TARA LEVANTULUI - TURCIA - PRIMA TARA A ORIENTULUI

TARA LEVANTULUI TURCIA - PRIMA TARA A ORIENTULUI

Motto: “O clipa de ramane din noi si tot e de ajuns

Si acum 5 ani la aceeasi data plecam in prima noastra excursie, spre Grecia – un alt leagan de civilizatie plin de incarcatura istorica, spiritualitate si cultura , unde sta marturie gradul avansat al vechii culturi elene.

O alta punte de legatura intre doua continente este si Turcia, unde se face legatura intre vechi si nou.

Amestecul de civilizatii , religii si politici , ar putea sa fie principalul motiv pentru care Turcia este una din cele mai vizitate tari din lume. Asezata la confluenta continentelor , a istoriei si chiar a diferitelor tipuri de clima, Tara Bizantului este considerata un miracol si un spectacol al lumilor, iar asa ceva nu trebuia sa ratam.

O alta imagine a Turciei

Aceasta excursie s-a dorit sa se faca de foarte multa vreme , dar astazi s-a materializat , si am plecat cu multa incredere, si speram sa avem timp frumos. Este ora 5:30 dimineata, ne aflam pe platoul din fata agentiei ,,MONTANA”, acolo unde ne asteapta autocarul.

Plecam spre Braila, unde se vor mai urca doua persoane, asa ca autocarul este plin. Eu am avut noroc, nu a mai mers Tita, asa ca voi sta singura pe doua banci, ,,e super”.

Mergem pe un drum pe care ai impresia ca artileria romana a facut poligon de tragere. Numai gropi si dupa un drum Galati – Constanta - Mangalia, am ajuns la Vama Veche la ora 11:00. Am stat 30 de minute la vama.

Intram in Bulgaria si ne indreptam spre Varna , drumul este curat, soseaua pare buna , sa vedem mai departe.

Mergem pe un drum strajuit de copaci de salcami infloriti si intram in Burgas la ora 15:00.

Un detaliu al orasului Burgas

Orasul se afla pe malul Marii Negre, cu multe constructii noi, este port la mare si are o istorie mai recenta, predominand multe blocuri cu 10 etaje. E cald si mergem pe malul marii.

Dupa ce servim masa la un popas cu nume ce parca ne apropie mai repede de Turcia, Bosfor, am urcat in autocar si ascultam muzica. Atmosfera e placuta, toata lumea canta, dar cel mai placut este domnul Soimu din Bujoru ce ne canta vechi melodii de pahar, e frumos, lumea este extaziata, si peisajul e incantator.

Primul popas mult asteptat de cei din autocar, dupa ce am calatorit 12 ore

Onorabilii mei prieteni la masa

Soseaua e incadrata de padure, predomina un verde crud, iar domnul Jiglau, un alt coleg, este sufletul petrecerii. Mai avem putin pana la granita cu Turcia.

Despre Bulgaria nu am scris prea mult, nu-mi place, pentru ca asa cum am mai spus, ,,Bulgaria este fata babei din poveste, uranta, lenesa si cu pretentii”, dar promit ca voi scrie separat despre aceasta tara,.

La ora 17:20 am ajuns la vama Bulgariei cu Turcia. Asteptam sa ni se aduca pasapoartele, si ma intreb cum este trecerea vamii turcesti.

La ora 18:20 am iesit din vama, unde am platit 10 € taxa de viza. Pe pasaport

s-a lipit un timbru de 12 . Este o diferenta de lei , dar dupa cum se vede inca platim bir turcilor ca sa putem intra la ei in tara.

Acum mergem prin padure, drumul este bun si ne indreptam spre orasul Kesani unde vom innopta. Suntem insotiti de o priveliste frumoasa, numai verdeata, padurea este permanent cu noi, si am uitat sa spun ca punctul vamal se numeste Derekoy. Avem muzica de petrecere in autocar, am facut mici cumparaturi in Duty Free si acum mergem pe autostrada, care bravo lor, este curata si libera. Pe camp se vad lanuri de grau si asezari pe autostrada ici colo. Trecem pe langa orasul Hausa , oras cu cladiri vechi si foarte murdar si vom innopta la Kesani.

Intrarea hotelului

A doua zi dimineata, in fata hotelului asteptand autocarul

La ora 21:30 ne cazam la ,,Sapçi Prestige Hotel” cu camere aparent curate. Se vede ca este un hotel cu trafic . Am plecat cu Marieta putin pe strazile din jurul hotelului. Dar am avut un pic de teama, strazile erau pline de barbati care se uitau la noi ca dupa niste aparitii. La ei femeile nu merg pe strada dupa ora 21:00, asa ca ne-am intors urgent in camera.

In fata unei vitrine cu marfa ce o regasim in pietele noastre

Imagine reprezentativa a Istambulului

Voi vorbi putin despre Turcia, o tara ce face legatura intre doua continente, cea mai mare parte a teritoriului sau se afla in peninsula Asia Mica, doar o fasie ingusta apartine continentului european.

