise favorabile dezvoltarii sporturilor de iarna;

⇒ ⇒ existenta unui excedent de forta de munca in zona rezultat din restructurarea unor activitati industriale care, prin reconversie sociala, pot sustine dezvoltarea activitatii turistice;

⇒ ⇒ pozitia arealului, cu acces la importante artere rutiere europene (E 574, E 60) si nationale (DN 11: Brasov - Targul. Secuiesc - Bacau, DN 10: Buzau - Intorsura Buzaului - E 574, DN 10) sau artere feroviare - magistrala Bucuresti - Brasov - Cluj Napoca - Oradea / Satu Mare.

Punctele slabe ale proiectului sunt in principal legate de:

⇒ ⇒ starea drumurilor in interiorul statiunii Covasna (pietruite, neasfaltate, nemodernizate) sau a drumurilor care fac legatura cu localitatile Zabala ( DJ 121), Zagon ( DJ 121 E) sau Comandau (DJ 121 H); acesta din urma necesita ample lucrari de amenajare si modernizare; investitiile destinate refacerii drumurilor se ridica la sume considerabile;

⇒ ⇒ insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare, telefonie, gaze naturale, energie electrica);

⇒ ⇒ inexistenta specializarii fortei de munca pentru meserii din domeniul turismului, cu precadere in comuna Comandau.

5.2. Oportunitatea dezvoltarii agrementului

Covasna, sau cum mai este denumita in sens metaforic "statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate", se afla pozitionata in zona cu cele mai multe zacaminte de ape minerale din tara. Pe baza acestor resurse s-a dezvoltat de-a lungul timpului o intensa activitate turistica, sustinuta si de construirea unor structuri de cazare (2.340 locuri), alimentatie (1841 locuri), tratament.

In prezent, capacitatea de cazare, desi satisfacatoare in ceea ce priveste numarul de locuri (gradul de ocupare in ultimii trei ani s-a situat in intervalul de valori de 57,5 - 59,4 %), are o slaba diversitate a tipurilor de unitati si a gradelor de confort. Astfel, hotelurile reprezinta ca pondere 95,5 %, restul de 4,5 % reprezentand pensiuni si casute; dupa gradul de confort, 5,5 % din locuri (130) se incadreaza la o stea, restul de 94,5 % (2.210 locuri) se incadreaza la 2 stele. Pentru dezvoltarea statiunii si alinierea ei la standarde competitive, europene, este necesara cresterea gradului de confort la 3 sau 4 stele a unor spatii de cazare de la hotelurile Bradul, Caprioara si Montana, care sa se adreseze in principal altui segment de potentiali beneficiari decat pensionarii (persoane cu venituri medii si turismului extern).

In structurile de alimentatie ponderea este detinuta de restaurante - 75,06 % (1382 locuri, respectiv 9 unitati din totalul de 17), dar fara a oferi o diversitate in ce priveste originalitatea si specificul meniurilor.

Tratamentul balnear beneficiaza in cea mai mare parte de baze modernizate, dotate cu aparatura moderna sau in curs de modernizare. Daca se tine cont de opinia specialistilor in medicina, precum ca, in tarile Europei occidentale una din trei persoane are peste 50 ani si aproximativ 25 - 30 % din populatie sufera de afectiuni cardiovasculare, rezulta ca ar exista o piata potentiala de circa 10 milioane de beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear, pe afectiuni cardiovasculare, oferite doar de SCT Covasna, la care se mai adauga si oferta celorlalte societati de turism din statiune. Statiunea Covasna este din acest punct de vedere cea mai eficienta, concurenti pe acelasi profil balnear, precum Tusnad, Balvanyos, Vatra Dornei sau Buzias, au o

circulatie turistica mult mai redusa. Asadar, diversificarea pe care o propunem in domeniul structurilor de tratament ar trebui axata pe fitness si profilaxie.

In prezent statiunea se adreseaza unui segment restrans si bine individualizat de clientela, si anume, a persoanelor cu afectiuni cardiovasculare, neurologice si reumatismale - in principal, indiferent de varsta, persoane active sau pensionari. Chiar si pentru aceasta categorie de populatie, venita in statiune pentru cura balneara, nu exista posibilitati de recreere care sa le ocupe timpul liber din afara programului de tratament. De aceea, motivatia celor ce aleg Covasna ramane strict in domeniul medical. Pentru mentinerea interesului fata de statiune, pe plan intern, dar mai ales extern si pentru a face fata concurentei de pe piata turistica, este imperios necesara diversificarea ofertei, care sa conduca atat la largirea segmentelor de clientela carora li se adreseaza, cat si la extinderea sezonului de activitate turistica.

Potentialul turistic al statiunii si al zonei limitrofe ofera variate oportunitati de divertisment si agrement. Plimbarea cu trenuletul pe calea ferata ingusta, planul inclinat si domeniul schiabil sunt doar cateva dintre obiectivele importante care, prin amenajare, pot imbunatati oferta de agrement a statiunii. Repunerea in functiune a caii ferate cu ecartament ingust Covasna - Comandau ar reprezenta atat pentru turism cat si pentru Fabrica de cherestea Comandau, in perspectiva redeschiderii ei, o oportunitate, o posibilitate de relansare economica si implicit turistica a intregii zone. Ca experienta in domeniu se poate aminti calea ferata ingusta de pe Valea Vaserului, a carei vocatie turistica este din ce in ce mai cunoscuta, atragand anual un numar mare de turisti. Planul inclinat, construit in anul 1892, un monument unicat al tehnicii mondiale al carui principiu de functionare are la baza gravitatia, poate constitui un obiectiv de mare atractie turistica nu numai pentru cei veniti in statiune, si sa imbogateasca oferta circuitelor turistice nationale. De aceea, consideram ca amenajarea zonei Covasna si imprejurimi, axata cu precadere pe agrement, va oferi multiple posibilitati de petrecere a timpului liber pentru cei veniti la tratament, dar si a unor vacante, in toate anotimpurile anului.

5.3. Propuneri de amenajare turistica

A. AREALUL COVASNA

A.1. Cazare

Structurile de cazare propuse totalizeaza 460 locuri in doua unitati turistice de categorii de confort diferite, avand ca grupuri tinta segmente total opuse de clientela, si anume hotel balnear de 4 stele destinat turistilor cu venituri peste medie si un sat de vacanta de 2 stele, destinat turismului pentru tineret, deci turistilor cu venituri in general modeste, avandu-se in vedere dezvoltarea ofertei de agrement.

A.1.1. Hotel balnear 4 stele

Hotelul se propune a se realiza utilizandu-se fundatia si subsolul unei constructii cu destinatie hoteliera, inceputa in anul 1991 si sistata dupa turnarea planseului peste subsol. Cladirea este amplasata in zona sudica a hotelului Montana, pe un platou situat la limita padurii, avand o vedere panoramica asupra orasului Covasna.

Proiectul initial va trebui modificat, avandu-se in vedere cerintele actuale ale turismului balnear pe plan international.

Astfel, in loc de 500 locuri, capacitatea initiala, se propun 300 locuri, insa de o categorie de confort superioara - 4 stele, ceea ce impune exigente si cerinte sporite.

Cladirea va avea maxim S+P+6 etaje, cuprinzand la subsol partial baza de tratament si spatii tehnice, la parter spatiile de receptie, alimentatie, agrement si restul spatiilor din baza de tratament, iar la etaje unitatile de cazare.

Capacitate totala = 300 locuri, repartizate astfel:

- - 236 locuri in 118 camere cu doua paturi;

- - 32 locuri in 32 camere cu un pat;

- - 32 locuri in 16 apartamente cu 2 camere.

S-au prevazut 9 oficii pentru cameriste.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu cada, lavoar si vas WC, vor avea

mobilier de calitate superioara si dotari multiple: televizor color, minibar frigorific, telefon/fax international, INTERNET, caseta de valori, instalatii de aer conditionat.

A.1.2. Sat de vacanta pentru tineret 2 stele

Satul de vacanta se va compune din bungalow-uri, platforma de campare, pavilion grupuri sanitare, pavilion multifunctional pentru receptie, alimentatie si agrement, dotari sportive in aer liber.

Categoria de confort = 2 stele

Capacitate totala = 160 locuri, din care:

- - bungalow-uri - 100 locuri

- - campare - 60 locuri (15 parcele).

Bungalow-urile vor fi constructii P+1 (30 unitati), cuplate si/sau insiruite, cu simplu tract, cu acces direct din exterior, pe scari si pasarele din beton.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu dus, lavoar si WC, mobilierul fiind de calitate superioara.

Platforma de campare va fi formata din 15 de parcele de 100 mp fiecare, din care 5 parcele dotate cu prize pentru rulote.

Grupurile sanitare ale campingului vor fi grupate intr-un pavilion parter, impartit pe sexe (femei = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC; barbati = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC si 2 pisoare), iar in exterior, adiacent, se vor amenaja spalatoare pentru vase si vesela, iar in apropiere mese fixe cu banchete din lemn.

A.2. Alimentatie

Structurile de alimentatie totalizeaza 840 locuri in 11 unitati diversificate de categorii diferite (I si a II-a), 8 dintre acestea fiind aferente celor doua structuri de cazare propuse, iar celelalte in unitati independente, destinate completarii ofertei existente in statiune. Profilul unitatilor acopera o plaja larga de tipologii: restaurant clasic, restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc, restaurant

italian (pizzerie - spagheterie), patiserie, bar de zi, terase acoperite si descoperite, marea majoritate fiind incadrate la categoria I.

A.2.1. Unitatile de alimentatie aferente hotelului de 4 stele

Acestea totalizeaza 400 locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:

- - bar de zi - 40 locuri (situat in holul de receptie, in zona accesului la complexul de agrement);

- - restaurant clasic - salon principal - 120 locuri, salon separeu (sala mic dejun 1, sau sala conferinte) - 60 locuri, terasa acoperita - 40 locuri;

- - braserie -berarie (salon mic dejun 2) - 60 locuri;

- - crama (situata la subsol si decorata rustic) - 50 locuri;

- - cofetarie - patiserie - 30 locuri.

Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie calda si rece, preparari carne, peste si legume, spalatoare vase si vesela, laborator cofetarie - patiserie, depozite de alimente si obiecte de inventar, camere frigorifice.

Anexele se vor compune din vestiare si grupuri sanitare pentru personal, birouri, ateliere si spatii tehnice (centrala termica, centrala ventilatie si conditionare aer, statie hidrofor).

A.2.2. Alimentatie aferenta satului de vacanta

Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele unitati de alimentatie, categoria I si a II-a, totalizand 220 locuri;

- - bar de zi - 20 locuri

- - fast - food (ce deserveste si partia de schi) - 100 locuri (categoria I)

- - terasa descoperita - 40 locuri

- - braserie - berarie - 60 locuri (categ. a II-a).

