Strategii de dezvoltare turistica

Strategii de dezvoltare turistica

In ultimele decenii, strategia de dezvoltare a turismului a fost abordata de pe o noua pozitie, anume cea a dezvoltarii durabile si inclusa in planning-ul sectorului.

Cele trei principii ale dezvoltarii durabile in cazul turismului sunt:

• Dezvoltarea in conditii de compatibilitate cu mediul prin protejarea proceselor ecologice fundamentale, a diversitatii biologice si a resurselor naturale.
• Dezvoltarea in conditii de compatibilitate cu cultura si valorile comunitatii locale, prin respectarea dreptului acestora de a decide asupra existentei lor materiale si spirituale si a protejarii identitatii.
• Dezvoltarea in conditii de eficienta economica si de valorificare eficienta a resurselor, astfel incat sa poata fi utilizate si de catre generatiile viitoare. (McIntyre, 1993, pag.10)

Dezvoltarea durabila, ca politica economica, s-a concentrat intr-o prima faza pe problemele generate de ramurile industriale poluante. Mai recent, turismul a fost inclus printre sectoarele in care dezvoltarea durabila este o conditie sine qua non pentru atenuarea impactului negativ produs de turism asupra mediului natural, social si cultural.

Figura 3.4.1 Dezvoltarea turistica durabila

Pentru realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile, strategia turistica se adapteaza fiecarui teritoriu, in functie de datele ce-l individualizeaza si de obiectivele prioritare ale sectorului turistic.

Strategii de tip "cluster"

Desi veniturile obtinute din exportul de turism isi aduc o importanta contributie la formarea PIB[2], nu trebuie insa omis faptul ca in majoritatea tarilor cu economie mai putin dezvoltata si diversificata o mare parte din aceste venituri se scurg in afara tarii , fie sub forma platii dobanzilor pentru datoriile contractate in scopul modernizarii industriei turistice, fie sub forma cheltuielilor pentru importul de marfuri si servicii destinate consumului turistic sau a comisioanelor platite in exterior pentru comercializarea ofertei turistice pe piata externa.

Pentru tarile in curs de dezvoltare, in special pentru cele care includ industria turistica printre ramurile cu dezvoltare prioritara, diminuarea pierderilor din veniturile obtinute din turism a devenit unul dintre obiectivele strategiei de crestere economica. O buna parte a scurgerilor din veniturile turistice este inevitabila, cum ar fi de exemplu cazul cheltuielilor destinate protejarii resurselor naturale si culturale in calitatea lor de materii prime turistice, cele mai multe din strategiile adoptate incercand, in consecinta, sa propuna solutii de organizare a sectorului in scopul diminuarii acelor cheltuieli care nu pot fi evitate. Strategiile cunoscute si adoptate pana in prezent se impart in doua categorii:

strategii reactive, care se concentreaza asupra celor mai importante canale de scurgere a veniturilor, fiind adoptate si aplicate dupa ce au fost inventariate si evaluate pierderile de valoare[4]si

strategii de tip proactiv, care sunt subscrise procesului cresterii economice avand drept obiectiv "maximizarea capacitatii economiei nationale si regionale de a-si dezvolta si diversifica industria, de a amplifica valoarea nou creata in interiorul fiecarei ramuri industriale, in conditiile potentarii efectelor prin cumularea eforturilor la nivelul tuturor sectoarelor economice si mai ales a tuturor regiunilor tarii"[5]".

La randul lor, aceste strategii pot avea un caracter defensiv, de exemplu, concentrandu-se asupra substituirii importurilor sau ofensiv urmarind crearea unui mediu regional, dinamic si coerent in care agentii economici din sectorul public si privat sa produca si sa furnizeze reciproc bunuri si servicii.

Una dintre cele mai apreciate strategii de tip proactiv care trateaza problematica dezvoltarii turismului prin prisma maximizarii efectelor sale pozitive asupra cresterii economice regionale si pe baza acesteia asupra dezvoltarii generale, a fost prezentata in SUA in cadrul "US Department of Commerce&Economic Development Administration"[6]. Strategia mentionata are drept obiectiv dezvoltarea economica de ansamblu prin intermediul dezvoltarii regionale, careia ii acorda un rol determinant in cresterea economica. Premisa strategiei, formulata de autorii acesteia, subliniaza ca "in economia globala, valoarea este creata la nivelul regiunilor, ca entitati teritoriale delimitate mai ales pe criterii geografice, nu ca structuri politico-administrative, iar cresterea economica regionala este cumulata la nivel central si valorificata in conformitate cu politica economica si sistemul juridic national" .