Imagini de pe autostrada

Turcia este o tara importanta, situata la rascrucea dintre Europa, Asia si Africa. E o regiune cunoscuta sub numele de Orientul Apropiat. Ca statut este o tara republicana cu capitala la Ankara unde predomina regilia islamica, se vorbeste limba turca, dar si kurda in sud si moneda e lira turceasca. Au o economie infloritoare in agricultura, in industrie, in pescuit si in turism care aduc profituri frumoase. Clima este subtropicala. Turcia e supranumita si Poarta Orientului cu o istorie foarte incarcata incepand cu locurile antice in care se gasesc orase bine conservate de pe vremea grecilor si a lui Alexandru Macedon , cel care i-a invins pe persi.

 

Admirand marea din autocar

Mergand pe urmele oamenlor din vechime gasim vestigii, monumente marete si sfinte ale acelei epoci, unde vremea si-a pus amprenta. In aceste locuri au trait oameni pe care noi nu i-am cunoscut, dar am auzit despre ei si acest pelerinaj pe care-l facem la locuri importante pentru noi crestinii, mai ales la casa Sfintei Fecioare Maria, pe care imi propusesem sa o vizitez de foarte mult timp, Turcia fiind o tara musulmana.

Moscheele cu minarete inlocuind bisericile crestine de la noi

Turcia de astazi a fost creata in 1923 de catre Mustafa Kemal Ataturk , el a fost cel care a desfiintat sultanatul si a dus la dezmembrarea Imperiului Otoman.

Cand vorbim despre Turcia, nu poti sa treci cu vederea acest personaj foarte important din istoria moderna a tarii, acest Mustafa Kemal Ataturk, ce care a introdus scrierea cu caractere latine, un sistem politic, juridic si social de tip european si a ajutat la emanciparea femeii turce. El a facut posibila separarea statului de religie, introducerea alfabetului latin, egalitatea intre sexe si a creat o buna intelegere de neutralitate si de buna vecinatate.

Marea vazuta din autocar

Turcia este o tara intinsa pe doua continente , dar unii geografi considera Turcia ca parte a Europei datorita unei caracteristici culturale, politice si istorice.

Datorita pozitiei sale geografice, aflandu-se intre Europa si Asia si intre cele trei mari si o rascruce istorica, ea este patria si campul de lupta a mai multor civilizatii mari si centre de comert.

Marea vazuta din autocar

Atat nivelul de civilizatie antica, cat si turismul de pe malul marii Mediterane au fost ridicate la rang de virtute, asta datorita cuartaziei specifice negustorilor turci.

Turcia e administrata in 81 de provincii cu capitala la Ankara, oras cu un numar mai mic de locuitori decat cel al Istambulului.

Istambulul este orasul spre care ne indreptam si noi, dar vom trece si prin Izmir si Efes, orase vechi cu rezonanta istorica.

Imagini reprezentative ale Istambulului

Dupa o noapte petrecuta intr-o camera de hotel si un somn bun, am coborat sa ducem bagajele la autocar si mergem sa servim micul dejun.

 

Imagini din Canakkale – port

Asteptand feribotul in port la Canakkale sa traversam stramtoarea Dardanele

Monument reprezentativ al portului Canakkale

Plecam din oras , care s-a trezit tot asa de murdar cum sunt si la noi multe orase, ajungem pe autostrada si ne indreptam spre orasul Canakkale, oras ce face legatura intre Asia si Europa prin stramtoarea Dardanele.

Eu si cu draga de Cati (Mimi) Eu pe feribot

Autocarul si multe masini traversand cu feribotul Dardanelele

 

Grupul nostru pe feribot traversand Dardanelele

Admirand stramtoarea Dardanele cu apa ei de culoare albastru marin (petrol)

Asistand la spectacolul traversarii Stramtorii Dandanele, zarim micul oras ce reprezinta un important centru comercial. Vestigiile fortificatiei construita la anul 1452 de sultanul Mohamed II, vegheaza asupra orasului ce a fost un important centru diplomatic cu consulate si centre vamale.

Canakkale este un urias muzeu al istoriei , muzeul insusi cuprinde colectii de obiecte vechi, costume, monede romane, bizantine si otomane.

Calul troian cu spatele si cu fata spre noi

Eu in fata marelui cal troian care a fost construit din ramasite ale corabiilor scufundate in mare

Odata cu cetatea Troia se deschide un drum mirific spre alte renumite cetati antice: Pergam, Assos, Efes, etc.

Eu si calul troian  Cati si cu mine

Peisajul este frumos , drumul e strajuit de o padure de conifere, drumul duce pe malul marii Marmara, o mare foarte vizitata de turisti, trecem pe langa sate care au in centrul lor geamii cu turnurile lor ,,minarete”. Acestea inlocuiesc bisericile noastre, dar la constructiile caselor nu difera cu nimic. Pe drum intalnim foarte multe orezarii.

Calul troian in toata splendoarea lui, daruit de americani

In orasul Canakkale vizitam Calul Troian, ce a fost daruit de americani orasului, dupa terminarea filmarilor din 2004 pentru filmul Troia”. Am facut poze, am filmat si acum mergem spre cetatea Troia descoperita de Heinrich Schilemann, care mergand cu Iliada lui Homer in mana si descifrand descrierile geologice si topografice ale vremii, el a localizat si identificat cetatea Troiei.