Unitatile sunt deservite de un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare vase si vesela, camere frigorifice, depozite de alimente si inventar, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice.

A.2.3. Restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc

Unitate independenta, categoria I, cu o capacitate totala de 100 locuri (saloane - 80 locuri si terasa acoperita - 20 locuri), construita in stil rustic, cu decoratiuni specifice (trofee de animale salbatice, blanuri, arme de vanatoare, scule pentru pescuit, elemente artizanale) si se va amplasa intr-o zona impadurita, la marginea statiunii.

A.2.4. Restaurant italian (pizzerie - spagheterie)

Unitate independenta, categoria I, avand o capacitate de 80 locuri (60 salon + 20 terasa acoperita), situata intr-o cladire parter amplasata in centrul statiunii, ce va oferi turistilor preparate specifice bucatariei italiene: diferite sortimente de pizza, spaghete, tortellini, lasagna, salate diverse, preparate din peste, etc.

A.2.5. Cofetarie -patiserie

Unitatea independenta, categoria I, cu o capacitate de 40 locuri, amplasata in zona centrala a statiunii.

A.3. Agrement

Statiunea este deficitara in clipa de fata la acest capitol, deosebit de important in atragerea unui numar sporit de turisti si in special in extinderea segmentelor de piata.

Astfel, oferta de agrement va fi diversificata, fiind prezenta atat in cadrul unitatilor de cazare propuse, cat si in unitati independente: sali de fitness, saune, piscine, squash, biliard, casino, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball, partii de schi si sanius.

A.3.1. Complex de agrement la hotelul de 4 stele

Complexul va fi amplasat la parterul hotelului propus, in vecinatatea barului de zi, si va avea in componenta urmatoarele spatii: sala de fitness (minim

10 aparate), sauna, piscina, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, sala biliard, sala jocuri mecanice, electronice si de club.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional, care va functiona ca patinoar in sezonul de iarna, avand reborduri si drenaj.

A.3.2. Club de agrement la satul de vacanta

Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional, si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare, discoteca (circa 100 locuri), biliard, popicarie, sala jocuri mecanice si electronice.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional.

A.3.3. Complex sportiv si de agrement

Complexul se va amenaja in constructia nefinalizata a casei de cultura prin restructurarea si remodelarea acesteia, pentru adaptarea la noile functiuni propuse. Constructia este S + P+2 si are o suprafata construita desfasurata suficient de mare (circa 4000 mp) pentru a adaposti o multitudine de functiuni de agrement: casino (in sala mare de spectacole), sala de fitness, piscina, sauna, masaj, discoteca, sala de conferinte, bowling, squash, sali de biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, sali de expozitie.

A.3.4. Paint - ball

In zona impadurita de la limita estica a statiunii, in vecinatatea hotelului de 4 stele propus, se va delimita si amenaja un teren pentru paint - ball, cu o suprafata de circa 2 ha, avand la intrare un pavilion cu vestiare, dusuri, grupuri sanitare si un spatiu de depozitare.

A.3.5. Amenajarea domeniului schiabil

Statiunea dispune de un domeniu schiabil amenajabil pe versantul nordic al dealului Pilisca (Piliske) cu altitudinea maxima de 918 m, la limita intravilanului.

Accesul se face din centrul statiunii pe str. Brazilor (Rakoczi Ferenc II), partia fiind la o distanta de circa 1,5 km de acesta.

Lucrarile de amenajare a partiei de schi alpin sunt destul de avansate, padurea fiind defrisata in proportie de circa 80 %, ramanand de defrisat numai zona superioara.

Partia are o zona inferioara cu panta mica pe o lungime de circa 350 m, zona medie cu panta accentuata (peste 35°) si zona superioara cu panta medie.

Principalele caracteristici tehnice ale partiei sunt urmatoarele:

- - lungimea totala : 1200 m

- - latime medie : 50 m

- - diferenta de nivel: circa 300 m

- - suprafata partiei: 60.000 mp

Partia va fi deservita de un teleschi cu o lungime de circa 1000 m.

In zona inferioara a partiei de schi, spre vest, se poate amenaja o partie de sanius cu o lungime de circa 300 m si o latime de 40 m.

A.3.5. Linia ferata ingusta si planul inclinat

Repunerea in functiune a caii ferate inguste si implicit a planului inclinat, realizare unica in lume prin sistemul sau gravitational de functionare conceput in 1892 de ing. Emil Lux, va reprezenta o atractie de prima marime atat pentru turistii sositi in statiunea Covasna cat si pentru cei ce vor vizita sau isi vor petrece sejurul in localitatea Comandau.

Traseul caii ferate din gara statiunii Covasna pana la planul inclinat va trebui sa fie insotit de o promenada dotata cu banci, umbrare, mici terase de alimentatie publica, chioscuri cu produse preambalate si racoritoare.

A.4. Tratament

Bogatia resurselor minerale (gaz mofetic si ape minerale) si a celor naturale (climat subalpin, aer puternic ozonat si bogat in ioni negativi) confera tratamentului in statiune o eficienta maxima.

Baza de tratament propusa (cu o capacitate de 1000 proceduri majote/zi) va fi aferenta hotelului de 4 stele si va fi situata la subsolul si parterul acestuia, aici urmand a se trata urmatoarele afectiuni:

- - boli ale aparatului cardiovascular: arteriopatii, cardiopatie cronica ischemica, hipertensiune arteriala, valvulopatii ale sistemului nervos central si periferic ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, afectiuni ale aparatului locomotor;

- - boli ale rinichilor, cailor urinare, organelor genitale masculine;

- - boli de nutritie, dermatologice, endocrine,ginecologice (sterilitate);

- - afectiuni asociate procesului de imbatranire.

Baza de tratament va cuprinde spatii pentru urmatoarele proceduri: bai calde cu apa minerala carbogazoasa, mofeta, hidroterapie, electro-fizioterapie (ultrasunete, diadinamice, curenti interferentiali, bai galvanice), hidro-termoterapie (dus-masaj, masaj subacval, impachetari cu parafina), masaj uscat, aerosoli, gimnastica medicala, tratament geriatric.

A.5. Alte servicii

In zona centrala a statiunii se va amenaja un centru de informare - documentare turistica, ce va cuprinde urmatoarele functiuni: hol de asteptare cu un punct de informare, o sala polivalenta pentru conferinte, seminarii si reuniuni, camera conferentiar, o sala de expozitii, o biblioteca cu vanzare, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice), grupuri sanitare pentru vizitatori.

In apropierea statiei inferioare a teleschiului de la partia de schi se va amplasa un centru de inchiriere a materialelor sportive.

A.6. Considerente de ordin constructiv

Constructiile vor avea structura de rezistenta din cadre si diafragme de beton armat, cu plansee si scari din beton armat.

Peretii de inchidere si compartimentare se vor realiza din zidarie si gipscarton cu izolatie din vata minerala.

Acoperisurile se vor realiza cu sarpanta din lemn sau beton, dupa caz, si invelitori din tabla zincata cutata tip PLANNIA sau tigla tip BRAMAC. In cazul cupolelor sau luminatoarelor vitrate, se vor folosi elemente spatiale din policarbonat.

Finisajele vor fi de calitate superioara, specifice arhitecturii montane: placaje din piatra, lemn, tencuieli din praf de piatra.

Tamplaria va fi din lemn stratificat plastifiat cu geamuri termopan.

A.7. Instalatii, dotari tehnico-edilitare si elemente de infrastructura

Toate constructiile propuse vor avea instalatii interioare de alimentare cu apa rece, canalizare si energie electrica racordate la retelele respective ale statiunii.

Incalzirea se va face cu agent termic apa calda provenind de la centralele termice proprii ale obiectivelor propuse, alimentate cu gaze naturale si dotate cu cazane performante.

Pentru facilitarea accesului la partia de schi este necesara modernizarea strazii Brazilor (Rakoczi Ferenc II).

Propunerile si reglementarile privind lucrarile tehnico-edilitare sunt descrise pe larg si explicit in PUG Covasna realizat in 1999 si aprobat de Consiliul local al orasului Covasna.

A.8. Alte amenajari

Se vor reface marcajele turistice pe traseele din zona spre principalele destinatii de interes turistic.

Se vor amplasa indicatoare vizibile si explicite la intersectii, cu presemnalizari la 1 km si 500 m.

In statiune se vor amplasa panouri informative privind principalele obiective turistice din statiune si din zona, harta turistica a zonei cu traseele montane, domeniul schiabil amenajat.

B. AREALUL COMANDAU

B.1. Cazare

Localitatea Comandau, bogata in resurse turistice variate, nu dispune de spatii de cazare si alimentatie pentru turism.

Exista un proiect aflat in faza PUZ pentru partia de schi existenta in zona nordica limitrofa centrului localitatii, vis - a - vis de fabrica de cherestea, pe un teren concesionat de Primaria comunei unei societati private din Cluj.

Proiectul cuprinde, pe langa extinderea partiei, o tabara pentru tineret (motel 40 locuri si campare 60 locuri) si 25 loturi in suprafata de circa 250 mp fiecare pentru construirea unor case de vacanta, urmand ca intr-o etapa ulterioara sa se realizeze un hotel cu 80 locuri si un bazin acoperit pentru bai cu ape sulfuroase, avand in vedere existenta unui izvor cu apa minerala in zona, la baza partiei. Paralel cu partia de schi se propune realizarea unei partii pentru sanie si bob.

Propunerile din prezentul studiu vizeaza doua structuri turistice, un hotel si un sat de vacanta (total 350 locuri), pe un amplasament situat la iesirea din localitate, spre sud-est, pe valea raului Basca Mare, intr-o poiana larga aflata la circa 3 km distanta de centrul localitatii.

Amplasamentul a fost ales datorita apropierii de domeniul schiabil situat pe muntele Vanatorul si datorita peisajului pitoresc.

Totodata, amplasamentul permite extinderea ulterioara a nucleului turistic propus, pe masura accentuarii cererii, aici putandu-se contura in perspectiva o statiune montana bivalenta cu profil de odihna, agrement si sporturi de iarna.

B.1.1. Hotel montan 3 stele

Cladirea hotelului se propune a avea 4 nivele (P+2+M), cu parterul extins fata de bara de cazare, avand urmatoarele functiuni: la parter - receptie, alimentatie si agrement, iar la etaje si mansarda spatii de cazare.