Abordarea sistemului economic regional prin trimitere la conceptul de "cluster", necesita explicatii. Astfel, practica ne demonstreaza ca portofoliul industrial regional functioneaza pe baza unei retele de relatii "grupate" de tip cluster (Figura 3.4.2). Asa cum ii arata numele, "Cluster-Based Economic Strategy", accentueaza asupra caracterului "grupat" al activitatilor economice si al relatiilor inter si intra industriale din teritoriul unei regiuni, relatii in lant, pe traseul carora se creeaza valoare care se amplifica pe masura ce rezultatele activitatii se apropie de consumatorii finali. Autorii strategiei considera ca nivelul dezvoltarii regionale se poate calcula ca suma a performantelor inregistrate pe fiecare palier al relatiilor economice dintre ramurile si activitatile ce creeaza venituri si locuri de munca in interiorul unei regiuni.

Portofoliul industrial regional, privit ca grupare de relatii economice creatoare de valoare, se poate caracteriza si evalua pe baza urmatoarelor atribute ale "clusterului":

Dimensiune: numarul locurilor de munca, forta de munca utilizata si veniturile din ramurile industriale incluse in "gruparile" industriale regionale sunt determinate pentru contributia acestora in formarea PIB.

Specializare: masura in care ocuparea fortei de munca in ramurile industriale din regiune depaseste media nationala sau internationala.

Ma

Figura 3.4.2 Reprezentare de tip "cluster" a relatiilor interramuri

Dinamica: ritmul anual de crestere a ocuparii fortei de munca si a veniturilor din "gruparile" industriale care formeaza "clusterul" regional, comparativ cu ritmul mediu anual de crestere industriala pe plan national si international.

Profunzime: ponderea valorii finale a marfurilor si serviciilor exportate de regiunea respectiva din productia proprie. Aceasta este unul dintre atributele cele mai importante deoarece se reflecta si in marimea efectului multiplicator al veniturilor realizate in interiorul regiunii.

Extindere: se refera la diversitatea activitatilor si numarul "gruparilor" de relatii si segmente ale ramurilor industriale. Cu cat acestea sunt mai numeroase, "clusterul" regional va fi mai rezistent.

Vitalitate: o retea dinamica sau vitala este cea care depaseste perioadele de criza sau de impas economic si manifesta un grad inalt de autonomie. Raportul numeric intre firmele noi (0-5 ani) si firmele vechi (6-10 ani) din activitatile economice reprezinta un reper privind vitalitatea economica regionala.

Stadiul din ciclul de viata: fiecare din componentele unei retele din interiorul portofoliului industrial se poate afla intr-o faza diferita a ciclului de viata. In acelasi timp, retelele din cluster evolueaza cu viteze diferite in cadrul aceluiasi ciclu. Precizarea stadiului de viata fiecarui "cluster" din portofoliul industrial este importanta pentru adaptarea strategiei de actiune. Cele patru stadii de viata sunt:

Timpuriu, care se prefigureaza prin existenta unor resurse (umane, naturale, construite, de cunoastere) aparitia unui "cluster";

Manifest care anunta existenta unui "cluster" in prima faza a manifestarii pe piata. Stadiul este carecterizat printr-un ritm inalt de crettere a ofertei de locuri de munca si a veniturilor obtinute, dar un volum modest al valorii create;

In extindere, exprimat prin cresterea acumularilor, a crearii de locuri de munca, a unor performante inalte si a valorii nou create la nivelul tuturor participantilor din "cluster";

In transformare, desi concentreaza forta de munca si resurse, din punctul de vedere al performantelor, inclusiv al productivitatii, se situeaza sub media nationala, ceea ce presupune adoptarea unor masuri de revitalizare prin inovare si/sau transformare pentru a redeveni competitiv.

Portofoliul industriei turistice, caracterizata printr-un pronuntat aspect de tip cluster, grupeaza un numar insemnat de ramuri industriale si are, spre deosebire de alte sectoare, mai multe paliere intermediare. Lantul creator de valoare noua este mai lung, iar reteaua de activitati in care se creeaza valoare este mai ampla, incluzand si relatia de consum cu vizitatorii regiunii. Acestia creeaza valoare in contul industriei turistice prin prezenta, diversitatea culturala, experienta si comportamentul lor de consum, adauga si contribuie la formarea unei valori suplimentare celei create in activitatile industriale. De asemenea, prin legatura cu particularitatile regionale ale teritoriului (naturale, culturale, economice etc.) pe care il valorifica, industria turistica are prin excelenta, si un caracter regional.