In fata machetei cetatii Troia

Un mare numar de turisti viziteaza situl (cetatea) in fiecare an. Aici se afla un centru comercial cu un cal de lemn construit ca un teren de joaca pentru copii cu magazine si un muzeu. Aceasta este o ruina a unei ruini. Povestea acestei cetati a fost cunoscuta atat in perioada romana, cat si in cea medievala; asa s-au creat diferitele legende.

 

Calul troian luand forma unui loc de joaca

Afis cu Elena din Troia  Cati la picioarele calului troian

Troia este un oras legendar, unde s-a desfasurat razboiul troian, avand ca protagonista pe legendara Elena din Troia.

 

Imagini din orasul Troia

Imagini din orasul Troia

Vanzatoare si tarabe in fata sitului troian

 

Imagini din interiorul cetatii Troia

Ruinele amfiteatrului din situl Troiei

Imagini din cetatea Troia

Dupa ce vizitam cetatea Troia, care este foarte bine conservata, ruinele fiind celebre, ne indreptam spre orasul Pergam , un oras la fel de incarcat de vechime, unde vom vedea multe obiective, cum ar fi prima biserica a apocalipsei si pe drum intalnim foarte multe unitati militare si multe steaguri rosii cu semiluna alba. In drumul nostru ne insoteste marea Egee si in departare zarim insula Lesbos.

Insula Lesbos admirata din departare

 

 

Imagini din statiunile de pe malul marii

Deplasandu-ne pe malul marii Egee, admiram privelistea plina cu statiuni, cu multe case de vacanta si hoteluri noi.

Am ajuns in orasul Edremit care se afla pe malul marii avand constructii noi si foarte interesante si am ajuns la cetatea Pergam la ora 15:30, unde vizitam si facem cumparaturi si la ora 17:00 plecam spre Izmir.

Este foarte cald si oprim sa servim masa la un mic popas. Am servit mai multe salate foarte gustoase si ardei umpluti, iar ceilalti au servit si cate o friptura si frigarui.

Popasul unde s-a servit masa

La ora 19:00 am ajuns in orasul Izmir (Smirna) pe care il admiram. Este un oras aerisit cu multe blocuri noi, cartiere noi, el este al treilea oras din Turcia ca marime si inconjurat de munti ce au pe versanti multe constructii cu strazi largi ce au patru benzi de circulatie.

Imagini din Izmir (Smirna)

Dupa un tur al orasului intram pe autostrada unde traversam muntii prin doua tunele.

Admiram in continuare aceste cladiri frumoase. Izmir sau Smirna, ca oras este impartit in 9 districte metropolitane si numara circa 3,5 mil. locuitori.

Este oras port la marea Egee si e numit Perla Egeei si este cel mai liberal oras din Turcia in ceea ce priveste stilul de viata, dinamismul, ideologia si valorile locuitorilor sai. Are o clima cu veri lungi si calduroase. Aici se gasesc multe universitati si o bucatarie traditionala.

Cei care il viziteaza lauda atat situarea fermecatoare a orasului, in varful unui deal, cat si atmosfera tipic mediteraniana care domneste aici. In acest oras pe malul marii se intind doua bulevarde mari si deasupra orasului troneaza Kadifekale (Citadela de Catifea), de unde se admira o panorama minunata a Izmirului.

Cele patru „gratii

Imagini “decupate” din orientalism

Ruinele primei biserici apocaliptice din piatra rosie

Aceleasi ruine ale primei biserici apocaliptice

Asezari de pe autostrada

Mergem pe autostrada spre statiunile de pe malul marii Egee spre Kusadasi (insula Pasarii), oras port si ajungem la hotel la ora 21:00 pentru a servi cina. Hotelul se numeste ,,Egeria Beach Club”, camera este curata, frumoasa cu baie curata si ne situam la parter.

Intrarea in hotelul din Kusadasi

 

Kusadasi si marea

Kusadasi se afla la umbra marelui Efes , este o gazda ospitaliera cu plaje generoase si atractii spectaculoase. Acesta era cunoscut in antichitate sub numele de Neapolis si este unul din cele mai importante porturi la marea Egee. Este vizitat de numerosi turisti, palmierii sunt nelipsiti, iar terasele devin locuri de relaxare pe timpul serii. Istoria se simte ca acasa si aici nenumeratele vestigii din zona Efes-ului ce se afla cel mai bine conservat sit arheologic.

18.05.2008

Dupa servirea micului dejun foarte copios, am plecat spre Pamukale si trecem pe langa o livada de piersici, autostrada este curata, se anunta o zi frumoasa si orasul se mai numeste ,,orasul bumbacului” ce se afla la 19 km de orasul Denizli ce duce la Aydin. Ghidul nostru, domnul Stoleru, ne da informatii despre oras si despre turci, mai exact cum stiu sa valorifice toate locurile si se vad casute cochete si multe livezi de piersici.

Livada de piersici

Drumul este frumos si suntem insotiti de peisaje frumoase cu un drum si un relief foarte interesant. Am vazut munti cu creste pline de zapada. Ajungem in orasul Denizli ce ne intampina cu multe cladiri cu un aspect deosebit, e un oras mare din aceasta zona.

Vizitam si cetatea Leudacea cu ruinele de piatra alba, marmura, cu multe vestigii antice si in mijlocul orasului vizitam si una din bisericile apocaliptice unde se vad numai zidurile golase si temelia.