Categoria de confort = 3 stele

Capacitate totala = 150 locuri, din care:

- - 130 locuri in 65 camere cu 2 paturi

- - 14 locuri in 14 camere cu 1 pat

- - 6 locuri in 3 apartamente cu 2 camere.

S-au prevazut 5 oficii de nivel, cate 2 la etaje si unul la mansarda.

Camerele vor fi dotate cu grupuri sanitare proprii cu lavoar, cada si vas WC si vor avea mobilier de calitate superioara, complet.

B.1.2. Sat de vacanta 2 stele

Satul de vacanta se va compune din bungalow-uri, platforma de campare, pavilion grupuri sanitare, pavilion multifunctional pentru receptie, alimentatie si agrement, dotari sportive in aer liber.

Categoria de confort = 2 stele

Capacitate totala = 200 locuri, din care:

- - bungalow-uri - 120 locuri in 60 camere cu 2 paturi

- - campare - 80 locuri.

Bungalow-urile vor fi constructii P+1 (30 unitati), cuplate si/sau insiruite, cu simplu tract, cu acces direct din exterior, pe scari si pasarele din beton.

Camerele vor fi dotate cu bai proprii cu dus, lavoar si WC, mobilierul fiind de calitate superioara.

Platforma de campare va fi formata din 20 de parcele de 100 mp fiecare, din care 5 parcele dotate cu prize pentru rulote.

Grupurile sanitare ale campingului vor fi grupate intr-un pavilion parter, impartit pe sexe (femei = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC; barbati = 3 lavoare, 3 dusuri, 3 cabine WC si 2 pisoare), iar in exterior, adiacent, se vor amenaja spalatoare pentru vase si vesela, iar in apropiere mese fixe cu banchete din lemn.

B.1.3. Cabana 3 stele

Se propune reamenajarea si modernizarea fostului castel de vanatoare "GROEDEL" conform proiectului existent elaborat in baza comenzii Primariei comunei Comandau.

Cladirea este inscrisa in lista patrimoniului cultural judetean, este proprietate de stat, se afla in administrarea Primariei si functioneaza ca dispensar medical.

Cabana propusa va avea 12 camere cu 24 locuri, toate camerele urmand a fi dotate cu grupuri sanitare proprii, sala de mese, salon TV, bucatarie, depozit si spatii tehnice.

B.1.4. Pensiuni agroturistice

Se propune amenajarea a circa 20 de pensiuni agroturistice, alese dintre cele mai reprezentative locuinte din comuna. Camerele pentru turisti trebuie sa aiba acces exclusiv la un grup sanitar dotat cu cada sau dus, lavoar si vas WC. Dotarea camerelor trebuie sa respecte prevederile normativului de clasificare a structurilor turistice.

B.2. Alimentatie

Structurile de alimentatie totalizeaza 460 locuri in 8 unitati, din care 7 aferente structurilor de cazare propuse si o unitate independenta.

B.2.1. Unitati de alimentatie aferente hotelului de 3 stele

Acestea totalizeaza 200 locuri, categoria I, in urmatoarea componenta:

- - bar de zi - 20 locuri (situat in holul de receptie, in zona accesului la complexul de agrement);

- - braserie - 60 locuri (dimineata va functiona ca salon pentru mic dejun)

- - restaurant clasic - 80 locuri, cu terasa acoperita - 20 locuri

- - cofetarie - 20 locuri.

Blocul alimentar va deservi toate unitatile si va cuprinde oficiu, bucatarie calda si rece, preparari carne, peste si legume, spalatoare vase si vesela, laborator cofetarie - patiserie, depozite de alimente si obiecte de inventar, camere frigorifice, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice.

B.2.2. Alimentatie aferenta satului de vacanta

Satul de vacanta cuprinde in cadrul pavilionului multifunctional urmatoarele unitati de alimentatie, categoria I si II-a, totalizand 200 locuri:

- - bar de zi - 20 locuri

- - fast -food - 80 locuri, cu terasa acoperita - 20 locuri

- - braserie - berarie - 60 locuri, cu terasa descoperita - 20 locuri.

Unitatile sunt deservite de un oficiu, bucatarie calda si rece, preparari, spalatoare vase si vesela, depozite de alimente si inventar, vestiare si grupuri sanitare pentru personal, spatii tehnice.

B.2.3. Stana turistica

Unitate independenta, categoria I, ce se va amplasa la liziera padurii, in apropierea satului de vacanta.

Capacitatea va fi de 60 locuri, in mai multe saloane decorate rustic.

In exterior se vor desfasura activitati specifice oieritului, turistii putand participa efectiv la prepararea produselor lactate.

B.3. Agrement

Oferta de agrement va fi diversa, cu accent pe sporturile de iarna, avandu-se totusi in vedere functionarea obiectivelor pe tot parcursul anului, si implicit necesitatea existentei unor posibilitati diverse de petrecere a timpului in mod agreabil.

B.3.1. Complex de agrement la hotel

Complexul va fi amplasat la parterul hotelului propus, in vecinatatea barului de zi, si va avea in componenta urmatoarele spatii: sala de fitness (minim 6 aparate), sauna, piscina, vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe, sala biliard, sala jocuri mecanice, electronice si de club.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional, care va functiona ca patinoar in sezonul de iarna, avand reborduri si drenaj.

B.3.2. Club de agrement la satul de vacanta

Clubul va fi parte componenta a pavilionului multifunctional, si va cuprinde urmatoarele: sala fitness, sauna, vestiare, dusuri si grupuri sanitare, discoteca (circa 100 locuri), biliard, popicarie, sala jocuri mecanice si electronice.

In exterior se va amenaja un teren de sport multifunctional.

B.3.3. Amenajarea domeniului schiabil

Propunerea pentru amenajare vizeaza versantul nord-vestic al muntelui Vanatorul (altitudine 1403 m), pana in valea paraului omonim.

Baza partiei va fi situata la o distanta de circa 500 m de amplasamentul ales pentru structurile turistice propuse.

Versantul este impadurit, fiind necesara defrisarea acestuia si scoaterea din fondul forestier.

Principalele caracteristici tehnici ale partiei sunt urmatoarele:

- - lungime totala = 2200 m

- - latimea medie = 50 m

- - diferenta de nivel = 370 m

- - suprafata partiei = 110.000 mp

Partia va fi deservita de un telescaun cu o lungime de 1800 m.

B.4. Alte servicii

La baza partiei se va amenaja un centru de inchiriere a materialelor sportive.

In holul receptiei hotelului se va amplasa un mic magazin ce va comercializa articole cosmetice, sportive, articole de imbracaminte de sezon, suveniruri si articole foto.

Alaturat se va amenaja un punct de informare - documentare turistica ce va comercializa harti, pliante, ghiduri turistice, casete video.

In holul receptiei pavilionului multifunctional al satului de vacanta se va amplasa un magazin tip minimarket universal ce va comercializa produse alimentare diverse, bauturi, articole de menaj, cosmetice etc.

In zona centrala a comunei se va realiza un complex comercial P+1 ce va reuni magazine diverse cu marfuri alimentare si nealimentare, suveniruri, articole cosmetice sportive, etc. (circa 3-4 unitati), cabinet medical, farmacie, posta, banca, centru salvamont.

B.5. Considerente de ordin constructiv

Constructiile vor avea structura de rezistenta din cadre si diafragme de beton armat, cu plansee si scari din beton armat.

Peretii de inchidere si compartimentare se vor realiza din zidarie si gipscarton cu izolatie din vata minerala.

Acoperisurile se vor realiza cu sarpanta din lemn sau beton, dupa caz, si invelitori din tabla zincata cutata tip PLANNIA sau tigla tip BRAMAC. In cazul cupolelor sau luminatoarelor vitrate, se vor folosi elemente spatiale din policarbonat.

Finisajele vor fi de calitate superioara, specifice arhitecturii montane: placaje din piatra, lemn, tencuieli din praf de piatra.

Tamplaria va fi din lemn stratificat plastifiat cu geamuri termopan.

B.6. Instalatii, dotari tehnico-edilitare si elemente de infrastructura

- Toate constructiile propuse vor avea instalatii interioare de alimentare cu apa rece, canalizare si energie electrica (220 V si 380 V).

- Incalzirea se va face cu agent termic apa calda provenind de la centralele termice proprii ale obiectivelor propuse (alimentate cu gaze lichefiate (BUTANGAS) sau combustibil lichid usor, in functie de rezultatul calculelor de rentabilitate.

- In prezent localitatea Comandau nu dispune de retea centralizata de alimentare cu apa, nici de retea de canalizare si statie de epurare. Necesitatea alimentarii centralizate cu apa potabila a localitatii si implicit a obiectivelor propuse, dintr-o sursa sigura, bazata pe o tehnologie de tratare controlata si din punct de vedere al protectiei mediului, dezvoltarii socio-demografice, cresterii standardului de viata, ca si pentru asigurarea corespunzatoare de confort ce se cer unei localitati turistice, este de o importanta covarsitoare.

- De asemenea, este oportuna realizarea unui sistem centralizat de canalizare si a unei statii de epurare care sa trateze apele uzate si sa le redea curate emisarului natural, paraul Basca Mare. Acest lucru este de importanta majora pentru localitate, crescand in acest fel standardul de viata al locuitorilor si

fiind obligatorii pentru structurile turistice propuse, rezolvandu-se totodata o problema majora: protectia mediului

- Lucrarile privind alimentarea cu apa sunt urmatoarele: captarea prin drenuri de-a lungul paraului Basca Mare, camera de colectare, statie de tratare (decantare si filtrare), statie de clorurare, aductiune de la captare la rezervor, rezervor de inmagazinare (circa 300 mc) retea de distributie cuprinzand artere principale si conducte de distributie.

- Sistemul de canalizare al localitatii ca cuprinde de canalizare pentru ape uzate menajare realizata din tuburi PVC Ø 200 mm, prevazuta cu camine de vizitare.

- Statia de epurare se va amplasa pe malul paraului Basca Mare, in aval de localitate, va fi de tip statie compacta mecano-biologica, construita din materiale anticorozive.

Statia de epurare va avea in componenta urmatoarele module:

. . Gratar cu sitare automata;

. . Bazin de acumulare - omogenizare;

. . Statie de pompare cu recirculare partiala;

. . Separator de nisip si grasimi;

. . Modul biologic cu namol activat, cu oxidare totala, nitrificare, denitrificare;

. . Modul de tratare chimica;

. . Modul de filtrare;

. . Bazin de stocare namol in exces sau modul de deshidratare namol in exces (cu saci);

. . Dezinfectie prin clorurare sau cu ultraviolete;

. . Modul de comanda si deservire.

La varsarea in emisar, colectorul de apa epurata se termina cu o gura de varsare, alcatuita din ziduri de dirijare laterale amonte si aval de colector si un radier pe care va deversa apa.