Pierderile sau scurgerile din veniturile regionale realizate in turism sunt definite ca suma retrasa din cheltuielile turistilor pentru plata impozitelor, profiturilor repatriate, salariile platite in exteriorul regiunii precum si pentru importurile de bunuri si servicii. O modalitate indirecta de a masura amploarea acestor pierderi de valoare, in dinamica, este prin raportarea variatiei veniturilor din turism, intr-o perioada data, la variatia sosirilor de turisti in aceiasi perioada. Se calculeaza elasticitatea veniturilor incasate in raport cu numarul intrarilor de turisti .

Reducerea scurgerilor de venit, pe fiecare tip de palier al retelei reprezinta unul din pilonii pe care se sprijina strategia dezvoltarii turistice aplicata asupra intregului sistem de tip cluster al relatiilor economice din interiorul unei regiuni. Clusterele turistice includ alaturi de subramurile industriei turistice si alte ramuri situate in afara sectorului, verigi externe, dar legate de acesta si participante in procesul de valorificare economica a resurselor turistice. De aceea cel de-al doilea pilon al strategiei il reprezinta actiunea de maximizare a valorii nou create la nivelul fiecarei verigi incluse in cluster. Ambele directii: reducerea pierderilor si maximizarea valorii nou create iau in considerare dinamica pe care o inregistreaza, in mod individual ca variabila independenta, fiecare dintre verigile cuprinse in cluster. Autorii strategiei de dezvoltare turistica regionala propun concentrarea atentiei spre activitatile care produc cele mai ample pierderi de venit, cum ar fi distributia, publicitatea si marketingul produselor turistice, serviciile informationale, serviciile de transport extern, finantarea constructiilor hoteliere, designul si proiectarea hotelurilor si a constructiilor de agrement, serviciile profesionale, serviciile media s.a. Aceste activitati pot fi reduse, pot fi inlocuite sau pot fi fructificate ca marfuri in sine in interiorul clusterului. A fost elaborat un indicator care sa masoare nivelul "optim" al pierderilor de venit, in cazul fiecareia dintre aceste solutii, in conditiile mentinerii constante a calitatii serviciilor turistice si a valorii nou create. Indicatorul respectiv face parte din aceeasi categorie cu "pragul minim de rentabilitate" (break-even-point) care in acest caz determina nivelul pana la care pot fi reduse scurgerile (pierderile din veniturile procurate de consumul turistic) dincolo de care se produce scaderea incasarilor turistice pe fondul scaderii calitatii ofertei turistice .

Studiu de caz

Agentia de turism touroperatoare Inter Pares
Ro 550073 Sibiu, Str Cristian 19A

Telefon/Fax: 0269.228.610

Mobil: 0744.371547

Persoana de contact: Radu Zaharie

Email: office@inter-pares.ro

Anul inceperii activitatii: 1993

Obiectivul: axata exclusiv pe incoming si promovarea produselor de nisa pe pietele vorbitoare de limba germana

Activitatea: se concentreaza exclusiv pe organizarea si desfasurarea pe segmentul turism ecologic international

Servicii si produse:

Crearea de pachete turistice pe diferite destinatii din Romania;

Expeditie in munti;

Excursii cu tema;

Ciclism montan;

alpinism;

Ski;

Plutarit;

Caiac - canoe;

Umarirea animalelor salbatice in Carpatii Orientali;

Flora si fauna in Carpatii Orientali;

Urmarirea pasarilor salbatice in Delta Dunarii;

Flora si fauna in Delta Dunarii;

Rute culturale in zone rurale.

Oferta agentiei de turism Inter Pares este substantiala si diversificata.

Inter Pares este o agentie de turism specializata in:

- organizarea de excursii externe;

- organizarea de servicii turistice interne;

- turism de afaceri, organizarea de sedinte, seminarii, traininguri profesionale.

Dar principalele pachete de servicii care sunt organizate si comercializate pe piata turistica romaneasca sunt excursiile externe, care reprezinta principala sursa de incasari pentru agentie.

Specific activitatii de organizare a excursiilor externe este faptul ca, Inter Pares comercializeaza nu numai voiaje forfetare care sunt bine determinate, care au stabilite toate conditiile, iar clientii trebuind sa aleaga oferta care le satisface cel mai bine cerintele, ci asigura posibilitatea ca clientii sa-si organizeze singuri voiajele, ei fiind cei care hotarasc itinerariul, stabilesc gradul de confort din unitatile de cazare si alimentatie etc.