Am ajuns la ora 13:00 la Pamukale, am intrat in situl arhiologic, pentru care am platit 10 lire. E un parc-rezervatie cu multe vestigii antice si un fapt interesant sunt formatiunile de calcar cu infatisare de ghetari.

Ai impresia ca te afli pe o planeta de gheata. Sunt unice aceste terase de calcar ce au aparut in urma unui fenomen ce a durat mii de ani, ca urmare a depunerii calcarului continut de izvoarele termale, formele rezultate fiind absolut spectaculoase. Aceasta extraordinara formatiune se numeste ,,travertin” si se folosea in trecut la placat palatele, vilele si casele oamenilor avuti. Generozitatea naturii ne fascineaza, avem posibilitatea de a cunoaste acest mirific Pamukale care are locul lui in istoria antica si unde s-a creat un sit magic in care clipele par eterne.

Grupul de colegi in fata acestui fenomen unic

Platourile inundate de apa azurie, stalactitele aparent fragile ce ascund buchete de leandri si multa lume, fac atmosfera foarte placuta. Soarele e arzator, dar adie un pic vantul. Am intalnit foarte multa lume de diferite nationalitati: rusi, japonezi, nemti, ucrainieni si noi, romanii.

Ruinele orasului conservate destul de bine dateaza din perioada grecilor si a romanilor si admiram biserica bizantina, drumul de marmura, templele, poartea bizantina si arcul triumfal al lui Domitean.

Dupa 3 ore plecam la hotel, este foarte cald, servim cina si iesim pe malul marii, admiram marea si luna ce se reflecta in ea. E o seara placuta, mergem pe o terasa unde servim bere si ne intretinem cu cantece si bancuri.

19.05.2008

Plecam dimineata la ora 8:30 spre orasul Efes, oras cu multe vestigii antice, cu o incarcatura istorica si cultura antica. Efes este situat in Asia Mica, in Anatolia de Vest si se gaseste intre Izmir si Aydin, vecina cu regiunea istorica Selciuc si la 6 km de marea Egee.

Biblioteca

din

Efes

Cand ni s-a spus despre Efes ne gandeam la casa Sfintei Fecioare si la mormantul Sfantului Ioan, ce este construit in cel mai pitoresc loc. Deja mergem pe un drum foarte frumos.

Imagini din legendarul Efes.

Un moment placut al zilei a fost cand am vizitat doua fabrici de pielarie cu multe confectii din piele. La prima ne-am oprit la initiativa soferului. Am fost primiti intr-o sala unde era amplasat pe mijloc un podium pentru prezentari de moda, am luat loc pe scaune si am fost serviti cu ceai, bere, vin si apa (protocolul si politica magazinului).

Imagini suprinse la prezentarea de moda.

Dupa aceea au inceput sa defileze pe podium fete frumoase, in acordul unei muzici placute, a urmat intrarea in magazin unde am admirat exponatele care erau insa foarte scumpe. Trebuia sa incepi sa negociezi cu ei. La al doilea popas ce l-am facut la fabrica respectiva am fost la fel de frumos intampinati, am fost serviti cu pizza si suc.

La fel a fost o prezentare in acordurile muzicii cu fete frumoase si exponate, unde am zabovit mai mult si am reusit sa ne lasam pacaliti de neobositii manageri cu o haina si ma intrebam retoric ,,pentru ce mi-am luat haina ?” din moment ce am cu ce sa ma imbrac. Dar m-am lasat dusa de val. Turcii stiu sa-si vanda marfa. Aici a fost singura cumparatura mai serioasa pe care am facut-o.

Imagini binecuvantate de la casa Sfintei Fecioare.

Mergem mai departe si incepem sa urcam un drum ce duce la Casa Sfintei Fecioarei care este un punct de mare atractie pentru crestinii din lumea intreaga. Aici Sfanta Fecioara si-a trait ultimii ani de viata alaturi de Sfantul Ioan si se spune ca aici a adormit, dupa care s-a ridicat la cer. Aceasta casa este de o modestie demna de Sfanta Fecioara. Ea a fost descoperita datorita unei femei de tigan rob. Mica si modesta manastire a Sfintei Fecioare este un spatiu de o rara frumusete naturala si putem multumi cetatenilor turci pentru respectul cu care se ocupa de aceste locuri. Aceasta este o casa cu incaperi mici in forma de cruce, la intrare ne intampina altarul si statuia Sfintei Fecioare si o icoana. Am intrat cu multa piosenie. Da. Mi-am vazut visul implinit. Am ajuns si aici sa ne rugam si sa ne inchinam in fata acestei maretii divine.

Asupra acestui loc sfant se vehiculeaza multe supozitii mai ales despre moartea Sfintei Fecioare si despre mormantul din Efes. Dar o femeie simpla pe nume Katerine Emeriche din Bavaria a sustinut ideea ca mormantul Sfintei Fecioare nu se afla in Ierusalim asa cum se credea de secole, ci la Efes ingropat la cca. 500 m de casa ramasa pana astazi.