Statia va avea o suprafata construita de circa 400 mp.

- Pentru facilitarea accesului turistilor in localitate este imperios necesara modernizarea DJ 121 H, Covasna - Comandau 20 km si inca 3 km din centrul localitatii pana in zona propusa pentru amplasarea structurilor turistice.

B.7. Alte amenajari

Se vor reface marcajele turistice pe traseele din zona spre principalele destinatii de interes turistic.

Se vor amplasa indicatoare vizibile si explicite la intersectii, cu presemnalizari la 1 km si 500 m.

In comuna se vor amplasa panouri informative privind principalele obiective turistice din zona, harta turistica a zonei cu traseele montane, domeniul schiabil amenajat.

5.4. Impactul socio - economic al proiectului

Datorita restructurarii industriale, pentru multe localitati sau zone, dezvoltarea turismului este singura alternativa viabila pentru relansarea economica si rezolvarea problemelor legate de oferta locurilor de munca. Este si cazul comunei Comandau, situata la circa 1050 m altitudine, a carei unica activitate economica majora, industria de exploatare si prelucrare a lemnului, si-a incetat activitatea la sfarsitul anului 1999. In situatia in care ponderea acestei activitati era de 81 % si mobiliza 42,6 % din populatia activa, inchiderea ei a avut consecinte grave in ce priveste nivelul somajului in localitate. Dar, potentialul turistic natural deosebit de valoros in practicarea turismului montan si posibilitatile de acces in localitate, ofera premise favorabile pentru initierea unui studiu de dezvoltare si amenajare turistica, axat in principal pe agrement.

Din propunerile cuprinse in acest proiect, rezulta ca prin repunerea in functiune a planului inclinat si a caii ferate cu ecartament ingust, cu functiuni de agrement, se pot crea aproximativ 30 locuri de munca, iar prin amenajarea structurilor turistice (cazare, alimentatie, agrement) si a domeniului schiabil, circa 150 locuri. Avand in vedere si activitatile conexe ce pot fiinta pe langa activitatea turistica, se poate aprecia per total o oferta potentiala de locuri de munca de

minimum 200 care, raportata la populatia apta de munca din localitatea Comandau (682 persoane), reprezinta circa 30 %.

In conditiile in care se va finaliza constructia barajului de la Surduc, de pe Basca Mare (in cadrul Amenajarii Hidroenergetice Surduc - Siriu), devine oportuna si modernizarea drumului care urmareste in aval traseul paraului Basca Mare, facand legatura Comandau - Nehoiu si a zonelor Covasna - Buzau. In aceste conditii, circulatia turistica pe artera rutiera modernizata va creste odata cu diversificarea ofertei, determinand dezvoltarea turistica si implicit economica a localitatilor adiacente si a intregii zone montane.

Pentru statiunea Covasna, dezvoltarea agrementului reprezinta nu numai diversificarea ofertei, dar si creerea unor noi locuri de munca. Realizarea structurilor turistice propuse, amenajarea partiei de schi, repunerea in circulatie a caii ferate cu planul inclinat, determina o oferta potentiala de circa 350 locuri de munca, la care se mai adauga oferta activitatilor colaterale, astfel incat, per total estimam o crestere potentiala cu circa 10 %.

5.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului

Realizarea obiectivelor propuse prin acest proiect pot fi amenintate de urmatoarele riscuri posibile:

⇒ ⇒ costurile mari pentru amenajarea, reabilitarea si modernizarea drumurilor de acces sau cele din interiorul localitatilor, vor fi descurajante pentru bugetele centrale sau locale;

⇒ ⇒ lipsa unor investitori privati pe fondul credibilitatii slabe a proiectului sau a incertitudinilor create de cadrul legislativ;

⇒ ⇒ situatia juridica neclara a unor terenuri aflate in ariile propuse pentru amenajare turistica;

⇒ ⇒ neimplicarea administratiilor publice locale in implementarea proiectului.

CAPITOLUL VI

EVOLUTIA PREVIZIBILA A ACTIVITATII TURISTICE

6.1. Servicii turistice

Arealul "statiunea Covasna si imprejurimi" este conceput ca un ansamblu multifunctional de structuri turistice care se adreseaza mai multor segmente de piata si poate satisface o gama diversa de motivatii de calatorie, atat pentru turistii potentiali autohtoni, cat si pentru turistii straini.

6.1.1. Cazare

Oferta de cazare a acestui areal include mai multe tipuri de structuri de primire:

A. Statiunea balneoclimatica Covasna

. . Hotel balnear (4 stele) - cu o capacitate de 300 locuri, din care:

o o 236 locuri in 118 camere cu doua paturi

o o 32 locuri in 32 camere cu un pat

o o 32 locuri in 16 apartamente cu 2 camere.

. . Sat de vacanta pentru tineret (2 stele) - cu o capacitate de 160 locuri, din care:

o o 100 locuri in bungalow-uri

o o 60 locuri pe o platforma de campare (15 parcele).

B. Comuna Comandau

. . Hotel montan (3 stele) - cu o capacitate de 150 locuri, din care:

o o 130 locuri in 65 camere cu doua paturi

o o 14 locuri in 14 camere cu un pat

o o 6 locuri in 3 apartamente cu 2 camere.

. . Sat de vacanta (2 stele) - cu o capacitate de 200 locuri, din care:

o o 120 locuri in 60 camere cu doua paturi in bungalow-uri;

o o 80 locuri pe o platforma de campare (20 parcele).

. . Cabana GROEDEL 3 stele - cu o capacitate de 24 locuri, din care:

o o 2 locuri in 2 camere cu 1 pat

o o 14 locuri in 7 camere cu 2 paturi

o o 6 locuri in 2 camere cu 3 paturi

o o 2 locuri intr-un apartament cu 2 paturi

6.1.2. Alimentatie

A. Statiunea balneoclimatica Covasna

. . Hotel balnear 4 stele - categoria I, capacitatea totala 400 locuri, din care:

o o bar de zi - 40 locuri

o o restaurant clasic - 220 locuri, din care:

- salon principal - 120 locuri

- salon separeu(salon mic dejun 1 / conferinte) - 60 locuri

- terasa acoperita - 40 locuri

o o braserie - berarie (salon mic dejun 2) - 60 locuri

o o crama - 50 locuri

o o cofetarie - patiserie - 30 locuri

. . Sat de vacanta - categoria I si II, capacitate totala 220 locuri, din care:

o o bar de zi - 20 locuri

o o fast-food - 100 locuri

o o terasa descoperita - 40 locuri

o o braserie - berarie - 60 locuri

. . Restaurant cu specific - categoria I, capacitate de alimentatie totala 100 locuri, din care:

o o saloane - 80 locuri

o o terasa acoperita - 20 locuri

. . Restaurant italian (pizzerie) - categoria I, capacitate totala 80 locuri, din care:

o o salon - 60 locuri

o o terasa acoperita - 20 locuri

. . Cofetarie - patiserie - categoria I, capacitate totala 40 locuri

B. Comuna Comandau

. . Hotel 3 stele - categoria I, capacitatea totala 200 locuri, din care:

o o bar de zi - 20 locuri

o o restaurant clasic - 100 locuri

- salon - 80 locuri

- terasa acoperita - 20 locuri

o o braserie - berarie (salon mic dejun) - 60 locuri

o o cofetarie - patiserie - 20 locuri

. . Sat de vacanta - categoria I si II, capacitate totala 200 locuri, din care:

o o bar de zi - 20 locuri

o o fast-food - 100 locuri, din care:

- salon - 80 locuri

- terasa acoperita - 20 locuri

o o braserie - berarie - 80 locuri, din care:

- salon - 60 locuri

- terasa descoperita - 20 locuri

. . Stana turistica - categoria I, capacitate totala 60 locuri

6.1.3. Agrement

A. Statiunea balneoclimatica Covasna

. . Complex de agrement la hotelul de 4 stele

o o sala de fitness (minim 10 aparate)

o o sauna

o o piscina

o o biliard

o o jocuri mecanice, electronice si de club

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe

o o teren de sport multifunctional

o o patinoar

. . Club de agrement la satul de vacanta

o o sala fitness

o o sauna

o o sala biliard

o o popicarie

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o discoteca - 100 locuri

o o sala jocuri mecanice si electronice

. . Complex sportiv si de agrement

o o casino

o o sala de fitness

o o piscina

o o sauna

o o masaj

o o discoteca

o o sala de conferinte

o o bowling

o o squash

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o jocuri mecanice, electronice si de club

. . Paint - ball:

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o spatiu de depozitare

. . Amenajarea domeniului schiabil:

o o partie schi alpin

- lungime totala: 1.200 m

- latime medie: 50 m

- diferenta de nivel: cca. 300 m

- suprafata partiei: 60.000 mp

o o teleschi cu o lungime de cca. 1.000 m

o o partie de sanius cu o lungime de cca. 300 m si o latime de 40 m.

B. Comuna Comandau

. . Complex de agrement la hotelul de 3 stele

o o sala de fitness (minim 10 aparate)

o o sauna

o o piscina

o o biliard

o o jocuri mecanice, electronice si de club

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare pe sexe

o o teren de sport multifunctional

o o patinoar

. . Club de agrement la satul de vacanta

o o sala fitness

o o sauna

o o sala biliard

o o popicarie

o o vestiare, dusuri si grupuri sanitare

o o discoteca - 100 locuri

o o sala jocuri mecanice si electronice

6.1.4. Tratament

Statiunea balneoclimatica Covasna

o o baza de tratament propusa cu o capacitate de 1.000 proceduri majore / zi va fi aferenta hotelului de 4 stele.

- bai calde cu apa minerala carbogazoasa

- mofeta

- hidroterapie

- electro-fizioterapie (ultrasunete, curenti interferentiali, bai galvanice)

- hidro-termoterapie (dus - masaj, masaj subacval, impachetari cu parafina)

- masaj uscat

- aerosoli

- gimnastica medicala

- tratament geriatric

6.1.5. Alte servicii

A. Statiunea balneoclimatica Covasna

o o centru de informare si documentare turistica in zona centrala a statiunii:

- hol de asteptare cu un punct de informare

- sala polivalenta pentru conferinte, seminarii si reuniuni

- camera conferentiar

- sala de expozitii

- biblioteca cu vanzare

- magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice)

- grupuri sanitare pentru vizitatori

o o centru de inchiriere a materialelor sportive.