Tot in organizarea de excursii externe, Inter Pares nu lucreaza direct cu agentii de turism sau prestatorii de servicii turistice din tarile de destinatie (deoarece este foarte dificil de controlat activitatea desfasurata la fiecare destinatie), excursiile sunt organizate prin colaborarea cu mari tour-operatori de pe piata externa, precum: . . . . . .

Inter Pares, in functie de oferta tour-operatorilor si cererea de pe piata romaneasca, contracteaza acele servicii care satisfac cel mai bine obiectivele proprii, raportate la clientela fidela sau potentiala. Serviciile contractate (cazare, alimentatie, agrement,) sunt apoi combinate in voiaje forfetare pe care mai departe le comercializeza pe piata romaneasca. Colaborarea cu un numar mare de tour-operatori de pe piata externa permite agentiei sa realizeze un numar mare de variante de excursii externe, in conditiile celui mai bun raport calitate/pret.

Principalele destinatii turistice care au fost solicitate pe piata romaneasca in cursul anului trecut au fost . . . . . . . . Excursiile externe propuse de agentie pot avea si diverse teme (de cunoastere, religioase), putand include una sau mai multe destinatii turistice.

Realizarea si comercializarea de excursii externe de catre agentia de turism Inter Pares presupune asigurarea tuturor serviciilor implicate de participarea clientilor la un astfel de program turistic. Se stabilesc mai intai perioada de desfasurare a excursiei (data plecarii, data sosirii), numarul de nopti de cazare incluse in program, serviciile de alimentatie incluse, daca sunt incluse in program serviciul de ghid, intrarile la obiectivele de interes turistic la destinatie, serviciul de transport asigurat (transport cu autocarul, cu avionul, individual). Toate aceste elemente sunt incluse in programul turistic care este destinat clientilor.

Pentru a achizitiona o excursie externa organizata de Inter Pares intre agentie si client se incheie un contract, in care se prezinta toate conditiile de participare la excursie, obligatiile partilor si conditiile de plata.

Exemplu de traseu

Pret

Durata: . . . .zile si . . . . . nopti

Transport

Cazare: hotel **** . . . . . . .

Masa inclusa: mic dejun sau . . . . . . .

Oferta valabila pana in . . . . . .

Descriere

Ziua 1.

Ziua 2. . . ..

etc

Conform reglementarilor in vigoare, minorii trebuie sa calatoreasca cu cel putin un adult insotitor, sa aiba asupra lor acordul ambilor parinti (sau al parintelui care nu-i insoteste) legalizat la notariat. Adultul care-i insoteste, in cazul in care acesta nu este unul dintre parinti, trebuie sa aiba cazier judiciar pe care sa-l prezinte la frontiera.

Agentia nu-si asuma raspunderea pentru deciziile organelor de control de la punctele de trecere al frontierei romane sau straine, in pofida respectarii conditiilor de iesire din Romania, respectiv intrare in alte state, prevazute de legislatia in vigoare.

Hotelierii solicita plati suplimentare pentru utilizarea facilitatilor in camera de hotel (ex: minibar/frigider, seif, prosoape la piscina etc.). Compania aviatica, fara a cere acordul agentiei de turism care deruleaza operarea charterului, are dreptul de a modifica orele de zbor ale cursei charter, in favoarea cursei regulate. Prin urmare, agentia de turism, nu este raspunzatoare pentru decolarea/aterizarea avioanelor la o alta ora decat cea inscrisa in programul excursiei.

Bazandu-se pe experienta sa vasta si pe know how-ul dobandit in acest domeniu, agentia isi adapteaza propunerile la nevoile clientilor, avand grija de fiecare detaliu pentru a crea o experienta de neuitat si pentru a atinge asteptarile participantilor.

Canale de distributie: cu doua nivele, colaboratorii specializati vand produsele noastre turistice sub marca altor agentii din piata Germaniei, Austriei, Elvetiei.

Ca strategie de marketing alegem extinderea pe noi piete.

Ca posibilitate strategica alegem urmarirea liderilor de piata - se adopta variante pentru o mai buna segmentare, realizarea de activitati mai eficiente, asigurarea unui management mai bun, orientandu-ne in preponderenta spre aspectele calitative ale strategiilor.

Piata tinta . . . . . . (tara)

Avantaje: Pret, calitate, servicii, amplasare, ambalaj, reclama gama variata, etc.