Aceasta minunata veste a circulat foarte multa vreme si in anul 1982 cercetatori interesati de acest lucru au inceput de pe Culmea Ciocarliei si au cercetat acest loc amintit de femeia bavareza, mai ales ca aceasta nu stia carte si nu fusese plecata niciodata in strainatate. Dupa 3 zile de cercetari au gasit locul despre care pomeneste tiganca, asa ca atat casa sfanta cat si ramasitele descoperite au fost prezentate lumii crestine. De fapt toata lumea crestina cat si cea musulmana o venereaza si o respecta pe Sfanta Fecioara.

Panoul cu istoricul casei in limba romana.

Urcand scarile ce duc la Casa Sfintei Fecioare, am ramas placut surprinsa de un lucru: pe unul din panourile ce se afla scrisa istoria acestui sfant lacas, cum este Casa Sfintei Fecioare se afla informatii in limba romana. M-am bucurat foarte tare sa vad cum un lucru de o asemenea importanta istorica, dar si crestina, sa se afle aici. Poate suna ca o lipsa de modestie, dar sa vezi ce importanta au dat acestei locatii, unde cred ca nu sunt putini la numar romanii ce ajung aici. Cred ca trebuie sa le multumim si fetelor bisericesti din tara, cat si autoritatilor turce pentru ca dau o importanta deosebita acestui fapt.

Printre turistii ce se aflau cu noi, am vazut si multe tinere femei musulmane ce se rugau la Icoana Sfintei Fecioare, stiind ca femeile musulmane o venereaza pe Sfanta Fecioara. Calcand pe aceste meleaguri incarcate de multa sfintenie si multa suferinta a Maicii Domnului, nu poti sa nu te gandesti si sa-ti propui sa devii mai intelept si daca se poate mai bun.

Multumesc Maicii Domnului si sa ne binecuvanteze de acolo unde se afla Ea, ca am avut posibilitatea sa ajungem aici.

Dupa ce am pus acatistele la ,,Zidul dorintelor” am luat apa de la Izvorul Sfant si am plecat sa vizitam orasul vechi de peste 2000 ani. Sunt uimita de ce au facut acei oameni , parca s-au jucat cu marmura, au facut cladiri impunatoare, dar si strazi largi, dalate cu piatra foarte frumoasa alba.

Efes-ul reprezinta locul de intalnire a Orientului cu Occidentul si a fost fondat de catre amazoane si unii martori ai acelei epoci il numeau ,,Visteria Asiei”.

Aproape toate ruinele ramase din monumentele religoase culturale ale civilizatiei antice sunt din zilele fericite ale anului 3 inainte de Hristos.

Intrand in acest sanctuar al civilizatiei romane si grecesti nu poti sa nu ramai uimit de frumusetea drumului gradinilor flancate de o parte si de alta de baia termala, teatrul mic, cladirea Consiliului Municipal, Poarta lui Hercule, Piata Publica (Agora), Fantana lui Traian. Terminandu-se acest drum, am urmat un alt drum cel de marmura, la fel de incarcat de istorie incepand cu poarta lui Mazeus si Mitrhadetes, Biblioteca lui Celsius, baia termala Solastica, cu renumitele vespasiene din piatra (WC) publice, si casa de toleranta in fata careia se vad pasii unui barbat. E o realizare faptul ca iti porti pasii pe aceste locuri monumentale incarcate de istorie si ca esti pus in fata acestor capodopere arhitecturale ce au fost create de cei mai talentati artisti si arhitecti ai lumii antice. Nu poti decat sa pleci cu gandul de a multumi acelor inaintasi ai omenirii care au facut posibil acest lucru.

E un lucru bun ca au fost oameni care au trait pentru un crez si pentru a crea aceste frumuseti ce dainuie in timp si au facut posibila o intoarcere in timp.

Mergand pe urmele vechi ale drumului spre port, ce reprezinta o artera importanta a orasului din acele vremuri, este o cale marginita de coloane si era luminata cu lampi ce semanau cu niste lumanari. Tot acest drum avea si un sistem de canalizare foarte modern pentru acea vreme. Pe partea dreapta a drumului de marmura se afla si Agora comerciala, teatrul cel mare, el avand o capacitate de 25.000 spectatori si o acustica de invidiat.

La fel admiram si stadionul cu poarta monumentala si o capacitate de 13.000 spectatori. Baile Termale dupa ce s-au facut sapaturi s-a dat peste rezervoarele de alimentare cu apa rece si calda.

Mergand pe drumul de marmura intalnim si Poarta lui Mazeus si Mitrhadetes cu acces spre sud si face legatura cu Biblioteca lui Celsius. Sala acestei biblioteci se afla la inaltime si se poate ajunge urcand 9 trepte. Aici existau 4 statui care simbolizau justitia si virtutea. Nisele din pereti erau utilizate ca rafturi pentru manuscrise si pergamente.

Tot pe drumul de marmura, care este artera principala de acces a orasului ne uimeste sistemul de canalizare si coloanele inalte de 8 m, minunat decorate cu frize ce stau insiruite la mijlocul drumului de marmura.

Intalnim sapat pe trotuar o urma de picior care indica drumul de acces la Casa de Toleranta. Aceasta constructie dateaza din secolul IV, iar barbatilor care veneau aici li se impunea sa se spele in antreu pe maini si pe picioare. Aceasta Casa de Toleranta era patronata de Zeita Venus unde era o statuie a ei.