B. Comuna Comandau

o o centru de inchiriere a materialelor sportive

o o complex comercial

o o punct de informare - documentare turistica la hotel

o o magazine la receptiile hotelului si satului de vacanta

6.2. Gradul de penetrare pe piata

Penetrarea pietii de un nou produs turistic necesita adoptarea unei conceptii de marketing in lansarea si includerea lui in circuitul turistic. In acest sens, se are in vedere elaborarea unor strategii care sa includa politici de produs, preturi, promovare si de distributie bine fundamentate, adaptate atat la specificul cererii cat si la caracterul si continutul noului produs.

6.2.1. Politica produsului turistic

Scopul politicii de produs este acela ca, in etapa concluziilor desprinse din studierea cantitativa si calitativa a ofertei si cererii (studiul pietei), sa se asigure adaptarea sa la mediul intern si extern. In faza de concepere si de pregatire a lansarii pe piata, aceasta se poate realiza prin proiectarea unui produs care sa se adreseze si sa penetreze o piata-tinta careia ii poate satisface cu succes nevoile si motivatiile de calatorie a segmentelor respective de turisti.

Managementul parcului trebuie sa-si stabileasca o atitudine clara si consecventa fata de produsele pe care le realizeaza. In functie de impactul produsului asupra cererii potentiale si efective, ofertantul are posibilitatea sa adopte anumite strategii si politici de produs.

In acest sens, pentru cazul analizat se poate lua in considerare intr-o prima etapa, strategia stabilitatii gamei de servicii preconizate pentru atragerea segmentului tinta a cererii si, odata castigat acest segment, sa asigure competitivitate si prestigiu produsului proiectat.

Odata implementat produsul in circuitul turistic, investitorul poate adopta strategia diversificarii gamei de servicii care urmareste sa nuanteze mobilitatile de satisfacere a cererii careia i se adreseaza produsul si sa duca, pe aceasta cale, la largirea pietii acestuia.

Aceste strategii pot fi completate pe parcurs cu strategia perfectionarii produsului prin imbunatatirea periodica a calitatii si a componentelor acestuia.

In concluzie, se poate afirma ca asigurarea succesului penetrarii unui produs pe piata turistica consta in depistarea si selectarea acelor segmente specifice de piata, carora serviciile oferite le pot face fata, in cat mai bune conditii economice si pentru o perioada de timp cat mai indelungata.

6.2.2. Politica de distributie a produsului turistic

Existenta distributiei se justifica prin aceea ca, in primul rand faciliteaza achizitionarea si consumarea serviciilor turistice de catre clientela, iar in al doilea rand face posibila compararea si alegerea acelor combinatii care convin cel mai mult clientelei.

Societatile de turism pot opta intre diferite tipuri de canale de distributie:

. . distributia prin canale directe, respectiv vanzarea serviciilor oferite de unitatile de turism din statiune nemijlocit clientilor, este mai operativa, preintampinand incarcarea tarifelor cu adaosurile pretinse de intermediari;

. . distributia prin canale indirecte, prin intermediul principalilor intermediari de pe piata turistica cum sunt: touroperatorii si agentiile de voiaj.

Touroperatorii au rolul de a asambla diferite componente ale produselor turistice (servicii de transport, cazare, de servit masa, de agrement, de inchirieri) si de a le oferi potentialilor turisti prin intermediul agentiilor de voiaj detailiste.

Realizarea unui produs turistic de catre un touroperator este un proces care presupune urmatoarele tipuri de activitati: analiza pietei, elaborarea strategiilor de marketing, vizite in viitoarea statiune pentru stabilirea principalelor puncte de atractie turistica, negocierea contractelor cu viitorii investitori etc. Organizatorii de calatorii platesc anticipat capacitatile inchiriate, lucru care se dovedeste foarte avantajos pentru firmele prestatoare de servicii, acestea asigurandu-si astfel veniturile, indiferent de gradul in care capacitatile vor fi folosite.

Agentiile de voiaj, prin rolul lor de detailisti, distribuie consumatorilor finali produsul propus de touroperatori si fac astfel cunoscuta oferta turistica a statiunii.

6.2.3. Politica de promovare a produsului turistic

Una din sarcinile cele mai importante asumate de marketingul mix este activitatea de promovare, care reprezinta inainte de toate o activitate comunicationala de informare a clientelei in legatura cu produsul pe care-l furnizeaza, fiind unul din obiectivele ei de prima importanta.

La baza promovarii viitoarei statiuni balneare sta operatiunea de selectare a segmentelor de piata vizate pentru acest produs, pentru determinarea ponderii unui produs turistic pe un segment de piata, comparativ cu ofertele concurente, pentru o dozare mai rationala a eforturilor promotionale si de publicitate.

Comunicarea intre acest produs turistic si piata se realizeaza pe caile obisnuite, care se afla la dispozitia oricarui intreprinzator. Varietatea acestora fiind foarte mare, s-a impus necesitatea sistematizarii lor, in asa fel incat, plecandu-se de la strategiile generale de marketing si de la obiectivele specifice strategiilor promotionale, sa se creeze posibilitatea selectarii celor mai adecvate forme de promovare: publicitate, promovarea vanzarilor, relatiile publice, forta de vanzare, marketing direct, promovarea prin marca, sponsorizarea.

Pentru a-si atinge obiectivele, promovarea turistica trebuie realizata combinand cat mai multe din aceste forme, nefiind excluse nici cazurile in care se folosesc toate formele amintite.

Gradul de penetrare se estimeaza prin analiza urmatorilor factori:

. . obiectivele propuse in cadrul structurilor turistice;

. . valoarea resurselor naturale si antropice ale zonei;

. . amplasament, amenajari si dotari;

. . pretul real si valoarea ofertei.

6.3. Estimarea gradului de ocupare al capacitatii de cazare

In aprecierea gradului de ocupare al capacitatii de cazare s-a pornit de la urmatoarele aspecte:

. . valorile acestui indicator inregistrate in anii precedenti, in unitati din tara cu profil asemanator;

. . circulatia turistica inregistrata in judetul Covasna si in judetele limitrofe;

. . concurenta si tendintele sectorului de activitate;

. . calitatea de unicat a ofertei turistice reprezentata de statiunea Covasna si a imprejurimilor;

. . politica adecvata de promovare a zonei.

Evolutia previzibila a gradului de ocupare s-a estimat astfel:

Structura preliminata a gradului de ocupare ( % )

In anul respectiv s-a considerat ca gradul de ocupare se va stabiliza.

Fara indoiala ca gradele de ocupare estimate, ca orice ipoteze, pot avea un grad de aproximatie, dar analiza noastra are in vedere criterii optimizate (dar nu nerealiste) privind dezvoltarea activitatii economice in urmatorii ani si desigur dezvoltarea economica a tarii.

In acelasi timp, ipotezele avute in vedere trebuie sa reprezinte obiective de urmarit pentru conducerea unitatilor turistice propuse.

6.4. Segmente de clientela

Destinatiile principale ale structurilor turistice propuse sunt:

. . turism balnear - resurse balneare exceptionale si tratarea afectiunilor cardio-vasculare

. . turism de odihna si recreere - legat de existenta unui cadrul natural cu valente estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant, dominat de aeroionizarea negativa a atmosferei si posibilitati de practicare a unor activitati recreative;

. . turism de agrement - s-au prevazut multiple dotari de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine, discoteci, biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, partii de schi alpin, patinaj;

. . turism de vanatoare sportiva - se bazeaza pe un important fond cinegetic;

. . turism cultural - se adreseaza turistilor interesati de vestigiile cetatii dacice "Valea zanelor", centrul cultural "Mikes" din comuna Zagon, monumente de cult: biserica fortificata Zabala, bisericile reformate din comuna Zagon;

. . ecoturism - destinat segmentelor de turisti pasionati de conservarea naturii in arii protejate.

6.5. Politica tarifara

In procesul de evaluare a activitatii, managementul hotelier dispune de o serie de indicatori de masurare a performantelor unitatilor turistice. Cea mai buna tehnica, care garanteaza succesul financiar al unui hotel o furnizeaza "Yield management"-ul, care combina doi principali indicatori ai activitatii hoteliere: gradul de ocupare si tariful mediu zilnic.

Estimarea tarifelor medii pe unitatile de cazare s-a facut avand la baza tarifele medii practicate in unitati similare din zonele montane ale tarii noastre, diferentiate in functie de tipologia structurilor de cazare, astfel:

Tarifele includ TVA

Incepand cu anul 3 tarifele au fost majorate cu 3 % pe an.

Tariful include 3 proceduri majore / persoana pe zi

Baza de calcul utilizata in determinarea indicatorilor economico - financiari ai activitatii prognozate a structurilor propuse a fost determinata ca o medie ponderata a tarifelor afisate si negociate (in functie de gradul de ocupare pe segmente de clientela).

CAPITOLUL VII

ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA A PROIECTULUI

7.1. Evaluarea investitiilor

Evaluarea structurilor turistice propuse s-a facut prin metoda costului de reconstructie actualizat (metodologia MLPTL privind continutul cadru al Studiilor de Fezabilitate si evaluare a investitiilor publice noi pe baza de indici - similara calculului economic al Proiectelor de Executie inainte de 1992).

Estimarea valorii prin metoda costului se bazeaza pe comparatie si anume: costul de construire a unei proprietati este comparat cu valoarea unei proprietati existente. Evaluatorul estimeaza costul de a construi o reproducere (sau un inlocuitor), pentru o structura existenta (constructii, instalatii si montaj).

7.1.1. Delimitarea obiectului

Sunt cuprinse lucrarile de constructie cu toate finisajele, precum si instalatiile pana la bransament. Nu sunt cuprinse in valoarea de inlocuire mobilierul, utilajul si firmele luminoase.

7.1.2. Unitatea de referinta

Unitatea de referinta pentru calculul Valorii de inlocuire este metrul patrat de Arie Desfasurata Construita (ADC), masurata in conditiile normativelor in vigoare, respectiv aria delimitata de zidurile exterioare ale constructiei (sau axele zidurilor comune cu alte functiuni si/sau cladiri vecine), inclusiv balcoanele, logiile, consolele exterioare, etc.

7.1.3. Calculul valorii de inlocuire si termeni de corectie

Conform dispozitiilor HCM nr. 568/1969 privind PRETURI DIVERSIFICATE PENTRU CONSTRUCTII - MONTAJ LA SPATII COMERCIALE reactualizate conform Decret nr. 232/1982, Anexa 1.

Valorile rezultate au fost actualizate la nivelul lunii octombrie 2002, prin aplicarea indicilor si coeficientilor de actualizare stabiliti prin Hotararile Guvernului Romanie,i cu numerele 945/1990, 26/1992, 500/1994, 403/2000, precum si a coeficientilor de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica.