1. Cel mai profitabil mix de marketing

a.      Produsul (oferta . . . . un produs)

Strategia privind produsul - este reconstruirea unui produs nou.

Modul de introducere a produsului pe piata - defensiv.

b.     Pret

Se stie ca pretul este format din imagine, produs, cheltuieli indirecte si profit.

Strategia de pret: este in functie de concurenta, deoarece se are in vedere patrunderea pe o piata noua, pozitia firmei pe piata, obiectivele ei si forta concurentei.

c.      Distributia - directa.

Propunem deschiderea unui magazin virtual.

d.     Promovarea - Metoda paritatii competitive

Aceasta urmareste aceleasi cheltuieli de promovare a concurentilor. Ea are un caracter defensiv si previne razboiul preturilor. Obiectivele promovarii sunt: extinderea, patrunderea pe pietele specializate, intarirea imaginii firmei.

Promovarea se realizeaza prin reclama si promovarea vanzarilor - stimulente si relatii publice.

Tema campaniei de comunicare - se incearca atragerea consumatorului prin teme logice si emotionale.

Segmentarea pietei

Strategia de segmentare a pietei - marketingul diferentiat, adica se modifica produsul si mix-ul de marketing.

Criterii de segmentare (cele specifice pentru Inter Pares)

Avand in vedere faptul ca este foarte important modul in care se construieste politica de produs, totusi, efectul cel mai mare asupra vanzarilor il va avea activitatea de promovare a noii oferte.

Din aceasta perspectiva, in continuare, am prezentat o lista a activitatilor ce trebuie desfasurate in vederea realizarii programului de marketing de realizare a unui magazin virtual.

identificarea furnizorilor de servicii de tip "web hosting" (pentru plasarea site-ului firme pe serverul respective ISP)

proiectarea propriului site web pentru magazinul online

deschiderea la o banca comerciala a unui cont special, pentru acceptarea platilor efectuate de clienti prin intermediul cartilor de credit

evaluarea potentialilor furnizori de servicii Internet si selectarea celui mai convenabil ISP

obtinerea de software pentru prelucrarea comenzilor platite prin intermediul cartilor de credit si pentru asigurarea securitatii

obtinerea propriului nume de domeniu de la Internet

finalizarea site-ului Web si plasarea pe serverul furnizorului de servicii Internet

identificarea celor mai adecvate motoare de cautare pentru listarea site-ului propriu

identificarea site-urilor speciale, care anunta noile site-uri create pe Web

identificarea unor centre comerciale online, care se adreseaza pietei tinta alese de firma

proiectarea si organizarea unei campanii promotionale offline, precum si in noul magazin online

cumpararea de "spatiu" publicitar pe motoarele de cautare, pentru prezentarea de bannere online

derularea procedurii de stabilire de legaturi online cu site-uri speciale

studierea centrelor comerciale online si evaluarea oportunitatii includerii magazinului firmei, intr-un anumit centru comercial

verificarea pozitiei pe care o detine site-ul propriu in lista specifica fiecarui motor de cautare si imbunatatirea pozitiei proprii pe motoarele la care solicitarea de listare a fost inaintata automat

desfasurarea campaniei promotionale offline ocazionata de inaugurarea magazinului online

Concluzii si propuneri

Bibliografie

Vasile Neagu, Marian Busuioc, Turism international, Editura romano-americana, Bucuresti, 2005

Constantin Draica, Turismul international, Editura All Beck, Bucuresti, 2003

Constantin Draica, Ghid practic de turism international si intern, Editura All Beck, Bucuresti, 1999

Pierre Py, Le tourisme - Un phenomene economique, La documentation francaise, Paris, 1996

Joel Raboteur, Introduction a L'Economie du Tourisme, L'Harmattan, Paris, 2000

Sasu Constantin,     Marketing international, Editura Polirom, Bucuresti, 2005

Pop, Al., N,; Dumitru, I,; "Marketing international", Editura Uranus, Bucuresti, 2001

Perez-Ducy de Cuello, Ellen, Financial Leakages from Tourism, Evaluation and PolicyIssues for LDCs, 2001

James Gollub, Amy Hosier, Grace Woo, Using Cluster - Based Economic Strategy To minimize Tourism Leakages, ICF Consulting Global Economic Development Practice (GEDP), San Francisco, California, 2000

Cristiana Cristureanu, Strategii si tranzactii in turismul international, Editura C-H-Beck, Bucuresti, 2006

Victor Danciu, Marketing international de la traditional la global, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Virgil Balaure, Iacob Catoiu, Calin Veghes, Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti, 2005