Baile Termale Scolastic erau pentru acea vreme un monument adus civilizatiei iar statuia femeii care trona la intrare uimeste si azi pe oricine le viziteaza.

Pe Drumul Gradinilor intalnim ruinele si ramasitele caselor locuitorilor instariti ai Efes-ului . In partea de sud al drumului, se poate observa statuia lui Memmiu, fiul celebrului dictator roman Sulla. Pe partea cealalta se afla un izvor care poarta numele lui Hidrerion. Admirand vestigiile ne apare si celebra Fantana a lui Traian ce a fost construita in Secolul I in onoarea lui Traian.

In continuare admiram un bazorelief sapat in marmura alba, ce reprezinta pe zeita Nike a victoriei, avand o mana inaripata cu un manunchi de spice de grau iar in cealalta tinand o ghirlanda din crengute de maslin, simbolul victoriei. Intalnim si Poartea lui Hercules, monumentul Memmius, Templul Domitian, casa cu coloane foarte bine conservate cu fresce si mozaicuri minunate.

Arheologii au depus eforturi imense pentru a ne darui spre admiratie si acest Palat Municipal care dateaza din epoca elena cat si cea romana. Aici se dezbateau toate chestiunile oficiale ale orasului si in varful coloanelor ardeau incontinuu faclii sacre care serveau la iluminatul orasului pe timpul noptii. Dupa vizitarea acestui sit arheologic in care ne lasam si noi amprenta trecatoare pe zidurile celebrului oras, ne indreptam spre mormantul Sfantului Ioan, si ne apare in fata cetatea mormantului Sfantului Ioan.

Intram pe ,,Poarta Urmaririi” (Persecutiei) care este in forma de arc si are o deschidere spre o curte cu dimensiuni mici ce a fost construita in sec. VII, ca adaus la bastioanele existente cu scopul de aparare a atacurilor arabe. Cetatea Iyasuluk este o necropola ramasa in interiorul Bisericii Sfantului Ioan cu ziduri fortificate de tip bazilic,unde se afla mormantul Sfantului Ioan ce se impotriveste trecerii nemiloase a timpului in toata splendoarea ei. Acesta se afla chiar in fata Templului Artemis acceptat de toti ca fiind ,,Cea de a 7-a minune a lumii antice”. Biserica Sfantului Ioan are o constructie in forma de cruce si contine 3 incaperi, iar naosul central are un compartiment semicircular cu postament in care se afla mormantul Sfantului Ioan. Alaturi exista o mica biserica cu fresce, avand o fresca foarte bine conservata a lui Iisus si a Sfantului Ioan.

De sus putem admira Moscheia Isa Bei cu doua cupole ce sunt sustinute de coloane de granit negru si alte materiale de constructii ce provin din Efes.

Plecam spre Kusadasi si admiram din autocar urmele templului Artemis unde intr-o firida se afla Statuia frumoasei Artemis.

Ajungem la Kusadasi in port, unde oprim pentru o ora sa admiram marea, dupa care ne indreptam spre hotel. Servim masa de seara, iesim pe terasa si incingem o mica petrecere pana la ora 23:00. Ospatarii de la restaurant ne admirau si asculatau cu incantare cantecele noastre. Ca intotdeauna domnul Soimu a fost inima acestei seri.

Plecam spre Istambul. Dimineata avem un drum lung de cateva sute de km, trecem prin Bursa, ajungem la Deniz Gobze, oras la Bosfor. Dupa 30 de minute de traversat cu feribotul intram in Istambul la ora 18:00.

Admiram noile constructii, mergem pe autostrada care este foarte aglomerata, intram in Istambul care este fosta capitala otomana si te face sa simti inca de la primul pas ca ai trecut pragul istoriei.

Pe autostrada, pe margini sunt plantati multi copaci, conifere care cu poluarea de pe autostrada retin mizeria emanata de masini.

Cetate milenara intinsa pe doua continente, Istambulul este un imens muzeu si in acelasi timp o moderna metropola europeana plina de viata, cu doua poduri imense de pe Bosfor ce leaga partea europeana a Istambulului de cea asiatica.

Istambulul este cel mai mare oras al Turciei, iar statutul de capitala l-a pierdut in anul 1923 in favoarea Ankarei. El este puntea de legatura dintre Europa si Asia si este orasul cu trei denumiri: Bizantin, Constantinopol si Istambul.

Acest oras a facut mereu obiectul dorintelor ca un important punct strategic, el a avut mai multi conducatori, de la hititi, greci , romani, persi, otomanii turci si toti au compus imaginea acestui oras fascinant. Are peste 10 mil.locuitori , aproape jumatate din populatia Romaniei.

Frumusetea acestui oras incepe din orasul vechi aflat pe malul european al stramtorii Bosfor, ca in orice oras de pe glob in care istoria a jucat un rol important.

Orasul este o metropola cosmopolita in care contrastele sunt vizibile, zgarie nori de sticla situandu-se excelent langa micile cafenele vechi. Prea mare si prea complex pentru a fi prezentat in cateva randuri. Ar trebuie sa ai posibilitatea sa-l vizitezi cateva zile sau luni, dar pentru doua zile a fost suficient pentru a ne imbogati cu amintiri pretioase si care vor ramane ca un tezaur pentru toata viata.