Pentru lucrarile privind retelele de alimentare cu apa, canalizare, statie de epurare si amenajari de drumuri si platforme, evaluarile s-au facut pe baza preturilor actuale de deviz practicate de agentii economici din domeniul constructiilor (preturi octombrie 2002).

EVALUAREA LUCRARILOR DE INVESTITII

(curs BNR 1 EURO = 33.660 lei / 25.11.2002)

7.2. Venituri si cheltuieli din exploatarea

structurilor turistice

Indicatorii calculati in scopul aprecierii fiabilitatii obiectivelor propuse sunt in concordanta cu cerintele studiilor de fezabilitate stabilite, prin acte normative si cu standardele internationale in materie.

In cazul de fata indicatorii calculati sunt:

. . volumul si provenienta categoriilor de venituri si cheltuieli;

. . profitul obtinut in urma exploatarii structurilor turistice;

. . cash-flow-ul activitatii structurilor turistice.

Profitul viitor (cash-flow-ul) din exploatare, este prezentat in EURO.

Cheltuielile estimate pentru costul vanzarilor au fost determinate pe baza informatiilor culese de la unitati, comparabile ca nivel al serviciilor oferite, precum si pe baza rapoartelor de pe piata hoteliera europeana elaborate de firme independente de consulting.

a) Venituri / cheltuieli din exploatarea spatiilor de cazare

Veniturile obtinute din vanzarea camerelor au fost obtinute in functie de tarifele preconizate pe zi, pe camera, gradul de ocupare estimat si de sezonalitate.

Cheltuielile directe ocazionate de exploatarea spatiilor de cazare se estimeaza ca procent din incasarile pe camera.

Procentul este mic, dar important pentru rentabilitatea economica. Acest nivel este obtinut prin utilizarea in special a salariatilor romani, cu salarii de cel putin 10 ori mai mici decat ale personalului occidental.

b) Venituri / cheltuieli din exploatarea spatiilor pentru alimentatie

Veniturile din exploatarea spatiilor pentru alimentatie au fost analizate in comparatie cu unitatile de alimentatie similare din statiuni montane comparabile, atat romanesti cat si europene. Aceste incasari sunt estimate a fi generate, in cea mai mare parte, de clientii unitatilor, cat si de alte persoane ce folosesc dotarile pentru agrement ale acestora.

In aceste conditii, valoarea incasarilor brute din alimentatie si bauturi s-a apreciat in functie de veniturile totale ale unitatilor.

c) Venituri / cheltuieli din agrement

S-au prevazut multiple dotari de agrement: fitness, terenuri de sport, saune, piscine, discoteca, biliard, jocuri mecanice, electronice si de club, etc. Veniturile sunt estimate ca procent din incasarile totale aferente unitatilor.

Costurile si celelalte cheltuieli aferente acestor venituri sunt estimate procentual din totalul volumului veniturilor obtinute din aceste activitati.

d) Cheltuieli generale si administrative

Reprezinta cheltuielile aferente pentru management si diverse probleme administrative, inclusiv cheltuielile cu salariile personalului, cu exceptia personalului operativ; acestea sunt estimate la 8% din volumul total al veniturilor.

e) Marketing

Aici sunt incluse cheltuielile pentru publicitate si promovare a structurilor turistice. Acestea se estimeaza a fi de circa 3% in primii trei ani si de 2% din veniturile totale in urmatorii ani de exploatare.

f) Intretinere si reparatii curente

Acestea reprezinta cheltuieli periodice pentru intretinerea preventiva si reparatii ale echipamentului tehnic, zugraveli, decorare, intretinere curenta (energie, apa, canalizare, gaze, salubritate) si materialele necesare. Aceste cheltuieli se preconizeaza sa creasca global, odata cu invechirea structurilor de primire, utilizarea la un nivel mai ridicat, uzura generala a echipamentelor si a instalatiilor. Aceste cheltuieli, raportate la veniturile brute, departamentale se estimeaza la 5% din acestea.

h) Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

Fondurile alocate pentru inlocuirea mijloacelor fixe se bazeaza pe legislatia romaneasca actuala, respectiv pe o amortizare liniara pentru o durata de viata de 50 de ani pentru constructii si de 10 ani pentru utilaje si dotari.

g) Asigurarile

Asigurarile anuale pentru cladiri si bunurile din interior au fost apreciate in concordanta cu prima de asigurare perceputa de firmele de asigurare din Romania, respectiv 0,3% / an din valoarea totala a constructiei .

i) Impozitul pe cladire si teren

Impozitul pe cladire este calculat potrivit legislatiei romanesti in vigoare, respectiv 1% din valoarea constructiei.

Impozitul pe teren a fost stabilit in functie de amplasarea terenurilor, fiind apreciata la circa 0,5 EURO / mp pe an.

j) Fondul de rezerva pentru reinnoirea stocului de obiecte de inventar

Acest fond a fost considerat ca necesar, incepand cu al doilea an de exploatare si a fost estimat ca reprezentand 0,5% din profitul operational brut, urmand apoi sa creasca la 1% in al treilea an si stabilizandu-se la 2% din al patrulea an de functionare.

7.3. Indicatorii economici ai activitatii

Toti indicatorii economico - financiari determinati in scopul analizei proiectului de investitii sunt indicatori ai activitatii efective a obiectivelor.

Calculele de determinare a principalilor indicatori economico - financiari sunt prezentate in tabelele din Anexele nr. 1 si 2.

Principalii indicatori economico-financiari ai activitatii structurilor turistice sunt:

- venituri totale:

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 4.203.116 in primul an de functionare la 6.944.102 EURO in anul 10

. Comuna COMANDAU: de la 1.719.920 EURO in primul an de functionare la 2.757.700 EURO in anul 10

- profit net anual

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 898.636 EURO in primul an de functionare la 1.645.106 EURO in anul 10

. Comuna COMANDAU: de la 400.758 EURO in primul an de functionare la 693.435 EURO in anul 10

- rata profitului

. Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 21,38% in primul an de functionare la 23,69% in anul 10

. Comuna COMANDAU: de la 23,30% in primul an de functionare la 25,15% in anul 10

- cash - flow - ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor)

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 1.262.437 EURO in primul an de functionare la 2.008.906 EURO in anul 10

. . Comuna COMANDAU: de la 544.584 EURO in primul an de functionare la 837.261 EURO in anul 10

7.4. Sinteza rezultatelor economice

Profitul obtinut este determinat in concordanta cu normativele legislatiei romanesti in materie, respectiv prin diminuarea veniturilor totale din exploatare cu toate categoriile de cheltuieli admise a fi deduse. In aceste conditii, valoarea

profitului net obtinut in urma exploatarii obiectivelor propuse din statiunea balneoclimatica COVASNA este de 898.636 EURO in primul an si de 1.645.106 EURO in ultimul an, iar din exploatarea celor din Comuna COMANDAU se va obtine un profit de 400.758 EURO in primul an de exploatare si 693.435 EURO in ultimul an.

Valoarea rentabilitatii financiare pe intregul orizont de analiza de 10 ani are o valoare ridicata, asigurand recuperarea investitiei globale intr-un termen relativ scurt: de circa 6 ani si o luna pentru statiunea balneoclimatica Covasna si 6 ani si 11 luni pentru comuna Comandau.

Cash-flow-ul (fluxul de numerar) activitatii se situeaza la valori ce confera o stabilitate financiara si o lichiditate permanenta pe toata perioada de analiza, de respectiv 10 ani. Acest indicator a fost determinat prin insumarea profitului net aferent fiecarui an de exploatare si a amortizarii aferente cladirilor si dotarilor.

Termenul de recuperare a investitiei reprezinta capacitatea obiectivelor proiectate de a restitui capitalul investit prin venitul net obtinut (fluxul de incasari si plati). Termenul de recuperare exprima numarul de ani in care venitul net (fluxul de incasari si plati) egaleaza valoarea investitiei.

Valorile indicatorilor economico - financiari, specifici analizarii oportunitatii investitiei sunt:

- venitul net actualizat (VNA):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 8.227.777 EURO

. . Comuna COMANDAU: 3.448.097 EURO

- rata interna de rentabilitate inclusiv valoarea reziduala (RIR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 17,74%

. . Comuna COMANDAU: 14,56%

- termenul de recuperare (TR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 6 ani si 1 luna

. . Comuna COMANDAU: 6 ani si 11 luni

Calculele aferente sunt prezentate in tabelele din Anexele nr. 1 si 2.

CAPITOLUL VIII

PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC

Pentru a putea valorifica prin turism patrimoniul natural si balnear a statiunii Covasna si a imprejurimilor sale, au fost propuse prin acest proiectul modernizari si/sau reabilitari ale infrastructurii, amenajarea unor structuri de primire turistica si echipare edilitara pentru fiecare din zonele amenajate. Acest produs turistic se va situa la nivelul cerintelor europene in materie si, sustinut de o promovare adecvata, va putea face fata concurentei.

Produs turistic si bineinteles si promovarea lui au fost neglijate in ultimii ani, conducand la pierderea unor valori prin lipsa de protectie, la ignorarea potentialului activitatii de turism din zona si in general la pierderea unor venituri potentiale. Consideram ca prin acordarea atentiei cuvenite, statiunea COVASNA va putea contribui in perioada urmatoare amenajarii la o relansare a turismului romanesc.

8.1. Obiectivele actiunii de promovare

Obiectivele de comunicare urmaresc crearea notorietatii marcii si prezentarea avantajelor produsului turistic balnear si montan, imbunatatirea imaginii, castigarea unei pozitii mai bune in ierarhia domeniului turistic si fidelizarea turistilor de pe cele doua piete: interna si externa.

Aceste obiective se pot realiza prin:

􀃆􀃆dezvoltarea si diversificarea acestei oferte turistice balneare competitive pe piata turistica;

􀃆􀃆diversificarea si cresterea calitativa a serviciilor turistice din statiunea Covasna si imprejurimi;

􀃆􀃆promovarea energica a turismului balnear.

Public tinta:

. . beneficiarii de tratament profilactic si curativ - statiunea balneoclimatica Covasna;

. . practicanti ai sporturilor de iarna - Covasna, comuna Comandau;

. . familii cu copii, persoane de varsta a III-a;

. . varsta: 7 - 70 ani;

. . mediul urban si rural;

. . venit mediu.

8.2. Campania publicitara

COVASNA este o marca puternica bazata pe intelegerea consumatorului si pe exprimarea sensului emotional al produsului incluzand elemente executionale - mijloace si instrumente de lucru ale politicii promotionale. Programul creat este eficient in domeniul comunicarii integrate si este construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicari fiind "marca". O politica de marca intelept construita aduce avantaje:

􀀹􀀹ofera siguranta si incredere in aceasta marca cu o atitudine favorabila;

􀀹􀀹creste prestigiul statiunii;

􀀹􀀹ajuta la segmentarea pietei si la construirea unei imagini distincte pentru aceasta statiune;

􀀹􀀹asigura loialitatea publicului.

Promovarea statiunii turistice COVASNA trebuie adaptata in sensul transmiterii de mesaje menite sa informeze publicul tinta asupra punctelor de atractie a statiunii, sa le dezvolte o atitudine pozitiva catre imaginea acestei zone turistice.

Conceptul de publicitate a statiunii balneare COVASNA este fondat pe personalitatea marcii COVASNA - de aici si o varietate de sloganuri:

- - Atentie calatori! Trenuletul opreste in statia sanatatii tale, Covasna. Va rugam sa coborati.

- - Elixirul sanatatii - Covasna

- - Vrei odihna, sanatate, Covasna le are pe toate - ape, aburi si mofete

- - Leac pentru trup, odihna pentru spirit, numai la Covasna

- - Destinatia turistica a carei adresa nu o vei uita: COVASNA

- - Numai ape si izvoare, pentru ca bolile sa ti le zboare

- - Reteta perfecta: o vacanta pe schiuri in Comandau

- - Comandaul te surprinde cu mocanita, partie de schi si multe surprize.

Campania de promovare a statiunii COVASNA se lanseaza practic, obiectivul media principal fiind construirea unei imagini consistente care sa trezeasca interesul turistilor si sa creasca increderea si preferinta fata de aceasta statiune. Aceasta campanie agresiva este axata pe anuntarea unor activitati tactice - comunicare pe perioade scurte a ofertelor speciale sau a evenimentelor care au loc in cadrul statiunii - cum ar fi: Craciun, Revelion, Pasti.

Produsul turistic relansat COVASNA permite punerea sa "in lumina reflectoarelor" prin mijloacele promotionale clasice si neconventionale, realizandu-se o buna informare de masa, ce convinge si impresioneaza.

Modalitatile concrete de promovare a produsului turistic sunt prezentate in continuare.

8.2.1. Publicitate neconventionala: relatii publice, marketing direct, new media, materiale promotionale, manifestari promotionale, pachete / oferte speciale.

a) Relatii publice

- mentinerea atentiei publicului prin publicarea de articole in

care sa se consemneze ultimele noutati legate de activitatea zonei - "Zilele Comandaului", "Nedeia mocaneasca din statiunea Covasna"

- trimiterea de scrisori publicitare direct presedintilor unor cluburi balneare (pentru statiunea balneoclimatica COVASNA) si cluburi sportive (pentru comuna COMANDAU).

b) Marketing direct - asigurarea receptionarii mesajelor si informatiilor de catre turistii statiunii. prin comunicarea personalizata, atragerea de clienti noi si recompensarea clientilor fideli (programe de motivare destinate agentiilor de turism).

c) New Media

􀂾􀂾Internet

In cazul Internetului, principalul mijloc de promovare este site-ul. Acesta ofera practic o imagine virtuala, pe "retea", a produsului.

Site-ul va avea mai multe pagini:

Pagina de intampinare va avea in partea superioara mesajul "Statiunea balneoclimatica COVASNA" scris in format dinamic intr-o grafica reprezentativa, iar in centru un colaj de imagini reprezentative (hoteluri, peisaje, tren pe linie ingusta etc.), sugestiv pentru oferta turistica a statiunii. Pe aceasta imagine se va suprapune un fond sonor, sugerand zgomotul trenului.

Urmatoarea pagina, care va fi formata din mai multe cadre. Cadrul din partea stanga este realizat pe un background cu butoane pentru linkuri:

- - scurt istoric al statiunii Covasna;

- - accesibilitate;

- - cazare (prezentarea structurilor de cazare, conditiilor oferite, tarifele practicate, modul de rezervare a camerelor etc.), alimentatie (prezentarea structurilor de alimentatie, meniuri oferite, in special pentru cele cu specific, rezervari etc.), agrement din aria limitrofa si posibilitatile de

tratament din statiunea Covasna;

- - obiective turistice din arealul vizat si imprejurimi - comuna Comandau;

- - trasee turistice;

- - informatii utile (informatii meteo, case de schimb, rent a car, mijloace de transport, agentii de turism, cluburi etc.).

In cadrul din dreapta va fi prezentata harta zonei, precum si date generale de localizare a acesteia. In acest cadru se vor afisa toate informatiile solicitate prin butoanele din cadrul din stanga (prezentate pe scurt mai sus).

􀂾􀂾CD-ROM - statiunea balneara COVASNA si imprejurimile sale - pe suport magnetic, distribuit prin agentii de turism, receptiile hotelurilor, punctele de informare turistica, reteaua de librarii). CD-ROM-ul va include detalii despre obiectivele turistice naturale si antropice, forme de turism practicabile in aceasta zona, obiceiuri si traditii, cazare si alimentatie.

􀂾􀂾Informatii generale despre statiunea COVASNA pe afisajul teletextului.

d) Materiale promotionale

- produse personalizate - agende, pixuri, fulare, caciuli, tricouri

- ambalaje, felicitari, carti postale

- diapozitive cu imagini din statiunea Covasna si din imprejurimi.

e) Manifestari promotionale - participarea la manifestari cu caracter expozitional se realizeaza prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii, la targuri de turism, expozitii de fotografii, saloane nationale si internationale. Afisele, brosurile, pliantele se vor distribui in agentiile de turism, hoteluri si cu ocazia manifestarilor promotionale.

f) Reduceri de preturi - au un efect promotional incontestabil.

In cadrul actiunilor de stimulare a relansarii statiunii COVASNA si a imprejurimilor se inscrie si acordarea de facilitati diverse:

􀃆􀃆facilitati de pret pentru un sejur prelungit - se acorda o gratuitate pentru o persoana din doua in cazul unui sejur de cel putin 12 zile

􀃆􀃆facilitati de pret in extrasezon - reduceri de pret de 40% in lunile februarie, martie si aprilie

􀃆􀃆facilitati pentru copii - copii pana la 7 ani beneficiaza de gratuitate

􀃆􀃆alte facilitati: includerea in pachetul de servicii a unor actiuni cu titlul gratuit, reducere de tarif pentru grupuri peste minim 25 persoane, cadouri oferite tinerilor casatoriti in voiaj de nunta.

g) Pachete / oferte speciale - programe de valorificare a potentialului turistic a statiunii Covasna si a imprejurimilor.

Avand ca punct de plecare statiunea balneara COVASNA se pot organiza trasee turistice, cum ar fi:

􀃆􀃆programe culturale:

- excursie la Cetatea dacica Valea Zanelor

- excursii organizate cu autocarul, in afara orelor de tratament: bisericile reformate din satele Chirus, Papauti, Zagon, biserica fortificata si cetatea saseasca din comuna Zabala

- traseul monumentelor comemorative: casa memoriala Justian Teculescu, monument comemorativ Korosi Csoma Sandor, centrul cultural cu casa memoriala "Mikes Kelemen"

- tehnica populara - mori de apa in Voinesti - cartier al orasului Covasna si satul Zagon.

􀃆􀃆excursii cu mocanita pe calea ferata ingusta Covasna - Comandau - in care este inclus si Planul inclinat.

8.2.2. Publicitate clasica: televiziune, presa, radio, panotaj.

a) Televiziune

Mesajul va fi expus pe toata perioada campaniei TV, dar frecventa de inserarea a spoturilor va fi variata. Posturile TV in care vor fi inserate spoturile sunt: TV Romania, PROTV, Antena1 si Prima TV. Reclamele vor fi plasate in orele de maxima audienta pentru publicul tinta (17.00 - 21.00), precum si in programele ce trateaza ca subiect, turismul. Pe langa inserarea spoturilor se vor realiza si prezentari ale acestui produs in emisiuni ca Atlas Magazin, Magazin Turistic, Teleenciclopedia, emisiuni matinale gen "Cafeaua cu sare" si emisiuni cu audienta mare, cum ar fi "Strict profesional", prin acestea urmarindu-se informarea detaliata asupra statiunii balneare COVASNA si a imprejurimilor.

Se poate realiza un film serial in perioada sarbatorilor de iarna, intitulat "Istoria statiunii COVASNA si a imprejurimilor", putand fi astfel vizionat de multi telespectatori din Romania, inainte de stirile de seara, cu durata de 10 minute pe episod.

b) Presa

Ca suport media de sustinere a campaniei TV recomandam folosirea presei. Anunturile din presa vor lega lansarea statiunii COVASNA de numele unor personalitati culturale sau din lumea politica, in cotidiane precum Adevarul, National, Libertatea sau Ziua Turistica.

Ca si in cazul ziarelor, in prezent exista o mare diversitate de reviste, impunandu-se o selectie atenta a acestora, cum ar fi inserarea mesajului acestui produs in revistele de specialitate - turism (Vacante & Calatorii, Voiaj Magazin).

c) Publicitate exterioara - prezentarea statiunii prin panouri, bannere, panouri mobile amplasate pe principalele autorute nationale si internationale din tara.

d) Publicitate interioara

- Postere, afise - se vor expune in capitalele judetelor din tara si in municipiul Bucuresti (in unitati culturale, hoteluri, in interiorul mijloacelor de

transport urban, statiilor de metrou, gari si aeroporturi, cabinelor telefonice), care trebuie sa contina ilustratii (peisaje, unitati turistice din statiune, partie de schi din comuna Comandau, tren pe linia ingusta Covasna - Comandau), iar textul sa fie concis si informativ.

Diversificarea publicatiilor turistice, editate in mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor in tara si strainatate:

􀃆􀃆Pliante de prezentare - "Vacante familiale", "Sporturi de iarna in comuna COMANDAU", "Statiunea COVASNA - tratament . ca la mama acasa", "Aranjamente oferite si preturile aferente" etc.

􀃆􀃆Declansarea unor actiuni promotionale de amploare, prin includerea ofertei turistice a statiunii COVASNA in cataloagele marilor firme tour-operatoare.