Patrimoniul artistic cat si cultural este vast, si el cuprinde faimoasa Catedrala Sf. Sofia (Biserica Sfintei Intelepciuni) si este consacrata divinei intelepciuni de catre Constantin cel Mare. Moscheia Albastra, datorita motivelor florale si arabescurilor in nenumarate tonuri si combinatii de albastru este cea mai vestita . Topkapa Sarai ce se afla in spatele Catedralei Sf. Sofia, a fost cel mai puternic centru al Imperiului Otoman.

Mergand pe autostrada incadrata de copaci ai impresia ca te afli intr-o padure, admiram partea moderna cu constructii noi ce fac obiectul orasului nou. El este vizitat de foarte multi turisti , este atractiv gratie caracterului sau variat. Este considerat cel mai bogat si mai fascinant centru cultural al Asiei Mici. Aici exista sute de moschei si este locul de resedinta al musulmanilor, al evreilor, crestinilor precum si al membrilor altor minoritati de diverse religii. Acest lucru ii da un aer pitoresc si cosmopolit. Este considerat capitala neoficiala a Turciei, caci aici este concentrata aproape intreaga viata economica a tarii.

La ora 20:00 ne apropiem de hotelul in care vom sta doua nopti. El se numeste Kaia”. Este curat si in camera gasim doua paturi, frigider si ferestre care dau spre strada.

Dupa o ora plecam sa ne plimbam pe bulevard care este foarte aglomerat. Istambulul are o viata de noapte foarte plina, foarte multi turisti, si dupa un tur ne urcam in camera.

21.05.2008

Dupa servirea micului dejun plecam cu autocarul sa vizitam o parte din Istambul si impresia pe care o lasa este ca Istambulul nu are bariera, nu stii cand intri sau iesi din el. O calatorie prin oras este o adevarata aventura. Deja admiram prezenta stranie si fermecatoare a trecutului si a prezentului.

Mergem sa vizitam cateva biserici care fac obiectul vizitarii Istambulului. Prima biserica este ,,Izvorul Tamaduirii” unde admiram interiorul cu icoane bine conservate; dam acatiste, luam aghiazma. Urmeaza biserica ,,Vlahia – Sf. Fecioara Maria” si aici ne-am inchinat la icoane si am dat acatiste si am luat apa sfintita.

Plecam spre Patriarhia Egumenica a Constantinopolului unde admiram si ne inchinam la icoane, stam in fata Stalpului de Bazalt ce are in el pironul cu care a fost rastignit Domnul Nostru Iisus Hristos.

Am avut un moment de slabiciune, dar am cautat sa-mi revin. Intrand in Sf. Lacas te simti patruns de multa smerenie si cauti sa iti propui sa fii mai bun.

Mergand si la biserica ,,Sf. Parascheva” (Sf. Vineri), am fost patrunsa de un fior cand am vazut ca in plina tara musulmana, credinta noastra vrea sa fie o permanenta. Fapt ce m-a impresionat a fost ca la intrarea in biserica ne-a intampinat o romanca ce are in grija biseric si ne-a invitat sa servim o ceasca de cafea si un pahar de ceai.

Acest pelerinaj pe la bisericile ortodoxe a fost posibil si datorita unui cetatean turc care a fost botezat in credinta noastra crestina cu numele de Costel.

Terminand de vizitat aceste biserici, am plecat spre marele Bazar Kepalicarsi care mi-a produs o mare dezamagire. Aici se gaseste multa marfa, multa lume, mult aur (tone), preturi mari. Turcii sunt negustori (nu cinstiti ), hoti, ii intrebi de pret, ei iti spun un pret foarte mare si tu trebuie sa negociezi. Marele Bazar este un labirint acoperit cu 18 intrari cu peste 3000 magazine. Acest loc a gazduit candva grajdurile sultanului. Iti iau ochii vitrinele cu bijuterii pline de inele, lanturi, cercei , verighete. Patronii te intampina cu pahare de limonada sau ceai. Bazarul este un turn Babel, unde auzi vorbindu-se multe limbi de la engleza, rusa, ungureste, dar mai nou si romaneste. Te impresioneaza fizionomiile, zbaterea si tocmeala oamenilor, dar cum noi nu avem la dispozitie decat cateva ore, iar bazarul mi-a facut impresia unui loc al necinstei perpetue, un caleidoscop nedefinit, imi voi pune in traista de amintiri locul unei legende a turnului Babel.

Dupa ce mi-am facut o idee despre ce se vinde si nu se vinde, am intors spatele acestui bazar care cuprinde magazine cat un dulap sau altele cu forme bizare si ticsite de marfa, adesea indoielnica. Oricum mi-a lasat impresia ca aici se ocoleste fiscalitatea si nu cred ca aici se platesc impozite pentru marfa ce o au in magazine. Cred ca aici numai avioane , tancuri sau alte obiecte interzise nu fac obiectul unei vanzari. Dupa marea dezamagire care se numeste bazar, plecam spre hotel.

Seara iesim sa ne plimbam prin Istambul care are farmecul lui si auzim la un moment dat glasul unui hogea ce chema pentru ultima oara credinciosii la rugaciune.