CONCLUZII

Statiunea Covasna si imprejurimile sale reprezinta o zona de mare perspectiva a turismului romanesc. In aceasta idee, studiu de fata analizeaza posibilitatile de dezvoltare si amenajare, axate mai ales pe domeniul agrementului, cu scopul obtinerii unui produs turistic complex, competitiv pe piata turistica interna si externa. Aspectele care se desprind din aceasta analiza sunt in principal urmatoarele:

◊ ◊ resursele turistice naturale, intre care se remarca factorii naturali de cura, reprezinta suportul pe care se poate dezvolta la Covasna o statiune turistica de talie internationala; prezenta mofetelor asigura statiunii caracterul de unicat pe plan european;

◊ ◊ potentialul cultural, calea ferata cu ecartamet ingust, planul inclinat - o curiozitate a tehnicii mondiale - si domeniul schiabil imbogatesc si diversifica oferta turistica a statiunii;

◊ ◊ accesibilitatea in zona, cu iesire la importante artere rutiere (E 574) si magistrale feroviare, constituie inca o premisa favorabila pentru realizarea investitiilor propuse prin acest proiect;

◊ ◊ cadrul socio-economic actual aduce argumente in plus pentru dezvoltarea turismului ca activitate majora in economia locala (in principal: forta de munca excedentara, care prin reconversie sociala satisfac necesarul pentru turism si existenta unor ramuri economice cu profil agro-alimentar care asigura aprovizionarea statiunii cu produse locale, reducand costurile de transport);

◊ ◊ existenta unor structuri turistice (cazare, alimentatie, tratament), aflate in prezent in plin proces de modernizare, satisfac necesarul actual al statiunii;

◊ ◊ datele de specialitate din domeniul medical, arata ca in tarile Europei occidentale una din trei persoane are peste 50 ani si aproximativ 25 - 30 % din populatie sufera de afectiuni cardiovasculare, rezultand astfel o piata potentiala de circa 10 milioane de beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear, pe afectiuni cardiovasculare, la care se mai poate adauga un important segment a carui motivatie principala este profilaxia si agrementul;

◊ ◊ desi tratamentul balnear este axat in principal pe afectiuni cardiovasculare, numeroase alte boli sunt tratate cu succes in statiune;

◊ ◊ conditiile climatice, cu referire directa la grosimea stratului de zapada si durata mentinerii lui, creeaza premise favorabile valorificarii domeniului schiabil existent in partea de sud-est a orasului Covasna, dar mai ales a celui din localitatea Comandau, o viitoare statiune montana pentru sporturile de iarna;

◊ ◊ punctele slabe ale proiectului, ca si riscurile implementarii lui sunt legate in principal de costurile mari necesare modernizarii sau reabilitarii drumurilor in interiorul statiunii sau a celor care fac legatura cu localitatile Zabala, Zagon sau Comandau;

◊ ◊ proiectul de amenajare turistica este directionat pe doua zone, si anume:

A. A. AREALUL COVASNA, in care sunt propuse:

. . Hotel balnear de 4 stele, cu o capacitate de 300 locuri.

. . Sat de vacanta pentru tineret de 2 stele, capacitate totala: 160 locuri, din care bungalow - uri: 100 locuri, campare: 60 locuri.

. . Alimentatie: 840 locuri in 11 unitati diversificate de categorii diferite (restaurant clasic, restaurant cu specific pescaresc si vanatoresc, restaurant italian, patiserie, bar de zi, terase acoperite si descoperite, marea majoritate fiind incadrate la categoria I.

. . Agrement: sali de fitness, saune, piscine, squash, biliard, casino, bowling, sali de jocuri, terenuri de sport multifunctionale, discoteci, patinoar, paint-ball, partii de schi si sanius.

. . Reabilitarea liniei ferata inguste si a planului inclinat: repunerea in functiune a caii ferate inguste si implicit a planului inclinat; traseul caii ferate din gara statiunii Covasna pana la planul inclinat va fi insotit de o promenada dotata cu banci, umbrare, mici terase de alimentatie publica, chioscuri.

. . Tratament: baza de tratament cu o capacitate de 1000 proceduri majore/zi) aferenta hotelului de 4 stele.

. . Alte servicii: un centru de informare - documentare turistica, un magazin de suveniruri si materiale de promovare (harti, pliante, casete video, ghiduri turistice, un centru de inchiriere a materialelor sportive.

. . Instalatii, dotari tehnico-edilitare si elemente de infrastructura

. . Alte amenajari: se vor reface marcajele turistice pe traseele din zona, se vor amplasa indicatoare vizibile si explicite la intersectii, se vor amplasa panouri informative, harta turistica a zonei.

B. AREALUL COMANDAU, cu urmatoarele propuneri:

. . Hotel montan de 3 stele, capacitate totala 150 locuri.

. . Sat de vacanta de 2 stele, capacitate totala 200 locuri (bungalow-uri - 120 locuri in 60 camere, campare - 80 locuri).

. . Cabana, 3 stele, se propune reamenajarea si modernizarea fostului castel de vanatoare "GROEDEL", conform proiectului existent elaborat in baza comenzii Primariei comunei Comandau.

. . Pensiuni agroturistice: amenajarea a circa 20 de pensiuni agroturistice.

. . Structurile de alimentatie: 460 locuri in 8 unitati.

. . Agrement: amenajarea domeniului schiabil (lungime totala = 2200 m, latimea medie = 50 m, diferenta de nivel = 370 m, suprafata partiei = 110.000 mp; partia va fi deservita de un telescaun cu o lungime de 1800 m.

. . Alte servicii: centru de inchiriere a materialelor sportive, magazine, un punct de informare - documentare turistica, cabinet medical, farmacie, posta, banca, centru salvamont.

. . Alte amenajari: refacerea marcajele turistice pe traseele din zona, amplasarea de indicatoare vizibile si explicite la intersectii, de panouri informative, a hartii turistice a zonei;

◊ ◊ Impactul socio - economic al proiectului se reflecta, pentru Comandau, intr-o oferta potentiala de locuri de munca de minimum 200 care, raportata la populatia apta de munca din localitate reprezinta circa 30 %, iar pentru statiunea Covasna, o oferta potentiala de circa 350 locuri de munca, la care se mai adauga oferta activitatilor colaterale, astfel incat, per total se estimeaza o crestere a ponderii locurilor de munca cu circa 10 %;

◊ ◊ Evaluarea lucrarilor de investitii, la curs BNR 1 EURO = 33.660 lei / 25.11.2002 este urmatoarea:

◊ ◊ Indicatorii economici ai activitatii structurilor turistice sunt:

- venituri totale:

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 4.203.116 in primul an de functionare la 6.944.102 EURO in anul 10

. . Comuna COMANDAU: de la 1.719.920 EURO in primul an de functionare la 2.757.700 EURO in anul 10

− − profit net anual :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 898.636 EURO in primul an de functionare la 1.645.106 EURO in anul 10

. . Comuna COMANDAU: de la 400.758 EURO in primul an de functionare la 693.435 EURO in anul 10

− − rata profitului :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 21,38% in primul an de functionare la 23,69% in anul 10

. . Comuna COMANDAU: de la 23,30% in primul an de functionare la 25,15% in anul 10

− − cash - flow - ul (fluxul de numerar generat de activitatea obiectivelor) :

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: de la 1.262.437 EURO in primul an de functionare la 2.008.906 EURO in anul 10

. . Comuna COMANDAU: de la 544.584 EURO in primul an de functionare la 837.261 EURO in anul 10;

◊ ◊ valorile indicatorilor economico - financiari, specifici analizarii oportunitatii investitiei sunt:

− − venitul net actualizat (VNA):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 8.227.777 EURO

. . Comuna COMANDAU: 3.448.097 EURO

− − rata interna de rentabilitate inclusiv valoarea reziduala (RIR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 17,74%

. . Comuna COMANDAU: 14,56%

− − termenul de recuperare (TR):

. . Statiunea balneoclimatica COVASNA: 6 ani si 1 luna

. . Comuna COMANDAU: 6 ani si 11 luni;

◊ ◊ promovarea produsului turistic obtinut prin amenajarile propuse va beneficia de o campania publicitara agresiva, fondata pe personalitatea marcii COVASNA - de aici si o varietate de sloganuri, lansate in special de sarbatori, prin:

a. Publicitate neconventionala: relatii publice, marketing direct, new media, materiale promotionale (produse personalizate, ambalaje, felicitari, carti postale, diapozitive), manifestari promotionale (participarea la manifestari cu caracter expozitional, expozitii de fotografii, saloane nationale si internationale cu: afise, brosuri, pliante), pachete/oferte speciale;

b. Publicitate clasica: televiziune, presa, radio, panotaj.

Anexa nr. 1

- - Determinarea veniturilor

- - Bugetul previzionat de venituri si cheltuieli

- - Cash flow previzionat

- - Venit net actualizat

- - Rata interna de rentabilitate

Pentru urmatoarele structuri turistice:

1. Statiunea balneoclimatica COVASNA

1.1. Hotel balnear 3 stele

1.2. Sat de vacanta 2 stele

1.3. Complex de sport si agrement

1.4. Restaurant cu specific

1.5. Pizzerie

1.6. Cofetarie - patiserie

- Centralizator venituri totale, profit net, cash - flow previzionat, venitul net actualizat, rata interna de rentabilitate.

Anexa nr. 2

- - Determinarea veniturilor

- - Bugetul previzionat de venituri si cheltuieli

- - Cash flow previzionat

- - Venit net actualizat

- - Rata interna de rentabilitate

Pentru urmatoarele structuri turistice:

2. Comuna Comandau

2.1. Hotel 3 stele

2.2. Sat de vacanta 2 stele

2.3. Reamenajare castel GROEDEL - cabana

2.4. Stana turistica

2.5. Complex comercial si prestari servicii

- Centralizator venituri totale, profit net, cash - flow previzionat, venitul net actualizat, rata interna de rentabilitate.

Anexa nr. 3

TRASEE TURISTICE MONTANE

a. a. Muntii PENTELEU

1. 1. Comandau - Valea Cupanu - Culmea Hergheliei - Varful Mic (1.212 m) - Varful Magura (1.182 m) - Comandau

. . marcaj: poteca nemarcata

. . timp de mers: 3 - 3 1/2 ore

2. 2. Comandau (1.050 m) - Paraul Cupanu - Pasul Delusor (1.200 m) - Valea Brazilor - Poiana Benedict (1.140 m)

. . marcaj: poteca nemarcata

. . timp de mers: 2 1/2 - 3 ore

3. 3. Comandau - Varful Laur (1.268 m) - Varful Vulpea (1.267 m) - Piscul Hergheliei (1.413 m)

. . marcaj: poteca nemarcata

. . timp de mers: 3 - 3 1/4 ore

4. 4. Basca Mare intre Comandau si Varlaam

. . marcaj: poteca nemarcata

. . timp de mers: 12 - 14 ore

b. b. Muntii VRANCEI

1. 1. Varful Lacaut (1.777 m) - Dealul Chiisoara - valea Basca mare - Golul Covasnei - Statiunea Covasna

. . marcaj: punct albastru

. . timp de mers: 4 - 4 1/2 ore

. . grad de dificultate: iarna se recomanda numai turistilor cu experienta si echipament adecvat.

BIBLIOGRAFIE