22.05.2008

Este dimineata ultimei zile din periplul nostru prin Turcia. Luam micul dejun si urcam bagajele in autocar. Plecam sa vizitam inca trei mari obiective de interes major din Istambul.

Vizitam celebra Moscheie Albastra ce face faima Istambulului. Ea este o replica a Sf. Sofia si a fost ridicata la anul 1616 pe terenul hipodromului bizantin de catre un faimos arhitect, Sedefci Ahmet Aga. Intram cu multa curiozitate. Este prima moscheie ce o vizitez. Ma impresioneaza cupolele sale care coboara una dupa alta si compun intr-o simetrie greu de prins in cuvinte suprastructura unei constructii impunatoare si flancata de sagetile a sase minarete. Intrand, am descoperit foarte multa lume admirand splendoarea si rafinamentul decoratiunii interioare. Pilastri de sustinere a boltilor si a semiboltilor sunt atat de grosi incat te intrebi de cati oameni este nevoie pentru a-i cuprinde. Admiram desenele si caligrafia versetelor cat si diafana faianta, vitraliile celor 260 de ferestre ce filtreaza si indulceste lumina care inunda marea moscheie. Masura geniului arhitectului este data de culoarea divina ce se asterne pe toata suprafata interioara. Culoarea aceasta albastra este comparata cu albastrul nostru de Voronet care aici capteaza miracolul divin. Pe langa aceasta culoare se mai afla si celelalte culori: rosu, caramiziu, galben si verde care inchipuie ici colo desene geometrice si florale.

Urmeaza vizitarea Sf. Sofia, care astazi este muzeu si este un edificiu grandios construit in anul 537 din porunca lui Iustinian ca lacas crestin, dar noua stapanire otomana ii adauga patru minarete inalte de 50 m in cele patru colturi si a transformat-o in moscheie. Sub marea cupola a sanctuarului se vede un amestec straniu de bizantinism si mahomedanism. Alaturi de versetele coranice stau mozaicurile si frescele crestine. Sunt remarcabile si par de neatins de timp mozaicurile din placute de aur prezentand pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul Iisus, flancata de Iustinian si Constantin imparatul si mama sa, imparateasa Elena.

Ceva mai jos, inspre Bosfor se afla Topkapa, fosta resedinta a sultanilor din a caror saloane si-au primit firmanele sau condamnarea atatia domnitori romani. In acest muzeu care era un bastion al terorii se afla peste 10 mii exponate menite a satisface gustul rafinat al estetului cat si curiozitatea lacoma a ochiului privitorului. Vizita incepe cu bucatariile si se sfarsesc cu haremul.Bucatariile adapostesc astazi cea mai bogata colectie de portelan precum si argintarii, cristaluri si obiecte de arama batuta. Dupa ce traversezi, o curte intri in incaperea unde se afla pompoasele obiecte de imbracaminte a celor 29 de sultani. Urmeaza cele 4 incaperi grandioase care adapostesc tezaurul ce fascineaza vizitatorii din toata lumea. Totul este facut sa te lase cu gura cascata. Mai ales tronul faurit din 80 mii de ducati si 954 de topaze, totul cantarind un sfert de tona de aur. Tronul este piesa cea mai de seama, pe langa celelalte putin mai mici,dar tot asa de daurite si cusute cu fir de aur. Prin vitrine se gasesc flinte, sabii si iatagane purtate de sultani si viziri, turnate si ele din aur si batute cu nestemate, dand impresia unei vanitati nestapanite.

Alaturi de sabia lui Mehmet se afla si cea a lui Baiazid Ilderim, cel care a produs groaza si a facut sa cada multe capete. In replica se afla si spada lui Stefan cel Mare, cu mult mai modesta, dar a carui putere a stat in dreptatea, credinta si destoinicia celui care a purtat-o.Fiecare exponat are istoria sa si faima sa.

Haremul din Topkapa pune capac la toate. El era o puscarie pentru femeile frumoase condamnate sa imparta intre ele un barbat, cel mai puternic. Se pare ca haremul era organizat dupa structuri militare. Stapana lui era insasi mama sultanului, dupa care urma marea favorita apoi roabele favorite, apoi favoritele si dupa aceea celelalte trupe.

Sultanul avea propriile apartamente cu odai de culcare , saloane, bai turcesti, biblioteci. Aici au convetuit multi oameni care au scris o pagina in istoria vremii.

La ora 15:00 ne adunam la autocar si dupa ce traversam Cornul de Aur peste podul Galata, ne inscriem pe autostrada si ne indreptam spre Romania.

Drumul spre casa pare mai lung, dar cu rabdare vom traversa Bulgaria si cu ajutorul lui Dumnezeu vom ajunge cu bine acasa. De cele mai multe ori, pleci sau pornesti intr-o aventura fara sa stii cum va arata sfarsitul acestei calatorii. Eu raman totusi la prima mea dragoste, Grecia, Turcia fiind un capriciu pe care mi l-am satisfacut. Dupa ce am vazut atatea tari din Europa , Turcia imi intareste idea ca sunt orientali, noi romanii suntem unici in Europa, dar eu pot spune ca dorul de duca spre alte orizonturi nu ma va parasi.

Astept inca o noua incercare si provocare pentru a calatori.